Sunteți pe pagina 1din 8

Sistemul nervos

SNC
10/9/2022

Cristina Varlam
MADUVA SPINARII
-partea SNC situata in canalul vertebral

-la toate mamiferele, cu exceptia felinelor, maduva spinarii e mai scurta decat canalul vertebral

-are aspectul unui cordon cilindroid, de culoare alba, usor turtit dorso-ventral

-limita craniala e reprezentata prin “pliul” transversal situat inainte primei perechi de nervi
spinali cervicali

-limita caudala e situata ∼ la jumatatea craniala a canalului sacral

-traiectul sau urmareste inflexiunile coloanei vertebrale, prezinta ca ea o curbura cervico-


dorsala(toracala) cu concavitatea orientate dorsal si una lombo-sacro-caudala, cu concavitatea
orientate ventral

-prezinta 2 ingrosari/intumescente:

intre vertebra C5 si T2-intumescenta ∼ intre vertebra L4 SI L5-intumescenta lombara

corespund zonelor de emergenta/detasare ale nervilor, ce se distribuie membrelor toracale si pelvine

-extremitatea caudala a maduvei spinarii se subtiaza formand conul medular

-se prelungeste

cu firul terminal (cordon nervos subtire)

(isi pierde elementele nervoase si se -strabate varful conului dural (sacul format de
“imbraca” intr-un tesut fibros) duramater ce acopera conul medular)

se fixeaza pe fata dorsala a corpului primelor vertebre caudale

-constituie

ligamentul
Maduvei spinarii i-se descriu 2 fete si 2 margini laterale:

->Fata dorsala prezinta in plan median un sant stramt (santul median dorsal) continuat in
profunzime printr-un septum nevroglic care ajunge pana la comisura cenusie

Langa santul median dorsal se afla santul colateral dorsal prin care patrund radacinile dorsale
(senzitive) ale nervilor spinali

->In santul median dorsal si cel colateral dorsal se gaseste o zona neteda, usor convexa, ce
corespunde cordonului medular dorsal

->Fata ventrala prezinta fisura mediana ventrala, relativ larga, flancata pe ambele parti de catre
un sant colateral ventral

->Marginile laterale sunt rotunjite si groase, fiind reprezentate de cordoanele laterale ale
maduvei

Substanta cenusie se afla la interior, iar cea alba la exterior

Forma literei “H”, prezinta 2 coarne Este impartita in 3 cordoane:


dorsale- cu functie senzitiva si 2 coarne
ventrale- cu functie motorie. In anumite Cordonul dorsal este cuprins intre santul median dorsal
si coarnele dorsale.
regiuni (special toracala), se poate
identifica un corn lateral mai redus cu Cordonul lateral e situat lateral de substanta cenusie,
functie vegetativa. Comisura cenusie leaga fiind cuprins intre cornul dorsal si cel ventral.
cele 2 jumatati ale substantei cenusii, fiind
strabatuta in centru de canalul Cordonul ventral e situat intre fisura mediana ventrala si
ependimar(se deschide cranial in coarnele ventrale ale substantei cenusii.

ENCEFALUL
-Ocupa cavitatea craniana

-E format din 5 portiuni principale: mielencefal, metencefal, mezencefal, diencefal


si telencefal

PORTIUNILE
MIELENCEFALUL (bulbul rahidian)
-Este in continuarea maduvei spinarii

-E situat pe fata endocraniana a bazioccipitalului

-Prezinta o baza, un varf si 2 fete

-Baza se continua cu puntea, de care e delimitat prin santul postpontin situat ventral, iar dorsal
printr-o linie conventionala ce uneste fetele posterioare ale pedunculilor cerebelosi

-Varful, asezat aboral, se continua cu maduva spinarii de la nivelul decusatiei piramidale

-Fata ventrala, mai larga la extremitatea orala, e usor convexa in ambele sensuri si e strabatuta
de santul median ventral

