Sunteți pe pagina 1din 73

Sistemul ventricular

• Reprezintă lumenul veziculelor cerebrale


primitive
• Telencefalul- se subdivide în 2 vezicule
telencefalice→emisferele cerebrale

Ventriculii laterali
- se formează în urma înrulării și basculării
veziculelor telencefalice în jurul fosei Sylviene
- formă de potcoavă, concavă anterior și orientată
sagital
- comunică cu V III prin orificiile interventriculare
Monro
Sistemul ventricular
• Lumenul diencefalului→V III
- cavitate unică, mediană
- comunică cu V IV prin apeductul mezencefalic

• Apeductul mezencefalic
- derivă din lumenul mezencefalic
- se deschide în unghiul superior al V IV
Sistemul ventricular
• V IV
- formă rombică
- lumenul rombencefalului
- în unghiul inferior se dechide canalul ependimar al
MS (parțial obstruat la adult)- reprezintă
vestigiul canalului neural medular
Sistemul ventricular
• Pereții sistemului ventricular- celule ependimare →
ependim ventricular
- înveliș continuu, care se diferențiază în anumite
regiuni:
a. în jurul V III și la nivelul ariei postrema a V IV-
ependimul formează organele ependimare sau
circumventriculare: - -
eliberează anumiți produși în LCR
- arii excluse de la bariera hemato-encefalică-
au capilare fenestrate
b. unde ependimul vine în rap cu capilarele px
coroide- ependimul vtr și endoteliul capilar
alcătuiesc bariera hemato-lichidiană- secretă LCR
c. cu excepția regiunilor a. și b., ependimul
căptușește pereții vtr și separă LCR de lichidul
interstițial al creierului
- împiedică schimburile dintre cele 2 fluide
Sistemul ventricular
• joncțiuni care unesc celulele ependimului de înveliș și
permit comunicarea între LCR și lichidul interstițial al
creierului
- în condiții normale schimburile sunt limitate dar pot fi
favorizate de stări patologice (hidrocefalii obstructive)

• pia mater trimite invaginări spre sistemul ventricular-


prelungirile apar în 3 regiuni:
a. între cerebel și segm inf al plafonului V IV- pânza
choroidiană inferioară= tella choroidea inferior- între
foițele ei → px choroide ale V IV
b. la nivelul fisurii transverse a creierului- pia se
învaginează între corpul calos și coliculii superiori-
ajunge pe plafonul V III- pânza choroidiană superioară-
între foițele ei → px choroide ale V III
c. la niv șanțului choroidian de pe fața medială a lobului
T- ramificațiile vaselor choroidiene înfundă pia mater și
ependimul spre lumenul ventricular- px choroide ale V
laterali
Sistemul ventricular
• px choroide- principala sursă producătoare de
LCR

• LCR: V laterali→ VIII → V IV → apertura


mediană Magendie- spațiul subarahnoidian

• canalul ependimar al MS nu conține LCR-poate


fi nefuncțional
Ventriculii laterali
• cavități pereche și simetrice
• lumenul primitiv al veziculelor telencefalice
• forma- potcoavă concavă în jos și înainte-
înrolarea veziculelor în jurul depresiunii
Sylviene
• căptușiți de ependim- va fi înfundat pe
peretele intern de px coroide, care proemină în
lumen
Ventriculii laterali
• corn frontal
• corn temporal,
• răspântia ventriculară- locul de unire al
coarnelor- porțiune comună

• odată cu formarea lobului O, de la niv


răspântiei se desprinde o evaginare care
pătrunde în lobul O- cornul O

• ventriculii laterali nu sunt strict parasagitali:


