LP 3 Trunchiul

cerebral-
configurație externă.
Ventriculul IV
cerebral.
 Diencefalul
• Axul spino-bulbo-mezencefalic
(axul Meynert) formează cu axul
fronto-occipital (Forel) un unghi
de 110 grade. De aceea, pt toate
structurile cerebrale:
- rostral devine sinonim cu
frontal/anterior
- caudal= occipital/posterior
- ventral= baza creierului
(inferior)
- dorsal= convexitatea creierului
(superior)
 Occipitalul

Fața antero-superioară-endocraniană- în raport

cu encefalul.
• gaura occipitală-
• șanț median= șanț bazilar- anterior de g. occ
corespunde protuberanței inelare și bulbului
rahidian.
• fose occipital- post de g. occ-
-fose cerebrale- superioare- lobii
occipitali ai creierului mare
-fose cerebeloase- inferioare-
emisferele cerebeloase.
• creasta occ internă- se prinde coasa
cerebelului.
 Temporalul

Stânca temporalului= porțiunea pietroasă

• 2 fețe superioare= endocraniene:

- una anterioară= față cerebrală- lobii T
- una posterioară= față cerebeloasă-
emisfere cerebeloase
• marginea superioară a stâncii- limita cu
etajul mijlociu
 Dezvoltare embriologică
• S2-S3 placă neurală- îngroșarea ectodermului discului embrionar → șanț
neural;
• S4- tub neural;
• Stadiul de 3 vezicule encefalice primitive:
- prozencefal;
- mezencefal;
- rombencefal;
• S5→ 5 vezicule cerebrale secundare:

- telencefal,
- diencefal,
- mezencefal,
- metencefal,
- mielencefal.
 Protecția SNC
• 3 membrane:
- dura mater;
- arahnoida;
- pia mater;
• Structuri osoase;

• Îmbracă întreg sistemul nervos

cerebrospinal (SNC);

• pahimeninge- dura mater- la

exterior;
• leptomeninge- arahnoida și pia
mater;
 Protecția SNC
• Tentorium cerebelos (cortul cerebelului)-
separă:
- loja subtentorială- TRC+ cerebel
- de loja supratentorială emisfere cerebrale

- cele 2 loje comunică prin incizura tentoriae-

- se pot angaja hernii transtentoriale în
HTIC- uncusul temporal, N III, pedunculul cerebral,
A cerebrală posterioară.

-incizura tentorială- între marginea anterioară a

cortului cerebelului și dorsum sellae
 Trunchiul cerebral

Limita inferioară (limita sup a MS)

- plan orizontal prin g. occipitală
mare;
- plan orizontal prin mg. sup. a arcului
posterior al atlasului;
- plan orizontal prin locul de
emergență a primului nerv spinal
- plan orizontal ce trece inferior de
decusația piramidală (locul unde
fisura mediană vertebrală este
întreruptă);
 Trunchiul cerebral
• Limite:
- inferior- limita superioară a măduvei
spinării;

- Superior
- antero-lateral- tracturile optice
- posterior- plan orizontal ce trece
superior de coliculii cvadrigemeni
superiori sau incizura tentorială
 Nervii cranieni
• 12 perechi- numerotați I- XII după ordinea de ieșire
din cutia craniană și din grosimea encefalului
I N olfactiv
II N optic
III N oculomotor
IV N (patetic)= trohlear
V N trigemen
VI N (oculomotor extern)= abducens
VII N facial
VIII N acustico-vestibular (auditiv)
IX N glosofaringian
X N vag (pneumogastric)
XI N accesor (spinal)
XII N hipoglos
 Trunchiul cerebral

• în fosa craniană posterioară (etajul posterior al

bazei craniului);
• continuă superior măduva spinării;
• superior- structurile diencefalo-telencefalice-
fără limită precisă
• trunchi de con cu baza mare superior și baza
mică inferior;
 Trunchiul cerebral
• 3 etaje- 2 șanțuri vizibile pe fața
antero-laterală:
- șanțul bulbo-pontin;
- șanțul ponto-peduncular;

• direcție oblică spre superior și

anterior;
• Lungime 8.5-9 cm;
• Lățime max. la nivelul punții-
aprox. 3 cm;

• I se descriu 2 fețe:
- antero-laterală;
- posterioară
- (2 fețe laterale- vizibile doar în
segmentele bulbar și
mezencefalic)
 Fața antero-laterală a trunchiului cerebral-
etajul bulbar
• trapezoidală
– baza mică- joncțiunea
bulbo-medulară;
- baza mare- șanț bulbo-
pontin

• un segment inferior situat în

foramen magnum, împreună cu A
vertebrale, rădăcinile medulare
ale N accesori
• un segment superior- raport cu
apofiza bazilară a occipitalului
 Fața antero-laterală a trunchiului cerebral-
etajul bulbar

