BILETE ANATOMIE AN 2 SEMESTRUL 2

Bilet 1

1) Măduva spinării - configurație externă, raporturi

CONFIGURATIE EXTERIOARA:

Maduva spinarii prezinta 4 fete: anterioara, posterioara si 2 laterale, delimitate de o serie de santuri
longitudinale.

Fata ventrala - cuprinsa intre santurile ventro-laterale; prezinta fisura mediana anterioara, un sant
profund ce separa cordoanele medulare ventrale si se intinde pe toata lungimea maduvei spinarii

Fata dorsala - cuprinsa intre santurile dorso-laterale; prezinta santul median dorsal, superficial, intins
pe toata lungimea maduvei, ce separa cele doua cordoane medulare dorsale

- in regiunea cervicala, cordonul dorsal medular prezinta santul paramedian/intermediar, ce

delimteaza fasciculul gracilis/Goll (medial) de fasciculul cuneat/Burdach (lateral)

Fetele laterale - cuprinse intre santurile ventro-lateral si dorso-lateral; corespund suprafetelor

exterioare ale cordoanelor laterale

RAPORTURI:

Anterior: corpurile discurilor intervertebrale, acoperite de ligamentul vertebral comun posterior

Lateral: pediculii vertebrali si gaurile intervertebrale, prin care ies nervii spinali din canalul radihian

Posterior: baza apofizelor spinoase si lamele vertebrale, unite prin ligamentele galbene

2) Dezvoltare tub neural

- in saptamana 3 de dezvoltare embrionara apare linia primitiva si se stabilesc extremitatile craniala si

caudala; are loc gastrulatia (formarea mezodermului embrionar, ce umple spatiul dintre ectoderm si
endoderm); din notocord se formeaza discurile intervertebrale

-> mezodermul paraaxial conduce la formarea somitomerelor din care apar somitele

-> din mezodermul lateral => splanhnopleura si somatopleura

- in ziua 18 are loc inceputul neurulatiei:

-> 1/2 craniala din fata liniei primitive se ingroasa => placa neurala

-> sub placa neurala, pe linia mediana se afla notocordul si somitele, iar dedesubt endodermul

- pentru formarea tubului neural, pe linia mediana apar santul neural care se desprinde din
ectoderm, se adanceste, se desprind buzele superioare si rezulta crestele neurale; ectodermul isi
reface continuitatea la suprafata, iar buzele superioare ale crestelor neurale se vor inchide pentru a
forma tubul neural
3) Melcul membranos

= ductul cohlear/scala media/cohlea membranoasa - canal membranos asezat in interiorul canalului

cohlear

- incepe in vestibul printr-o extremitate in fund de sat de la nivelul recesului cohlear; comunica cu
sacula prin ductul reuniens/Hensen; se termina printr-o extremitate in fund de sat situata la varful
cohleei

- impreuna cu lamina spirala, participa la impartirea ductului spiral cohlear intr-o scala vestibulara si
una timpanica, avand forma triunghiulara pe seciune si prezinta:

varf orientat spre axul modiolului/columelei; situat la nivelul arginii libere a laminei spirale - trec
axonii aferenti ai neuronilor din ggl spiral Corti

baza situata periferic, alcatuita din stria vasculara, proeminenta spirala si santul spiral lateral =>
structura secretorie -> endolimfa

perete anterior = membrana vestibulara Reissner

perete posterior = membrana spirala/bazilara, cu 2 segmente: zona arcuata, situata medial si mai
subtire, pe care sta organul Corti si zona pectinata, situata lateral.

Bilet 2

1. Fata anterioară TC

BULBUL:

- delimitata lateral de santurile preolivare, cu OA a nervului hipoglos (XII)

- limita inferioara: decusatia piramidala

- limita superioara: santul bulbo-pontin

- pe linia mediana: santul median anterior, intrerupt inferior de decusatia piramidala, iar superior se
termina intr-o depresiune = foramem cecum

- de o parte si de alta a santului median anterior: 2 proeminente = piramidele bulbare

- deasupra piramidelor, in santul bulbo-pontin: OA a nervului abducens (VI)

PUNTE:

-marginita inferior de santul bulbo-pontin, iar superior de santul ponto-peduncular; lateral: o linie
imaginara ce trece prin OA a nervului trigemen (V)

- pe linia mediana: sant determinat de trunchiul bazilar (format prin unirea arterelor vertebrale) ce se
termina in partea superioara cu ramurile sale terminale (arterele cerebrale posterioare)

- de o parte si de alta a santului bazilar: piramidele pontine

MEZENCEFAL:

- 2 formatiuni cu directie in sus si in afara = pedunculii cerebrali, delimitati de punte prin santul
ponto-peduncular si descriu spatiul interpeduncular, cu nucleul interpeduncular (rol in miscarea
globilor oculari)
- pe fata interna a pedunculilor cerebrali: OA a nervului oculomotor (III)

- spatiul optopeduncular, cu fata inferioara a hipotalamusului

- delimitata superior de chiasma si tracturile optice

- reprezentat de pedunculii cerebrali

2. Derivate creste neurale

- din crestele neurale iau nastere:

 Ganglionii spinali de pe radacinile posterioare ale nervilor spinali

 Ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni IX, X
 Majoritatea structurilor leptomeningelui
 Melanocite, paraneuroni (celulele C din tiroida)
 Sistemul acut sau celule nervoase diseminate in tubul digestiv si la nivelul sistemului
respirator

3. Calea optică

- R = celulele cu conuri si bastonas

- primul neuron: in stratul celulelor bipolare = neuroni bipolari
- deutoneuronul: in stratul celulelor multipolare/ganglionare = neuroni multipolari
- axonii neuronilor multipolari => nervul optic
- fibrele nazale ale nervului optic se incruciseaza cu cele de partea opusa => chiasma optica
- fibrele nazale de partea opusa, impreuna cu fibrele temporale de aceeasi parte ale nervului optic =>
tractul optic/bandeleta optica
- al treilea neurom: in corpii geniculati laterali (nucleul dorsal), axonii acestora => radiatiile optice ale
lui Gratiollet
- radiatiile optice se proiecteaza pe cortexul vizual, in aria vizuala primara/aria 17 a lui Broca si in
ariile vizuale secundare (18, 19):

 Cele de la nivelul cadranelor superioare: pe buza superioara a scizurii calcarine

 Cele din cadranele inferioare: pe buza inferioara a scizurii calcarine
 Cele de la macula lutea: in fundul scizurii calcarine

Bilet 3

1.Plafonul ventriculului 4
2. Fasciculele spino-bulbare

3. Vestibulul osos

Biletul 4:

1. Fata dorsala TC

BULB:

- Delimitata lateral de santurile colaterale posterioare/retroolivare (cu OA a nervilor IX, X, XI -

radacina bulbara si spinala)
- Superior este separata de punte de fibrele acustice secundare = barbile calamusului
- Impartita in 2 etaje: inferior/extraventricular si unul superior/intraventricular – delimitat
lateral de pedunculii cerebelosi inferiori, formati prin fuziunea tracturilor lui Goll si Burdach
- Pe linia mediana: santul median posterior
- Lateral: tracturile lui Goll (proeminenta determinata de nucleul gracilis = clava)si Burdach
- Segmentul interventricular are forma triunghiulara cu varful in jos si baza in sus = calamus
scriptorius
- Pe linia mediana, un sant, iar de o parte si de alta a acestuia, 3 formatiuni triunghiulare de
culori diferite: aripa alba interna(baza in sus si varful in jos; in profunzimea sa: nucleul
 nervului hipoglos), aripa cenusie (cu varful in sus si baza in jos; in profunzime: nucleii
vegetativi), in partea cea mai externa – aripa alba externa (cu baza in sus si varful in jos)

PUNTE:

- Marginita lateral de pedunculii cerebelosi superiori

- Pe linia mediana: un sant = tija calamusului, ce prelungeste santul de pe fata posterioara a
bulbului
- De o parte si de alta a acestui sant, imediat deasupra barbilor calamusului: 2 proeminente
rotunjite = emientia teres (in profunzime: nucleul nervului VI)
- Fibrele nervului facial incruciseaza nucleul nervului VI si delimiteaza pe linia mediana:
funiculus teres
- Lateral, sub pedunculul cerebelos superior: proeminenta de culoare cenusie, ce corespunde
si nucleului masticator al trigemenului si unui nucleu din substanta reticulata = locue
coeruleus

MEZENCEFAL:

- marcata de coliculii cvadrigemeni superiori (mai mici, legati prin brate conjunctivale de corpul
geniculat lateral; statie pe calea vizuala) si inferiori (mai mari; legati de corpul geniculat intern; statie
pe calea auditiva)
- intre coliculii cvadrigemeni: santul cruciform
- sub coliculii cvadrigemeni inferiori, pe linia mediana: locul de unire al pedunculilor cerebelosi
superiori, marcat de valvula lui Vieussens
- de o parte si de alta a valvulei lui Vieussens: OA a nervului IV
-

2. Formatiunea reticulata: nucleii rafenului

3. Melcul osos
Bilet 5

1. Ventricul 4

2. Arhicerebelul

3. Urechea medie

bilet 6:

1. fata laterala TC

->bulb
- limitata anterior de santul colateral ventral, iar posterior de santul colateral dorsal (cu OA ale
nervilor IX, X, XI - pe aceeasi linie cu radacinile dorsale ale primilor neri cervicali)

- posterior de santul colateral ventral: oliva bulbara (contine in profunzime complexul nuclear olivar
inferior); dorsal olivei: tuberculul cenusiu (corespunde segmentului bulbar al coloanei senzitive
trigeminale - nucleul spinal al trigemenului); superior si dorsal olivei, in segmentul lateral al santului
bulbo-pontin, dinainte inapoi: foseta supraolivara (OA a nervului VII) si foseta retro-olivara (OA a
nervului VIII)

->punte: -se continua cu pedunculul cerebelos mijlociu

->mezencefal:

- anterior: santul lateral al istmului - marcheaza pe suprafata pedunculului cerebral limita dintre crus
cerebri si tegmentum

- posterior: santul interpedunculo-peduncular, ce separa pedunculul cerebral de pedunculul

cerebelos superior

- fata laterala a pedunculului cerebral este incrucisata de sus in jos de tractul optic, nervul trohlear si
artera cerebrala posterioara; este separata de girusul parahipocampic cu care delimiteaza fisura
cerebrala laterala/portiunea laterala a fantei lui Bichat

2. urechea medie-continut

=cavitatea timpanica; contine un lant osicular, ligamente, muschi, elemente neuro-vasculare si

mucoasa

- lantul osicular: malleus/ciocan, incus/nicovala, os stapedial/scarita, cu rol in transmiterea undelor

sonore prin urechea medie (membrana timpanului -> fereastra ovala)

malleusul/ciocanul prezinta:

cap: se articuleaza cu corpul incusului => articulatia inculomalleara

gat: incrucisat medial de nervul coarda timpanului (=insertia muschiului tenson al

timpanului/muschiul ciocanului)