- cornul frontal este aproape de planul medio-
sagital
- cornul temporal e la 4 cm de linia mediană
Ventriculii • brațul superior al potcoavei
• 2 porțiuni, separate printr-un plan vertical coborât
laterali prin orif. interventricular Monro:
Cornul frontal - segment anterior- în interiorul lobului F- capul
cornului F= cornul F propriu-zis
- segment posterior- în lobul P= corpul V lateral
Ventriculii laterali
Cornul frontal
• Segmentul anterior:
- perete superior- la 25 mm de suprafața sup a
lobului F
- format de fața inf a corpului calos
- perete inferior- 2 versanți:
- unul extern- capul nc caudat
- altul intern- corespunde genunchiului
corpului calos
- perete intern- septul pellucid- separă cele 2
coarne frontale
- mg externă- coresp joncțiunii corpului calos cu
nc caudat
- extremitate anterioară- coresp genunchiului
corpului calos
- la 2 cm de linia mediană și la 3 cm de
polul F al emisferei cerebrale
Ventriculii laterali
Cornul frontal
• Segmentul posterior= corpul V lateral
- perete superior- la 35 mm de mg sup a
lobului P
- format de fața inf a trunchiului corpului
calos
- perete inferior- din afară înăuntru:
- corpul nc caudat
- șanțul talamo-striat
- talamus
- fața sup a fornixului
- pe supraf nc talamic- șanțul coroidian-
px coroide laterale
Ventriculii laterali
Cornul frontal
• Segmentul posterior= corpul V lateral:
- perete intern- septul pellucid- se reduce la o
simplă margine în locul în care corpul fornixului
aderă la corpul calos

- mg externă- coresp unirii corpului calos cu nc


caudat
- spre lateral- centrul medular emisferic
Ventriculii laterali
Cornul frontal
• Segmentul posterior= corpul V lateral
Orif. interventricular Monro-
- între polul anterior al talamusului și
columna fornixului
- diametrul de 6-8 mm
- px coroide ale V III se continuă cu cele ale V
lateral
- în dreptul orif M, venele px coroide se unesc
cu V septului pellucid și ale corpului
striat→ V cerebrale interne- se îndreaptă
spre V cerebrală magna
Ventriculii laterali
Cornul occipital
• descrie în lobul O o curbură cu concav spre
linia mediană
Ventriculii laterali
Cornul occipital
• I se descriu:
- perete supero-extern- fascicule de substanță albă
care, dinăuntru în afară și de jos în sus sunt:
- forcepsul mare al corpului calos
- tapetum
- fascicul superior al radiațiilor optice
- fascicul longitudinal inferior
Ventriculii laterali
Cornul occipital
• I se descriu:
- perete infero-intern- 2 proeminențe separate de
un șanț:
- bulbul cornului posterior- proeminență
supero-internă-
-reprez relieful intravtr al porț interne a
forcepsului posterior
- calcar avis (pintele lui Morand)- proeminență
infero-externă
- expresia intravtr a fisurii calcarine
Ventriculii laterali
Cornul occipital
• I se descriu:
- 2 margini: supero-internă și infero-externă-
- la unirea pereților
- extremitate posterioară-
-acoperită de fibrele forcepsului posterior
- la 2-3 cm de polul occipital
Ventriculii laterali
Cornul temporal= corn sfenoidal

• în lobul T, lungime de 3-4 cm


• descrie o curbă cu concav în sus și înainte
• I se descriu:
- perete supero-extern- constituit din afară
înăuntru de:
- tapetum
- coada nc caudat
- stria terminalis
- deasupra lor:
- reg sublenticulară
- nc lenticular
Ventriculii laterali
Cornul temporal= corn sfenoidal
Perete infero-intern- 3 reliefuri curbilinii alungite
antero-posterior și paralele între ele- din afară
înăuntru:
- eminența colaterală Meckel- inconstantă-
expresia vtr a șanțului colateral de pe mg externă
a girusului parahipocampic
- hipocampul- cornul lui Ammon- proeminență
voluminoasă, semilunară, cu concav spre medial
și extremit volumin spre anterior
- fața superioară (ventriculară) a
hipocampului e acoperită de substanță albă=
alveus
- extremit post a hipocampului e efilată- se
alipește fimbriei
- mg externă e festonată
- mg internă coresp fasciei dențate și
fimbriei
- hipocampul coresp fundului fisurii
hipocampice
Ventriculii laterali
Cornul temporal= corn sfenoidal
Perete infero-intern- 3 reliefuri curbilinii alungite
antero-posterior și paralele între ele- din afară
înăuntru:
- eminența colaterală Meckel-
- hipocampul- cornul lui Ammon-
-fimbria= corp bordant- bandă îngustă de subst
albă, care se află în concavit hipocampului
- anterior se prinde în subst albă a
uncusului parahipocampic
- posterior se continuă cu pilierul post al
fornixului
- mg sa internă acoperă girusul dentat de
pe mg sup a fisurii hipocampice
Ventriculii laterali
Cornul temporal= corn sfenoidal

