Artera carotida internă

• Este ramul de bifurcaţie dorso-lateral al carotidei comune

• Pătrunde în loja carotidiană, este apoi încrucişată anterior de CE şi
fiecare arteră îşi ocupă locul corespunzător numelui.
• Pătrunde apoi în loja retrostiliană a spaţiului maxilo-vertebro-
faringian, după care intră în craniu prin orificiul inferior al canalului
carotidian în stâncă.
• Iese din stâncă prin orificiul situat în vârful ei, apoi străbate sinusul
cavernos (şanţul sinusului cavernos) şi se termină în apropiere de
apofiza clinoidă anterioară

• Înainte de a se termina, CI dă singurul său ram colateral – artera

oftalmică
CI are 4 porţiuni:
a) În prima porţiune, este situată în loja carotidiană unde are raporturi
cu vena jugulară internă şi cu nervul vag situat în unghiul diedru dintre
ele.

b) În a doua porţiune – artera e situată în loja retrostiliană a spaţiului

maxilo-vertebro-faringian delimitat de ramura mandibulei extern, intern
– pereţii laterali ai faringelui şi posterior – coloana vertebrală.

c) În a treia porţiune, artera, situată în interiorul canalului carotidian din

stânca temporalului, prezintă 2 porţiuni: una orizontală şi alta verticală.
Canalul se termină la nivelul vârfului stâncii.

d) În cea de-a patra porţiune, artera e situată în interiorul şanţului

sinusului cavernos unde vine în raport cu sinusul cavernos, nervii III, IV,
V’ şi VI.
Carotida internă se termină în vecinătatea apofizei clinoide anterioare
unde se împarte în 4 ramuri terminale:
• a.cerebrală anterioară
• a.cerebrală mijlocie
• a.coroidiană anterioară
• a.comunicantă posterioară

Pe traiectul cău, CI dă un singur ram colateral – a.oftalmică

 ARTERA OFTALMICĂ

• Principalul ram colateral al CI

• Se desprinde din CI la nivelul apofizei clinoide anterioare
• Pătrunde în orbită prin gaura optică împreună cu n.optic
• Încrucişează n.optic dinafară înăuntru pe deasupra, ajungând la
peretele intern al orbitei unde se împarte în ramurile terminale:
- Unul ascendent – ram frontal
- Unul descendent – ram nazal
• Dă 11 ramuri colaterale pentru globul ocular şi pentru anexele lui:
1. Artere care iau naştere în afara nervului optic:
• a.lacrimală – pentru glanda lacrimală şi pentru m.drept extern

2. Artere care iau naştere deasupra nervului optic:

• a.centrală a retinei – pentru retină
• a.supraorbitară – un ram superficial pentru sprâncene şi altul profund
periostic
• a.ciliare scurte posterioare (2-3) – se distribuie coroidei prin lamina
fusca
• a.ciliare lungi posterioare (2 – una externă temporală şi alta internă
nazală) – trec prin lamina fusca, ajung înaintea muşchiului ciliar şi
formează prin anastomoză marele cerc arterial al irisului
• a.musculară superioară – pentru dreptul intern şi marele oblic
• a.musculară inferioară
- ramurile musculare – pentru ceilalţi muşchi ai globului ocular: drept
inferior, drept extern şi micul oblic
- ramurile ciliare anterioare – ia parte la formarea cercului arterial al
irisului
3. Artere care iau naştere înăuntrul nervului optic:
• a.etmoidală posterioară – pentru meningele dur
• a.etmoidală anterioară – dă un ram meningeal anterior şi unul nazal
• a.palpebrală superioară şi inferioară – pentru pleoape
 ARTERA SUBCLAVICULARĂ

• A.S. stângă este mai lungă ca dreapta cu 3 cm

• Trec printre m.scaleni anterior şi mijlociu – 3 porţiuni:
1.În porţiunea prescalenică:
A) A.S.D. vine în raport:
a) anterior cu nervii pneumogastric şi frenic, vena subclaviculară şi
originea trunchiului brahiocefalic drept, clavicula, m.subhioidieni şi
articulaţia sterno-costo-claviculară dreaptă
b) posterior cu n.recurent şi cu ggl.stelat
c) inferior cu domul pleural şi n.recurent

B) A.S.S. vine în raport în porţiunea intratoracică:

a) anterior cu a.carotidă comună stângă şi n.pneumogastric stâng
b) posterior cu primele 2 vertebre dorsale
c) intern cu traheea, esofagul, recurentul stâng şi canalul toracic
d) extern cu pleura şi plămânul stâng

2. În porţiunea interscalenică subclavicularele trec printre scalenii

mijlociu şi anterior
3. În porţiunea postscalenică stau pe m.marele dinţat şi sunt acoperite
de claviculă şi m.subclavicular, iar înapoi au rapoarte cu plexul brahial.
Ramuri colaterale:
1.A.vertebrală:
• Dă ramuri colaterale pentru măduvă şi rombencefal
• La gât, se desprind ramuri spinale pentru măduvă şi ramuri musculare
pentru muşchii vecini.
• În cavitatea craniană se desprind: a.meningee posterioară (pentru fosa
cerebeloasă), a.spinală posterioară şi anterioară (pentru bulb şi
măduva cervicală), a.cerebeloasă inferioară şi posterioară.