2 procese: anterior, lung si posterior/lateral, scurt

incusul/nicovala

corp: se articuleaza cu capul malleusului => articulatia inculomalleara

proces scurt: se sprijina in fosa de pe peretele posterior al urechii medii

proces lung: se termina cu procesul lenticular, care se articuleaza cu capul osului stapedial =>
articulatia inculostapediala

os stapedial/scarita

cap: se articuleaza cu procesul lenticular al incusului => articulatia inculostapediala

gat: insertia muschiului stapedius

2 ramuri: crus anterior, scurt si crus posterior, lung

baza: fixata de fereastra ovala prin ligamentul inelar => sindesmoza timpanostapediala

- ligamentele - leaga oscioarele de peretii urechii medii

malleusul: ligamentele anterior, lateral, superior/suspensor

incusul: ligamentele posterior si superior

osul stapedial: ligamentul inelar, prin care se prinde de fereastra ovalaa

-muschii:

muschiul tenson al timpanului/muschiul ciocanului:

- O: spina osului sfenoidal + partea cartilaginoasa a tubei auditive, prin canalul muschiului tensor al
timpanului

- I: gatul maleusului

- diminua amplitudinea vibratiilor prea puternice

muschiul stapedius

- O: canalul eminentei piramidale (peretele posterior al urechii medii)

- I: gatul osului stapedial

- amplifica sunetele prea slabe

- elemente neurovasculare: nervul coarda timpanului (VII) - fibre parasimpatice preganglionare, nv

salivator superior; nervul timpanic al lui Jacobson (IX); arterele timpanice (partea posterioara din
artera stilomastoidiana; partea anterioara: ACI, artera faringiana ascendenta, arteara maxilara;
partea superioara: artera meningeala mare, partea inferioara: artera occipitala/faringiana
ascendenta); venele timpanice

- mucoasa urechii medii: acopera peretii si continutul

3. nucleii talamici

- in interiorul talamusului: o lama medulara interna (se imparte la extremitatile anterioara si

posterioara in 2 brate), lama medulara externa (este aplicata pe fata laterala a talamusului, dincolo
de ea gasindu-se zona grilajata a lui Arnold si nucleul reticulat lateral)

-nucleul talamic are forma ovlara cu marele ax orientat anterior si intern, extremitatea superioara
este subtire iar cea posterioara este mai voluminoasa = pulvinar *desen*

- lama medulara interna imparte nucleii talamici in 4 grupe:

1. grup anterior - situat intre bifurcarea anterioara a lamei medulare interne

- grupul ant: 3 nuclei (numele grupului din care fac parte, urmata de situatia lor -> nucleul anterior-
ventral, nucleul anterior-dorsal, nucleul anterior-medial/intern)
2. grup posterior -situat intre bifrucatiile lamei medulare interne

-grupul post: extremitatea posterioara (pulvinarul); sub pulvinar: cei 2 corpi geniculati, corpul
geniculat lateral (statie de releu pe calea vizuala, 6 straturi numerotate cu cifre arabe de la suprafata
spre profunzime) si corpul geniculat medial (statie de releu pe calea acustica), legati prin brate
conjunctivale de coliculul cvadrigemen superior, respectiv inferior care formeaza metatalamusul

3. grup median - alcatuit din 2 nuclei

- grupul median: nucleul dorso-medial, mai aproape de fata dorsala a talamusului si un nucleu
centro-median al lui Luys, foarte dezvoltat la primate si la om (situat si intre bratele de bifurcatie a
lamei medulare interne)

4. grup lateral - in afara lamei medulare interne

-grupul lateral: 2 subgrupuri -

unul lateral dorsal (2 nuclei: nucleul dorso-lateral anterior si nucleul dorso-lateral posterior)

unul lateral ventral (alcatuit dintr-un nucleu ventro-lateral anterior, nuclei ventro-laterali
intermediari si nuclei latero-ventrali postero-interni si postero-externi)

->DUPA FUNCTIE:

a. nuclei motori extrapiramidali:

nucleu ventral anterior

nucleul ventral intermediar

nucleul centro-median al lui Luys

= statii de releu pe caile extrapiramidale, moduland informatiile motorii transmise la nivel cortical si
subcortical

b. nucleii de releu pe caile sezitivo-senzoriale

nucleul ventral postero-lateral: ajung caile sensibilitatii tactile fine/epicritice si proprioceptive

constiente - fasciculele spino-bulbare ( fibre care aduc sensib tactila, termica si dureroasa si fac
sinapsa o parte din fibrele spino-talamice)

nucleul postero-medial: fac sinapsa fibrele care aduc sensibilitatea gustativa si fibrele cvinto-
talamice/trigemino-talamice, care aduc informatii de la nivelul fetei)

c. nuclei de asociatie: fac legatura dintre talamus si hipotalamus sau talamus si cortex

nucleul latero-dorsal anterior

nucleul latero-dorsal posterior

nucleul dorso-median

d. nuclei cu conexiuni rinencefalice si hipotalamice

nucleul dorso-median

grupul nucleilor anteriori

e. nucleii reticulari:

nucleul reticulat lateral (in afara lamei medulare interne),

nucleul liniei mediane/al lamei medulare interne

nucleul subtalamic al lui Luys

Bilet 7

1. Față laterală trunchi cerebral

2. Scoarță cerebeloasă.

3. Perete intern și inferior ureche medie.

Bilet 8

1. Plafonul ventricului III

2. Scoarta cerebrala

3. Urechea medie: perete anterior si posterior

Biletul 9

1. Hipotalamus-conformație externă, raporturi

2. Substanța reticulată a trunchiului cerebral- nuclei centrali și laterali

3. Calea acustică

Bilet 10

1. Lob frontal

- cel mai voluminos lob al emisferelor cerebrale, intins pe toate cele 3 fete ale emisferului

- delimitare pe fata laterala: inferior de fisura laterala a lui Sylvius, fiind despartit de lobul temporal,
iar posterior de fisura centrala a lui Rolando, despartindu-l de lobul parietal
- inaintea santului central, paralel cu acesta: santul precentral - sfarseste pe fata mediala a
emisferului (pe fata mediala, santul precentral + santul paracentral limiteaza anterior lobulul
paracentral)

-intre santul precentral si santul central: girusul precentral = aria motorie primara (aria 4)

- pe fata laterala, inaintea girusului precentral: 2 santuri orizontale => 3 girusuri frontale: superior,
mijlociu, inferior

- girus frontal inferior - impartit de prelungirile anterioara si posterioara ale fisurii laterale in 3
segmente, dinspre anterior spre posterior: pars orbitalis, pars triangularis, pars opercularis (PE
EMISFERUL DOMINANT, PARS TRIANGULARIS+PARS OPERCULARIS = CENTRUL EFECTOR AL
LIMBAJULUI/ARIA LUI BROCA)

- portiunea din lobul frontal vecina cu polul frontal = lobul prefrontal

2. Fasciculele spinocerebeloase

Fasciculele spino-cerebeloase conduc sensibilitatea proprioceptiva inconstienta si pot fi: fascicul

spinocerebelos dorsal/direct/Flechsig si fascicul spinocerebelos ventral/incrucisat/Gowers,
transmitandu-se excitatiile culese de la fusurile neuromusculare si de la corpusculii tendinosi Golgi.

a) TRACTUL SPINOCEREBELOS DORSAL/DIRECT/FLECHSIG:

Primul neuron/protoneuronul: in ganglionul spinal de pe traseul nervului; axonii intra in alcatuirea

radacinii dorsale a nervului si patrund in maduva, urmand manunchiul medial; axonii protoneuronilor
fac sinapsa cu neuronii somato-senzitivi (deutoneuronii) din cornul dorsal al maduvei spinarii.

Deutoneuronul: nucleii somato-senzitivi din nucleul lui Clarke din cornul dorsal al maduvei spinarii

Axonii neuronilor din nucleul lui Clarke trec in cordonul medular lateral de aceeasi parte => tractul
spinocerebelos dorsal/direct/Flechsig, care ajunge in bulbul trunchiului cerebral si il paraseste prin
pedunculii cerebelosi inferiori, terminandu-se pe scoarta paravermisului cerebelos

b)TRACTUL SPINOCEREBELOS VENTRAL/INCRUCISAT/GOWERS:

Primul neuron/deutoneuronul: in ganglionul spinal de pe traseul nervului; axonii intra in alcatuirea

radacinii dorsale a nervului si patrund in maduva, urmand manunchiul medial; axonii protoneuronilor
fac sinapsa cu neuronii somato-senzitivi (deutoneuronii) din cornul dorsal al maduvei spinarii.

Deutoneuronul: nucleii somato-senzitivi din nucleul lui Bechterev din cornul dorsal al maduvei
spinarii

Axonii neuronilor din nucleul lui Bechterev incruciseaza linia mediana si trec in cordonul medular
lateral de partea opusa => tractul spinocerebelor ventral/incrucisat/Gowers, care patrunde in
trunchiul cerebral pana la marginea superioara a puntii si il paraseste prin intermediul pedunculilor
cerebelosi superiori, proiectandu-se pe scoarta paravermisului cerebelos.

3. Calea vestibulara !!!!!!

R: receptorii vestibulari = maculele otolitice utriculare si saculare si crestele ampulare; in contact cu
dendritele primului neuron

protoneuronul: in ganglionul vestibular Scarpa, din fundul meatului auditiv intern; dendritete ->
celulele receptoare, axonii => ramura vestibulara a nervului vestibulo-cohlear (VIII) -> santul
bulbopontin, al doilea neuron

deutoneuronul: nucleii vestibulari (superior, inferior, medial, lateral) de la nivelul jonctiunii bulbo-
pontine, sub planseul ventriculului IV cerebral

Bilet 11

1. Lob Parietal

2. Arii corticale
3. Medii transparente si refringente

Bilet 12

1. Fata mediala a emisferelor cerebrale

- este ocupata de formatiunile comisurale: corpul calos (fata superioara, fata inferioara, extremtate
anterioara curba cu concavitatea posterior = genunchiul corpului calos, prelungit pe planseul
ventriculului III prin ciocul corpului calos, extremitate posterioara mai voluminoasa = spleniumul
corpului calos); inferior de corpul calos - trigonul cerebral, talamus, comisura cenusie

- santuri de ordinul I: scizura caloso-marginala, paralela cu corpul calos si cu marginea superioara a

emisferului cerebral; da 3 prelungiri: una anterioara, una superioara si una posterioara - intreptata
catre scizura parieto-occipitala interna. scizura perpendiculara interna/parieto-occipitala interna -
incepe pe fata interna, incruciseaza marginea superioara si se termina pe fata externa. scizura
calcarina - cu o prelungire la nivelul cornului occipital al ventriculului lateral (pe peretele inferior) =
calcar avis
-scizurile de pe fata interna o impart in: girusul corpului calos/girus cinguli, girusul frontal intern,
lobul cuneus, lobul patrulater/precuneus

2. fasciculele spino-cerebeloase

Fasciculele spino-cerebeloase conduc sensibilitatea proprioceptiva inconstienta si pot fi: fascicul

spinocerebelos dorsal/direct/Flechsig si fascicul spinocerebelos ventral/incrucisat/Gowers,
transmitandu-se excitatiile culese de la fusurile neuromusculare si de la corpusculii tendinosi Golgi.

a) TRACTUL SPINOCEREBELOS DORSAL/DIRECT/FLECHSIG:

Primul neuron/protoneuronul: in ganglionul spinal de pe traseul nervului; axonii intra in alcatuirea

radacinii dorsale a nervului si patrund in maduva, urmand manunchiul medial; axonii protoneuronilor
fac sinapsa cu neuronii somato-senzitivi (deutoneuronii) din cornul dorsal al maduvei spinarii.

