Sunteți pe pagina 1din 30

1.1.

Maduva spinarii

Limite:
• Superior = gaura occipitala mare, planul care trece prin emergenta primului nerv spinal, planul care trece inferior
de decusatia piramidala, planul ce trece prin arcul posterior al atlasului
• Inferior = discul intervertebral L1-L2
Are 43-45 cm, diametru 1 cm. Are forma de cilindru turtit anteroposterior, al carui calibru nu este uniform pe
toata lungima maduvei. Ea prezinta doua umflaturi (intumescente), una cervicala si una lombara, unde isi au originea
plexurile brahial, respectiv lombar si sacral. Inferior de intumescenta lombara, maduva se continua cu conul medular, iar
acesta cu fillum terminalae.
Fillum terminalae reprezinta o portiune atrofiata a maduvei, care in primii mm este acoperita de dura mater, apoi
strabate dura mater si intra in canalul sacral, apoi iese din canalul sacral si se insera pe fata posterioara a vertebrelor
cocigiene sub numele de ligament coccigian.
Pe linia mediana, anterior, maduva prezinta fisura mediana anterioara. In profunzimea ei, se gaseste o
formatiune de meninge numita linea splendens strabatuta de ramuri perforante din artera spinala anterioara. Posterior,
pe linia mediana, exista santul median posterior, mai putin adanc decat fisura mediana anterioara. El se prelungeste in
profunzime cu septul median posterior. Pe laturile maduvei exista santurile laterale, ventral pe unde iese radacina
anterioara a nervului spinal, si dorsal, pe unde intra radacina posterioara.
Intre aceste santuri se delimiteaza fetele maduvei. Intre santurile laterale ventrale, fata anterioara. Intre santurile
laterale dorsale, fata posterioara. Intre santurile laterale ventral si dorsal, fetele laterale.

1.2. Topografie mielo si radiculovertebrala


Datorita faptului ca maduva este mai scurta decat coloana vertebrala, maduva cervicala se intinde pana la nivelul
vertebrei C6, maduva toracala pana la T9, maduva lombara pana la T11, cea sacrococcigiana pana la L1-L2. Diferenta
dintre proiectia mielomerului unul nerv pe coloana si gaura intervertebrala corespunzatoare este de doua vertebre pentru
nervii cervicali inferiori, trei vertebre pentru toracali superiori, patru vertebre pentru toracali inferiori, cinci vertebre
pentru nervii lombari, sapte-opt pentru sacrali si zece-unsprezece pentru coccigieni.
Aceasta topografie este utila pentru o anestezie corecta si, in acelasi timp, explica traiectul din ce in ce mai vertical
al nervilor si formarea cozii de cal.
Substanta alba
Este impartita de cate santurile de pe suprafata maduvei in 3 perechi de cordoane (funicule). Funiculele sunt
alcatuite din fibre ascendente, descendente si de asociatie, care formeaza fascicule.
1.3. Cordonul anterior:
• Fascicule descendente
 Vestibulospinal anterior
 Reticulospinal anterior
 Tectospinal anterior
 Corticospinal anterior (piramidal direct)
 Longitudinal medial
• Fascicule ascendente
 Spinotalamic anterior
 Spinovestibular anterior
 Spinoreticular anterior
 Spinoolivar
• De asociatie (proprii, fundamentale)
Cordonul anterior este delimitat intre fisura mediana anterioara si santul lateral ventral si este vascularizat din
artera spinala anterioara.
1.4. Cordonul lateral:
• Fascicule descendente
 Vestibulospinal lateral
 Reticulospinal lateral
 Tectospinal lateral
 Corticospinal lateral (piramidal incrucisat)
 Rubrospinal
 Nigrospinal
 Olivospinal
• De asociatie (proprii)

• Fascicule ascendente
 Spinotalamic lateral
 Spinovestibular lateral
 Spinoreticular lateral
 Spinotectal
 Spinocerebeloase (direct si incrucisat)
Cordonul lateral este delimitat intre santurile laterale ventral si dorsal si este vascularizat de arterele spinale
anterioara si posterioara.
1.5. Cordonul posterior:
• Fascicule descendente nu are
• Fascicule ascendente
 Spinobulbare (gracil si cuneat)
• Fasciculele de asociatie (proprii) si au denumiri diferite in functie de regiunea maduvei
Avem fasciculul numit zona cornucomisurala Pierre-Marie, si un fascicul care isi modifica forma si pozitia in
functie de zona maduvei si se poate numi fasciculul interfascicular sau semilunar sau virgula lui Schultze. Este situat in
regiunea cervicala inferioara si toracala superioara. Acelasi fascicul se mai poate numi bandeleta periferica Hoche. Acesta
se gaseste in regiunea toracala inferioara. In regiunea lombara, poarta numele fasciculul septomarginal Fleschig.
Fasciculul triunghiular Gombault-Philippe este denumirea din regiunea sacrala.

Substanta cenusie
Are forma literei H (de fluture) si i se descriu doua bare sagitale si una transversala. Barele sagitale sunt alcatuite
din 3 coarne : anterior, lateral si posterior. Cornul anterior este mai scurt si mai gros. Este format din cap si baza, conturul
lui este neregulat deoarece la acest nivel ies din maduva fibrele radacinii anterioare a nervului spinal. Coarnele anterioare
formeaza de-a lungul maduvei columnele (coloanele) anterioare.
Coarnele posterioare sunt mai lungi si mai subtiri, alcatuite din cap, gat si baza, formeaza de-a lungul maduvei
columnele posterioare. Coarnele laterale sunt mai vizibile la nivelul maduvei cervicale inferioare si toracale. Formeaza de-a
lungul maduvei columnele laterale. Bara transversala a H-ului se numeste substanta cenusie intermediara si este
strabatuta de canalul ependimar.
Regiunea situata in imediata vecinatate a canalului ependimar se numeste substanta cenusie intermediara
centrala, iar restul substanta cenusie intermediara laterala. Substanta cenusie intermediara centrala este impartita de
canalul ependimar in doua comisuri cenusii, anterioara si posterioara.
1.7. Laminatia Rexed
Substanta cenusie a maduvei este alcatuita dintr-o retea de fibre numita neuro-pil, in ochiurile careia se gasesc
corpuri de neuroni izolati sau grupati in nuclei. Similar cu dispunerea pe straturi de la pisica, si la nivelul substantei
cenusii medulare la om a fost descrisa o stratigrafie numita laminatia Rexed. Exista 10 astfel de lame numerotate dinspre
posterior spre anterior. Lamele de la 1 pana la 4 corespund capului cornului posterior.
Lama 1 are aspect spongios si contine neuroni mici care au conxiuni cu lama 2.
Lama 2 contine neuroni de diferite dimensiuni si numeroase fibre:
• Dendritele si axonii neuronilor de aici
• Dendritele neuronilor multipolari din lamele 3 si 4
• Dendritele s axonii recurenti ai neuronilor piramidali din lamele 3 si 4
• Fibre din radacina dorsala a nervului spinal
Neuronii de aici intervin in modularea transmiterii durerii. Se continua superior la nivelul bulbului cu nucleul
tractului spinal al nervului 5.
Lamele 3 si 4 contin deutoneuronul cailor sensibilitatilor. Ele contin neuroni multi-polari si piramidali care isi trimit
prelungirile spre lama 2. Primesc fibre din radacina dorsala a nervului spinal.
Lama 5 corespunde gatului cornului posterior . Primeste informatii extero- si proprioceptive.
Lama 6 corespunde bazei cornului posterior si lipseste intre T4 si L2.
Lama 7 corespunde substantei cenusii intermediare laterale. Contine neuroni viscero-senzitivi si viscero-motori fara
o delimitare neta.
Lamele 8 si 9 corespund cornului anterior si contin neruoni somato-motori alfa, beta si gamma.
Lama 10 corespunde substantei cenusii intermediare centrale. Este impartita de canalul ependimar intr-o comisura
cenusie anterioara si una posterioara.

