Sistemul nervos central

Nevrax/ax encefalo-medular, are în componență encefal și măduva spinării,

Encefalul este localizat la nivelul cutiei craniene, iar maduva este dispusă in canalul vertebral.
Lilimta dintre encefal si maduva corespunde cu gaura occipitală mare.

MĂDUVA
 ocupă canalul vertebral si va urmarii inflexiunile coloanei vertebrale.
 Doar în perioada embrionară ocupă toată lungimea canalului vertebral
 Aspect cilindroid, usor aplatizat dorso ventral. În zona terminală prezintă ințial o
formă efilată, conică (CON MEDULAR), apoi în sens caudal, conul se efilează si mai
mult rezultand FILLUM TERMINALE, zonă acompaniată de nervii sacrali si
coccigieni formand CAUDA ECVINA
 I se descriu 2 fețe( dorsală, ventrală) si 2 margini laterale
 Fata dorsala prezintă in plan median un sant: SANT MEDIAN DORSAL (strâmt, dar
adânc) prelungit pana la nivelul comisurii cenusii printr-un sept nevroglic. De
fiecare parte a șanțului median dorsal, se observa santul colateral dorsal ( locul pe
unde patrund in maduva radacinile dorsale, sensitive ale nervilor spinali). Între
santul median dorsal si colateral dorsal, există santul intermediar dorsal, care
marcheaza limita intre fasciculul GOLL/GRACILIS si fasciculul BURDAH/CUNEAT.
 Fata ventral prezintă SANTUL MEDIAN VENTRAL unde se gaseste artera spinal
mediana ventral. Lateral de acesta, exista santurile colaterale ventral(pe unde ies
radacinile nervilor spinali)
*interior-subst. cenusie, exterior- subst. albă
ENCEFALUL - MIELENCEFAL, METENCEFAL, MEZENCEFAL, DIENCEFAL,
TELENCEFAL

MIELENCEFALUL- bulbul rahidian

 Limita dintre maduvă si bulb este reprezentată de: gaura occipitală mare, decusatia
piramidală
Fata ventală
 Aspect de trapez cu baza mare anterior
 Limita dintre bulb si punte- sant post-pontin/ bulbo-pontin
 Sant median ventral bulbar, mai larg anterior (foramen cecum). Lateral de acesta, de o
parte si de alta se gasesc piramidele bulbare (extremitate anterioara dilatată, extremitate
posterioară efilată. Portiunile efilate se incruciseaza formand decusatia piramidelor
bulbare). Lateral de piramide, exista santurile laterale ventrale- originea aparenta a
nervilor craniei 6 ABDUCENS si 12 HIPOGLOS
 În porțiunea anterioară a piramidelor se observa 2 benzi transverse- CORPI TRAPEZOIZI-
lateral de care se afla originile aparente ale nervilor 7 INTERMEDIO-FACIAL și
8 VESTIBULO-COCHLEAR
 Inapoia corpului trapezoid exista o formatiune rotunjita care corespunde in profunzime
nucleului motor al nervului facial
 Lateral de fiecare parte a bulbului, acesta prezinta santurile laterale dorsale, unde exista
orginile aparente ale nervilor 9 GLOSO-FARINGIAN, 10 VAG și 11 ACCESORIU VAGULUI
Fața dorsală
 Trigon bulbar- excavatie triunghiulară cu varful posterior, unde se observa orificiul
OBEX/ZOOPOR- locul de deschidere in ventriculul 4 a canalului ependimar
  Se observa santul medial dorsal, iar de fiecare parte a acestui sant sunt 3 zone putin
evidente. ASTFEL:
1.ARIPA ALBĂ INTERNĂ – in apropierea santului median dorsal, corespunde in profunzime
nucleu nervului hipoglos
2.ARIPA CENUSIE- latero-cranial de aripa alba internă, ii corespund in profunzime nucleu
nervilor 9 si 10
3.ARIPA ALBĂ EXTERNĂ- lateral către unghiul extern al trigonului bulbar, ii corespunde
nerv 8
Trigonul bulbar se formeaza prin indepartarea cordoanelor dorsale de maduva spinarii.
Fasciculul goll si burdah ajung la nivelul nucleului goll si burdah, de aici in sens anterior
pornesc corpii restriformi care se continua spre cerebel cu pedunculii cerebelosi posteriori.