Deutoneuronul: nucleii somato-senzitivi din nucleul lui Clarke din cornul dorsal al maduvei spinarii

Axonii neuronilor din nucleul lui Clarke trec in cordonul medular lateral de aceeasi parte => tractul
spinocerebelos dorsal/direct/Flechsig, care ajunge in bulbul trunchiului cerebral si il paraseste prin
pedunculii cerebelosi inferiori, terminandu-se pe scoarta paravermisului cerebelos

b)TRACTUL SPINOCEREBELOS VENTRAL/INCRUCISAT/GOWERS:

Primul neuron/deutoneuronul: in ganglionul spinal de pe traseul nervului; axonii intra in alcatuirea

radacinii dorsale a nervului si patrund in maduva, urmand manunchiul medial; axonii protoneuronilor
fac sinapsa cu neuronii somato-senzitivi (deutoneuronii) din cornul dorsal al maduvei spinarii.

Deutoneuronul: nucleii somato-senzitivi din nucleul lui Bechterev din cornul dorsal al maduvei
spinarii

Axonii neuronilor din nucleul lui Bechterev incruciseaza linia mediana si trec in cordonul medular
lateral de partea opusa => tractul spinocerebelor ventral/incrucisat/Gowers, care patrunde in
trunchiul cerebral pana la marginea superioara a puntii si il paraseste prin intermediul pedunculilor
cerebelosi superiori, proiectandu-se pe scoarta paravermisului cerebelos.

3. retina

- este tunica receptoare a ochiului, situata cel mai intern (nervoasa), reprezentand o extensie a
creierului, fiind conectate prin nervul optic

- 3 straturi fundamentale, dinspre coroida spre corpul vitros: stratul celulelor receptoare, stratul
intermediar si stratul neuronilor ganglionari (multipolari), cu zone de jonctiune = straturile
plexiforme (=> dpdv histologic are 10 straturi)
- forma unei coji de ou, cu o fata externa convexa, in raport cu rama vitroasa a lui Bruch din structura
coroidei si o fata interna concava in raport cu corpul vitros

- retina este situata in spatele zonei ciliare (propriu-zisa) si una in spatele irisului (nefunctionala)

- in pata galbena: predomina celule cu conuri care dau culoarea galbena, se gaseste in axul posterior
al globului ocular; 4 mm inauntru si 1 mm deasupra polului posterior al globului ocular: orificiul prin
care nervul optic paraseste globul oculaar, fara niciun fel de segment receptor

- in polul posterior: o zona de aproximativ 3,5 mm = fovea centralis, exclusiv celule cu conuri

1. imediat sub coroida (de la exterior spre interior) = stratul cel pigmentare; trimite prelungiri in jurul
celulelor receptoare = cel cu conuri si bastonase; realizeaza o camera obscura in jurul celulelor cu
conuri si bastonas

2. stratul celulelor cu conuri si bastonas - denumite dupa segmentul lor periferic;

celulele cu bastonas - la periferia retinei, cea mai mare populatie de celule de la nivelul retinei -
asigura vederea la o cantitate redusa de lumina - in alb si negru

celulele cu conuri care se gasesc in zona centrala a retinei - mai putin numeroase: 5-7 milioane; de 3
tipuri: pigment rosu, albastru sau verde

3. stratul celulelor bipolare (neuronii bipolari) - primul neuron al caii optice

4. stratul neuronilor multipolari - deutoneuronul caii optice; axonii neuronilor multipolari = nervul
optic

Bilet 13

1. Lobul orbitar

- reprezinta continuarea loului frontal pe fata inferioara a emisferului cerebral, fiind lobul anterior al
emisferului cerebral

- 2 santuri: unul intern, ovalar = santul olfactiv, ce contine bulbul olfactiv si unul cu forma de litera H
sau K = santul orbitar mijlociu; inconstant: santul orbitar extern (santuri de ordinul II)

- santurile impart lobul orbitar in: girusul orbitar intern/olfactiv, situat intern fata de santul olfactiv,
girusul orbitar mijlociu, situat intre santul olfactiv si santul orbitar mijlociu, girusul orbitar extern,
situat in afara santului orbitar mijlociu

2. Substanta alba a maduvei – organizarea functionala

Substanta alba a maduvei spinarii este impartita in 3 perechi de cordoane, de fiecare parte:
anterioare, laterale, posterioare. Prin cordoanele de substanta alba ale maduvei spinarii trec
tracturile ascendente si descendente, ce conduc caile sensibilitatilor exteroceptive, proprioceptive si
interoceptive si caile motorii somatice piramidale si extrapiramidale si pe cele vegetative.

Cordonul anterior - tracturile:

ascendente: spino-tectal, spino-olivar, spino-talamic ventral

descendente: reticulo-spinal, vestibulo-spinal, cortico-spinal ventral, olivo-spinal

Cordonul lateral - tracturile:

ascendente: spino-cerebelos DDF, spinocerebelos VIG, spino-talamic lateral

descendente: cortico-spinal lateral, rubrospinal

Cordonul posterior - tracturile ascendente gracilis/Goll si cuneat/Burdach.

3. Tunica externa a globului ocular

- denumita si tunica fibroasa, are o parte posterioara: 5/6 = sclerotica si o parte anterioara,
transparenta = corneea

-SCLEROTICA - culoare alba la toate rasele, la copilul tanar - culoare alb-albastruie

->mai multe orificii, mari si mici: posterior, orificiul nervului optic, prin care acest nerv paraseste
globul ocular (4 mm inauntru si 1 mm deasupra polului post al globului ocular) => axul antero-
posterior trece prin mijlocul corneei => polul posterior; aici nu exista niciun fel de celula receptoare =
PATA OARBA

-> orificiul mare: orificiul unde sclerotica este continuata de cornee si intre acestea: o proeminenta =
LIMB SCLERO-CORNEEAN

->orificiile mici: 3 grupuri

->grup posterior (prin care patrund in globul ocular nervii ciliati scurti - transporta fibrele
parasimpatice)

->grup mijlociu (cu 4 orificii gasite la nivelul ecuatorului prin care ies venele vortiginoase)

-> in apropierea limbului sclero-cornean pentru nervii ciliari lungi, unde acestia intra in globul
ocular

-> in ansamblu, are o fata externa, convexa, pe care se insera muschii globului oculari. muschii drepti
se insera pe globul ocular preecuatorial, iar cei oblici retroecuatoriali si o fata interna, in raport cu
coroida

-CORNEAA:

->transparenta = 1/6 anterioara a tunicii fibroase; face parte dintr-o sfera cu raza mai mica decat a
globului ocular => proemina pe suprafata sa; nu este vascularizata, ci hranita de umoarea apoasa, dar
este extrem de bine inervata => reflexul cornean de clipire (initiat de trigemen; corneea, inervata de
nervii ciliari; eferenta: nervul facial, care inerveaza orbicularul pleoapelor/ochiului)
->5 straturi: dinspre anterior spre posterior

1.strat epitelial anterior, alcatuit din mai multe celule cubice sau aplatizate, dispuse pe mai multe
straturi.

2. membrana lui Bowman/lamina limitanta/corneeana anterioara.

3. stratul propriu cornean, cu mai multe fascicule de colagen si elastice, care se intretaie dupa niste
unghiuri foarte exacte, care au o lungime de aprox 60 nm; daca aceasta dispozitie nu este pastrata =>
corneea nu mai este transparenta; terminatiile nervoase realizate de catre nervii ciliari, asigura
suportul reflexului cornean, dar mai sunt si leucocite (apararea imuna a corneei este destul de redusa
=> transplantele de cornee se fac foarte usor)

4. membrana corneana posterioara/mb lui Descemet.- pe ea se prinde stratul epitelial posterior

5. stratul epitelial posterior alcatuit dintr-un singur rand de celule cubice

Bilet 14

1.Ventriculi laterali-corn frontal

2.Coloana senzitiva branhiala

3.Cale gustativa
Bilet 15

1. Sinusurile venoase ale durei mater (vezi pg 300 carte albastra)

= canale din grosimea durei mater craniene prin care sangele este drenat spre vena jugulara interna

1. sinusurile boltii craniului

sinusul longitudinal superior

- situat in marginea superioara a falx cerebri, luand nastere la nivelul foramen cecum a frontalului
sub forma unui canal care creste in grosime pe masura ce se indeparteaza de origine

- se termina in dreptul protuberantei occipitale interne printr-un larg confluent venos numit
confluens sinuum/confluentul lui Herophile

- aici se varsa venele ascendente de pe fata laterala si cea mediala a emisferelor cerebrale si venele
durei mater; inconstat: vena parietala emisara/Santorini

sinusul longitudinal inferior

- impar, plasat la marginea inferioara a falx cerebri

- la extremitatea posterioara se varsa in sinusul drept

- aici se varsa o parte din venele corpului calos si vene din falx cerebri

sinusul drept:

- impar, asezat in baza coasei ccreierului, pe mijlocul fetei superioara a tentoriumulu

- uneste extremitatile posterioare ale sinusurilor longitudinale superior si inferior

- aici se varsa vena cerebrala mare a lu Galien

sinusul lateral:

- intins de la confluens sinuum pana la gaura jugulara, unde se continua cu VJI

- portiunea orizontala/sinus transvers - adapostita in santul orizontal de pe fata endocraniana a

solzului occipital

- portiunea verticala/sinus sigmoid - in continuarea celei orizontale, asezata intr-un sant la limita
externa a fetei postero-superioare a stancii; aici primeste vena emisara mastoidiana
- la unirea dintre portiunile orizontala si verticala primeste ca afluent sinusul pietros superior

2. sinusurile bazei craniului

- sinusuri pereche si simetrice; exceptie sinusul occipital transvers

sinusurile cavernoase

- asezae pe laturile corpului sfenoidului, intinse in sens antero-posterior de la fisura orbitara

superioara/fanta sfenoidala pana la varful stancii

- peretii lojei cavernoase:

- peretele medial - format din fata laterala a corpului sfenoidului

- peretele lateral = dura mater (aici se afla nervul abducens; intra in loja traversand dura mater prin
varful stancii)

- peretele inferior - partea din baza craniului ce corespunde orificiului superior al canalului carotidian
(patrunderea ACI in loja cavernoasa)