- mg externă- dublată de fasciculul longit inferior


- mg internă- se alfă șanțul coroidian- ependimul
vtr e invaginat de px coroide ale V lateral
- extremit anterioară a cornului T
- la 15-20 mm de polul T
Ventriculii laterali
Răspântia ventriculară

- cea mai dilatată porțiune a V lat


- la nivelul său se întâlnesc cele trei
coarne
Ventriculii laterali
Px coroide
- proeminențe viloase, roșietice
- formă de potcoavă
- o prelungire în cornul F și alta în cornul T- se
întâlnesc la niv răspântiei unde formează o
îngroșare= glomus

Arterele coroidiene- surse diferite:


- px coroide din cornul F conțin
ramificații ale A coroidiene postero-mediale
-px coroide ale cornului T- A coroidiană
anterioară și A coroidiană postero-laterală
Ventriculii laterali
Px coroide
Venele px coroide:

- cele din cornul F→ formează V coroidiană


superioară → V cerebrală internă
- cele din cornul T → V coroidiană inferioară-
iese de pe fața medială a lobului T → se varsă
în V bazală Rosenthal

- ambele vene se deschid în V cerebrală


magna Galen- care se varsă în sinusul drept
Proiecția V laterali pe
peretele cranian

- un patrulater delimitat de:


- inferior- o linie orizontală paralelă
cu arcada zigom și la 2 cm sup de
aceasta
- superior- o linie orizontală la 6 cm
sup de arcada zigom și paralelă cu
precedenta
- anterior- verticală ridicată prin
extremit ant a arcadei zigom
- posterior- verticală la 4 cm
anterior de protub occ externă
Ventriculii laterali
Proiecția V lat pe
peretele cranian

- cornul F propriu-zis- anterior și


superior de pterion (F-T-P-S)
- corpul vtr- linia temporală
inferioară a P
- răspântia- pe unghiul postero-
inferior al parietalului, la 3 cm
superior și posterior de conductul
auditiv extern
- cornul T- pe orizontala dusă la 2 cm
superior arcadei zigomatice
Ventriculul III=
Ventriculul diencefalic
• lumenul diencefalului
• cavitate impară, mediană
Situație:
• între cei 2 nc talamici,
• sup de hipotalamus
• inferior de fornix și de vălul coroidian
superior
• comunică cu V laterali- orif interventriculare
M
- cu V IV- apeductul mezencefalic
• formă de pâlnie turtită transversal, cu baza în
sus și pereții laterali apropiați
Ventriculul III=
Ventriculul diencefalic

