1.

Maduva-configuratie externa
Limite:
Superior:(discutabila dupa autor)
- gaura occipitala mare
- planul ce trece prin emergenta primului nerv spinal
- planul ce trece prin marginea superioara a arcului posterior al atlasului
- planul ce trece prin decusatia piramidala

Inferior:
- discurile intervertebrale L1-L2
Lungime: 43-45 cm
Greutate: 30g
Diametru: 1 cm

Maduva are forma de cilindru turtit anteroposterior si prezinta 2 dilatatii/intumescente cervicala si
lombara la nivelul carora isi au originea plexurile brahial si lombar. Intumescenta lombara se continua
inferior cu conul medular, iar acesta cu filum terminale.

Filum terminale
este o portiune atrofiata de maduva care are 2 parti:
una superioara acoperita de dura mater si
una inferioara care strabate dura mater, merge prin canalul sacral, iese prin hiatusul sacral si se
insera pe fata dorsala a vertebrelor coccigiene 2 + 3 ca ligament coccigian.
Nervii sacrali si coccigieni impreuna cu filum terminale formeaza coada de cal.



Fata anterioara a maduvei
Anterior, pe linia mediana, maduva prezinta fisura mediana anterioara in profunzimea careia se
gaseste o formatiune de pia mater numita LINEA SPLENDENS care este strabatuta de ramuri perforante
din a. spinala anterioara.
Lateral de fisura mediana se afla funiculele anterioare care se intind lateral pana la santul lateral
ventral (locul de emergenta a radacinii anterioare a nervilor spinali)
Fata posterioara a maduvei
Posterior de linia mediana, maduva prezinta santul median posterior care se continua in
profunzime cu septul median posterior.
Lateral de santul median posteriorse afla funiculele posterioare care se intind pana la santul
lateral dorsal pe unde intra fibrele radacinii posterioare ale n. spinali.
Fata laterala a maduvei
Este curpinsa intre santurile laterale ventrale si dorsale

.




2. Topografie radiculovertebrala
Mielomerul este segmentul de maduva unde isi arate originea un nerv spinal.
Datorita faptului ca maduva este mai scurta decat coloana vertebrala:
1. maduva cervicala se intinde pana la vertebra C6,
2. maduva toracala pana la T9,
3. maduva lombara pana la T11,
4. maduva sacrococcigiana pana la L1-L2
Diferenta dintre locul de iesire al nervului din canalul vertebral si proiectia mielomerului sau pe
coloana este:
2 vertebre pentru reg. cervicala inferioara
3 vertebre pentru reg. toracala sup.
4 pentru toracala inf
5 pentru reg. lombara
7,8 pentru reg. sacrala
10,11 pentru reg. coccigiana.


3. FUNICULUL ANTERIOR
Maduva este formata din substanta alba dispusa la exterior si cenusie la interior.
Substanta alba este alc. din fibre ascendente, descendente si de asociatie si este impartita in 3
perechi de cordoane/funicule:
1. anterioare cuprinse intre fisura mediana anterioara si santul lateral ventral;
2. laterale cuprinse intre santurile lateral ventral si dorsal;
3. posterioare intre sant median posterioar si santul lateral dorsal.
4. Fiecare funicul contine fascicule asc., desc. si de asociatie.
Funiculul anterior:
Fascicule descendente:
- Corticospinal anterior (PS)
- Vestibulospinal anterior/medial
- Reticulospinal anterior/medial
- Tectospinal anterior/medial
- fasciculul longitudinal medial
Fascicule ascendente:
- Spinotalamic anterior
- Spinovestibular anterior
- Spinoreticular anterior
- Spinoolivar
Fascicule de asociatie:
- fascicule proprii




4. FUNICULUL LATERAL
Fascicule descendente:
- Corticospinal lateral (PX)
- Vestibulospinal lateral
- Reticulospinal lateral
- Tectospinal lateral
- Olivospinal
- Rubrospinal
- Nigrospinal
Fascicule ascendente:
- Spinotalamic lateral
- Spinovestibular lateral
- Spinoreticular lateral
- Spinotectal
- Spinocerebeloase ventral si dorsal
Fascicule de asociatie:
- fascicule proprii