- anterior loja este deschisa si permite patrunderea venei oftalmice superioare si a celei inferioare

sinusurile coronare

= canale de comunicare intre venele lojei cavernoase dintr-o parte cu cele de pe partea opusa

sinusul occipital transvers/sinusul bazilar

- asezat pe clivus, imediat posterior dorsum sellae, cu directie transversala; uneste extremitatile
posterioare ale lojelor cavernoase sau uneste cele 2 sinusuri pietroase inferioare

sinusurile sfeno-parietale/ale lui Breschet

- formate la nivelul santului dintre aripa mare a sfenoidului si osul parietal, apoi urmaresc aripa mica
a sfenoidului in lungul marginii sale posterioare; se varsa in venele lojei cavernoase

sinusurile pietroase superioare

- pe marginile superioare ale stancilor temporale, in grosimea circumferintei posterioare a

tentoriumului

- leaga venele lojei cavernoase de sinusul transvers

sinusurile pietroase inferioare

- intinse de la extremitatea posterioara a venelor din loja cavernoasa -> foramen jugular, unde se
varsa in VJI

- primeste ca afluenti vene ale trunchiului cerebral si vene condiliene - se leaga de circulatia venoasa
extracraniana

sinusurile pietro-occipitale/ale lui Englisch

- dubleaza traiectul sinusurilor pietroase inferioare, fiind asezate inferior lor

sinusurile occipitale posterioare

- de la marginile gaurii occipitale -> marginea posterioara a falx cerebeli, de o parte si de alta a crestei
occipitale interne -> confluens sinuum

2. Substanta alba cerebel

- fibre mielinizate, scurte si lungi; cele scurte leaga puncte comune din scoarta cerebeloasa a
aceluiasi emisfer sau soarta de nucleii centrali, iar fibrele lungi intra in alcatuirea pedunculilor
cerebelosi, venind/plecand din/in alte regiuni ale nevraxului

- impartita si dupa functie si dupa conexiuni in 3 circuite morfofunctionale:

1. arhicerebelos/vestibulo-arhicerebelos

2. paleocerebelos/spino-paleocerebelos - important in reglarea tonusului muscular si in ajutarea

acestuia pentru mentinerea echilibrului

3. neocerebelos/cortico-neocerebelos - cele mai importante conexiuni

1. circuitul arhicerebelos/vestibulo-cerebelos

-> incepe in nucleii vestibulari si de aici fibrele urca spre cerebel prin pedunculul cerebelos inferior;
dupa ce au facut sinapsa in nucleii fastigii, fibrele eferente pleaca de la ei si se indreapta spre nucleii
vestibulari fie pe calea pedunculului cerebelos inferior (cerebelo-vestibulare directe), fie prin
pedunculul cerebelos superior (fibrele in circuit ale lui Russell), apoi coboara ca un carlig prin calota
pontina

2. circuitul paleo-cerebelos/spino-cerebelos

-> fibrele aferente/cerebelopete provin de la maduva spinarii (spino-cerebeloase prin pedunculii

cerebelosi inferiori): fasciculele spino-cerebelos direct si incrucisat; fibre care aduc informatii de la
nucleii trigeminali (cvinto-talamice, cu colaterale catre nucleii cerebelosi) si informatii transmise de
formatia reticulata.

->fibrele eferente/cerebelofuge ajung la maduva spinarii; fibre cerebelo-rubrice ajung la nucleul rosu
si de aici pleaca fasciculul rubro-spinal catre motoneuronii medulari; fibre cerebelo-reticulare ajung
la formatiunea reticulata, cu conexiuni de tip inhibitor sau facilitant asupra motoneuronilor medulari.

-rol de a ajusta tonusul muscular pentru a mentine echilibrul

3. circuitul neocerebelos/cortico-cerebelo-cortical;

-> fibre cu originea in ariile motorii din cortexul cerebral, coboara pana la nivelul puntii si aici se
indreapta prin pedunculii cerebelosi mijlocii catre cerebel, apoi fac sinapsa in partea laterala a
nucleului dintat

-> fibrele se intorc catre scoarta cerebrala prin pedunculii cerebelosi superiori, fie direct, fie facand
statie la nivelul talamusului sau la nivelul nucleului rosu;

-rol cortico-ponto-cerebelo-talamo-cortical, ajusteaza/da cursivitate miscarilor fine, conectat cu

celelalte 2 circuite
3. Tunica mijlocie a globului ocular

- segmente:

- posterior = coroida/tractul uveal;

- mijlociu = corpul ciliar/zona ciliara;

- anterior = irisul

- COROIDA: forma de coaja de ou, ca si sclerotica, cu:

-> o fata externa convexa; este separata de zona ciliara printr-o zona mai pigmentata = ora serrata

-> o fata interna concava, in raport cu retina;

-> 4 straturi:

1. superficial/lamina fusca - strabatuta de nervii ciliari si arterele ciliare;

2.patura marilor vase: un strat superficial = stratul venos si unul mai profund, arterial (venele care
strang sangele de la acest nivel au traiect spiralat; cele 4 vene finale-venele vortiginoase);

3. membrana corio-capilara;

4. lama vitroasa a lui Bruch (imediat sub retina este si camera posterioara a globului ocular,
prevazuta cu umoarea vitroasa/corpul vitros)

-imediat anterior de ora serrata: zona ciliara, cu muschii ciliari si procesele ciliare

->forma triunghiulară, avand o fata externa in raport cu corneea si limbul sclero-cornean, o fata
interna in raport cu straturile interne si o baza care da insertie irisului

-> imaginile de la o distanta mai mare de 6m, trec prin cristalin si se fixeaza pe retina (cristalinul are la
periferie o capsula/zona membranara/inelul lui Zinn *nu se confunda cu cel din orbita* pe care se
insera muschiul ciliar; cand muschii drepti sunt in relaxare, se alungesc iar curbura cristalinului devine
mai mare -> se vad si obiectele situate la o distanta mai mica de 6m; cand muschii se contracta ->
cristalinul relaxat; muschiul ciliar relaxat - cristalinul se contracta si isi mareste raza de curbura)

->punctul cel mai apropiat de ochi la care se vede un obiect clar = punct de maxima curbura a
cristaliului = punct proximum, care se indeparteaza odata cu varsta

->procesele ciliare 70-80 de ghemuri vasculare care secreta umoarea apoasa-hraneste corneea si
mentine tensiunea intraoculara (prin ultrafiltrarea sangelui); intra in camera anterioara a ochiului
prin pupila.

->globul ocular:

- camera anterioara - situata intre cornee si cristalin (impartita incomplet de catre iris intr-o camera
anterioara si una post);

- camera posterioara: intre cristalin si retina=>camera anterioara: intre cornee si iris; mijlocie: intre
iris si cristalin; posterioara: indaratul cristalinului

-irisul: da culoarea ochilor

->o patura anterioara, epiteliala, sub care exista o stroma de origine mezodermica si o patura
musculara, apoi stratul pigmentar; culoarea irisului depinde de cantitatea de pigment din stratul
profund; o cantitate foarte mare de pigment = ochi caprui; o cantitate mai redusa = verde; cea mai
redusa cantitate de pigment = albastru

->foarte bine vascularizat: arterele ciliare scurte si lungi, ramuri ale arterei oftalmice

->forma unui cerc, care are in centru un sfincter = pupila

->arterele ciliare, la periferia irisului => ramuri care se anastomozaza cu arterele din vecinatate =>
marele cerc arterial al irisului => fibre care se indrepta spre pupila si se vor anastomoza pentru a
forma micul cerc arterial al irisului

-> muschii irisului, cu rol foarte important in reglarea cantitatii de lumina care impresioneaza retina:
muschii radiari (cand se contracta dilata pupila; inervati de nervii ciliari lungi - fibre simpatice),
muschii circulari (cand se contracta micsoreaza pupila, inervati de parasimpatic; isi au originea in
centrul irido-constrictor al lui ... , fibrele urmeaza calea nervului III, dupa care ramura sa superioara,
apoi transportati pana la muschii irisului)

Biletul 16

1. Artera cerebrala anterioara

= ram medial de bifurcare al ACI

- 3 segmente:

segmentul A1: origine -> fisura interemisferica

- artera se afla la baza creierului, in cisterna chiasmatica; initial lateral chiasmei -> se indreapta rostral
si medial si incruciseaza fata superioara a nervului optic

segmentul A2: patrunde in fisura interemisferica si trece pe dinaintea genunchiului corpului calos

- la jonctiunea dintre A1 si A2 - unirea celor 2 artere cerebrale anterioare => artera comunicanta
anterioara, cu ramuri pentru chiasma optica si regiunea tubieriana a hipotalamusului

segmentul A3: pe fata mediala a emisferului cerebral, deasupra corpului calos => artera pericaloasa -
se termina irigand fata mediala a lobului parietal si precuneusul

- ramuri:

centrale: desprinse din A1 = arterele lenticulo-striate mediale -> orificiile spatiului perforat anterior -
>> chiasma optica + hipotalamus preoptic; artera recurenta a lui Huebner ->> portiunea antero-
mediala a capului nucleului caudat, portiunea adiacenta a capsulei interne, putamenul, partial aria
septala

corticale:

- A1: artera orbito-frontala ->> portiunea mediala a lobului orbitar, bulbul, tractul olfactiv

- A2: artera fronto-polara ->> fata mediala a lobului frontal + polul frontal
- A3: artera caloso-marginala, din care se desprind cele 3 artere frontale interne: anterioara, mijlocie
si posterioara ->> fata interna a lobului frontal

- terminarea: artera pericaloasa posterioara, cu ramurile: paracentrala, parietala interna superioara,

parietala interna inferioara/artera precuneusului pentru fata mediala a lobului parietal

2. Hipotalamusul - conexiuni

-are legaturi cu toate structurile din SN

- conexiunile cu hipofiza: hormoni eliberatori de tireostimulina/TRH, gonadotropine/GRH etc

- conexiunea cu epifiza: activitatea epifizei este reglata de lumina

- conexiuni direct cu calea optica (dar si prin intermediul epifizei)

- conexiuni cu talamusul (nucleul subtalamic - zona incerta, conexiuni in dublu sens)

- conexiuni extrem de stranse cu sistemul limbic - rol de placa turnanta care se interpune intre
cortexul cerebral si hipotalamus

- conexiuni cu cortexul cerebral; actiunile hipotalamusului ar trebui sa fie sub control cortical, dar nu
se intampla intotdeauna asa si cu centrii trunchiului cerebrali si cu motoneuronii medulari

- conexiuni cu formatia reticulata - paloare, ameteli, vertij, nistagmus, nistagmus rotator - apar in
sindroamele hipotalamice

3. Capsula lui Tenon

Biletul 17

1. Corn posterior ventricul lateral

= cornul occipital
- este situat in interiorul lobului occipital si descrie o curbura cu concavitatea spre linia
mediana
 - perete supero-extern, format dintr-o serie de fascicule de substanta alba; dinauntru inafara
si de jos in sus sunt:
 Forcepsul mare al corpului calos
 Tapetum
 Fascicolul superior al radiatiilor optice
 Fascicolul longitudinal inferior

- perete infero-intern, cu 2 proeminente separate de un sant: supero-interna (=bulbul

cornului posterior; relieful intraventricular al portiunii interne a forcepsului posterior)si infero-
externa (=calcar avis/pintenele lui Morand; expresia intraventriculara a scizurii calcarine)