1.6. Nucleii substantei cenusii medulare


Neuronii substantei cenusii medulare sunt cordonali, ai caror axoni intra in alcatuirea substantei cordoanelor , sau
radiculari, ai caror axoni intra in radacinile anterioare ale nervilor spinali.
Neuronii cordonali formeaza de-a lungul maduvei urmatoarele cordoane de nuclei:
• Nucleul pericornual posterior (Stratul zonal Waldeyer) corespunde lamei 1 Rexed
• Substanta gelatinoasa Rolando corespunde lamei 2 Rexed
• Nucleul propriu al capului cornului posterior
• Nucleul toracic Clarke corespunde lamei 7 Rexed; la el vin informatii proprioceptive inconstiente de la nivelul
membrelor inferioare si jumatatii inferioare a trunchiului
• Nucleul visceral corespunde lamei 7 Rexed; este situat lateral de nucleul toracic la nivel C8-T2
• Nucleul cervical lateral corespunde lamei 7; se gaseste la nivel C1-C2
• Nucleii comisurali anterior si posterior care corespund lamei 10
Neuronii radiculari pot fi viscero-motori asezati in jumatatea anterioara a cornulu lateral si somato-motori in
cornul anterior.
• Neuronii viscero-motori corespund lamei 7 Rexed, au aspect translucid (de banc de pesti) si formeaza de-a
lungul maduvei doua coloane de nuclei
 Coloana intermedio-mediana care se intinde de la C1 la L2 si contine neuroni efectori pentru ea de-a doua
coloana intermedio-laterala
 Coloana intermedio-laterala are mai multi nuclei
 Nucleul cilio-spinal cu localizare C8-T2
 Nucleulbronho-dilatator T3-T5
 Nucleu cardio-accelerator T3-T5
 Nucleul abdomino-pelvin
• Intre cele doua coloane la nivel S2-S4 exista nucleul parasimpatic sacrat
• Nucleii pilo-motori, vaso-motori si sudoripari sunt dispusi metameric la toate nivelele.
• Neuronii somato-motori corespund lamelor 8 si 9 si formeaza de-a lungul maduvei 3 coloane de nuclei:
 Mediala formata din doua subcoloane de nuclei
 Subcoloana ventro-mediala; axonii neuronilor de aici intra in ramurile dorsale ale nervilor
spinali si inerveaza muschii autohtoni ai spatelui; lipseste la nivel C1 si L5-S1
 Subcoloana dorso-mediala contine axoni care intra in ramurile ventrale ale nervilor spinali si
inerveaza muschii anero-laterali ai trunchiului; se gaseste la nivel C1 si T1-L2
 Centrala alcatuita din urmatorii nuclei:
 Nucleul accesor C1-C5 inerveaza SCM si Trapez
 Nucleul C3-C5
• Nucleul frenic
 Nucleul lombo-sacral L2-S2 inerveaza diafragmele pelvina si urogenitala
 Laterala formata din urmatorii nuclei:
 Ventral inerveaza muschii ce actioneaza asupra centurilor
 Ventro-lateral inerveaa muschii ce actioneaza asupra articulatiilor umarului si soldului
 Dorso-lateral inerveaza muschii ce actioneaza asupra articulatiilor cotului si genunchiului
 Retro-dorso-lateral actioneza asupra articulatiilor pumnului si gleznei
Fiecare dintre acesti nuclei are o portiune anterioara care controleaza muschii extensori si una posterioara pentru
muschii flexori.

1.50. Meningele spinale


Sunt alcatuite din 3 foite, dura mater (pachimeningele), arahnoida si pia mater (leptomeningele).
Dura mater corespunde foitei interne a durei mater cerebrale. Este alcatuita din tesut conjunctiv dens. Are culoare
alba stralucitoare. Intre ea si canalul vertebral se delimiteaza spatiul epidural, care contine tesut adipos si plexul venos
capilar intern.Formeaza teci pentru nervii spinali pana la iesirea prin gaurile de conjugare.
Arahnoida este fina, avasculara. Formeaza teci partiale penru trunchiul nervilor spinali. Intre ea si dura mater
este spatiul subdural. Intre ea si pia mater este spatiul subarachnoidian, care contine lichid cefalorahidian.
Pia mater este mai putin vascularizata fatade cea cerebrala, formeaza teci pentru nervii trunchiului spinal.
Formeaza fillum terminalae. Are doua foite:
• Pia intima care adera strans la suprafata maduvei si patrunde in santuri si fisuri
• Epi pia intre cele doua foite ,in dreptul fisurii mediane anterioare gasindu-se linea splendens
Pia mater emite prelungiri numite ligamente dintate, care sunt 21 de perechi, ultima pereche intre T12 si L1.
Ligamentele dintate se gasesc intre radacinile anterioare si posterioare ale nervilor spinali si se insera pe dura mater.
1.8. Vascularizatia
maduvei Arterele sunt:
• Ramuri spinale din artera vertebrala, artera cervicala ascendenta, artere intercostale posterioare, artere lombare si
sacrale
Aceste ramuri patrund in canalul vertebral prin gaurile de conjugare si se impart in ramuri radiculare anterioare
si posterioare, care merg impreuna cu radacinile omonime ale nervilor spinali si se anastomozeaza cu arterele spinale
anterioare si posterioare.
Ramurile radiculare anterioare sunt 4-10 si se anastomozeaza cu trunchiul spinal anterior, rrezultat prin unirea
celor doua artere spinale anterioare. Dintre acestea, exista una mai importanta, numita artera intumescentei lombare care
are origine la nivel T8-L3 si patrunde in canalul vertebral de obicei la nivel T12-L1. In 75% din cazuri este prezenta doar pe
partea stanga.
Ramurile radiculare posterioare sunt mai numeroase decat cele anterioare si se anastomozeaza cu arterele spinale
posterioare.
• Artera spinala anterioara
Este ramura din artera vertebrala, se desprinde in craniu si dupa un scurt traiect descendent se uneste cu cea de
parte opusa si formeaza trunchiul spinal anterior. Acesta coboara in dreptul fisurii mediane anterioare, se anastomozeaza
pe traiect cu ramuri radiculare anterioare, iar la nivelul lui fillum terminalae se anastomozeaza in arcada cu arterele
spinale posterioare.
Trunchiul spinal anterior vascularizeaza 2/3 anterioare dinsuprafata de sectiune a maduvei.
• Arterele spinale posterioare
Se desprind din artera vertebrala in craniu, au traiect descendent, medial de santul lateral dorsal, primesc pe
traiect ramurile radiculare posterioare, iar in dreptul lui fillum terminalae se anastomozeaza in arcada cu trunchiul spinal
anterior. Arterele spinale posterioare vascularizeaza 1/3 posterior din suprafata de sectiune a maduvei.
Exista 6 canale venoase care colecteaza sangele de la maduva spinarii:
• Unul in dreptul fisurii mediane anterioare
• Unul in dreptul santului median posterior
• Doua posterior de radacina ventrala a nervului spinal
• Doua anterior de radacina dorsala a nervului spinal
Aceste canale venoase dreneaza sangele in plexuri venoase extravertebrale (vene intercostale, vene lombare), o
parte din sangele venos al maduvei poate ajunge si in venele cerebrale si in sinusurile venoase ale durei mater. Pe traiectul
venelor maduvei nu exista valvule.
Trunchiul cerebral

Limite:
• Inferior = limita superioara a maduvei
• Superior = chiasma optica si planul ce trece prin extremitatea superioara a coliculilor cvadrigemeni superiori
Lungimea este de 8-9 cm, latimea maxima in dreptul puntii este de 3 cm. Trunchiul are doua fete, anterolaterala
si posterioara, si 3 etaje: bulb rahidian, punte si mezencefal, separate prin santurile bulbopontin, respectiv
pontomezencefalic (pontopeduncular).