-Pe ambele parti ale santului se afla 2 coloane de substanta alba = piramide bulbare

-Au latimea maxima in apropierea puntii, dar aboral se subtiaza si dispar

-Fibrele care le compun se incruciseaza=> decusatia piramidala

-Lateral piramidele sunt delimitate de santurile laterale ventrale

-Inapoia puntii se afla corpul trapezoid->redus relief transversal, care lateral prezinta originea
aparenta a perechilor VII si VIII de nervi cranieni

-In partea rostrala a santurilor laterale ventrale se gaseste originea aparenta a perechii VI (n.
abducens), iar in partea aborala originea aparenta a perechii XII (n. hipoglos)

-Partile laterale ale fetei ventrale a bulbului sunt dominate de santul lateral dorsal unde se
gasesc originile aparente ale perechilor IX, X si XI

-Fata dorsala a bulbului e acoperita in mare parte de cerebel, iar anterior e excavata pt a
delimita spatiul intranevraxial- ventricului IV

-Cele 2 cordoane dorsale, de la extremitatea aborala a bulbului, se distanteaza in sens rostral


devenind vizibile cele 2 fascicule ce intra in alcatuirea lor: gracilis si cuneatus- acestia se termina
prin 2 tuberculi: tuberculul nucleului gragilis si tuberculul nucleului cuneiform (alungiti si putin
evidenti)

-De la acesti tubercului se prelungesc in sens rostral corpii restriformi , care se continua cu
pedunculii cerebelosi posteriori, ce fac legatura dintre bulb si cerebel
1-originea aparenta a perechii II 15-piramide bulbare Fata ventrala a bulbului rahidian
(chiasma optica)
16-sant colateral ventral (ecvine)
2-bandelete optice
17-sant colateral dorsal
3-fosa interpendunculara
18-originea aparenta a perechii VII
4-tubercul cenusiu
19-originea aparenta a perechii VIII
5-tubercul mamilar
20-originea aparenta a perechii VI
1-epifiza 12-eminenta rotunda
6-peduncul cerebral
21-originea aparenta a perechii IX
2-habenulele epifizei 13-locus coerulus
7-bandele transverse
22-originea aparenta a perechii X
3-intrarea in ventriculul IV, 14-trigonul bulbar
8-originea aparenta a perechii III
gaura comuna
23-originea aparenta posterioara
a perechii XI
15-aripa alba interna
9-puntea
4-corpul
24-originea aparenta geniculat
a perechii XIIlateral
16-aripa cenusie
10-sant ponto-peduncular
5-corpul geniculat medial
25-decusatia piramidala
17-aripa alba externa
11-originea aparenta a perechii V
6-tuberculii cvadrigemeni
18-originea aparenta a perechii V
12-sant bazilar rostrali
(trigemen)
13-mielencefal 7-tuberculii cvadrigemeni
19-cei 3(???) pedunculi cerebelosi
posteriori
14-corp trapezoid
8-santul postcvadrigeminal cu 20-corpii restriformi
originea aparenta a perechii IV 21-obex
9-pedunculii cerebelosi
anteriori

10-trigonul pontin
CEREBELUL
Fata dorsala a bulbului rahidian
11-fasciculul rotund
(ecvine)
-Ocupa compartimentul aboral al cavitatii craniene

-E separat de emisferele cerebrale prin fisura transversa

-E situat deasupra puntii si a bulbului, cu care delimiteaza ventriculul IV

-Are o forma globuloasa, neregulata

-E format din 3 lobi: unul asezat median (vermisul) si 2 laterali (emisferele cerebeloase)

VERMISUL: -aspect de vierme inelat


-e separat de emisferele cerebeloase prin 2 santuri longitudinale

-e impartit in 2 regiuni: ANTERIOARA->lata, slab delimitate de lobii laterali=vermisul anterior