5. FUNICULUL POSTERIOR
Fascicule ascendente:
Spinobulbare gracil (Goll) si cuneat (Burdach).
Cele 2 fascicule sunt separate in reg. cervicala printr-un sept intermediar
de asociatie- fascicule proprii:
Zona cornu-comisurala Pierre-Marrie (Westphal).
Fasciculul interfascicular/semilunar/Virgula lui Schultze in cervicala si reg. toracala sup
Bandeletta periferica Hoche - in maduva toracala inf
Fasciculul septomarginal Flechsig - maduva lombara
Fasciculul trunghiular Gombault-Philippe - maduva sacrala


6. Nucleii substantei cenusii medulare
Maduva prezinta 3 tipuri de neuroni:
senzitivi (cordonali)
motori (radiculari)
de asociatie (interneuroni)
Neuronii formeaza de-alungul maduvei mai multe coloane de nuclei
Nucleii cordonali
Nc. pericornual posterior/ stratul zonal Waldeyer.
corespunde lamei I Reixed
este format din numeroase fibre si putini neuroni
are aspect spongios
Substanta gelatinoasa Rolando
corespunde lamei II Reixed
contine:
neuroni mijlocii si mici
denditele + axonii neuronilor mijl si mici
dendritele + axonii recurenti ai neuronilor piramidali din nc. propriu al capului cornului posterior
dendritele neuronilor multipolari din acelasi nc.
contine interneuroni cu rol a de a transmite informatii intre protoneuron si deutoneuronul caii
senzitive
lama II contine:
substanta P
endorfine
encefaline
receptori opoizi
se continua superior cu nc. tractului spinal al V din bulb
3. Nc. propriu al capului cornului post
corespunde lamelor III+IV Reixed
intre cele 2 lame exista neuroni piramidali si multipolari
primesc aferente de la lama II si din radacina post a nervului spinal
4. Nc. toracic Clarke
corespunde lamei VII Reixed
se gaseste la nivel C8-L2
primeste informatii proprioceptive inconstiente de la membrele inf + jum. inf a trunchiului
corespunde partii mediale a bazei cornului posterior
5. Nc. visceral Bechterew
este situat la niv. C8-L2, lateral de nc. toracic
corespunde l. VII Reixed
6. Nc. cervical lateral
este situal la niv. C1-C2
corespunde l. VII Reixed
7. Nc. comisurali ant + post
corespund l. X Reixed

Nuclei radiculari
vegetativi
somatici
Nucleii visceromotori se gasesc in jum. ant a l. VII si au aspect translucid de banc de peste. Ei formeaza
de-alungul maduvei 2 coloane de nuclei.
1. Coloana intermedio mediala
se intinde intre C1-L2
contine n. efectori pentru coloana intermedio laterala
2. Coloana intermedio laterala
a. iridodilatator (ciliospinal): C8-T2
b. cardioaccelerator: T3-T5
c. Bronhodilatator: T3-T5
d. Abdominopelvin: T6-L2
e. Nc. vasomotori, pilomotori, sudoripari: C8-L2 dispusi metameric la toate nivelele
intre cele 2 coloane la niv. S2-S4 exista nuclei parasimpatic pelvin


Nucleii somatomotori se gasesc la niv. l. VIII+IX Reixed. Formeaza 3 coloane de nuclei
1. Coloana MEDIALA formata din 2 subcoloane
i. subcoloana ventromediala: lipseste C1, L5-S1. Axonii nucleilor de aici intra in ram. dorsale ale
nn. spinali. Inerveaza mm. axiali lungi ai corpului si mm. jgheaburilor vertebrale
ii. subcoloana dorsomediala: prezenta la niv. C1, T1-L2. Axonii intra in ramurile ventrale ale
nervilor spinali. Inerveaza mm. peretilor trunchiului

1.