1.32. Bulbul – configuratie externa


Fata anterolaterala prezinta dinspre medial spre lateral urmatoarele elemente:
• Fisura mediana anterioara, o continua pe cea de la nivelul maduvei; inferior este intrerupta de decusatia
piramidala, iar superior, in dreptul santului bulbopontin, prezinta o depresiune numita foramen caecum
• Piramida bulbara are in profunzime fasciculele piramidale, in dreptul ei in santul bulbopontin este originea
aprenta a nervului VI
• Santul preolivar continua santul lateral ventral al maduvei, aici isi are originea aparenta nervul XII
• Oliva bulbara este o formatiune ovoidala situata in jumatatea superioara a bulbului, are in profunzime nucleii
olivari
• Santul retroolivar continua santul lateral dorsal al maduvei, aici isi au originea aparenta nervii IX, X si radacina
craniana a lui XI
Fata posterioara are o parte extraventriculara situata inferior si o parte intraventriculara situata superior. Partea
extraventriculara prezinta elemente care se prelungesc de la nivelul maduvei:
• Santul median posterior
• Fasciculul gracil
• Fasciculul cuneat, separate prin santul intermediar
La extremitatea superioara a fasciculelor gracil si cuneat se gasesc doua proeminente numite tuberculi gracil si
cuneat care au in profunzime nucleii omonimi. Extremitatea inferioara a tuberculului gracil se numeste clava. Intre
tuberculul cuneat si santul retroolivar se gaseste o proeminenta numita tuberculum trigeminale (tuberculum cinereum) ce
reprezinta extremitatea superioara a nucleului tractului spinal al nervului V.
Portiunea intraventriculara corespunde trigonului bulbar al fosei romboide. Fosa romboida este podeaua
ventriculului IV.
1.33. Puntea – configuratie externa
Fata anterolaterala prezinta pe linia mediana santul bazilar, in care merge artera omonima. Lateral de santul
bazilar sunt piramidele pontine, iar lateral de acestea, la unirea 1/3 superioare cu 2/3 inferioare ale puntii este originea
aparenta a nervului V. In santul bulbopontin sunt originile aparente ale nervului VI, respectiv VII, VII bis si VIII in foseta
supraolivara din dreptul olivei bulbare.
Fata posterioara corespunde trigonului pontin al fosei romboide.

Mezencefalul – configuratie externa


Fata anterolaterala prezinta doua formatiuni de substanta alba numite pedunculi cerebrali. In partea inferioara,
ei se unesc si delimiteaza fosa interpedunculara, ce contine substanta perforata posterioara, strabatuta de ramuri
perforante din arterele cerebrale posterioare. Medial de pedunculii cerebrali se gasesc santurile oculomotorii, unde este
originea aparenta a nervului III.
Fata posterioara contine cei patru coliculi cvadrigemeni (lama cvadrigeminala), doi superiori si doi inferiori. Ei
sunt separati printr-un sant cruciform, alcatuit dintr-un sant vertical si unul orizontal. Superior, santul vertical se bifurca
pentru a cuprinde epifiza. Inferior, el se prelungeste cu frâul valului medular superior. De o parte si de alta a acestui frâu
se gasesc originile aparente ale nervului IV.
Fiecare colicul se prelungeste cu bratul coliculului, care ajunge pana la corpul genicular medial pentru coliculul
inferior si lateral pentru coliculul superior. Intre cele doua brate ale coliculilor de aceeasi parte se gaseste santul
interbrahial.
1.34. Ventriculul IV
Este o dilatatie a canalului ependimar situata intre bulb si punte pe de o parte si cerebel pe de alta parte. I se
descriu 2 pereti (podea si tavan), 4 laturi si 4 unghiuri. Podeaua are forma de romb si se numeste si se numeste fosa
romboida. Aceasta prezinta pe linia mediana un sant median ce formeaza diagonala mare a rombului. De o parte si de
alta a santului median se gaseste cate o eminenta mediala. Eminentele mediale sunt delimitate spre lateral de catre un
sant limitant care prezinta la extremitati fosetele superioara, respectiv inferioara.
Diagonala mica a rombului este reprezentata de catre striile medulare ale ventriculului IV. Ea imparte fosa
romboida intr-un trigon inferior (bulbar) si un trigon superior (pontin). Trigonul bulbar prezinta dinspre medial spre
lateral urmatoarele zone:
• Trigonul hipoglosului (aripa alba interna) este impartit de o creasta verticala intr-o parte mediala ce are in
profunzime nucleul motor al nervului XII si o parte laterala numita aria plumiformis care are in profunzime
nucleul intercalat Staderini
Trigonul hipoglosului cu santul median si cu striile medulare formeaza calamus scriptorius (pana de scriitor).
• Trigonul vagului (aripa cenusie) este impartit de o creasta oblica numita funiculum separans intr-o zona
superomediala ce contine nucleul dorsal al vagului si o zona inferolaterala numita area postrema
• Trigonul vestibular (aripa alba externa) are in profunzime cei 4 nuclei vestibulari
In partea laterala a trigonului vestibular exista o proeminenta numita tubercul acustic, ridicata de extremitatea
inferioara a nucleului cohlear dorsal.
Trigonul pontin prezinta dinspre medial spre lateral urmatoarele elemente:
• Coliculul facialului are in profunzime nucleul motor al nervului VI si genunchiul intern al nervului VII
Corespunde partii superioare a eminentei mediale.
• Foseta superioara are in profunzime nucleul motor al nervului V
• Locus ceruleus are in profunzime nucleul ceruleus
Tavanul ventriculului IV este format dinspre superior spre inferior din urmatoarele elemente:
• Valul medular superior este o formatiune de substanta alba care leaga cei doi pedunculi cerebelosi superiori
Are forma triunghiulara, varful se continua cu fraul valului medular superior si acesta cu santul vertical ce separa
coliculii cvadrigemeni. Baza se continua in substanta alba a cerebelului, fata externa este acoperita de lingula vermisului,
iar cea interna de ependimul ventriulului IV.
• Fata inferioara a cerebelului prezinta pe linia mediana o depresiune numita reces median dorsal si este acoperita
de ependimul ventriculului IV
• Valul medular inferior completat de panza coroidiana si ependimul ventriculului IV
Panza coroidiana a ventriculului IV este o foita dubla de pia mater care se insinueaza intre tavanul si podeaua
ventriculului IV. Are forma triunghiulara, cu baza in sus care se prinde pe valul medular inferior si varful in jos, spre
unghiul inferior al ventriculului IV. Intre foitele panzei coroidiene se gasesc plexurile coroide care au forma literei L
intors, iar impreuna au forma literei T cu doua bare verticale.
Ependimul ventricular reprezinta o structura care captuseste la interior cavitatea ventriculului IV.
Valul medular inferior este o formatiune de substanta alba pe care se prinde superior panza coroidiana. Laturile panzei
coroidiene se prind pe pedunculii cerebelosi inferiori la nivelul unor formatiuni numite teniile ventriculului IV.
Laturile ventriculului IV sunt reprezentate doua de pedunculii cerebelosi superiori si doua de pedunculii
cerebelosi inferiori impreuna cu teniile ventriculului IV. Unghiurile sunt patru, doua laterale ce corespund recesurilor
laterale la nivelul carora se realizeaza comunicarea cu spatiul subarahnoidian prin orificiile Lushka. Tot la acest nivel
proemina in spatiul subarahnoidian plexurile coroide. Unghiul superior comunica cu apeductul Sylvius. Unghiul inferior
comunica cu canalul ependimar.
Comunicarile ventriculului IV:
• Cu canalul ependimar
• Cu apeductul Sylvius
• Cu spatiul subarahnoidian prin cele doua orificii Lushka si prin apertura mediana Magendie