• șanțurile descrise la fața ventrală a

MS se continuă la acest nivel;
• fisura mediană anterioară
- pe linia mediană
-întreruptă inferior de decusația
piramidală- încrucișarea fibrelor
cortico-spinale laterale;
- foramen caecum- superior, la
intersecția cu șanțul bulbo-pontin- o
depresiune
• piramide bulbare
- de-o parte și de alta a fisurii
mediane
- 2 proeminențe verticale
- conțin tracturile piramidale;
- originea aparentă a N VI- în șanțul
bulbo-pontin, superior de piramide
 Fața antero-laterală a
trunchiului cerebral-
etajul bulbar

• șanțurile laterale ventrale= șanț preolivar-

- lateral de piramide
- origine aparentă N XII (hipoglos),
situată pe aceeași linie cu răd. ventrale ale
primilor nervi cervicali;
• olive bulbare
- 2 proeminențe ovalare, alungite în sens
vertical
- conțin complexul nuclear olivar;
• șanțurile laterale dorsale= șanțuri retroolivare-
- origine aparentă N IX (glosofaringian),
X (vag), XI (accesor al vagului);
• Superior de oliva bulbară, în șanțul bulbo-
pontin- foseta supraolivară- originile aparente
N VII (facial) și N VIII (vestibulo-cohlear).
 Fața antero-laterală a trunchiului cerebral-
etajul pontin
• Limite
- inferior- șanțul bulbo-pontin
- superior- șanțul ponto-peduncular;
• alungit în sens transversal (lățime
maximă);
• aspect striat datorită poziției superficiale
ale fibrelor ponto-cerebeloase;
• șanț bazilar-
- pe linia mediană- A bazilară

• piramidele pontine-
- lateral de șanțul bazilar
- conțin în profunzime tracturile
corticospinale și nucleii pontini;
- originea aparentă N V- la unirea a 2/3 inf
cu 1/3 sup
• se continuă fără demarcație cu pedunculul
cerebelos mijlociu (spre posterior).
 Fața antero-laterală a trunchiului cerebral-
etajul mezencefalic

• pedunculii cerebrali-
-divergenți superior
- delimitează împreună cu
tracturile și chiasma optică fosa
interpedunculară= spațiul optopeduncular-
în partea ei inferioară se află substanța
perforată posterioară (prezintă numeroase
orificii pt. rr centrale ale A cerebrale
posterioare);

• originea aparentă N III- pe fața medială

a pedunculilor cerebrali, în șanțurile N III
(oculomotori)
• fiecare peduncul e delimitat de câte un
șanț medial și lateral;

• Ventral, pe pedunculii cerebrali se află:

A cerebeloase superioare, A cerebrale
posterioare
 Fața antero-laterală a trunchiului cerebral-
etajul mezencefalic

• Spre lateral prezintă:

- Șanț lateral al istmului- limita dintre
crus cerebri și tegmentum;
- Șanț interpedunculopeduncular
(mai spre post.)- separă pedunculul
cerebral de pedunculul cerebelos
superior;
- între aceste 2 șanțuri
proemină fibrele lemniscului lateral
destinate coliculului cvadrigemen
inferior- triunghiul lui Reil
- Fața laterală a pedunculului
cerebral e încrucișată de sus în jos
de:
- tractul optic,
- N trohlear;
- A cerebrală posterioară.
 Fața posterioară a trunchiului cerebral-

• Reprezentată succesiv de:

- fața dorsală a bulbului;

- plafonul ventriculului IV
- tectum mezencefalic
 Fața posterioară a trunchiului cerebral-
etajul bulbar

• are două părți:

- parte extraventriculară= inferioară-
- configurație asem. feței
dorsale a MS;
- parte intraventriculară= trigonul
bulbar al fosei romboide (planșeul V
IV);

• Partea extraventriculară-
- între șanțurile laterale
dorsale bulbare- continuarea celor de
la niv. MS;
- continuarea tracturilor gracil
și cuneat separate între ele de un șanț
intermediar.
 Fața posterioară a trunchiului cerebral-
etajul bulbar
• tuberculul gracil/ cuneat- proeminențe
fascicule Goll și Burdach- determinate
de nucleii gracil și cueneat=
• clava- extremitate caudală a
tuberculului gracil- conține nc gracil;
• tractul cuneat se termină în nc cuneat-
proemină dorso-lateral;
• pedunculul cerebelos inferior- laturile
infero-laterale ale fosei romboide;
• între fasciculul cuneat și originea
bulbară a N XI (accesor) se află
tuberculum trigeminale= tuber
cinereum- corespunde extremității
craniale a nucleului tractului spinal al
trigemenului;
 Fața posterioară a
trunchiului cerebral-
etajul pontin

• trigonul pontin
- segmentul superior al
fosei romboide;
• între pedunculii cerebeloși
superiori
 Fața posterioară a trunchiului cerebral-
etajul mezencefalic