2.Coloana CENTRALA este formata din:
a. Nc. accesori: C1-C5: mm. SCM + trapez
b. Nc. frenic: C3-C5: diafragma toraco-abd.
c. Nc. lombosacral: L2-S2: diafragma pelvina + perineala

d. Coloana LATERALA este formala din:
a. Nc. ventral: mm. centurilor scapulara + pelvina
b. Nc. dorsal: mm. umarului + soldului
c. Nc. dorsolateral: mm. cotului + genunchiului
d. Nc. retrodorsolateral: mm. mainii + piciorului
fiecare din acesti 4 nc. are o portiune anterioara care controleaza mm. extensori + abductori si
una posterioara care controleaza mm. flexori + adductori

7.Laminatia substantei cenusii medulare
Substanta cenusie a maduvei are forma literei M(nu era H???) sau de fluture si e formata din 2 bare
anteropost sau sagitale si una transversala.
O bara sagitala e formata din 3 coarne:
anterior: mai scurt si mai gros. Are contur neregulat datorita faptului ca la acest nivel ies din
maduva fibrele radacinii anterioare a n. spinal.
1. E format din cap si baza si formeaza de-alungul maduvei columna anterioara
posterior: mai lung si mai subtire.
1. Este format din cap, gat si baza. Formeaza columna post.
Intre coarnele ant. si post in regiunea cervicala inferioara si toracala se gasesc coarnele laterale
care formeaza de-alungul maduvei columnele laterale
Intre cornul lateral si baza cornului posterior, substanta cenusie trimite o prelungire in cordonul
lateral = substanta reticulata.

Bara transversala este strabatuta de canalul ependimar care o imparte in 2 comisuri cenusii ant si post.
Ea are 2 parti:
parte situata in jurul canalului ependimar = subst. cenusie intermediara centrala
parte sit. lateral de prima = subst. cenusie intermediara laterala

Substanta cenusie este formata din fibre care formeaza o retea numita neuropil, in ochiurile careia se
gasesc neuroni separati sau grupati in nuclei. Asemanator cu structura maduvei la pisica, Reixed a
descris o stratigragie a maduvei care a fost impartita in 10 straturi = LAME REIXED.
Acestea se numereoteaza dinspre post -> ant:
lamele I-IV = corespund capului cornului post; primesc informatii exteroceptive
lama V = gatul cornului posterior; primeste informatii extero- si proprioceptive
lama VI = baza cornului posterior. Lipseste intre T4-L2
lama VII = substanta cenusie intermediara laterala. Contine neuronii vegetativi senzitivi si motori
fara delimitare fixa; primeste informatii proprio- si interoceptive
lama VIII = baza cornului anterior
lama IX = capul cornului anterior
lama X = substanta cenusie intermediara centrala




8.Vascularizatie maduvei spinarii
Ramuri spinale din:
aa. vertebrale
a. cervicala ascendenta
aa. intercostale post
aa. lombare + sacrale
aceste ramuri spinale intra in canalul vertebral prin gaurile intervertebrale si se impart in ramuri
radiculare ant + post care insotesc radacinile corespunzatoare ale nervilor spinali

Ramurile radiculare anterioare
Sunt putine 4-10 dintre care mai constante:
2 in regiunea cervicala si
2 in regiunea toracala,
1 in reg. lombara.
Cea din reg. lombara este cea mai voluminoasa si se numeste a. intumescentei lombare a lui
Adam Kiewicz.
Are originea la niv. T8-L3 si de obicei intra printre v. T12-L1.
in 50% din cazuri este prezenta doar pe stg.
Doar cele mai voluminoase ramuri ajung pe fata anterioara a maduvei si se impart in doua
ramuri: ascendenta - subtire si descendenta - groasa
Prin anastomozarea acestor ramuri cu cele de partea opusa va lua nastere artera spinala
anterioara in linia splendens