1.36. Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral


Formeaza 7 coloane.
• Coloana somatoaferenta generala corespunde capului cornului posterior si este formata din cei 3 nuclei senzitivi
ai nervului V (1.39):
 Nucleul tractului spinal al nervului V situat in partea posterolaterala a calotei bulbare, medial de tractul
omonim, continua substanta gelatinoasa de la nivelul maduvei
 Nucleul senzitiv superior al nervului V din punte, situat in partea posterolaterala a calotei pontine, lateral
de nucleul motor al nervului V
 Nucleul tractului mezencefalic al nervului V situat lateral de substanta cenusie periapeductala
Cei trei nuclei prezinta somatotopie topografica si functionala. Somatotopia topografica: la fiecare din cei 3 nuclei
vin fibre din cele 3 ramuri ale nervului V, in partea anterioara de la nervul oftalmic, in partea mijlocie de la nervul maxilar
si in partea posterioara de la nervul mandibular. Somatotopia functionala: la nucleul din bulb vin fibre ale sensibilitatii
tactile protopatice si termoalgezice, la nucleul din punte fibre ale sensibilitatii tactile fine, la nucleul mezencefalic fibre ale
sensibilitatii proprioceptive constiente.
Eferentele nucleilor nervului V formeaza tracturile trigeminotalamice, care intra in alcatuirea lemniscului
trigeminal si ajung la nucleul ventral posteromedial talamic.
• Coloana somatoaferenta speciala formata din nucleii vestibulari bulbari si cohleari pontini
Nucleii vestibulari se gasesc in profunzimea trigonului vestibular al fosei romboide si sunt superior, inferior,
medial si lateral. Ei sunt dispusi pe doua coloane, o coloana laterala formata din nucleii superior, inferior si lateral, si o
coloana mediala formata din nucleul medial care este mai voluminos decat ceilalti.
Nucleii cohleari sunt situati la nivelul puntii, sunt doi, ventral si dorsal. Cel dorsal determina la nivelul trigonului
vestibular tuberculul acustic.
• Coloana visceroaferenta generala corespunde zonei vegetative receptoare a maduvei.
Contine nucleii senzitivi dorsal ai nervilor IX si X din bulb. Nucleul nervului IX primeste in special informatii de la
vase si sinusul carotic. Nucleul nervului X primeste informatii din teritoriul de inervatie al vagului.
• Coloana visceroaferenta speciala care corespunde bazei cornului posterior si este reprezentata de nucleul tractului
solitar. Acesta are ca limita inferioara decusatia piramidala si limita superioara nucleul motor al nervului V
Primeste informatii gustative prin nervii VII, IX si X.
• 1.46. Coloana somatomotorie (somatoeferenta) este formata din urmatorii nuclei:
 Nucleul motor al nervului XII din bulb situat in profunzimea trigonului hipoglosului si este inconjurat de
nucleii perihipoglosali:
 Intercalat Staderini situat lateral de nucleul lui XII, intre el si nucleul dorsal al vagului
 Nucleul Roller situat anterior de nucleul lui XII
 Nucleul prepositus situat superior de nucleul lui XII
El inerveaza toti muschii limbii, fara palatoglos si stiloglos.
 Nucleul motor al nervului VI din punte situat in profunzimea coliculului facialului
Inerveaza muschiul drept extern al globului ocular.
 Nucleul motor al nervului IV din mezencefal situat anterior de substanta cenusie periapeductala in
dreptul coliculilor cvadrigemeni inferiori Inerveaza muschiul oblic superior al globului ocular.
 Nucleul motor al nervului III din mezencefal situat superior de nucleul nervului IV, in dreptul coliculilor
superiori.
• 1.45. Coloana visceroeferenta generala corespunde zonei vegetative efectoare a maduvei si este formata din
urmatorii nuclei parasimpatici:
 Nucleul dorsal al vagului este situat in profunzimea trigonului vagului din bulb
Are anteromedial nucleul motor al lui XII si nucleul intercalat si posterolateral nucleul tractului solitar.
Inerveaza celule glandulare si muschi netezi din teritoriul de inervatie al vagului.
 Nucleul salivator inferior al nervului IX din bulb, situat inferior de nucleul salivator superior si lacrimal,
in dreptul polului superior al nucleului ambiguu. Inerveaza glanda parotida.
 Nucleul salivator superior al nervului VII din punte, situat medial de nucleul motor al nervului VII si
inerveaza glandele submandibulare si sublinguala
 Nucleul lacrimomuconazal al nervului VII din punte, situat in apropierea nucleului salivator superior si
inerveaza glanda lacrimala, glande nazale, faringiene si palatine
 Nucleul accesor al nervului III din mezencefal, situat posterior de jumatatea superioara a nucleului motor
al nervului III
Are doua parti, o parte superioara care inerveaza muschii circulari ai irisului (muschiul sfincter pupilar),
si o parte inferioara care inerveaza fibrele circulare ale muschiului ciliar. Fibrele parasimpatice din acest
nucleu merg pe calea ramurii inferioare a nervului III.
• 1.47. Coloana visceroeferenta speciala (branhiomotorie) alcatuita din urmatorii nuclei:
 Nucleul ambiguu din bulb se gaseste la jumatatea distantei intre oliva bulbara si nucleul tractului spinal
al trigemenului
Are 3 parti: o parte superioara care inerveaza muschiul constrictor superior al faringelui, stiloglos,
stilofaringian, o parte mijlocie care inerveaza constrictorii mijlociu si inferior al faringelui, muschii striati ai
esofagului, muschiul cricotiroidian, si o parte inferioara care inerveaza restul muschilor laringelui si o parte
din muschii valului palatin.
 Nucleul motor al nervului VII din punte este situat superior de nucleul motor al lui V, lateral de nucleii
parasimpatici ai lui VII si de nucleul motor al lui VI
Acest nucleu are mai multe parti: o parte mediala care la randul ei are o parte ventromediala (pentru muschii
scaritei si platysma) si o parte dorsomediala (pentru muschii auriculari si pantecele occipital al occipitofrontalului), o
parte intermediara pentru muschii din etajul superior al fetei si orbicularul ochiului, si o parte laterala pentru muschiul
buccinator si muschii din etajul inferior al fetei.
 Nucleul motor al nervului V care se gaseste in profunzimea fosetei superioare si inerveaza muschii
masticatori, tensor al timpanului, tensor al valului palatin, milohioidian, pantecele anterior digastric

1.37. Nucleii proprii ai trunchiului cerebral


• Complexul nuclear olivar situat in profunzimea olivei bulbare, in jumatatea superioara a bulbului, lateral de
piramida bulbara
Este format dintr-un nucleu principal si doi nuclei accesori, medial si dorsal. Nucleul principal are forma de
punga de tutun de pipa cu hilul spre posterior si medial. Este alcatuit din doua lame, ventrala si dorsala. Nucleul accesor
medial este situat intre nucleul principal spre lateral si lemniscul medial spre medial. Nucleul accesor dorsal este situat
posterior de lama dorsala a nucleului principal.
In jurul nucleului olivar principal se gasesc fibre ale tractului central al tegmentului care formeaza amiculum
olivarae. Conexiuni:
 Aferente:
 fibrele spinoolivare care sunt cele mai importante aferente si ajung pe nucleii olivari accesori,
 fibrele corticoolivare care ajung pe lama ventrala a nucleului olivar principal,
 tractul central al tegmentului care contine fibre strio, talamo si rubroolivare. Ajunge pe lama
dorsala a nucleului principal si pe nucleul accesor medial
 fibre cerebeloolivare
 Eferente
 Fibre olivospinale
 Fibre olivocerebeloase
Eferentele care vin din nucleul olivar principal ajung pe neocerebel, iar cele din nucleii accesori pe paleocerebel.
Rolul nucleilor olivari – sunt un centru de releu intre cerebel, maduva si etajele superioare ale SNC.
1.49. Fascicule de asociatie ale trunchiului cerebral
• Fasciculul longitudinal medial (FLM) se intinde de la jonctiunea mezencefalo-diencefalica pana la maduva
spinarii
Se gaseste anterior de coloana somatomotorie, astfel, in mezencefal este anterior de substanta cenusie
periapeductala si de nucleii nervilor III si IV. In punte, este anterior de nucleul motor al nervului VI. In bulb, este anterior
de nucleul motor al nervului XII. In maduva, se gaseste in cordonul anterior. Contine fibre ascendente si descendente.
Fibrele descendente sunt fibre de la nucleii vestibulari spre motoneuronii alfa si spre nucleul accesor (fibre
vestibulospinale), fibre de la coliculii cvadrigemeni la maduva spinarii (fibre tectospinale), fibre de la formatia reticulata la
maduva (fibre reticulospinale), fibre de la nucleii interstitial si comisural spre nucleii nervilor III, IV, VI, fibre internucleare.
Fibrele ascendente sunt de la nucleii vestibulari spre nucleii nervilor III, IV, VI, de la nucleul nervului VI la nucleul
nervului III, de la nucleul dintat la nucleul nervului III, de la nucleii corpului trapezoid la nucleii nervilor III, IV, V, VI, VII.
Rolurile FLM – controleaza miscarile conjugate ale globilor oculari la stimuli auditivi, controleaza reflexe
statokinetice, protejeaza urechea interna prin conexiunile dintre nucleii corpului trapezoid si nucleii nervilor V si VII,
coordoneaza miscarile buzelor si limbii in timpul vorbirii prin conexiunile intre nucleii nervilor VII si XII.
• Fasciculul longitudinal dorsal (FLD) este situat initial lateral, apoi posterior de FLM.
Contine fibre ascendente si descendente. Fibrele ascendente pleaca de la coloana intermediomediala si de la
nucleul tractului solitar si ajunge la hipotalamus si substanta reticulata. Fibrele descendente pleaca de la hipotalamus si se
termina pe nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral, asigurand controlul emotional al functiilor vegetative.
• Tractul central al tegmentului (TCT) strabate nucleii centrali ai substantei reticulate pe care ii imparte intr-o
parte laterala si o parte mediala
Se gaseste in centrul tegmentului trunchiului cerebral si are fibre ascendente si descendente. Fibrele ascendente
formeaza SRAA, iar fibrele descendente se termina pe nucleii olivari principali, formand amiculum. Contine fibre palido,
talamo si rubroolivare.
1.44. Vascularizatia trunchiului cerebral