2. Trunchiul intercostalelor superioare – dă 3 ramuri dorso-spinoase şi 3

ramuri intercostale
3. Cervicala profundă – pentru marele complex
4. Tiroidiana inferioară – la baza lobului tiroidian se împarte în 3 ramuri
terminale: inferior, posterior şi profund care se anastomozează cu
ramuri similare din tiroidiana superioară. Mai dă colaterale musculare
pentru trahee, esofag şi laringe.

5. Cervicala ascendentă – se termină la nivelul CII; dă ramuri musculare

şi spinale care pătrund în canalul vertebral

6. Cervicala transversă – se termină în m.trapez

7. A.scapulare superioare şi posterioare – se anastomozează în jurul

omoplatului cu a.scapulară inferioară din axilară şi formează un cerc
arterial periscapular

8. Mamara internă – coboară în torace.

 URECHEA EXTERNĂ

Cuprinde pavilionul (partea externă sub formă de pâlnie) şi conductul

auditiv extern (formă de canal)
A) Pavilionul urechii:
• Expansiune lamelară aderentă prin 1/3 anterioară şi liberă prin 2/3
posterioară, formând cu capul un unghi deschis posterior – unghiul
cefalo-auricular
• Aşezat înaintea apofizei mastoide, în spatele ATM, iar limitele
superioară şi inferioară fiind în dreptul sprâncenei, respectiv la nivelul
septului nazal
• Prezintă 2 feţe
a) Faţa externă: priveşte oblic în afară, înainte şi puţin în jos, neregulată
şi prezintă:
• Conca – depresiune profundă ce se continuă în interior cu conductul
auditiv extern
• Helixul – relief situat la periferia urechii. Începe în interiorul concăi
printr-o extermitate numită rădăcina helixului. După ce înconjoară tot
pavilionul, se termină la partea lui posterioară printr-o porţiune –
coada helixului. Pe toată lungimea lui, helixul se răsfrânge în afară, iar
dedesubtul lui se delimitează un şanţ paralel cu el – şanţul helixului.
• Antehelixul – ia naştere în dreptul cozii helixului şi este plasat înaintea
acestuia. Se îndreaptă în sus şi se termină desfăcându-se în 2 braţe
care cuprind între ele foseta naviculară a pavilionului.
• Tragusul – relief triunghiular situat înaintea concăi. Este despărţit de
rădăcina helixului printr-un şanţ helixo-tragian. Pe faţa internă a
tragusului – fire de păr care alcătuiesc „Barbula Hirci”
• Antetragusul – formă ovalară, situat înapoia tragusului, postero-
inferior de concă. Are înaintea sa originea antehelixului
b) Faţa internă – priveşte către mastoidă

c) Circumferinţa – se formează la limita între cele 2 feţe

d) Lobulul urechii – triunghiular, semicircular sau patrulater, situat

inferior.
Pavilionul este format din:
• Schelet fibro-cartilaginos:
- Ocupă toată întinderea pavilionului, fără lobulul urechii
- Reproduce toate formaţiunile de pe faţa externă şi internă
• Ligamente:
- Extrinseci – unesc pavilionul cu regiunile vecine
- Intrinseci – unul anterior, uneşte tragusul cu tuberculul zigomatic şi
aponevroza temporală. Ligamentul posterior uneşte convexitatea
concăi cu mastoida.
• Muşchi:
- Extrinseci: auricular anterior, superior şi posterior
- Intrinseci (în număr de 6): marele şi micul muşchi ai helixului,
m.tragusului, m.antitragusului, m.transvers şi m.oblic.
• Înveliş cutanat
Vascularizaţia – din 2 surse: temporala superficială şi auriculara
posterioară

Inervaţia: motorie – ramuri din facial, senzitivă – n.auriculo-temporal,

ramul auricular al pneumogastricului şi n.auricular din plexul cervical
superficial
B) Conductul auditiv extern
• Un conduct dispus între concă şi urehea medie
• Are direcţie oblică din afară-înăuntru şi dinapoi-înainte
• Prezintă pe traiect o serie de curburi (S italic)
• Structural este format din 2 părţi: una internă (osoasă) săpată în osul
temporal şi alta externă (fibro-cartilaginoasă)
• Pereţii anterior, inferior şi posterior ai segmentului osos sunt fomaţi
din osul timpanal, iar peretele superior este format de solzul
temporalului.
• Descriptiv, prezintă 4 pereţi:
- Peretele anterior – raport cu ATM şi condilul mandibulei
- Peretele posterior – corespunde apofizei mastoide
- Peretele superior – corespunde tegmen timpani al osului temporal
- Peretele inferior – corespunde glandei parotide
• Este îvelit pe faţa internă de tegument – conţine glande ceruminoase
(glande sebacee modificate), glande sudoripare şi peri rudimentari
• Vascularizaţia – a.temporală superficială şi auriculara posterioară
pentru porţiunea fibro-cartilaginoasă şi a.timpanică pentru porţiunea
osoasă
• Inervaţia – senzitivă – n.auriculo-temporal, ramul auricular al plexului
cervical superficial şi ramul senzitiv al facialului.