• lamina cvadrigemina-
- 2 perechi de coliculi cvadrigeminali (2
sup și 2 inferiori)
- proeminențe rotunjite despărțite de
șanțul cruciform;
• șanțul longitudinal al șanțului cruciform se
lărgește superior și cuprinde glanda pinelă
(epifiza) iar extremitatea sa inferioară se
continuă cu frâul vălului medular superior,
• originea aparentă a N IV (trohlear)- lateral de
frâul vălului medular
 Fața posterioară a trunchiului cerebral-
etajul mezencefalic
• lamina cvadrigemina-

- coliculul superior→braț conjunctival

superior → corpul geniculat lateral

- colicul inferior→ braț conjunctival

inferior → corp geniculat medial

- brațele sunt despărțite între ele prin

șanț interbrahial.
 Ventriculul IV

• cavitate așezată între fața posterioră a

TRC și cerebel;
• apărută prin lărgirea canalului
ependimar al MS;
• Prezintă:
- 2 pereți:
- podeaua= perete antero-
inferior= fosa romboidă;
- tavanul
- 4 laturi;
- 4 unghiuri- cele laterale= recese
laterale
- unghiul inferior- deschiderea
canalului ependimar;
- unghiul superior se continuă cu
apeductul cerebral Sylvius;
 Ventriculul IV
Fosa romboidă

• formă romboidală, cu axul mare situat

vertical;
• 2 triunghiuri
- unul inferior= bulbar;
- unul superior= pontin;
- despărțite prin striile medulare
ale vtr. IV- benzi fine de substanță albă
situate transversal- fibre cohleo-
reticulare cu origine în nucleul cohlear
dorsal de pe fața dorsală a bulbului;
• șanț median- 2 jumătăți simetrice;
• eminența medială- de-o parte și de alta
a șanțului median- o proeminență
alungită
-delimitată lateral de șanțul
limitant;
• șanțul limitant e cuprins între două
fosete: una superioară și alta inferioară.
 Ventriculul IV
Fosa romboidă- Trigonul bulbar

• 3 arii triunghiulare:
a. trigonul N XII= aripa albă internă- regiune
triunghiulară cu vf inferior
- împărțită de un funicul vertical în 2
regiuni:
- medială- are în profunzime nc N XII
- laterală= Aria plumiformis- conține
nc intercalat al lui Staderini;
b. trigonul N X= aripa cenușie- regiune
triunghiulară cu vf superior
- împărțită de o creastă oblică= funiculum
separans- în 2 regiuni:
- supero-medială- conține nc dorsal al
vagului;
- inferioară= aria postrema-
corespunde polului superior al nc cuneat;
c. aria vestibulară= aripa albă externă- în
unghiul lateral al trigonului bulbar- are în
profunzime nc vestibulari;
- superior, în regiunea pontină- tuberculul
acustic (auditiv)- o proeminență
determinată de nc cohlear dorsal
 Ventriculul IV
Fosa romboidă- Trigonul pontin

• dinspre medial spre lateral:

a. coliculul facialului- porțiune mai
voluminoasă a eminenței mediale ce
corespunde nc N abducens și
genunchiului intern al N facial
b. fovea superior- extremitatea
superioară a șanțului limitant;
- corespunde nucleului motor al N V;
c. locus coeruleus- zonă mai
pigmentată (albastru-gri);
- lateral de fovea superior;
- corespunde nc coeruleus
 Ventriculul IV
Tavanul V IV
• 3 părți care de sus în jos sunt:
a. Vălul medular superior- între cei doi pedunculi
cerebeloși superiori;
- se continuă cu substanța albă a cerebelului;
- fața sa superioară e acoperită de lingula
vermiană;
- vârful vălului ajunge până la coliculii
cvadrigeminali superiori sub forma vălului medular
superior.
b. fața inferioară a cerebelului
- aparține vermisului cerebelos
- vermisul prezintă o depresiune- reces median dorsal
al V IV
 Ventriculul IV
Tavanul V IV

• 3 părți care de sus în jos sunt:

a. Vălul medular superior
b. Fața inferioară a cerebelului
c. Vălul medular inferior- format din
epiteliul ependimar și pânza coroidiană a
V IV
 Ventriculul IV
Pânza coroidiană

• formată dintr-o foiță dublă a piei mater;

• se insinuează între spațiul dintre cerebel și V
IV;
• formă triunghiulară;
• se inseră lateral pe marginile mediale ale
pedunculilor cerebeloși inferiori la nivelul
unor creste albe= teniile V IV;
• inferior se continuă cu o lamă de substanță
cenușie= obex- acoperă unghiul inferior al vtr;
• între cele 2 foițe se găsesc px vasculare
coroidiene
 Ventriculul IV
Pânza coroidiană

• 3 orificii de comunicare între cavitatea V IV

și spațiul subarahnoidian:
- apertura mediană a V IV= orificiul
lui Magendie;
- aperturile laterale ale V IV= orificiul
lui Luschka- în care pătrund parțial
prelungirile px coroide, ce ajung astfel în
spațiul subarahnoidian.