Arterele care vascularizeaza trunchiul cerebral se impart in 3 categorii: paramediane, circurferentiale scurte si
circumferentiale lungi. Arterele paramediane patrund in trunchiul cerebral in dreptul fisurii mediane anterioare si
vascularizeaza portiunea cuprinsa intre fisura mediana anterioara si santul ventral lateral.
Arterele circumferentiale scurte patrund in trunchiul cerebral in dreptul santului lateral ventral si vascularizeaza
portiunea suprinsa intre santul lateral ventral si santul lateral dorsal. Arterele circumferentiale lungi intra in trunchiul
cerebral in dreptul santului lateral dorsal si vascularizeaza partea cuprinsa intre santul lateral dorsal si santul median
dorsal.
• La nivelul bulbului, arterele paramediane provin din trunchiul spinal anterior, din arterele vertebrale si din
trunchiul bazilar
Ele vascularizeaza piramidele bulbare, nucleul motor al nervului XII si lemniscul medial. Arterele circumferentiale
scurte provin din artera cerebeloasa inferioara si posterioara si vascularizeaza olivele, fasciculele spinotalamice, nucleul
tractului spinal al lui V, nucleul dorsal al vagului, nucleul ambiguu, nucleul salivator inferior. Arterele circumferentiale
lungi provin din arterele spinale posterioare si din arterele cerebeloase inferioare si posterioare si vascularizeaza fasciculele
si nucleii gracil si cuneat si PCI.
• La nivelul puntii, arterele paramediane provin din trunchiul bazilar
Ele vascularizeaza piramidele pontine, nuclei pontini, nucleul nervului VI, lemniscul medial. Arterele
circumferentiale scurte provin din trunchiul bazilar si vascularizeaza fascicule spinotalamice, nucleii motori ai nervilor V
si VII, nucleul senzitiv superior al nervului V, nucleii salivator superior si lacrimal. Arterele circumferentiale lungi provin
din arterele cerebeloase inferioara si anterioara si cerebeloasa superioara, vascularizand PCM si PCS.
• La nivelul mezencefalului, arterele paramediane provin din trunchiul bazilar si din cerebralele posterioare
Ele vascularizeaza pedunculii cerebrali, nucleul motor al nervului III, nucleul rosu, partea mediala a substantei
negre. Arterele circumferentiale scurte provin din arterele cerebrale posterioare si cerebeloase superioare si vascularizeaza
cea mai mare parte a substantei negre, fasciculele spinotalamice, nucleul tractului mezencefalic al lui V. Arterele
circumferentiale lungi provin din cerebrala posterioara, cerebeloasa superioara si coroidiana posterioara, vascularizand
coliculii cvadrigemeni si valul medular superior.
Venele mezencefalului dreneaza in marea vena cerebrala a lui Galen. Venele puntii si partii superioare a bulbului
dreneaza in sinusurile pietroase. Venele partii inferioare a bulbului dreneaza in vene spinale si plexul venos rahidian.
2.14. Talamusul
Nucleii talamici sunt formatiuni de substanta cenusie situati de o parte si de alta a ventriculului III. Talamusul are
forma ovalara si prezinta patru fete (superioara, inferioara, mediala, laterala) si doi poli sau doua extremitati (anterior si
posterior). Polul anterior se mai numeste tubercul talamic si participa la delimitarea orificiului interventricular Monro.
Polul posterior este mai voluminos si se numeste pulvinar.
Fata mediala formeaza 2/3 superioare ale peretelui lateral al ventriculului III si este separata de fata superioara a
hipotalamusului prin santul hipotalamic. La nivelul ei, in 70% din cazuri, se gaseste o proeminenta numita adeziune
intertalamica care contine neuroni si fibre care descriu o bucla, apoi se intorc in talamusul din care au plecat fara a trece
de parte opusa. Fata laterala este separata de nucleul lentiform prin bratul posterior al capsulei albe interne.
Fata inferioara anterior corespunde hipotalamusului, iar posterior corespune subtalamusului. Fata superioara are
doua parti, o parte mediala ce corespunde ventriculului III si este acoperita de ependimul si panza coroidiana a acestuia, si
o parte laterala care corespunde ventriculului lateral si este acoperita de ependimul si panza coroidiana a acestuia.
Limita mediala a fetei superioare este reprezentata de stria medulara si tenia talamica. Tenia talamica reprezinta
insertia panzei coroidiene a ventriculului III. Limita laterala a fetei superioare a talamusului este reprezentata de santul
talamostriat, care o separa de corpul nucleului caudat. Santul talamostriat contine stria terminala si vena talamostriata.
Talamusul prezinta doua formatiuni de substanta alba numite lame medulare, una externa situata pe fata
laterala si una interna in forma literei Y. Acestea impart talamusul in mai multe grupe de nuclei: anteriori, mediali,
laterali, intralaminari, ai liniei mediane, reticulari talamic.