CAUDALA->mai ingusta, separate prin 2 scizuri profunde=vermisul posterior

-cele 2 portiuni sunt separate de o adanca fisura primara

-vermisul ANTERIOR e divizat in 4 lobi:

1.LINGULA-este redus, ajunge intre pedunculii cerebelosi anteriori, ofera insertie valului
medular rostral (formeaza partea orala a tavanului ventriculului IV)

2.LOBUL CENTRAL-mai voluminos

3.LOBUL ASCENDENT

4.CULMEN

-vermisul POSTERIOR cuprinde 5 lobi:


9 lobi
1.DECLIVE

2.TUBER VERMIS

3.PYRAMIS

4. UVULA

5.NODULUS-serveste insertiei valului medular aboral

-INTRE NODULUS SI LINGULA PATRUNDE RECESUL TECTAL AL VENTRICULULUI IV-

LOBII LATERALI (emisferele cerebeloase): -de o parte si de alta a vermisului


-ventral stabilesc legatura cu pedunculii cerebelosi

-emisferele cerebeloase sunt alcatuite din mai multi lobi

-emisferele cerebeloase sunt alcatuite in cea mai mare parte din expansiunile laterale ale
lobulilor declive si tuber vermis, expansiunile vor forma 2 lobuli voluminosi: lobulul ansiform-
situat lateral de vermis, inapoia expansiunilor aliforme si lobulul paramedian-inapoia lobulului
ansiform

-ceilalti 2 lobului care completeaza emisferele cerebeloase sunt lobul floculus si lobul
parafloculus, situati ventral, respectiv latero-ventral
PEDUNCULII CEREBELOSI: -sunt 3 perechi de cordoane nervoase formate din substanta
alba ce leaga cerebelul de componentele sistemului nervos

-pedunculii cerebelosi anteriori, scurti si convergenti rostral, leaga cerebelul de mezencefal,


patrunzand pe sub tuberculii cvadrigemeni (formeaza peretii laterali ai trigonului pontin)

-pedunculii cerebelosi mijlocii leaga cerebelul de extremitatile laterale ale puntii

-pedunculii cerebelosi posteriori fac legatura dintre cerebel si bulb prelungind in sens dorsal
corpii restriformi

VENTRICULUL IV: -cavitate comuna mielencefalului si metencefalului


-aplatizata dorso-ventral, situata deasupra bulbului si puntii intre pedunculii cerebelosi

-acoperita de valurile medulare: anterior si posterior (=lame subtiri de substanta cenusie care
se suprapun peste pedunculii cerebelosi anteriori, respectiv peste corpii restriformi)

-valul medular posterior (extrem de subtire) este dublat la fata sa dorsala de piamater->de o
parte si de alta a vermisului posterior formeaza plexurile coroidiene cerebeloase (rol in
elaborarea lichidul cefalo-rahidian=LCR)

-ventriculul IV comunica rostral cu ventriculul III prin apeductul mezencefalic, iar aboral cu
canalul ependimar

MEZENCEFALUL: -cel mai ingust segment al trunchiului cerebral


-ventral e reprezentat de pedunculii cerebrali

-dorsal e reprezentat prin tuberculii cvadrigemeni

-cele 2 componente delimiteaza apeductul mezencefalic=cavitate caniculara intranevraxiala


care face legatura intre ventriculul IV si ventriculul III

PEDUNCULII CEREBRALI: -sunt reprezentati de 2 coloane de substanta nervoasa


-se prelungesc de la punte la emisferele cerebrale
-fata ventrala, convexa dintr-o parte in alta, prezinta in portiunea mijlocie originea aparenta a
perechii III

-fata dorsala a pedunculilor este acoperita de tuberculii cvadrigemeni

-formati din “PICIORUL PEDUNCULULUI”-reprezentat in exclusivitate de substanta alba,


substanta majora, SUBSTANTA CENUSIE si CALOTA PEDUNCULULUI-formata din substanta alba
si cenusie

S-ar putea să vă placă și