- 2 margini: supero-interna, infero-externa – date de unirea peretilor

- o extremitate posterioara, acoperita de fibre ale forcepsului posterior, la distanta de 2-3

cm de polul occipital al emisferului cerebral

2. Coloana motorie vegetativa

coloana motorie vegetativa/parasimpaticul cranian

 ->la niv bulbului:
1. nucleul dorsal al vagului; de aici pleaca cel mai important contingent de fibre
parasimpatice care merg pana la inima, stomac etc.
2. nuclul salivator inferior - originea fibrelor care inerveaza glanda parotida - fibrele merg
mai intai pe calea nervului IX, apoi pe nervul timpanic al lui Jacobson, pe calea micului nerv
pietros profund care transporta aceste fibre pana la ganglionul otic al lui Arnold de pe traseul
nervului mandibular. de aici sunt transportate de o ramura a nervului trigemen - auriculo-
temporal care le transporta pana la glanda parotida
 ->punte:
1. nucleul salivator superior.
2. nucleul lacrimo-muco-nazal al lui Yagitta - merge mai intai pe calea nervului VII apoi pe
marele nerv pietros superficial care transporta fibrele pana la ganglionul sfeno-palatin al lui
Meckel de pe traseul nervului maxilar; fibrele muco-nazale merg pe cale nervului sfeno-
palatin si apoi pe nervii nazali superiori si transporta fibrele pana la nivelul mucoasei nazale.
fibrele lacrimale au traiect mai complicat, fiind preluate de nervul orbitar apoi merg pe
anastomoza dintre nervul orbitar si lacrimal care transporta aceste fibre pana la glanda
lacrimala;
 ->mezencefal: nucleul iridoconstrictor al lui Edinger-Westphall pe calea nervilor ciliari scurti -
> musculatura irisului( 2 categorii de fibre: circulare, inervate de parasimpatic => contractia
pupilei; fibre radiale, inervate de simpatic => dilatarea pupilei); ambii pe traseul nervului VII
si partial V

3. Nervul III
Bilet 18

1.Artera cerebrala mijlocie

= artera cerebrala laterala/Sylviana - cel mai voluminos ram al ACI

- segmente:

M1: artera se afla la baza creierului -> originea fisurii laterale, apoi descrie o curba concava in sus,
numita genunchiul arterei cerebrale laterale

M2: artera intra in fundul scizurii laterale -> indarat si in sus pe fata laterala a lobului insular

M3: corespunde portiunii posterioare a fisurii lui Sylvius, devenind superficiala

M4: segmentul terminal

- ramuri:

 centrale:

= arterele lenticulo-striate laterale ->> capul nucleului caudat, putamen, palidusul lateral, genunchiul
si jumatatea dorsala a bratului posterior al capsulei interne, claustrumul, capsulei externe

 corticale:

- artera orbito-frontala ->> jumatatea laterala a lobului orbito-frontal, fata laterala a lobului
prefrontal

- ramurile precentral, central, postcentral, parietal anterior, parietal posterior (din M2) (vezi pg 337)

- 3 ramuri temporale: anterioara, mijlocie, posterioara + un ram temporo-polar ->>fata laterala a

lobului temporal

- ramul angular, terminal ->> girusul angular; se extinde si pe portiunea anterioara a lobului occipital

2.Coloana senzitiva somatica-nucleii cohleari

- exista 2 nuclei cohleari/acustici: ventral si dorsal, aflati in profunzimea aripei albe externe bulbare

- nucleul cohlear ventral: primeste majoritatea fibrelor nervului acustic, cu OR in ganglionul Corti

-> constituie al doilea neuron al caii acustice, axonii sai incrucisand linia mediana (=>corpul
trapezoid)si devin ascendenti = lemniscul lateral/calea acustica centrala; lasa colaterala in coliculii
cvadrigemeni posteriori, apoi fac sinapsa cu cel de al treilea neuron, aflat in corpul geniculat medial

-> axonii celui de al treilea neuron de pe calea acustica se proiecteaza in zona auditiva a scoartei
cerebrale (al patrulea neuron al caii acustice)

->alti axoni fac sinapsa in oliva pontina, apoi se indreapta spre nucleii motori ai nervilor abducens si
facial => arcuri reflexe

-> o parte dintre axoni raman de aceeasi parte => lemnisculul lateral homolateral (se alatura fibrelor
corpului trapezoid de partea opusa)

-> exista si axoni care fac sinapsa in nucleul cohlear dorsal => striurile acustice de pe planseul
ventriculului IV -> incruciseaza linia mediana -> tija calamusului -> sinapsa cu nucleii formatiei
reticulate = fasciculul cohleo-reticulat al lui Eyries

- nucleul cohlear dorsal: primeste un numar redus de fibre acustice

3.Nervul IV

Bilet 19

1. Cornul inferior(temporal) al ventriculului lateral

= corn inferor/temporal/sfenoidal

- plasat in lobul temporal, cu o curbura concava in sus si inainte

- perete supero-extern; din afara inauntru: tapetum, coada nucleului caudat si stria terminalis;
deasupra lor: regiunea sublenticulara posterioara si nucleul lenticular
- perete infero-intern, cu 3 reliefuri paralele intre ele, din afara inauntru fiind: eminenta colaterala a
lui Meckel (inconstanta), hipocampul si fimbria

- margine externa, dublata de fasciculul longitudinal inferior

- margine interna, priveste spre fanta cerebrala transversa, in segmentul lateral al acesteia; santul
coroidian, cu ependimul ventricular, invaginat de plexurile coroide ale ventriculului lateral

- extremitate anterioara - la 15-20 mm de polul temporal al emisferului cerebral

2. Cornul posterior al măduvei

Cornul dorsal - mai subtire, mai lung; se apropie de periferia maduvei, fiind separata de aceasta
printr-o zona de substanta alba = zona marginala Lissauer/tractul dorso-lateral

- este alcatuit din:

-> segment anterior = baza, atasata comisurii cenusii

-> ingustare = gat

-> segment posterior = cap

-> apex (proeminenta capului in zona marginala)

- structura cornului dorsal medular, dinspre apex spre baza:

-> stratul zonal Waldeyer

-> substanta gelatinoasa Rolando

-> nucleul capului cornului dorsal

-> nucleul dorsal al bazei/nucleul lui Clarke

3. Nervul VI

Bilet 20
1. Orbita - pereti

2. Coloana motorie somitica (somatica)

- fibrele acestor nuclei inerveaza muschii formati din primele 9 somite din extremitatea cefalica

- bulb:

nucleul motor al hipoglosului (XII), in profunzimea aripei albe interne ->> muschii limbii (din somitele
7-9)

- punte:

nucleul motor al abducensului (VI), in grosimea eminentia teres

- mezencefal:

nucleul nervului trohlear/patetic (IV), inferior fata de III

nucleul nervului oculomotor (III): subgrupe nucleare, dinainte indarat pentru: ridicatorul pleoapei
superioare, dreptul superior, dreptul intern, micul oblic, dreptul inferior

3. Aparat lacrimal - glanda lacrimala

Bilet 21

1. Artera cerebrala posterioara

- segmente:

P1: segment initial peduncular, pe fata ventrala a trunchiului cerebral -> pana la locul de implantare a
arterei comunicante posterioare

P2: segment latero-peduncular: artera inconjoara fata laterala a mezencefalului -> incizura
tentoriumului -> lojaa supratentoriala in dreptul coliculilor cvadrigemeni, la nivelul cisternei
superioare/cisterna marei vene cerebrale a lui Galien

P3: segment emisferic - artera trece pe sub spleniumul corpului calos si se aseaza pe fata infero-
mediala a lobului temporal => 2 ramuri terminale: artera temporala posterioara, artera occipitala
interna

- ramuri:

 centrale:

- grup postero-medial ->> hipofiza, infundibul, regiunea tuberala a hipotalamusului; ramurile

profunde -> spatiul perforat posterior ->> portiunea antero-mediala a talamusului, subtalamusului,
corpii mamilari, partea mediala a tegmentumului mezencefalic, istmul mezencefalic

- grup postero-lateral ->> pulvinar, fetele latero-dorsala si ventrala ale talamuslui, corpii geniculati,
tectumul, portiunea laterala a mezencefalului

- grupul arterelor coroidiene posterioare

-> artera coroidiana postero- mediala: inconjura fata ventrala apoi pe cea laterala a pedunculului
cerebral -> laturile epifizei, in cisterna cerebrala superioara; se indreapta anterior -> fisura transversa
cerebri pe plafonul ventriculului III -> plexurile coroide => ramuri pentru coliculii cvadrigemeni si
nucleul dorso-median al talamusului

-> artera coroidiana postero-laterala: anterioara - patrunde prin fisura coroidiana in cornul temporal
al ventriculului lateral, se sfarseste in plexurile coroide ale acestuia; posterioara - ocoleste posterior
pulvinarul, iriga fornixul, pulvinarul, corpul geniculat lateral, cea mai mare parte a nucleului dorso-
median al talamusului. => anastomoze cu ramificatiile arterei coroidiene anterioare => sunt intre
sistemele carotidian si vertebro-bazilar

 corticale: 3 artere temporale - anterioara, mijlocie, posterioara ->> fata inferioara a lobului
temporal, hipocamp
 terminale:

- artera temporala posterioara ->> fata inferioara a lobilor temporal si occipital

- artera occipitala interna => ram parieto-occipital + ram calcarin ->> fata interna a lobului occipital si
spleniumul corpului calos

2.Substanta alba a trunchiului cerebral (pg 97)

3. Pleoapele (pg 54)

- falduri musculo-membranoase, mobile, ce acopera si protejeaza partea anterioara a globului ocular

- rol in raspandirea secretiilor glandelor lacrimale pe suprafata globului ocular

- 2 fete, 2 extremitati, 2 margini:

 fata anterioara: o parte convexa, in raport cu globul ocular (parte oculara/tarsala); una
concava = parte orbitara, cuprinsa intre partea tarsala si marginea orbitei
 fata posterioara, neteda si concava = conjunctiva
 extremitatile, interna si externa – se unesc => comisurile palpebrale; comisura interna –
ridicata de un pliu transversal (ligamentul palpebral intern), cea externa – usor deprimata
transversal -> pliuri radiare
 marginea aderenta – corespunde rebordului orbitar
 marginea libera – prezinta la unirea 1/8 interne cu 7/8 externe proeminenta = tuberculul
lacrimal => o parte mica/lacrimala, o parte mare/ciliara/bulbara
 partea lacrimala – lipsita de cili
 partea ciliara – un interstitiu si 2 buze: anterioara – da insertie cililor/genelor si
posterioara

Bilet 22

1. Pavilionul urechii

=conca auriculara - plica tegumentara cu forma de palnie si schelet fibrocartilaginos, inserata pe fata
laterala a craniului.