Ramurile radiculare posterioare
sunt mai numeroase: 10-25

Arterele vertebrale
da 2 ramuri ant si 2 post
aa. spinale anterioare
1. Dupa un scurt traiect descendent se unesc pe fata ant a bulbului formand o singura artera
spinala ant.
2. In regiunea cervicala inf se va anostomoza cu ramuri ascendente si descendente din arterele
radiculare
3. Se va anastomoza la nivel de filum terminale cu art spinala post
vascularizeaza 2/3 anterioare din suprafata de sectiune a maduvei
aa. spinale posterioare.
1. traiect descendent pe fata post a bulbului
2. Coboara medial de radacinile dorsale ale nn. spinali pana in dreptul conului medular si se
anastomozeaza cu tr. spinal anterior.
3. Primeste pe traiect ramuri radiculare posterioare
Vascularizatia venoasa:
Venele maduvei spinarii se gasesc in pia mater formand la acest nivel un plex din care in final se
individualizeaza 6 canale venoase:
1 in dreptul FMA
1 in dreptul SMP
2 posterior de radacina ant. a n. spinal
2 anterior de radacina post. a n. spinal
7. Acestea dreneaza in plexurile venoase interne (peridural) -> vv. extravertebrale (intercostale/
lombare/ sacrate etc)--> la baza craniului se varsa in venele cerebrale si in sinusurile venoase
endocraniene
8. Sangele venos poate circula in ambele sensuri deoarece aceste vene nu au valvule

Vascularizatia limfatica
Limfa circula in tecile perivasculare care se deschid in spatiile subarahnoidiene

9.Radacina dorsala a nervului spinal
Origine reala: ggl. spinal de pe traiecul ei
Origine aparenta: in SLD medular

Ganglionul spinal este format din 3 tipuri de celule:
- gliale care formeaza o teaca
- celule mari
- celule mici cu diametru 20-25 microni

Celulele mari si mici sunt neuroni pseudounipolari care emit o singura prelungire ce se divide in T in 2
ramuri:
una denditrica, centrifuga si
una axonica, centripeda.

Acesti neuroni sunt impartiti dupa tipul de informatie in 3 grupuri:
*70% pentru sensibilitate exteroceptiva
*28% sensibilitate proprioceptiva
*2% sensibilitate interoceptiva

In functie de grosimea fibrelor acestor neuroni
2/3 din ele sunt amielinice (slab mielinizate),
1/3 mielinice.
In SLD (strat zonal Lissauer), fibrele mielinice isi pierd teaca de mielina, iar cele amielinice isi
pierd teaca Schwann.
Acest loc reprezinta limita dintre SNP si SNC.

RADACINA POSTERIOARA se imparte in 2 diviziuni:
- diviziune anteriora (anterolaterala)
- diviziune posterioara (posteromediana)

Diviziunea anterioara:
- este formata din fibre subtiri, scurte si intermediare ca lungime
- transmit sensibilitatile tactila protopatica si termoalgezica
- fibrele scurte vor face sinapsa cu deutoneuronul corespunzator in acelasi mielomer
- fibrele intermediare urca sau coboara cateva segmente, formeaza fasciculul dorsolateral si vor
face sinapsa cu deutoneuroni supra- si subiacenti.

Diviziunea posterioara:
este formata din fibre groase, intermediare si lungi ca lungime
transporta sensibilitati exteroceptiva epicritica si proprioceptiva
fibrele intermediare, dupa ce patrund in maduva urca sau coboara cateva segmente, formand
fasciculul cornoradiculat, dupa care patrund in substanta cenusie
fibrele lungi (spinobulbare) patrund direct in cordon posterior (fasciculele Goll + Burdach) cu
care ajung la nivel bulbar
Ambele tipuri de fibre dau colaterale care ajung la nivelul cornului anterior medular unde fac
sinapsa cu motoneuronii alfa -> reflex miotatic osteotendinos


