UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE $1 MEDICINA VETERINARK DIN BUCURESTI Facultatea de Medicing Veterinars GENETICA, Cursul 1, Semestrul CURSUL 1 GENETI Introducere (Cercetari si cercetitori) Genetica este stiinta care studiaz dezvoltarea organismelor, ereditatea gi variabilitatea acestora, Continutul acestei stiinte se bazeaza pe strinsa legaturd dintre organism si mediu. Secolul al XIX-lea a fost deosebit de friméntat din punct de vedere al incercarilor de explicare a fenomenelor vietii Charles Darwin si Gregor Mendel — ale ciror luerri pot fi considerate fundamentale pentru dezvoltarea biologiei in general si a geneti in special. Lucratile lui Gregor Mendel ,Cercetiri asup-a hibrizilor vegetali” (1865) au continuat cercetarile i ereditare, ui Charles Darwin yi au explicat mee wea varia nul credit yi on Gregor Mendel a elaborat legile eredititi si e denumit gena ,factor ereditar”. Notiunea de , tena” ¢ introdusa mai tarziu de Johannsen (1909), in Romania primele cereetiri de genetic’ au fost Ricute de citre Constantin Vasilescu, profesor la Scoala Superioart de Medicina Veterinara din Bucuresti, care din 1889-1896 a urmarit modul de transmitere a sindacitite! la porei si a ajuns la coneluzii similare cu cele ale lui Gregor Mendel. Au mai contribuit la dezvoltarea cunostinjelor de genetici: Nicolae Filip, C. L Parhon, Jon Cantacuzino, Traian Savulescu, CAPITOLULI CELULA $1 ELEMENTE CELULARE CU ROL GENETIC ‘Toate organismele vii au corpul alcatuit din cclule, celula fiind cea mai mic& unitate de structura si fmotie biologica in care se desfisoara procesele vitale. Elementele care fac legatura intre generatii se gisesc la nivelul celulelor. Aceste elemente au roluri diferte in procesul complex al ereditigi Cercetrile intreprinse pind in prezent au ardtat cA elementele celulare cu rol genetic important sunt: 1. Cromozomii nucleolul existenfi in nucleal celulelor Nucleolii se gisese in toate celulele organismului animal, cu exceptia celulelor embrionare, din care acestea lipsese atita timp edt celulele nu au sintezi proprie de proteine. Nucleolii produc ribozomii (sediul sintezei proteice) si reprezinta sursa de ARN ribozomal. 2, Mitocondriile si microzomii existenfi in citoplasma cclulelor [PaginaLUNIVERSITATEA DE STINTE AGRONOMICE $1 MEDICINA VETERINARA DIN BUCURESTI Facultates de Medicing Veterinars GGENETICA, Cursul 1, Semestrul 3. Existi si elemente celulare cu rol genetic care nu apar constant Ia toate organismele vi a. cloroplastele la unele plante (ADN cloroplastic) b. cinetozomii la flagelate, infuzori (tnele protozoare) 1. Cromozomii Cromozomul (denumit de Waldeyer, 1888) constituic una din formajiunile existente in nucleul celulelor, ciruia citologii si geneticienii i-au acordat 0 mare atentie pentru ci numeroase fenomene genetice pot fi expleate prin existenfa, structura si comportamentul cromozomului in timpul diviziunii colulare, Prezenta cromozomilor s-a contatat in toate organismele vii. att la cele superioare cat si la cele inferioare. insusirile cromozomilor: * Stabilirea relativa a numarului Numairul cromozomilor din nucleul celulelorsomatice se numeste num zigotic, somatic sau diploid (2n). Numarul cromozomilor din nucleul celulelorsexuale (gamejilor: ovul si spermatozoid) e numer gametic sau haploid (n), ! Numarul cromozomilor din nucleul celuleler sexuale este de 2 ori mai mic decat cel din nucleul celulelor somatice Numirul somatic al cromozomilor la principalele specii de animale: Cabaline 2n = 64 Suine (porei) 2n = 38 Tauine 20-60 Pisicg 2n— 38 Ovine 2n = 54 Caine 2n = 78 Tepuri 2n= 44 Om 2n = 46 (23 perechi de cromozomi) 2|PaginaLUNIVERSITATEA DE STINTE AGRONOMICE $1 MEDICINA VETERINARA DIN BUCURESTI Facultates de Medicing Veterinars GENETICA, Cursul 1, Semestrul | © Stabilirea relativa a marimii si a formei cromozomilor Mirimea cromozomilor variaza intre limite foarte largi de la specie la specie: © lungimea 0,1-0,25 microni © grosimea(latime) 0,1-2 microni Mirimea cromozomilor este influentaja de mirimea celulelor. Astfel, in nucleul glandelor salivare de la larvele de Drosophila Melanogaster, cromozomit pot atinge dimensiuni mari (275 microni). Forma cromozomilor poate fi: sfericd, granular, filament, bastonas, U, V, L, eu braje gale sau inegale in general forma cromozomilor difera de la specie la specie, dar s-au constatat deosebiri in privinja formei chiar si in acelasi mucleu. Stabilitatea numérului, a marimii sia formei cromozomilor caracteristie& —tuturor ivizilae din eadral fievkrei speci, permite metafaza I > anafaza It * telofaza Tl Finalul acestei diviziuni il reprezint& aparitia a 4 celule care au in nucleul lor un singur set de cromozomi, deei sunt haploide (n), Cele 4 celule fice se obfin cate 2 din ficcare celula fie’ obtinuta la sfirsitul meiozei primare, Durata meiozei este mai mare decat a mito: poate dura zile, sdptiméni sau luni, Tarna dureazi de 2 ori mai mult decat vara. B[Pagina