- este alcatuit din: o radacina aderenta la meatul auditiv extern si o parte libera ce acopera partial
regiunile temporala, mastoidiana si parotideomaseterica, cu rol de colectare si dirijare a undelor
sonore spre meatul auditiv extern, pana la membrana timpanului

- fata laterala a pavilionului urechii: parte centrala = conca, impartita intr-o parte superioara (cymba
conchae) si una inferioara (cavum concae), in care se deschide meatul auditiv extern prin porul
auditiv exern

- helixul circumscrie pavilionul; incepe anterior concai prin radacina helixului, se temrina posterior
prin coada helixului; in concavitatea helixului: antihelixul - se bifurca in partea superioara si
delimiteaza astfel foseta triunghiulara

- intre helix si antihelix: scafa

- anterior concai: proeminenta cartilajului = tragus

- posterior concai: antitragus (separat de tragus prin santul intertragic)

- in partea inferioara a pavilionului lipseste tesutul cartilaginos si exista o plica cutanata = lobul

- fata mediala = mulajul negativ al feteli laterale, cu eminenta concai si eminenta fosetei naviculare

2. Cornul anterior al măduvei spinării

- mai scurt si mai gros decat cornul posterior, mai indepartat de periferia maduvei

???

3. Sistemul limbic

Bilet 23

1. Poligonul arterial al lui Willis

= anastomoza ramurilor terminale ale arterelor celor 2 jumatati ale encefalului

- plasat la baza creierului, in jurul rombului opto-peduncular

- formare:

 anterior: artera comunicanta anterioara

 antero-lateral: cele 2 artere cerebrale anterioare
 lateral: 2 artere comunicante posterioare
 postero-lateral: cele 2 artere cerebrale posterioare

- toate arterele ce alcatuiesc poligonul arterial al lui Willis provin din sistemul arterial carotidian, cu
exceptia arterelor cerebrale posterioare, ce provin din sistemul vertebro-bazilar

2. Coloana senzitiva somitica

 coloana senzitiva somatica - 2 categorii de nuclei: cohleari si vestibulari

 coloana senzitiva somatica: din nucleii cohleari  (alcatuiti din 3 straturi: 1 ventral si 1 dorsal
de fiecare parte. fibrele nervilor acustici/cohleari ajung in trunchiul cerebral si fac sinapsa.
fibrele care aduc informatii de la nivelul melcului fac sinapsa in partea ventrala a nucleului
cohlear dorsal; fibrele are aduc informatii de la baza melcului fac sinapsa in nucleul cohlear
dorsal; de aici pleaca striurile acustice: una ventrala care aduce informatii de la nucleul
cohlear ventral si partea ventrala a nucleului cohlear dorsal, o strie intermediara si una
dorsala cu origine in partea dorsala a nucleului cohlear dorsal; contin fibre lemniscale si fibre
de releu; fibrele lemniscale se incruciseaza pe linia mediana la nivelul puntii => corpul
trapezoid, apoi se inflecteaza ascendent si alcatuieste cea mai mare parte a lemniscusului
lateral. corpul trapezoid = incrucisarea acestor fibre. fibrele de releu sunt fibre care fac
asociatia cu complexul olivar superior
   (complexul olivar superior este localizat la nivelul puntii si este alcatuit dintr-un nucleu
olivar principal unde fac sinapsa striurile dorsala si ventrala, un nucleu unde face
sinapsa stria laterala si un nucleu intermediar - inclusi si nucleii corpului trapezoid; fibrele cu
originea in acest complex sunt fibre tertiare care sunt homo si heterolaterale, iar cele
secundare, cu originea in nucleii cohleari ventral si dorsal nu contin fibre homolaterale;
nucleii au un fascicol cohlear eferent ce paraseste trunchiul cerebral pe calea nucleului
vestibular, realizeaza anastomoza vestibulo-cohleara si ajung la nivelul melcului unde fac
sinapsa cu celulele ciliate sau cu cele din organele lui corti => sinapse de tip inhibitor cu rol in
protectia urechii si a SNC )
 in coloana senzitiva somatica exista si nucleii vestibulari, situati la jonctiunea bulbo-pontina,
impartiti in 2 coloane: una laterala (cu nuclei situati in profunzimea aripii albe interne si
nucleii de deasupra; nucleu superior la nivel pontin, unul lateral si unul inferior la nivel
bulbar), interna (cu un singur nucleu: nucleul median); nucleii vestibulari au fibre aferente-
de la urechea interna, fibrele nervului vestibular (se impart intr-o ramura ascendenta care se
termina in nucleul cohlear superior si partea superioara a nucleului cohlear lateral si o mica
parte in nucleul inferior si fibre descendente care se termina in nucleul median si partea
laterala a nucleului inferior; principalele aferente provin de la nervul vestibular; altele sunt
de la nucleii cerebelosi - nucleii embolus si globosus (paleocerebel), origine la nivel spinal) si
eferente (cel mai important contingent de fibre pleaca spre cerebel: fibre vestibulo-
cerebeloase; un mare contingent de fibre eferente de la nivelul nucleilor vestibulari -> nucleii
oculomotori, ex: fibrele care vin de la nucleul superior sunt de obicei heterolaterale care
controleaza complexul oculomotor si nucleul nervului IV, dar si fibre cu origine in nucleul
inferior care se duc catre toti nucleii oculomotori, dar si la nucleii interstitiali cahal si al lui
daschievici; altele se duc catre motoneuronii medulari: tractul vestibulo-spinal lateral-
homolateral coboara prin cordonul lateral si un tract vestibulo-spinal medial care coboara
prin partea mediala a cordonului anterior si se opresete in maduva cervicala, controland
miscarile capului, cu rol in mentinerea echilibrului); nucleii vestibulari au conexiuni
 importante cu nucleii formatiei reticulate, care ne explica fenomenele vegetative (HTA,
paloare, voma , dureri de cap)- ruperea temporara a conexiunilor cu cerebelul -> tulburari de
mers
 nistagmus - miscari necontrolate ale globilor oculari, din cauza conexiunilor cu nucleii
vestibulari

3. Iris

= partea anterioara, contractila, a tunicii vasculare a globului ocular

-desprinsa la nivelul corpului ciliar, cu un orificiu central = pupila

- formeaza un perete ce separa cele 2 camere ale globului ocular: camera anterioara, situata intre
fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului si camera posterioara – intre fata posterioara a
irisului si fata anterioara a cristalinului si zonulei Zinn

- structura: epiteliu anterior, stroma, strat vascular, epiteliu posterior

- continte 2 tipuri de muschi involuntari, netezi:

 sfincterul pupilar – fibre musculare circulare, situate la marginea pupilara a irisului; se

ontracta sub control parasimpatic – micsoreaza pupila (mioza). Nervii parasimpatici = fibre
postganglionare cu origine in ganglionul ciliar – abordeaza muschiul pe cale nervilor ciliari
scurti
 dilatatorul pupilar – strat subtire situat inaintea epiteliului posterior – celule dispuse radiar
intre corpul ciliar si marginea pupilei; se contracta sub control simpatic => dilata pupila
(midriaza). Nervii simpatici = fibre postganglionare cu origine in ganglionul simpatic cervicl
superior

Bilet 24

1.Glanda epifiză

2.Nucleii intersegmentari ai trunchiului cerebral

3.Aparatul lacrimal

Bilet 25

1.artera carotida interna-portiune intracraniana

- ACI, in portiunea intracraniana, se afla in loja cavernoasa si in regiunea valeculara a spatiului

subarahnoidian

- in loja cavernoasa: traiect sinuos = sifon, cu 3 segmente: C5, C4, C3

segment proximal C5: vertical, ascendent, asezat medial ganglionului lui Gasser = segment gasserian

segment intermediar C4: orizontal, paralel cu planseul seii turcesti = segment selar

segment distal C3: vertical, usor convex inainte; paraseste loja cavernoasa la marginea mediala a
apofizei clinoide anterioare

- are raport cu venele oftalmice si nervul abducens; pe peretele lateral al lojei: nervii oculomotor,
trohlear si ramura oftalmica a trigemenului

- ramuri ->> meninge, nervii craniei III, IV, V, VI si artera hipofizara inferioara

- in regiunea valeculara a spatiului subarahnoidian: de la nivelul apofizei clinoide anterioare -> dura
mater -> arahnoida -> spatiul subarahnoidian de la baza creierului; 2 segmente: C2, C1
- se indreapta posterior pe sub nervul optic, apoi lateral si ascendent -> spatiul perforat anterior,
unde se termina prin bifurcare: artera cerebrala anterioara, artera cerebrala laterala

- ramuri: artera hipofizara superioara, artera oftalmica, artera comunicanta posterioara, artera
coroidiana anterioara

2.nucleii suprasegmentari ai trunchiului cerebral

- se afla doar la nivelul mezencefalului si sunt reprezentati de coliculii cvadrigemeni

COLICULII CVADRIGEMENI INFERIORI/POSTERIORI:

- la exterior - strat subtire de substanta alba = stratul zonal; la interior - substanta cenusie = nucleul
cenusiu al coliculului cvadrigemen inferior/posterior

- forma elipsoidala, turtit antero-posterior, cu 3 grupe celulare:

grup principal/central - cel mai voluminos

grup extern

grup intern - impar, median = grupul internuclear/intermediar - intre cei 2 nuclei principali

- aferente:

principale, de la corpul geniculat medial <- lemniscul lateral, cu impulsurile auditive

din tractul spino-tectal

de la scoarta cerebrala corespunzatoare ariilor corticale auditive

- eferente:

corpul geniculat medial

scoarta cerebrala a lobului temporal

scoarta cerebelului, de-a lungul pedunculilor cerebelosi superiori

motoneuronii medulari si bulbari = bratul centrifug al reflexului de rotatie brusca a capului si ochilor
la un zgomot puternic

COLICULII CVADRIGEMENI SUPERIORI/ANTERIORI

- 5 straturi, de la suprafata spre profunzime:

- strat zonal

- strat celular, format din substanta cenusie

- stratul striilor/lamelor medulare: externa, mijlocie, interna - neuroni si fibre

- aferente:

din corpul geniculat lateral, de-a lungul bratului conjunctival anterior

din cortexul occipital al ariei vizuale = fasciculul cortico-tectal

tractul spino-tectal

- eferente: pornesc din stria medulara interna

catre nucleul pupilar al lui Edinger-Westphal

tractul tecto-bulbo-spinal

spre cerebel/fibre tecto-cerebeloase

spre formatia reticulata/tractul tecto-reticulat

3.cristalinul

- face parte din sistemul dioptric al ochiului, impreuna cu umoarea apoasa, corpul vitros si retina

- dpdv anatomic, prezinta 2 fete si o circumferinta:

fata anterioara - in raport cu umoarea apoasa = peretele posterior al camerei posterioare a globului
ocular; convexitatea maxima, in centru = polul anterior

fata posterioara - in contact cu corpul vitros, mai bombata decat cea anterioara; convexitatea
maxima central = polul posterior

axa cristalinului = linia care uneste cei 2 poli

circumferinta/ecuatorul - corespunde corpului ciliar de care este suspendat prin zonula lui Zinn

radiatii cristaliniene = linii suturale estompate ce pornesc de la poli spre ecuator

- este alcatuit din capsula proprie, epitelui subcapsular si fibre cristaliniene

- lipsit de vascularizatie si inervatie, hranit prin intermediul umorii apoase

Bilet 26

1. Substanta perforata ant + post

2. Cai extrapiramidale

- denumite extrapiramidale deoarece trec prin calota trunchiului cerebral si nu prin piramidele
bulbare