Comunicări:
• V laterali- orif.
interventriculare
Monro
• V IV- apeductul
mezencefalic
Ventriculul III=
Ventriculul diencefalic
• formă de pâlnie turtită transversal, cu baza în
sus și pereții laterali apropiați
• prezintă:
- 2 pereți laterali
- două margini
- bază și vârf
Ventriculul III=
Ventriculul diencefalic
Pereții laterali
- șanțul hipotalamic îi împarte în 2 etaje:
-etaj superior- talamic-
- 2/3 ant ale feței mediale a talamusului
- adeziunea intertalamică- în
centrul feței, inconstant
- etaj inferior- hipotalamic-
- reg infundibulo-tuberiană a
hipotalamusului
- segment cu formă triunghiulară cu vârful
în jos- în fund de sac= infundibulum
- în profunzimea sa, etajul hipotalamic e
străbătut de columna anterioară a fornixului
care se îndreaptă spre corpul mamilar
Ventriculul III=
Ventriculul diencefalic
Pereții laterali
- șanțul hipotalamic îi împarte în 2 etaje:
-etaj superior- talamic-
- 2/3 ant ale feței mediale a talamusului
- adeziunea intertalamică- în
centrul feței, inconstant
- etaj inferior- hipotalamic-
- reg infundibulo-tuberiană a
hipotalamusului
- segment cu formă triunghiulară cu vârful
în jos- în fund de sac= infundibulum
- în profunzimea sa, etajul hipotalamic e
străbătut de columna anterioară a fornixului
care se îndreaptă spre corpul mamilar
Ventriculul III=
Ventriculul diencefalic
• Marginea anterioară- de sus în jos:
- columnele anterioare ale fornixului- se
depărtează una de alta și delimit un spațiu
triunghiular
- comisura albă anterioară- trece transversal
înaintea columnelor fornicale, delimitând cu
acestea un diverticul al V III
- lama terminală- lamă subțire de subst albă-
unește rostrumul corpului calos de chiasma
optică- împreună cu care delimit un alt fund de
sac al V III- reces supraoptic
- înaintea lamei terminale= cisterna lamei
terminale- pot apare fistule spontante
- chiasma optică și substanța cenușie a
versantului anterior al tuberului
Ventriculul III=
Ventriculul diencefalic
• Marginea posterioară- oblică în jos și înainte-de
sus în jos:
- baza glandei epifize- V III trimite recesul epifizar-
împarte baza epifizei în 2 lame- una superioară și
una inferioară
- deasupra celei superioare și între ea și
vălul coroidian sup- reces supraepifizar- coresp
cisternei sup a spațiului subarahnoidian
- pot apare fistule spontane
- comisura albă posterioară
- orif sup al ductului mezencefalic
- subst albă a pedunculilor cerebrali
- subst cenușie a spațiului perforat posterior
- corpul mamilar și versantul posterior al
tuberului
Ventriculul III=
Ventriculul diencefalic
• Vârful V III
- la unirea celor 2 margini- anterioară și
posterioară
- îndreptat în jos și înainte
- pătrunde în tulpina hipofizară- diverticul al
V III= infundibulum
• Baza V III
– formată de membrana ependimară
diencefalică, deasupra căreia se așează
pânza coroidiană superioară și corpul
fornixului
Ventriculul III=
Ventriculul diencefalic
Membrana ependimară

• reprezentată de peretele dorsal (superior) al


diencefalului redus la ependim
• întinsă- lateral de striurile talamice
- de la columnele fornixului la baza
epifizei
• fața ei inf privește spre V III
• fața sup e acop de pânza coroidiană
superioară- foița inferioară a acesteia aderă de
mb ependimară și împreună alcătuiesc
membrana tectoria a V III
Ventriculul III=
Ventriculul diencefalic
Pânza coroidiană superioară- tella
choroidea superior
• prelungire a piei mater invaginată la niv fisurii
cerebrale transverse și așezată deasupra
membranei ependimare
• 2 foițe:
- una superioară
- una inferioară- aderă la mb ependimară și
se extinde lateral și pe fața sup a talamusului
până la niv șanțului coroidian al acesteia. Aici se
reflectă și se continuă cu foița superioară care
căptușește fața inferioară a fornixului
- mg ei laterale conțin px coroide ale V
lateral
• între cele 2 foițe- cisterna subfornicală- conține
LCR- se deschide posterior în cisterna superioară
• între foițele pânzei- px coroide ale V III provenite
prin capilarizarea A coroidiene postero-mediale
• sup de pânză se află corpul fornixului și apoi
corpul calos- alcătuiesc o boltă
Ventriculul III=
Ventriculul diencefalic
Organele circumventriculare
• diferențieri ale ependimului V III
a. organul subcomisural- inf de comisura albă
posterioară, în dreptul deschiderii apeductului
mezencefalic în V III
b. organul subfornical- inferior și post de columnele
fornixului, între cele 2 orif intervtriculare M
- reglează circulația umorilor în organism
c. organul vascular al lamei terminale- pe fața vtr a lamei
terminale
- rol în eliberarea unor neuropeptide
- funcție receptoare pt concentrația peptidelor
plasmatice
d. tuberul hipotalamic și neurohipofiza
- completează lista organelor circumventriculare