METENCEFAL- PUNTEA LUI VAROLIO, CEREBELUL SI PEDUNCULII

CEREBELOSI
PUNTEA LUI VAROLIO- bandă de substanță nervoasă dispusă transversal
Privită fața ventrală, e delimitată posterior de santul post-pontin/bulbo-pontin si anterior
de santul pre-pontin/ponto-peduncular. În plan central puntea prezintă sanțul bazilar,
la nivelul căruia se dispune artera bazilară. Extremitatile apar efilate si vor patrunde in
cerebel pentru a constitui pedunculii cerebelosi mijlocii. La extremitățile punții isi are
originea cea mai groasă pereche de nervi cranieni 5 TRIGEMENI
FATA DORSALĂ apare excavată sub forma de triunghi cu varful anterior TRIGON PONTIN
care imrepuna cu trigonul bulbar formează fosa romboidală ce constituie podeaua
ventriculului 4.
 Fasciculul terres- situat posterior, formatiune alungita- ii corespunde nucleul incert
 Anterior de f. terres se observă eminențele rotunde/terres- le corespunde nucleul
nervului abducens si genunchiul nervului facial
 la extremitatea anterioara a trigonului, o formatiune numita lobulus ceruleus-
nucelul mezencefalic al nervului trigemen
CEREBELUL- localizat inapoia emisferelor cerebrale, de care este separat prin santul
cerebro-cerebelar
 Forma ovalară, usor aplatizat in partea cranială si este bombat posterior
 Prezinta 3 lobi: central VERMIS si de o parte si alta se gasesc emisferele
cerebeloase. Intre emisfere si vermis exista cate un sant paramedian.
 In sectiune sagitala,vermisul are aspectul unui vierme inelat, prezinta mai multi lobi
-9-
Primul este lingula, ultimul este nodulus. Acestia doi sunt cei mai importanti deoarece
ofera loc de insertie pentru valurile medulare. Cele doua văluri formeaza tavanul
ventriculului 4.
 Cerebelul este conectat la formatiunile cerebeloase prin pedunculii cerebelosi si
exista:
1. Pedunculi cerebelosi posteriori- fac legatura intre cerebel si bulb
2. Pedunculii cerebelosi mijlocii- fac legatura cu puntea
3. Pedunculii cerebelosi anteriori- fac legatura intre cerebel si pedunculii cerebrali
VENTRICULUL 4 comunicaposterior cu canalul ependimar prin obex, iar anterior cu
ventriculul 3 prin canalul SILVIUS
 MEZENCEFALUL- pedunculii cerebrali, tuberculii cvadrigemeni

FATA VENTRALĂ- pedunculii cerebrali sunt 2 coloane de substanță nervoasă divergente in

sens cranial, convexe, separati printr-un sant interpeduncular care in partea anterioară
apare larg formand fosa interpedunculară ( aici se gasesc formațiuni ale
hipotalamusului). În porțiunea mijlocie a pedunculilor se observa o bandă de substanță
nervoasă numită bandeletă transversă si imediat inapoia ei se observa niste firicele
reduse reprezentand originea aparentă a perechii de nervi cranieni 3 OCULOMOTOR
COMUN. Limita ventro-laterală a pedunculilor cerebrali este marcată prin benzile de
substanță nervoasă BANDELETELE OPTICE

Pe fața laterală a mezencefalului există un sant numit SANȚ LATERAL AL MEZENCEFALULUI

– dispus oblic intre corpul geniculat medial si santul prepontin, langa care se observă
eminență laterală a mezencefalului

fata dorsală a pedunculilor cerebrali este reprezentată prin foliculii cvadrigemeni- mase de
substanță nervoasă cu aspect rotunjit/ovoidal. FOLICULI CVADRIGEMENI ANTERIORI-OPTICI,
POSTERIORI-ACUSTICI. Între cvadrigemenii se observa un sant cvadrigeminal care separă
foliculii stangi de cei drepti, un sant cvadrigeminal transversal, separă foliculii optici de cei
acustici si un sant postcvadrigeminal situat inapoia foliculilor acustici- la nivelul caruia se afla
originea aparentă a perechii a 4 a de nervi cranieni TROHLEAR

Canalul din interiorul mezencefalului se numeste canal mezencefalic/ abeduct silvius si este
cordonul de legatura intre ventricului 4 si 3

DIENCEFAL – TALAMUS, HIPOTALAMUS, EPITALAMUS, METATALAMUS

TALAMUSUL- reprezentat prin 2 mase ovoide de substantă nervoasă care sunt conectate in
plan median prin comisura cenusie/masa intermediară care apare ca o masă de subst
nervoasă circulară in jurul ei se dispune cavitatea ventriculului 3

Pe fata dorsala-cele doua mase talamice sunt despartite prin fosa talamica in partea
posterioară a careia e localizată epifiza. Limita anterioară a fiecarei mase talamice este
marcată de santul circumpeduncular. În partea anterioară a fiecarei mase se observa cate
un tubercul nazal, inapoia caruia este tuberculul pulvinar, lateral de crae se gaseste corpul
geniculat lateral.