10.Clasificarea fibrelor nervoase
- se face dupa grosimea lor si prezenta tecii de mielina
1. tip A mielinice
- aferente
*grup I: fibre proprioceptive primare/anulospirale + fibre de la corp. Golgi. Grosime: 15-20 microni.
Viteza: -> 100 m/s
*grup II: sensibilitate proprioceptiva: fibre secundare/in buchet + sensibilitate tactila. Diametru: 10
microni. Viteza -> 50 m/s
*grup III: sensibilitate termoalgezica. Grosime: 5 microni. Viteza -> 10 m/s
- eferente
*alfa1, alfa2. Grosime: 15-20 microni. Viteza -> 100 m/s
*gama1, gama2. Grosime: 5 microni. Viteza 5 m/s

2. tip B mielinice: Sunt fibre vegetative preganglionare (simpatice + parasimpatice). Grosime: -> 3
microni. Viteza -> 3-5 m/s
3. tip C amielinice: Fibre vegetative postganglionare. Grosime: < 3 microni. Viteza -> 2 m/s

Clasificare dupa tipul de informatie pe care le transmit fibrele
1. Fibre SAG (somato-aferenete generale)
2. Fibre SAS (somato-aferente speciale) - analizatori
3. Fibre SE (somato-eferente)
4. Fibre VAG (viscero-aferente generale)
5. Fibre VAS (viscero-aferente speciale) - gust
6. Fibre VEG (viscero-eferente generale)
7. Fibre VES (visscero-eferente speciale) - derivate arcurilor branhiale

Clasificare dupa tipul mediatorului chimic
1. Fibre colinergice - majoritatea fibrelor cu exceptia celor simpatice terminale si unele centrale
2. Fibre adrenergice - la nivelul sinapselor simpatice terminale si unele sinapse centrale


11.Clasificarea receptorilor
RECEPTORII:
Formatiuni specializate cu rol de traductori si codori prin care energia stimulului (mecanica, chimica,
electrica, termica) este transformata in influx nervos materializat ca energie electrica modulata ca
frecventa.
Stimulul, pentru a determina excitatia trebuie sa indeplineasca conditii de prag:
prag de intensitate
prag de suprafata
prag de timp
prag de frecventa

Cu ajutorul receptorilor, SNC primeste informatii de la 2 niveluri:
mediul extern (informatii generale: vaz, auz, gust, miros) si
mediul intern (informatii necesare mentinerii echilibrului neuro-biologic = homeostazia).

Clasificarea receptorilor:
I. Dupa natura stimurilor:
mecanoreceptori (receptori de atingere, presiune, vibratie
chemoreceptori (gustativi, olfactici, unii din vasele de sange)
presoreceptori
electromagnetici (vizual)

II. Dupa modalitatea de receptie:
de contact (tactili)
telereceptori (vizual)

III. Dupa localizare
exteroreceptori
proprioreceptori
interoreceptori (visceroreceptori)

Dr Lupu atat a predat dar mai sunt si alte clasificari:

Dupa structura lor receptorii se pot clasifica in:
1)terminatii nervoase libere intraepidermice
2)terminatii nervoase incapsulate
3)terminatii nervoase peritrihiale, care se gasesc la nivelul foliculilor pilosi

In functie de functionalitate:
1) Receptori de tip on, activati la aplicarea stimului
2) Receptori de tip off care actioneaza doar la intreruperea stimului
3) Receptori de tip on-off care reactioneaza atat la inceputul stimularii cat si la incetarea
stimularii
4) Receptori cu descarcari spontane, functionalitatea lor nu necesita prezenta excitantului, ei
descarca si in absenta unui excitant, cu o frecventa constanta
Conditia operanta pentru activarea unui receptor este o modificare in mediul inconjurator, adica
o modificare in energia incidenta. Receptorii on raspund la o crestere a energiei incidente,
receptorii off la o scadere a energiei incidente, iar descarcarile receptorilor spontani sunt
modulate de modificarile energiei incidente.