2.22. Hipotalamusul
Are forma de palnie turtita lateral si prezinta o fata superioara si una inferioara. Fata superioara formeaza 1/3
inferior al peretelui lateral al ventriculului III si este separata de fata mediala a talamusului prin santul hipotalamic. Fata
inferioara corespunde spatiului optopeduncular delimitat astfel:
• Anterior = chiasma optica
• Anterolateral = tracturile optice
• Posterolateral = pedunculii cerebrali
• Posterior = planul tangent la extremitatea posterioara a corpilor mamilari
In centrul spatiului optopeduncular exista o proeminenta numita tuber cinereu. El se continua inferior cu
infundibulul, iar acesta cu tija pituitara de care este prinsa hipofiza. In jurul infundibulului exista 4 proeminente: una
anterioara, doua laterale, una postinfundibulara. Intre cele 4 proeminente si infundibul se gaseste santul
tuberoinfundibular. Posterior de eminenta postinfundibulara se gasesc corpii mamilari, iar posterior de ei se afla
substanta perforata posterioara.
1.41. Substanta neagra
Este cel mai mare nucleu propriu al trunchiului cerebral. Se intinde de la santul ponto-mezencefalic pana
la subtalamus, si pe toata latimea mezencefalului. Are forma de semiluna cu concavitatea spre posterior
iar partea sa mediala este strabatuta de fibrele nervului 3. are doua zone: o zona anterioara numita pars
reticulata formata din neuroni mari dispusi in retea si care contine GABA, subs P si enkefaline. Este zona
predominant aferenta a substantei negre si o zona posterioara numita parte compacta formata din
neuroni mijlocii si mici care sint dopamina din L-dopa. Aceasta zona este bogata in pigment melanic,
pigmentarea incepand la varsta de 4 ani si terminandu-se la 16-19 ani. Este zona predominant eferenta a
zobstantei negre si principala sursa de sinapse dopaminergice pentru corpul striat.
CONEXIUNi:
• Aferente: Fibre cortico-nigrice, fibre strio-nigrice care transporta GABA cu efect inhibitor si ajung
pe partea reticulata, au si o somatotopie: fibrele care vin de la capul nucleului caudat ajung in
partea superioara a substantei negre, fibrele de la corpul nucleului caudat ajung in partea antero-
laterala a substantei negre, fibrele care vin de la putamenajung in restul subst negre. Fibre pallido-
nigrice, fibre subtalamo-nigrice si colaterale de la lemniscul medial.
• Eferente: Fibre nigro-corticale, fibre nigro- striate care transporta dopamina ce se depoziteaza in
neo-striat. Somatotopia este aceiasi ca la fibrele strio-nigrice impreuna cu care formeaza circuitul
strio-nigro-striat prin care se regleaza secretia de dopamina. Alte aferente sunt fibrele nigro-
tegmentale, nigro-rubrice, catre nucleii interstitiali si comisurali, fibre nigro-bulbare si
nigrospinale.
ROL: intervine in controlul miscarilor automate si semiautomate asociate miscarilor voluntare ( balansul
bratelor in timpul mersului, asocierea mimicii legata de limbaj) leziunile subst negre si ale corpilor striati
duc la aparitia bolii Parkinson si a Choreei Huntington.
1.40. Nucleul rosu
Este o formatiune ovoidala situata in centrul tegmentului mezencefalic in jumatatea superioara a
acestuia. Este situat anterior de substanta cenusie peri-apeductala si posterior de substanta neagra.
Partea sa mediala este strabatuta de fibrele nervului 3. nucleul rosu are doua parti: o parte inferiora
magno-celulara, mai veche filogenetic numita si paleo-rubrum unde isi au originea fibrele rubro-spinale
si o zona superioara mai voluminoasa, superioara, parvo-celulara, mai noua filogenetic numita neo-
rubrum care are conexiuni cu neo-cerebelul. Culoarea nucleului rosu este data de: vascularizatia bogata
dar si de bogatia in pigmenti de Fe. Aferente: fibre cortico-rubrice, fibre palido-rubrice, fibre cerebelo-
rubrice, cele care vin de la neo-cerebel ajung la neo-rubrum si cele care vin de la paleo-cerebel ajung la
paleo-rubrum. Alte aferente sunt fibre tecto-rubrice si fibre vestibulo-rubrice.
Eferente: fibre rubro-talamice, fibre rubro-cerebeloase, ajung la cerebel pe calea PCs ca aferentele. Fibre
rubro-reticulare, fibre rubro-olivare directe sau prin intermediul tractului central al tegmentului, fibre
rubro-spinale.
ROL: nucleul rosu este un releu intre maduva, cerebe, corpi striati si scoarta cerebrala. Contribuie la
reglarea miscarilor automate la controlul tonusului muscular si la sinergizarea miscarilor. O leziune la
nivelul nucleului rosu determina aparitia sindromului Benedikt caracterizat prin manifestari cerebeloase
sau sindrom cerebelos si paralizie oculomotorie.

Coliculii cvadrigemeni
Fata posterioara a mezencefalului.
1.43. COLICULII CVADRIGEMENI INFERIORI:
Nu au o structura laminara ca si cei superiori, e3i sunt inconjurati de o formatiune de substanta alba,
alcatuita din fibre ale lemniscului lateral si sunt statie pe calea auditiva.
Conexiuni:
• Aferente: de la cortex si de la lemiscul lateral.
• Eferentele: spre cortex, coliculii cvadrigemeni superiori, spre corpul geniculat medial, spre talamus
si spre maduva
1.42. COLICULII CVADRIGEMENI SUPERIORI
Sunt alcatuiti din 7 lame dintre care 4 de substanta alba si 3 de substanta cenusie, acestia
dinspresuperficial spre profunzime sunt:
• Stratul zonal si este formt din aferente de la scoarta
• Stratul cenusiu extern contine neuroni ale caror dentrite merg spre stratul superficial iar axonii
spre straturile profunde.
• Stratul retinian care primeste aferente de la tractul optic.
• Stratul cenusiu intermediar contine neuroni ale caror dendrite merg spre straturile superficiale iar
axonii formeaza eferentele CCS.
• Stratul lemniscal care contine aferente de la lemniscuri
• Stratul cenusiu intern (la fel ca la mijlociu)
• Stratul medular interncare este alcatuit din eferentele coliculilor superiori.
Conexiuni:
• Aferente de la cortex, CCI, tractul optic, lemniscuri, nucleul rosu, substanta neagra, de la maduva.
• Eferente: spre cortex, corpii geniculati laterali, spre nucleii nervilor 3,4,6 spre nucleul rosu spre
substanta neagra, spre maduva.

1.35. Clasificarea nucleilor trunchiului cerebral


Exista 3 categorii de nucei ai tr cerebral:
1. Nucleii echivalenti corespund nucleilor din substanta cenusie a maduvei. Exista 7 oloane de nuclei
echivalenti (…)
2. Ucleii proprii sau intersegmentari nu au echivalent in substanta cenusie a maduvei. In bulb:
nucleii olivari, gracilis, cuneat, arcuati, aria postrema. In punte: nucleii pontini. In mezencefal:
nucleul rosu, substanta neagra, nucleul interstitial, nucleul comisural, nucleul interpeduncular.
3. Nucleii supra-segmentarireprezentati de coliculii cvadrigemeni si nucleii substantei reticulate.
2..13. Ventriculul III
Are 5 pereti, 4 recesuri si 3 comunicari. Peretele superior este format din corp Callos, fornix si panza coridiana a
ventriculului 3. Peretii laterali prezinta in 2/3 superioare fata mediala a talamusului. In 1/3 inferiorse gaseste fata
superioara a hipotalamusului. Cele doua parti sunt separate prin santul hipotalamic. La nivelul lor pot proemina in
cavitatea ventriculului adeziunile intertalamice.
Peretele anterior este alcatuit din comisura alba anterioara, lama terminala, chiasma optica si versantul anterior
al infundibulului. Peretele postero-inferior este format din versantul posterior al infundibulului, corpii mamilari si
subtalamus.
Cele 4 recesuri sunt:
• Chiasmatic/suprachiasmatic/optic
• Recesul infundibular
• Recesul pineal,intre lamele pediculului epifizar;
• Suprapineal,deasupra lamei inferioare a pediculului epifizar
Ventriculul III comunica prin apeductul Sylvius cu ventriculul IV, iar prin orificiile interventriculare cu ventriculii
laterali.