- actiune: reglarea tonusului muscular si executia miscarilor de insotire semivoluntare si a celor

automatizate

- au originea in centrii motori extrapiramidali de la nivelul trunchiului cerebral si prezinta un neuron

de comanda si unul de executie

de la nivelul mezencefalului: tracturile tecto-spinal ventral si lateral (coliculii cvadrigemeni anteriori si

posteriori -> cornul anterior al maduvei spinarii), rubro-spinal (nucleul rosu -> cordonul lateral al
maduvei -> cornul anterior), nigro-spinal (substanta neagra -> cordonul antero-lateral -> cornul
anterior)

de la nivelul jonctiunii bulbo-pontine: tractul vestibulo-spinal lateral si ventral (nucleii vestibulari ->
cordon medular lateral/anterior -> corn anterior)

de la nivelul bulbului: tractul olivo-spinal (nucleul olivar -> corn anterior)

de la nivelul formatiei reticulate: tracturile reticulo-spinal ventral (FRD bulbara inhibitorie -> cordon
anterior -> corn anterior)si reticulo-spinal dorsal (FRD facilitanta din punte si mezencefal -> cordon
lateral -> corn anterior)

3. Tuba auditiva

= trompa lui Eustachio/canalul faringotimpanic

- se intinde intre orificiul timpanic si cel faringian, facand astfel leatura intre urechea medie si
nasofaringe

- este formata din 2 formatiuni unite prin baza lor mic= instmul tubei auditie; formatiunea
osoasa si cea fibrocatilaginoasa

- prezinta 2 pereti, 2 margini si 2 orificii

peretii: unul superior, extensibil, ce asigura beanta si unul inferior, deprsibil, ce asigura dinamica
tubara

orificiile: timpanic- se insera pe conturul istmului osos protimpanic; faringian- proemina pe peretele
lateral al nasofaringelui, avand forma triunghiulara, inconjurat de tonsila tubara

- lumenul este tapetat de mucoasa de tip respirator

Biletul 27

1. Sinusuri sagitale dura mater

1. Sinusul longitudinal/sagital superior:

- situat in marginea superioara a falx cerebri/coasa creierului, luand nastere la nivelul foramen
cecum a frontalului sub forma unui canal care creste in grosime pe masura ce se indeparteaza de
origine

- se termina in dreptul protuberantei occipitale interne printr-un larg confluent venos numit
confluens sinuum/confluentul lui Herophile (confluenta sinusurilor)

- aici se varsa venele ascendente de pe fata laterala si cea mediala a emisferelor cerebrale si venele
durei mater; inconstat: vena parietala emisara/Santorini

2. Sinusul longitudinal/sagital inferior:

- impar, plasat la marginea inferioara a falx cerebri

- la extremitatea posterioara se varsa in sinusul drept

- aici se varsa o parte din venele corpului calos si vene din falx cerebri

2. Lobulatia cerebelului

- filogenetic, ontogenetic si functional: arhicerebel, paleocerebel si neocerebel

Lobul floculonodular/arhicerebel - in corelatie cu sistemul vestibular (=vestibulocerebel) - rol in

monitorizarea echilibrului

Lobul anterior + piramida + uvula = paleocerebel; conectat cu proprioceptorii prin caile

spinocerebeloase (=spinocerebel) - rol in coordonarea tonusului muscular

Lobul posterior/neocerebelul - cel mai voluminos, conectat cu neocortexul (=cerebrocerebel) prin

sistemul sistemul cortico-ponto-cerebelos (=pontocerebel); coordonarea actului motor voluntar

Lobulii vermisului

Lobulii emisferelor cerebeloase

Lobul anterior

lingula

lobulul central

culmen

vincingulum lingulae

ala lobulus centralis

lobulul patrulater anterior

Lobul posterior

declive

folium

tuber

piramida

uvula

lobulul patrulater post

lobulul semilunar superior

lobulul semilunar inferior

lobulul gracilis

lobulul digastric

tonsila

Lobul floculonodular

nodulus

flocculus

3. Canal auditiv extern

- conduct aflat pe fata laterala a craniului, intins de la porul auditiv extern la membrana timpanica

- se indreapta anterior si medial, avand forma literei S; formeaza curbe in plan orizontal si frontal -
laterala, cu concavitatea anterior si mediala, cu concavitatea posterior

- prezinta 4 pereti si 2 orificii:

perete anterior - situat posterior articulatiei temporomandibulare

perete posterior - in raport cu mastoida

perete superior - raporturi cu fosa craniana mijlocie prin intermediul planseului sau osos
perete inferior - in raport cu glanda parotida

orificiul extern/porul acustic extern - in partea anterioara a concai

orificiul intern/timpanic - inchis de membrana timpanica

- structura: strat cutanat: piele subtire, rezistenta, aderenta la periost si pericondru, se reflecta
tapisand fata laterala a timpanului + glande sebacee si ceruminoase (secreta cerumen)+ fire de par;
strat osteofibrocartilaginos cu 2 segmente conectate intre ele prin ligamentul rotund la nivelul
porului acustic extern osos: fibrocartilaginoasa (formeaza 1/3 laterala) si osoasa (ocupa 2/3 mediale
si prezinta santul timpanal pe care se insera membrana timpanica)

Bilet 28

1. Capsula internă

2. Cornul lui Amon, fimbria, girusul dentat

3. Mușchii extrinseci ai GO
Bilet 29

1. Ventricul 3- planșeu

2. Nucleul lenticular
3. Tract uveal
Bilet 30

1. Sinusuri dura mater

= canale din grosimea durei mater craniene prin care sangele este drenat spre vena jugulara interna

1. sinusurile boltii craniului

 sinusul longitudinal superior/sinusul sagital superior

- situat in marginea superioara a falx cerebri, luand nastere la nivelul foramen cecum a frontalului
sub forma unui canal care creste in grosime pe masura ce se indeparteaza de origine

- se termina in dreptul protuberantei occipitale interne printr-un larg confluent venos numit
confluens sinuum/confluentul lui Herophile

- aici se varsa venele ascendente de pe fata laterala si cea mediala a emisferelor cerebrale si venele
durei mater; inconstat: vena parietala emisara/Santorini

 sinusul longitudinal inferior/sinusul sagital inferior

- impar, plasat la marginea inferioara a falx cerebri

- la extremitatea posterioara se varsa in sinusul drept

- aici se varsa o parte din venele corpului calos si vene din falx cerebri

 sinusul drept:

- impar, asezat in baza coasei ccreierului, pe mijlocul fetei superioare a tentoriumului

- uneste extremitatile posterioare ale sinusurilor longitudinale superior si inferior

- aici se varsa vena cerebrala mare a lu Galien

 sinusul lateral:

- intins de la confluens sinuum pana la gaura jugulara, unde se continua cu VJI

- portiunea orizontala/sinus transvers - adapostita in santul orizontal de pe fata endocraniana a

solzului occipital

- portiunea verticala/sinus sigmoid - in continuarea celei orizontale, asezata intr-un sant la limita
externa a fetei postero-superioare a stancii; aici primeste vena emisara mastoidiana

- la unirea dintre portiunile orizontala si verticala primeste ca afluent sinusul pietros superior

2. sinusurile bazei craniului

- sinusuri pereche si simetrice; exceptie sinusul occipital transvers

 sinusurile cavernoase

- asezate pe laturile corpului sfenoidului, intinse in sens antero-posterior de la fisura orbitara

superioara/fanta sfenoidala pana la varful stancii

- peretii lojei cavernoase:

- peretele medial - format din fata laterala a corpului sfenoidului

- peretele lateral = dura mater (aici se afla nervul abducens; intra in loja traversand dura mater prin
varful stancii)

- peretele inferior - partea din baza craniului ce corespunde orificiului superior al canalului carotidian
(patrunderea ACI in loja cavernoasa)

- anterior loja este deschisa si permite patrunderea venei oftalmice superioare si a celei inferioare

 sinusurile coronare/sinus circularis

= canale de comunicare intre venele lojei cavernoase dintr-o parte cu cele de pe partea opusa

 sinusul occipital transvers/sinusul bazilar

- asezat pe clivus, imediat posterior dorsum sellae, cu directie transversala; uneste extremitatile
posterioare ale lojelor cavernoase sau uneste cele 2 sinusuri pietroase inferioare

 sinusurile sfeno-parietale/ale lui Breschet

- formate la nivelul santului dintre aripa mare a sfenoidului si osul parietal, apoi urmaresc aripa mica
a sfenoidului in lungul marginii sale posterioare; se varsa in venele lojei cavernoase

 sinusurile pietroase superioare

- pe marginile superioare ale stancilor temporale, in grosimea circumferintei posterioare a

tentoriumului

- leaga venele lojei cavernoase de sinusul transvers

 sinusurile pietroase inferioare

- intinse de la extremitatea posterioara a venelor din loja cavernoasa -> foramen jugular, unde se
varsa in VJI

- primeste ca afluenti vene ale trunchiului cerebral si vene condiliene - se leaga de circulatia venoasa
extracraniana

 sinusurile pietro-occipitale/ale lui Englisch

- dubleaza traiectul sinusurilor pietroase inferioare, fiind asezate inferior lor

 sinusurile occipitale posterioare

- de la marginile gaurii occipitale -> marginea posterioara a falx cerebeli, de o parte si de alta a crestei
occipitale interne -> confluens sinuum

2. Scoarta cerebrala - paleocortex, arhicortex

- scoarta cerebrala este alcatuita din alocortex si izocortex, teritorii inegale ca intindere si diferite
dpdv morfo-functional; alocortexul cuprinde:

- arhicortex: straturile molecular, granular si polimorf; celule piramidale cu functie efectorie

- paleocortex: nuclei granulari si piramidali; acopera majoritatea girusurilor rinencefalice

3. Corp ciliar (carte pg 29)

- in partea anterioara a coroidei;

- forma circulara in plan frontal si triunghiulara pe sectiune; se continua periiferic cu coroida la
nivelul orei serrata si anterior cu irisul => unghiul iridocornean
- 2 fete ce delimiteaza impreuna cu cristalinul, camera posterioara si spatiul vitros, o baza si un
varf:

 fata anterioara – in raport cu umoarea apoasa din camera posterioara a ochiului

 fata posterioara – in raport cu corpul vitros, acoperita de partea ciliara a retinei

- in partea posterioara: coroana ciliara/zona plicaturata, anterior de ea fiind un strat de muschi neted
alcatuit din zona plana/inelul ciliar

- este alcatuit din 2 structuri specializate: procesele ciliare si muschii ciliari – contractie => procesul
acomodarii

Bilet 32 lipsa

Bilet 31

1. Meningele maduvei

- este alcatuit, de la exterior spre interior din 3 membrane concentrice denumite dura mater,
arahnoida si pia mater

- dura mater = membrana cea mai groasa si mai rezistebta (pahimeninge); inveleste maduva si o
separa de peretii ososi ai canalului rahidian; se continua cu dura mater craniana in dreptul gaurii
occipitale, iar la extremitatea inferioara a maduvei, o depaseste in jos, terminandu-se in canalul
sacrat

suprafata exterioara - in raport cu peretii ososi ai canalului rahidian, aderand la acesta in dreptul
extremitatilor canalului (superior -> fata posterioara a corpului axisului, inferior -> corpul vertebrelor
sacrate 1 si 2 => ligamentul sacro-dural/Trolard)

dura mater este separata de canalul rahidian prin spadiul epidural/peridural, ce contine grasime
semifluida si plexuri venoase rahidiene

suprafata interioara - neteda si lucioasa, captusita de arahnoida; intr orificiile de iesire ale nervilor
spinali, pe partea laterala a fetei interioare se insera dintaturile ligamentelor dintate