In functie de adaptabilitate
1) Receptori tonici- se adapteaza lent si descarca continuu pe toata durata stimularii.
2) Receptori fazici- sunt rapizi, procesul adaptativ este complet iar descarcarile scad pana la
disparitie in ciuda mentinerii stimulului.
Potentialul generator in cazul unui stimul prelungit creste initial pana la un nivel de varf apoi
scade pentru a se mentine in platou. Acest fenomen poarte numele de adaptarea receptorilor.
Experimental s-a dovedit ca adaptarea este in functie de viteza de aplicare a stimulului si nu de
marimea acestuia.

12. Exteroceptori, formatiuni NEincapsulate
Exteroreceptorii:
Incapsulati
TNL
Discurile tactile Merkel
Receptori incapsulati

1. TNL:
Se gasesc la 3 niveluri:
tegument: intr-un plex papilar din care se desprind dupa ce devin amielinice, traverseaza MB a
epidermului, se ramifica si se pun in contact cu celule epiteliale modificate formand jonctiuni
neuroepiteliale
b. terminatii peritrihiale(din jurul radacinii firului de par). Au aceasi origine si transmit informatii
exteroceptive epicritice
c. in periost, fascii, capsule articulare si alte membrane fibroase; in seroase; in organe
parenchimantoase(structurile conjunctive -septuri); in mucoase esofagiana si vezica urinara.


2. Discurile tactile Merkel
Se gasesc in stratul spinos al epidermului, la niv. tegumentului fara fire de par.
Acesti receptori apar dupa nastere si nr. lor creste cu varsta.
Sunt celule epiteliale discoidale inconjurate de terminatii nervoase.
In plus:
1. Rolul lor de mecanoreceptori
13. Exteroceptori, formatiuni Incapsulate
3. Formatiuni incapsulate

a. Corpusculi Meissner.
Se gasesc in staturile superficiale ale dermului la nivel de degete, limba, organe genitale externe
feminine, mamelon.
Au forma ovoidala, fiind formati dintr-o capsula conjunctiva, in centrul carora patrunde o
terminatie nervoasa amielinica.
Varietate: corpusculii genitali. Se gasesc in preput, clitoris.
Ei transmit informatii referitoare la atingeri puternice.

b. Corpusculii Vater-Pacini
Se gasesc in hipodermul profund: degete, reg. cefei, seroase (inclusiv mezouri), capsule fibroase,
muschi, tendoane, pancreas.
Varietate: corpusculi Golgi-Mazzoni. Se gasesc doar la niv. organelor genitale externe (eu stiam
ca sunt doar in pulpa degetelor ??)
Ei transmit informatii referitoare la presiuni puternice, tractiuni, vibratii

c. Krause
Se gasesc in dermul superficial -pentru RECE

d. Ruffini
Se gasesc in dermul profund -pentru CALD



14.Proprioreceptori
Proprioreceptorii:
1. Kinestezici -pentru simtul miscarii
2. Pentru simtul tonusului muscular

1. R. Kinestezici:
a) corp. neurotendinosi Golgi.
Responsabili de modificarile de tensiune ale muschiului.
Sunt asezati la jonctiunea dintre tendon si corpul muscular, paralel cu fibrele musculare