- cu excepția organului subcomisural, toate celelalte sunt


irigate de capilare fenestrate, fiind excluse de la
bariera hemato-encefalică
Ventriculul IV
• cavitate așezată între fața posterioră a TRC și
cerebel;
• apărută prin lărgirea canalului ependimar al
MS;
Prezintă:
- 2 pereți- podeaua= perete antero-inferior=
fosa romboidă;
- tavanul
- 4 laturi;
- 4 unghiuri- cele laterale= recese laterale
- unghiul inferior-deschiderea canalului
central- ependimar al MS;
- unghiul superior- apeductul cerebral
Sylvius;
Ventriculul IV
Fosa romboidă
• formă romboidală, cu axul
mare situat vertical;
• 2 triunghiuri-
-inferior= bulbar;
- superior= pontin;
- despărțite prin striile
medulare ale vtr. IV- benzi fine
de substanță albă situate
transversal- fibre cohleo-
reticulare cu origine în nucleul
cohlear dorsal de pe fața
dorsală a bulbului;
Ventriculul IV
Fosa romboidă
• șanț median → 2 jumătăți
simetrice;
• eminența medială- de-o parte și
de alta a șanțului median-
-proeminență alungită=,
delimitată lateral de șanțul limitant;
• șanțul limitant- cuprins între două
fosete: una superioară și alta
inferioară.
Ventriculul IV
Fosa romboidă
- Trigonul bulbar
• 3 arii triunghiulare:
a. trigonul N XII= aripa albă
internă- regiune triunghiulară
cu vf inferior
- împărțită de un funicul vertical în
2 regiuni:
- medială- are în profunzime
nc N XII
- laterală= Aria plumiformis-
conține nc intercalat al lui
Staderini;
b. trigonul N X= aripa cenușie-
regiune triunghiulară cu vf
superior
- împărțită de o creastă oblică=
funiculum separans- în 2
regiuni:
- supero-medială- conține nc
dorsal al vagului;
- inferioară= aria postrema-
corespunde polului superior al
nc cuneat;
Ventriculul IV
Fosa romboidă
- Trigonul bulbar
• 3 arii triunghiulare:
a. trigonul N XII= aripa albă
internă-
b. trigonul N X= aripa cenușie-
c. aria vestibulară= aripa albă
externă- în unghiul lateral al
trigonului bulbar- are în
profunzime nc vestibulari;
- prezintă superior, în regiunea
pontină- tuberculul acustic
(auditiv)-proeminență
determinată de nc cohlear
dorsal
Ventriculul IV
Fosa romboidă-
Trigonul pontin
• dinspre medial spre lateral:
a. coliculul facialului- porțiune
mai voluminoasă a
eminenței mediale ce
corespunde nc N abducens
și genunchiului intern al N
facial
b. fovea superior-
extremitatea superioară a
șanțului limitant;
- corespunde nucleului
motor al N V;
c. locus coeruleus- zonă mai
pigmentată (albastru-gri);
- lateral de fovea superior;
- corespunde nc coeruleus
Ventriculul IV
Tavanul V IV
• 3 părți-de sus în jos:
a. Vălul medular superior- între cei doi pedunculi
cerebeloși superiori;
- se continuă cu substanța albă a cerebelului;
- fața sa superioară e acoperită de lingula
vermiană;
- vârful vălului ajunge până la coliculii
cvadrigeminali superiori sub forma vălului
medular superior.
b. fața inferioară a cerebelului
- aparține vermisului cerebelos;
- vermisul prezintă o depresiune- reces median
dorsal al V IV
c. Vălul medular inferior- format din epiteliul
ependimar și pânza coroidiană a V IV
Ventriculul IV
Pânza coroidiană
• formată dintr-o foiță dublă a piei mater;
• se insinuează între spațiul dintre cerebel și V IV;
• formă triunghiulară;
• se inseră lateral pe marginile mediale ale
pedunculilor cerebeloși inferiori la nivelul unor
creste albe= teniile V IV;
• inferior se continuă cu o lamă de substanță
cenușie= obex- acoperă unghiul inferior al vtr;
• între cele 2 foițe se găsesc px vasculare
coroidiene
Ventriculul IV
Pânza coroidiană

• 3 orificii de comunicare între


cavitatea V IV și spațiul
subarahnoidian:
- apertura mediană a V IV=
orificiul lui Magendie;
- aperturile laterale ale V IV=
orificiile lui Luschka- în care
pătrund parțial prelungirile px
coroide, ce ajung astfel în spațiul
subarahnoidian.

S-ar putea să vă placă și