- arahnoida = foita mai subitre, elastica, lipta de fata profunda a durei mater, fiind separata de
aceasta de o pelicula fina de lichid=LCR

fata interna priveste spre patiul subarahnoidian - atinge cea mai mare largime sub terminarea
maduvei = cisterna lombo-sacrata
 - pia mater = lama fina conjunctivo-vasculara, mulata intim pe toate reliefurile si santurile de pe
suprafata exterioara a nevraxului (arahnoida + spatiu subarahnoidian + pia mater = leptomeninge)

se continua superior cu pia mater craniana, iar in partea inferioara se subtiaza pana la disparitie pe
filum terminale

fata externa - priveste spre spatiul subarahnoidian si de pe e se desprind prelungiri ce il strabat si se

prind pe fata interna a durei mater

2. Fornixul/trigonul cerebral/bolta in 4 pilieri

= formatiune alcatuita din 2 coloane de substanta alba - in segmentul mijlociu se alatura una de alta
=> corpul fornixului, inaintea si indaratul corpului, coloanele raman distantate => pilierii fornixului

- corpul fornixului - forma de triunghi cu varful anterior:

fata superioara, aderenta la partea ei posterioara de corpul calos; pe linia mediana a fetei superioare
se insera septum pelucidum; lateral de septum pelucidum, fata superioara => planseul ventriculului
lateral

fata inferioara - in raport cu valul coroidian superior + membrana tectoria a ventriculului III; lateral,
corespunde fetei dorsale a talamusului

2 margini laterale, flancate de plexurile coroide laterale

o baza - indreptata posterior, aderenta fetei inferioare a corpului calos; din unghiurile ei se desprind
pilierii posteriori ai fornixului

un varf - locul de divergenta a pilierilor anteriori

- pilierii anteriori/columnae fornicis

se indeparteaza si inconjura polul anterior al talamusului, cu care delimiteaza orificiul interventricular

al lui Monroe si trec la marginea anterioara a ventriculului III; se aseaza posterior comisurii albe
anterioare si traverseaza hipotalamusul, sfarsind in corpii mamilari

- pilierii posteriori/crura fornicis

se indreapta postero-extern, ocolind polul posterior al talamusului corespunzator -> in jos si inainte,
apoi patrund in cornul temporal al ventriculului lateral si se continua cu fimbria si hipocampul

3. . Conjunctiva
Bilet 33

1. Trunchiul arterial vertebro-bazilar

2. Hipotalamus: nuclei+functii

3. Canalele semicirculare osoase

Bilet 34

1. Arahnoida și pia mater craniană

2. Organizarea funcțională a nucleilor talamici

3. Vascularizația măduvei spinării

Bilet 35

1. Vena cerebrala mare

- formata din unirea celor 2 vene cerebrale interne

- iese pe sub spleniumul corpului calos si se intreapta posterior; se deschide in sinusul drept

- primeste ca afluenti:

venele bazale ale lui Rosenthal

venele occipitale (cu sange de pe fetele mediala si inferioara ale lobului occipital)

venele hipocampului, fornixului si vena caloasa posterioara

vena cerebrala vermiana superioara

2. Organizarea substantei cenusii a maduvei spinarii

Substanta cenusie a maduvei spinarii este dispusa sub forma literei H sau sub forma de fluture,
descriind coarnele dorsale si ventrale ale maduvei spinarii.

Cornul dorsal - mai subtire, mai lung; se apropie de periferia maduvei, fiind separata de aceasta
printr-o zona de substanta alba = zona marginala Lissauer/tractul dorso-lateral

- este alcatuit din:

-> segment anterior = baza, atasata comisurii cenusii

-> ingustare = gat

-> segment posterior = cap

-> apex (proeminenta capului in zona marginala)

- structura cornului dorsal medular, dinspre apex spre baza:

-> stratul zonal Waldeyer

-> substanta gelatinoasa Rolando

-> nucleul capului cornului dorsal

-> nucleul dorsal al bazei/nucleul lui Clarke

Cornul ventral - mai voluminos, distantat de periferia maduvei

Cornul lateral - in segmentele medulare C8-L2, pe fata laterala a comisurii cenusii

Neuronii substantei cenusii - dispusi in coloane nucleare longitudinale, cu aspect laminar in

sectiune transversala:

Laminele I-V: cornul dorsal

 Lamina VI: baza cornului dorsal

Lamina VII: comisura cenusie si cornul lateral

Lamina VIII: pozitie variabila, in general in baza cornului ventral

Lamina IX: discontinua, intrerupta de laminele VII si VIII

Lamina X: in jurul canalului ependimar

3. Vascularizatia globului ocular

SCLEROTICA:

- arterele ciliare anterioare: in partea anterioara a globului ocular, in vecinatatea muschilor

extrinseci => o zona vasculara sub conjunctiva; perforeaza sclera in apropierea corneei. se termina in
marele cerc arterial al irisului

- arterele ciliare lungi posterioare: partea posterioara a sclerei, aporoape de nervul optic; merg
inainte pe fiecare parte a globului ocular, intre sclera si cooroida, spre muschiul ciliar => 2 ramuri

- arterele ciliare scurte posterioare: spre anterior, in jurul nervului opticc, pana la partea
posterioara a globului ocular - perforeaza sclera si vascularizeaza coroida si procesele ciliare

COROIDA:

- arterele ciliare scurte posterioare: traverseaza sclera langa discul optic, merg sub lamina
supracoroidiana a sclerei; ramurile terminale -> lamina vasculara; primele ramuri terminale => cercul
arterial al lui Zinn, in jurul nervului optic

- arterele ciliare lungi posterioare: perforeaza sclera in vecinatatea discului optic, urmeaza un
traiect meridional; una - situata temporal, cealalta nazal - ajung pana la nivelul orei serrata

- arterele ciliare anterioare: perforeaza sclera; dau ramuri recurente pentu partea anterioara a
stratului coroida capilar + spre marele cerc arterial al irisului

IRIS:

- arterele ciliare lungi posterioare - abordeaza circumferinta mare a irisului, se bifurca => ram
superior, ram inferior - anastomozate cu cele de partea opusa => marele cerc arterial al irisului =>
ramuri radiare, in marginea pupilara a irisul => micul cerc arterial al irisului (incomplet)

- arterele ciliare anterioare: ramuri anterioare -> marele cerc arterial al irisului, posterioare -> stratul
coroidocapilar

Biletul 36

1. Formarea si circulatia lichidului rahidian

- LCR este compus din:

99% apa

700-750 mg/dl cloruri

45-75 mg/dl glucoza

18-28 mg/dl proteine

- LCR se formeaza prin filtrarea plasmei sanguine la nivelul plexurilor coroide sau este secretat de
celulele din peretii acestor vase

- circulatia LCR:

compartimentul ventricular

plexurile coroide -> sistemul ventricular (in special in ventriuculul lateral); ventriculul lateral -> (prin
orificiul lui Monro) -> ventriculul III -> (apeductul lui Sylvius) -> ventriculul IV -> (*) -> cisterna magna
a spatiului subarahnoidian

* = apertura mediana si aperturile laterale: apertura mediana/orificiul lui Magendie; aperturile

laterale/orificiile lui Luschka - aflate in unghiurile laterale ale ventriculului IV (puncte slabe ale
membranei ependimare)

compartimentul subarahnoidian

cisterna magna -> 1) spatiul subarahnoidian spinal; impartit de ligamentele dintate intr-o loja
anterioara si o loja posterioara

2) spatiul subarahnoidian pericerebral

2. Epitalamusul si metatalamusul

3. Vascularizatia anexelor globului ocular

Bilet 37

1. Emisfere cerebrale – scizuri, santuri, girusuri

2. Comisura alba anterioara si posterioara

3. Melcul membranos
Bilet 38

1. Lob temporal

2. Tunica fibroasa glob ocular

3. Vascularizatie cerebel și trunchi cerebral

Bilet 39

1. Mușchii extrinseci ai globului ocular

2. Vascularizația diencefalului
3. Lobul temporo-occipital

Bilet 40

1. Fata laterala emisfere cerebrale

2. Regiunea subtalamica

3. Calea acustica
Bilet 41 lipsa

Bilet 42

1. Sinusurile venoase ale bazei craniului

2. fasciculele spino talamice

3. Ureche medie - pereți

Bilete fara nr:

1. Artera carotida interna- colaterale

- iau nastere din segmentul subarahnoidian:

artera hipofizara superioara

- se ramifica in jurul eminentei mediene a hipotalamusului si a tulpinii hipofizare

artera oftalmica

- impreuna cu nervul optic, patrunde in orbita in lungul canalului optic ->> glob ocular + anexe

- da ramuri, precum arterele supraorbitara, frontala interna, nazala, ce se anastomozeaza cu ramuri

ale arterelor provenite din ACE

artera comunicanta posterioara

- se indrepta posterior si se anastomozeaza cu segmentul P1 al arterei cerebrale posterioare

- formeaza marginile laterale ale poligonului arterial al lui Willis

- ramuri pt chiasma optica, treimea anterioara a talamusului, subtalamus, hipotalamus lateral

artera coroidiana anterioara

- desprinsa din segmentul distal al ACI, la bifurcarea sa terminala

- portiuni:

cisternala:

- in cisterna interpedunculara; urmareste tractul optic, fiind plasata pe fata lui inferioara -> fata
infero-laterala a pedunculilor cerebrali

distala:

- patrunde in fisura coroidiana, terminandu-se in plexurile coroide din cornul temporal al

ventriculului lateral - se anastomozeaza cu artera coroidiana postero-laterala
 - colaterale

->> uncusul girusului hipocampic, lobul piriform, nucleul amigdalian

->> o parte importanta a cailor optice: tractul optic, partea laterala a corpului geniculat lateral,
radiatiile optice

->> genunchiul, jumatatea ventrala a bratului posterior al capsulei interne + segmentul ei

retrolenticular

->> coada nucleului caudat, putamen, fata laterala a talamusului

->> 1/3 anterioara a bazisului pedunculului cerebral, extremitatea rostrala a nucleului rosu

2. Corpul calos- structura

- contine fibre cu originea in straturile profunde ale cortexului

- fibrele care trec prin genunchi unesc lobii frontali intre ei => curba cu concavitatea anterioara =
forcepsul anterior/forcepsul minor

- fibrele ce trec prin corpul corpului calos unesc cele doue emisfere intre ele (EXCEPTIE: PORTIUNILE
DE LOB TEMPORAL DE SUB GIRUSUL TEMPORAL 2 - UNITE PRIN FIBRE ALE COMISURII ALBE
ANTERIOARE)

- fibrele ce trec prin splenium unesc lobii occipitali => curba cu concavitatea posterioara = forcepsul
posterior

3. Receptorul gustativ