2.30. Epitalamusul
Este situat in partea posterosuperioara a tavanului ventriculului III si este format din urmatoarele structuri:
• Stria medulara
Se gaseste la limita dintre fetele superioara si mediala ale talamusului. Este o formatiune de substanta alba cu
directie spre posterior, unde se lateste si formeaza trigonul habenular, dupa care fibrele sale se incruciseaza si formeaza
comisura habenulara/posterioara.
• Nucleii habenulari
Sunt in numar de 2, medial si lateral, situati in profunzimea trigonului habenular. Primesc aferente de la
hipocamp si nucleul amigdalian prin stria medulara, precum si de la aria septala, ariile olfactive si substanta perforata
anterioara, nucleii habenulari fiind centrul unor reflexe cu punct de plecare olfactiv. Eferentele nucleilor habenulari
formeaza fasciulul retroflex/habenulo-interpeduncular care ajunge la nucleii interpedunculari din mezencefal. De aici
pleaca fibre catre nucleii visceromotori din trunchiul cerebral cu rol in reglarea activitatii viscerale.
• Epifiza
Este legata de epitalamus prin pediuculul epifizar alcatuit din 2 lame, superioara si inferioara. Intre cele 2 lame
se gaseste recesul pineal al ventriculului III. Deasupra lamei superioare este recesul suprapineal, iar in grosimea lamei inf
erioare este comisura habenulara.
• Comisura habenulara/posterioara
Situata in lama inferioara a pediculului epifizar si este formata din fibre ale striei medulare care se incruciseaza
pe linia medulara. Inferior de ea se gaseste organul subcomisural care facce parte dintre organele circumventriculare si
are rol in reglarea secretiei de aldosterone.

2.29. Subtalamus
Situat superior de mezencefal, posterior de hipotalamus, medial de capsula alba interna si posteroinferior de
talamus. El este alcatuit din formatiuni de substanta cenusie si substanta alba,unele care se continua de la nivelul
centrilor nervosi inferior, altele proprii subtalamusului.
Formatiunile de substanta cenusie sunt reprezentate de nucleul rosu si substanta neagra, care se continua de la
nivelul mezencefalului. Formatiunile proprii sunt:
• Zona incerta
Este situata intre fasciculul talamic care o separa de talamus si fasciculul lenticular care o separa de nucleul
subtalamic. Se continua cu nucleul reticular talamic pe fata laterala a talamusului. Primeste aferente de la cortex si de la
nucleul subtalamic si trimite eferente la nucleul rosu, coliculul cvadrigemen superior si maduva. Rolul zonei incerta este
putin cunoscut, se presupune ca este releu pe calea extrapiramidala.
• Nucleul subtalamic Luys
Situat intre fasciculul lenticular care il separa de zona incerta si fasciculul subtalamic. Primeste aferente de la
cortex, de la globus pallidus, de la subtalammus si de la nucleul rosu la nucleul subtalamic contralateral. Eferente sunt
catre globus palidus, catre substanta neagra, catre zona incerta si catre nucleul subtalamic contralateral.
Nucleul subtalamic este releu pe calea extrampiramidala, avand efect inhibitor asupra talamusului, care la randul
lui are efect stimulator asupra activitatii motorii cerebrale. O leziune la nivelul nucleului subtalamic determina
hemibalismul, care se caracterizeaza prin miscari ample,bruste si violente la nivelul centurilor.
• Nucleii campului prerubric/forel H;
Sunt situati in locul unde fasciculul lenticular si ansa lenticulara se unesc pentru a participa la formarea
fasciculul thalamic. Sunt nuclei de releu pe calea fibrelor TCT care pleaca de la globus palidus.
Formatiunile de substanta alba fibre sunt reprezentate de fibre dentorubrice, dentotalamice, lemniscul medial.
Fasciculele proprii sunt:
• fascciculul subtalamic, care leaga in dublu sens nucleul subtalamic de globus palidus
• fasciculul lenticular, care are originne in globus palidus,trece intre zona incerta si nucleul subtalamic si participa
la fasciculul talamic
• ansa lenticulara, cu origine in globus palidus si cutamic si participa la fasciculul talamic
• fasciculul talamic, cel mai important fascicul al subtalamusului, este format din fibre dentorubrice,
dentotalamice, fasciculul lenticular si ansa lenticulara. Trece intre talamus si zona incerta si ajunge la nucleii
talamiici nespecifici.

2.31. Metatalamusul
Este format din cei 2 corpi geniculati medial si lateral, situati la limita mezencefalo-diencefalica,lateral de coliculii cvadrigemeni.
Corpul genicular medial contine al 4-lea neuron al caii acustice. Este impartit in 3 nuclei: medial, ventral si dorsal. Tonotopia este
urmatoarea: sunetele acute medial, cele grave lateral.
Corpul geniculat lateral contine neuronal 3 al caii optice. La exterior este acoperit de o formatiune de substanta
alba numita strat zonal. Este alcatuit dintr-un nucleu pregeniculat si un nucleu principal format din 6 lame. In lamele 1,
3, 6 ajung fibre din retina temporala, iar in lamele 2, 4, 5 din retina nazala.
3.2 + 3.3 Corpul striat

Corpii striati sunt alcatuiti din nucleul caudat si nucleul lenticular sau lentiform. Nucleul caudat are forma de virgula
si este situat superior si lateral de talamus. Nucleul caudat este alcatuit din cap, corp si coada. Capul este partea cea mai
voluminoasa si este separat de cel de parte opusa prin septul pullucid. Raporturi:

• Superomedial = corespunde cornului frontal al ventriculului lateral.


• Inferolateral = este situat superior de nucleul lentiform, prin bratul anterior al capsulei albe interne
• Superior = corespunde corpului Callos
• Inferior = are raport cu comisura alba anterioara

Limita dintre corpul si capul nucleului caudat este in dreptul orificiului interventricular Monro. Corpul nucleului
caudat este mai ingust.

• Superomedial = corespunde partii principale a ventriculului lateral.


• Inferolateral = este separat de nucleul lentiform prin bratul posterior al capsulei albe interne.

Intre corpul nucleului caudat si talamus se gaseste santul talamo-striat care continua vena talamo-striata si stria
terminala. Coada nucleului caudat se gaseste in tavanul cornului temporal al ventriculului lateral impreuna cu stria terminala
si este fuzionata cu nucleul amigdalian.

Nucleul lenticular are forma de romb triunghiular cu varful in sus (piramida). In sectiune are forma triunghiulara si i
se descriu 3 fete, anteromediala, posteromediala si laterala. Fata anteromediala este separata de capul nucleului caudat prin
bratul anterior al capsulei albe interne. Fata posteromediala este separata de talamus prin bratul posterior al capsulei albe
interne. Fata laterala este separata de lobul insulei prin capsula alba externa, claustru si capsula alba extrema.

Nucleul lentiform este impartit de catre o lama medulara externa intr-o parte laterala numita putamen si o parte
mediala numita globus pallidus. La randul lui, globus pallidus este impartit de catre o lama medulara interna intr-o parte
laterala si una mediala. Din punct de vedere filogenetic, nucleul caudat si putamen formeaza neostriatul, iar globus pallidus
formeaza paleostriatul.
Conexiunile neostriatului:

• Aferente
 Fibre corticostriate (ipsilaterale, contralaterale, bilaterale)
 Fibre talamostriate
 Fibre subtalamostriate
 Fibre nigrostriate cu origine in partea compacta si transporta dopamina cu efect inhibitor. Aceasta se va
depozita la nivelul neostriatului
 Fibre interpedunculostriate
 Fibre reticulostriate
• Eferente
 Fibre striocorticale
 Fibre striopalidale
 Fibre striotalamice
 Fibre striosubtalamice
 Fibre striorubrice
 Fibre strionigrice
 Fibre strioolivare

Conexiunile paleostriatului:

• Aferente
 Fibre corticopalidale
 Fibre striopalidale
 Fibre talamopalidale
 Fibre subtalamopalidale
 Fibre nigropalidale
• Eferentele formeaza fasciculul lenticular si ansa lenticulara
Fasciculul lenticular isi are originea pe fata superioara si pe varful lui globul pallidus, iar ansa lenticulara pe partea
infererioara a lui globus pallidus. Cele doua fascicule se unesc si formeaza fasciculul talamic. Din fasciculul lenticular si ansa
lenticulara fac parte fasciculele: palidotalamic, palidosubtalamic, hipopalidohipotalamic, palidoreticular, palidonigric,
subtalamic.