HIPOTALAMUSUL localizat pe fata ventrală a encefalului si este compus din corpul mamilar,
tuberculul cenusiu, hipofiza si tija hipofizară, chiasma optică

Anterior de tuberculul cenusiu se afla chiasma optică- locul de unde nervii optici se continua
cu bandeletele optice.
EPITALAMUS – EPIFIZĂ SI HABENULELE EPIFIZARE
Epifiza- este localizată in santul delimitat de talamus si foliculii optici, formatiune redusa
de culoare cenusiu-roșcată, ovoidală. De la baza ei pornesc niste prelungiri numite
HABENULE EPIFIZARE.
METATALAMUS- CORP GENICULAT(LATERAL/MEDIAL) SI BRAȚELE
CONJUNCTIVALE(ANTERIOR/POSTERIOR)
Corpul geniculat lateral reprezinta continuarea bandeletei optice de la nivelul
santului lateral mezencefalic si este conectat la foliculul optic corespunzator
prin bratul conjunctival anterior. Ventral de corpul g. lateral se gaseste cel
medial care e conectat la foliculul acustic corespunzator prin bratul conjunctival
pposterior.
VENTRICULUL 3- cavitate inelara dispusă in jurul comisurii cenusii care
constituie peretele concentric pentru V3. Tavanul V3 este reprezentat in partea
superioară de trigonul cerebral/FORNIX, ventral de care se gasesc plexurile
coroidiene, peretele anterior este comisura alba anterioară, peretele posterior-
comisura albă posterioară, iar podeaua este dată de fromatiuni ale
hipotalamusului. V3 comunica posterior prin apeductul silvius cu V4, iar
anterior prin gaura comună anterioară sau GAURA MONROE comunica cu
ventriculele laterale. V3 prezintă niste recesusuri 2 in zona tavanului (recesusul
pineal, suprapineat) si 2 pe podea ( recesusul supraoptic si infundibulo-
hipofizar)

TELENCEFAL-2 emisfere cerebrale

Conectate intre ele prin formatiuni comisurale interemisferice si partial separate prin fisura
emisferică. În această fisură pătrunde o plică formată de dura mater.
 COASA CREIERULUI situată in fisura emisferică, unde se gasesc 2 SINUSURI
SAGITALE(SUPERIOR/INFERIOR)
 Aspect ovoidal, usor aplatizată in partea anterioară si mai bombată in zona perieto-
temporo-occipital. Partea posterioară este taiată oblic si aici va patrunde cerebelul
Fiecare emisfera prezinta o fata latero-dorsală, medială si ventrală
 Fata latero-dorsală prezintă circumvolutiuni/girusuri separate prin santuri- animale
girencefale. Lipsesc la rozatoare si pasari- animale dizencefale- suprafata netedă
 Fata medială prezintă circumvolutiunea corpului calos, a carei limita inferioară este
marcată prin santul corpului calos, iar cea superioară prin santul caloso-marginal.
 Fata ventrală prezintă in mijloc un sant dispus transversal SANTUL SILVIUS.
Formatiunile in sens antero-posterior sunt reprezentate prin bulbul olfactiv( originea
aparenta a perechii 1 de nervi OLFACTIVI). Acesta se prelungeste cu pendunculii
olfactivi, intre bullb si peduncul exista SANTUL LIMITANT AL BULBULUI OLFACTIV. De
la pedunculi pornesc in sens posterior striile olfactive( LATERALĂ/MEDIALĂ). Lateral
de stria olfactorie laterala se gaseste santul rinal lateral. La intersectia santului rinal
cu valea silvius se gaseste LOBUL INSULA/INSULA REY. Inapoia văii silvius pe fata
ventrală se gaseste lobul piriform. Între cele doua strii si valea silvius exista trigonul
olfactiv.
Formatiunile comisurale interemisferice-de legatura : corpul calos, trigonal cerebral,
septul perucid, comisura alba anterioară/posterioară.
Corpul calos- se prelungeste in profunzimea fiecarei emisfere cerebrale, iar in
sectuine sagitală este alcatuit din trunchiul corpului calos, genunchiul corpului
calos, ciocul, bureletul corpului- in continuitate cu baza trigonului cerebral. Fata
dorsala marcheaza profunzimea fisurii interemisferice, iar fata ventral
constituie tavanul pentru ventricculul lateral.
SEPTUL PELUCID- membrană subtire dispusă sagittal, constituie peretele
median care separa cei 2 ventriculi laterali
TRIGONUL CEREBRAL/FORNIX- de la fiecare unghi pornesc pilieri

CORPII STRIAȚI- masa de substanță cenușie fragmentată prin benzi de

substanță alba. Prin fragmentare masei cenusii apar nuclei:
intraventricular/caudat, lentiform/extraventricular, zona redusa CLAUSTRUM.
Acestia sunt separati de benzile(capsule): capsula albă internă, albă externă,
albă extremă.
Coasa creierului, cortul cerebelului si cortul hipofizar ( formatiuni de la nivelul
dura mater.