Globus pallidus reprezinta principalul loc de origine al cailor extrapiramidale si se afla sub controlul permanent al
neostriatului. El se gaseste implicat in 2 circuite:

• Unul ascendent cortico-istrio-palido-talamo-cortical


• Unul descendent care leaga globus pallidus de substanta reticulata, nucleul rosu, substanta neagra, nucleii olivari

Corpul striat are mai multe roluri. In primul rand, el controleaza reflexele de flexie si de extensie cu rol in mentinerea
pozitiei verticale. Are rol in echilibru, in special in timpul mersului. Intervine si in reglarea amplitudinii miscarilor voluntare.
Corpul striat intervine in initierea miscarilor voluntare, precum si in controlul miscarilor automate si semiautomate asociate
miscarilor voluntare.
3.52. Corpul Callos

Este o formatiune de substanta alba cu fibre comisurale. Pe sectiune frontala este concav superior, iar pe sectiune
sagitala este convex superior. Raporturi:
• Superior = girul supracalosal, coasa creierului, sinusul sagital inferior
• Inferior = septul pellucid, care il separa de fornix
Partea posterioara a corpului Callos (splenium) se gaseste deasupra epifizei si tectului mezencefalic.
• Posterior = cortul cerebelului, sinusurile venoase drept si transverse
I se descriu 3 parti: genunchi, care se continua inferior cu rostrul, iar acesta cu lama terminala, trunchi si
splenium. Fibrele care pleaca din diferitele portiuni ale corpului Callos formeaza formatiuni comisurale:
• fibrele care pleaca de la nivelul genunchiului leaga intre ele fetele mediale ale lobilor frontali si poarta numele de
forceps minor;
• fibrele care se gasesc la nivelul rostrului leaga fetele orbitale ale lobilor frontali;
• fibrele din partea anterioara a trunchiului formeaza radiatiile corpului Callos si leaga parti extinse din lobii
frontal, parietal si temporal
• Fibre din partea posterioara a trunchiului si din partea anterioara a spleniumului formeaza tapetum si leaga
parti ale lobilor temporali
• Fibre din partea posterioara a spleniumului formeaza forceps maior care are doua brate, medial si lateral

Capsula alba interna


Este formata din fibre de proiectie care au origine la nivelul scoartei, apoi formeaza corona radiata. Are mai multe
portiuni:
• Brat anterior se gaseste intre capul nucleului caudat si nucleul entiform; contine fibre cortico-pontine si pediculul
anterior talamic
• Genunchiul se gaseste intre talamus, nucleul caudat si nucleu lentiform; contine fibre cortico-nucleare si o parte
din pediculul superior talamic
• Bratul posterior separa talamusul de nucleul entiform si contine fibre cortico-spinale si restul de pedicul superior
talamic
• Bratul retrolenticular trece posterior de nucleul lentiform si contine fibre cortico-pontine si pediculul posterior
talamic cu radiatiile optice
• Bratul sublenticular trece inferior de nucleul lentiform si deasupra tavanului cornului temporal al ventriculului
lateral si contine fibre cortico-pontine si pediculul inferior talamic cu radiatiile acustice
3.51. Ventriculii laterali
Sunt cavitati pline cu LCR situate in interiorul emisferelor cerebrale. Nu comunica intre ei, dar fiecare comunica
cu ventriculul III prin orificiul interventricular Monroe, care este delimitat anterior de columna fornixului si posterior de
tuberculul talamic. Ventriculul lateral are o parte principala si 3 prelungiri sau coarne.
Cornul frontal – delimitat superior de corpul Callos, medial de septul pellucid, inferior de capul nucleului caudat.
Pe sectiune frontala are forma triunghiulara, limita intre cornul frontal si partea principala este in dreptul orificiului
innterventricular.
Cornul occipital este singura parte a ventriculului lateral care nu este inconjurata de substanta cenusie (nu are
raport cu ea). Pe sectiune are forma de fanta verticala, lateral are tapetum si radiatiile optice si bratul lateral al forceps
maior, iar medial are doua proeminente. Prima este bulbul cornului posterior, determinata de bratul medial al forceps
maior, cea de-a doua fiind calcar avis, determinata de santul calcarin.
Cornul temporal este situat inferior de nucleul lenticular si de bratul sublenticular al capsulei albe interne. Pe
sectiune are forma de fanta semilunara si prezinta un tavan si o podea. Tavanul contine tapetum, coada nucleului caudat
si stria terminala. Podeaua este formata de hipocamp cu alveus si fimbrie spre medial, iar lateral de eminenta colaterala
ridicata de santul colateral. Intre tavan si podea, in partea mediala, se gaseste fisura coroidiana prin care proemina in
cornul temporal plexurile coroide.
Partea principala – delimitata superior de corpul Callos, medial de septul pellucid si fornix, iar inferior spre
medial fata superioara a talamusului, spre lateral corpul nucleului caudat, separate prin santul talamostriat (contine stria
terminala si vena talamostriata). Pe sectiune frontala are forma triunghiulara, limita anterioara este in dreptul orificiului
interventricular, iar limita posterioara, la extremitatea posterioara a corpului Callos.
3.50. Dura mater cerebrala

Deoarece oasele craniului nu au periost, dura mater cerebrala are o foita externa care formeaza periost si o foita
interna ce corespunde durei mater spinale. Intre cele doua foite se gasesc sinusurile venoase ale durei mater. Dura mater
cerebrala da mai multe formatiuni care compartimenteaza partial interiorul cutiei craniene:
• Coasa creierului are dispozitie sagitala si se gaseste la nivelul fisurii interemisferice
I se descriu o margine superioara,o margine inferioara, o baza si un varf. Marginea superioara incepe la nivelul
gaurii oarbe si se prinde pe buzele santului sinusului sagital superior pe care il contine. Marginea inferioara vine in raport
cu fata superioara a corpului Callos si contine sinusul sagital inferior. Baza se prinde pe mijlocul fetei superioare a cortului
cerebelului si contine sinusul drept. Varful se prinde de crista galli.
• Cortul cerebelului separa cerebelul de lobii occipitali
Marginea lui anterioara participa la delimitarea incizurii tentoriale. Lateral se prinde pe santurile sinusurilor
pietroase superioare pe care le contine, iar posterior se prinde pe santurile sinusurilor transverse, pe care le contine. Fata
superioara a cortului cerebelului prezinta insertia bazei coasei creierului si sinusul drept, iar de pe fata inferioara pleaca
coasa cerebelului, care separa incomplet emisferele cerebeloase si se prinde pe creasta occipitala interna.
Dura mater formeaza teci pentru nervi cranieni pana la iesirea din craniu.
Sinusurile venoase ale durei mater
Se gasesc intre cele doua foite ale acesteia si sunt captusite la interior de celule endoteliale. Ele converg catre
confluenta sinusurilor, care se gaseste in dreptul protuberantei occipitale interne. De aici pleaca sinusurile transverse, care
se continua cu sinusurile sigmoide, iar acestea cu VJI. La confluenta sinusurilor mai ajung sinusurile sagitale superior si
inferior si sinusul drept.
Sinusul sagital superior se gaseste la nivelul marginii superioare a coasei creierului. Sinusul inferior se gaseste la
nivelul marginii inferioare, cel drept la nivelul bazei coasei. Sinusurile transverse se gasesc la nivelul marginii posterioare a
cortului cerebelului.
Alte sinusuri venoase ale durei mater:
• sinusul cavernos situat pe fata laterala a corpului sfenoidului;
Contine artera carotida interna, nervul VI si in peretele lateral nervii III, IV si oftalmic. In interior prezinta
trabecule ce ii dau aspectul cavernos.
• Sinusurile pietroase superior si inferior
Cel superior se varsa in sinusul transvers, iar cel inferior in bulbul superior al vena jugulara interna. Prin cele
doua sinusuri pietroase, sangele din sinusul cavernos este drenat catre vena jugulara interna.
Sinusurile venoase comunica cu venele extracraniene prin venele emisare. Uneori, sinusurile durei mater pot
prezenta niste zone mai dilatate (mai ales sinusul sagital superior), in care proemina arahnoida sub forma vilozitatilor
arahnoidiene, care se pot calcifica, rezultand granulatiile arahnoidiene.

S-ar putea să vă placă și