b) TNL. Se gasesc in capsule articulare. Transmit durere

c) corp. Ruffini -in capsule

d) corp. Vater-Pacini -in capsule

e) corp. Nicolaidini -in membrane si plici sinoviale

2. R. pentru simtul tonusului muscular
Fusurile neuromusculare
Sunt formatiuni specializate care se gasesc in grosimea muschilor striati cu densitati diferite,
paralel cu fibrele musculare.
Sunt formate din 2-10 fibre musculare modificate = fibre intrafusale. Ele sunt de 2 tipuri:
1. fibre cu sac nuclear (partea centrala mai voluminoasa, unde se concentreaza toti nucleii);
2. fibre cu lant nuclear (efilata si cu nuclei dispersati in masa citoplasmatica).
3. Ambele tipuri de fibre prezinta extremitati contractile.
Inervatia fibrelor intrafusale este senzitiva + motorie.
Inervatia senzitiva este asigurata de 2 tipuri de fibre:
1. fibre primare (anulospirale) ajung la partea centrala a fibrei cu sac nuclear;
2. fibre secundare ( in buchet) ajung la partile centrale a fibrelor cu lant nuclear.
Inervatia motorie este asigurata de 2 tipuride neuroni:
1. motoneuronul gama1 -> la partile contractile ale fibrelor cu sac;
2. gama2 -> la partile contractile ale ambelor tipuri, dar mai ales la cele cu lant.
In stare de repaos al muschiului, prin relaxare muschiul se intinde, determinand inclusiv
intinderea fusurilor si a fibrelor intrafusale -> excitarea partilor lor centrale -> fibrele primare si
secundare -> neuroni senzitivi din ggl. spinal -> 2 cai:
*sinapsa cu motoneuron alfa -> fibre musculara striate care se contracta minim (tonus)
*motoneuroni gama1, gama2 -> partile contractile ale fibrelor intrafusale care prin contractie
intind fusurile/fibrele, excita partile centrale si ciclul se reia.


15.Cai ascendente: clasificare, caracteristici
Caile ascendente filogeneza
Filogenetic, caile ascendente se impart in doua sisteme ontogeneza repeta filogeneza:

(1) Sistem extralemniscal (lemnisc = fascicul)
este vechi filogenetic,
este polisinaptic cu viteza mica de trasnmisie,
este un sistem de aparare si protectie care transmite informatii nespecifice pe cai nespecifice si
proiecteaza aceste informatii difuz la nivel cortical.
Din acest sistem fac parte:
Fascicul spinotalamic anterior
Fascicul spinotalamic lateral (partial)
Fascicule spinoolivare, spinovestibulare, spinoreticulare, spinopontin, spinotectal

(2) Sistem lemniscal
este nou filogenetic,
este paucisinaptic (maxim 3),
cu viteza mare de transmitere a infromatiei.
Se caracterizeaza prin specificitatea infromatiilor transmisa astfel pe cai precise.
Specificitatea este topografica si temporala se pot diferentia semnale la interval de timp mic.
Din acest sistem fac parte:
Lemnisc medial
Lemnisc spinal (mare parte din fasciculul spinotalamic lateral)
Leminiscul lateral
Lemnisc trigeminal
Proiectia corticala a acestor lemniscuri si sistem se face in arii corticale somestezice specfice,
respectiv:
1. arie somestezica principala (campurile 3, 1, 2 girurile postcentrale) si
2. arie somestezica secundara (din buza superioara a santului lateral Sylvius)



Cai ascendente clasificare

Cai exteroceptive, care la randul lor sunt:
4. Calea sensibilitatii tactile protopatice, grosiera
5. Calea senisibilitatii termoalgezice
6. Calea sensibilitatii exteroceptive epicritice fine, discriminative

Cai proprioceptive:
Calea propioceptiva constienta, kinestezice
Calea propieceptiva inconstienta

Cai interoceptive
16.Sensibilitatea tactila protopatica
Transmite informatii tactile despre atingeri usoare si presiune, informatii care pot capata si caracter
afectiv.
Receptori
TNL,
discuri tactile Merkel,
corpusculi Meissner

Protoneuronul
se gaseste in ganglionul spinal,
prelungirea lui dendritica ajunge la receptori,
prelungirea axonica intra in alcatuirea diviziunii anterioare (antero-laterale) si apoi patrunde in
maduva spre deutoneuron.

Deutoneuronul se gaseste dupa doua teorii:
7. Clasica Golgi deutoneuronul se gaseste in nucleul propriu al cornului posterior
8. Moderna Zenta-Gotai deutoneuronul se gaseste in lamele VI, VII,VIII dupa sinapsa
prealabila in lama II Rexed.
Axonul deutoneuronului decuseaza = (trece de partea opusa), trecand prin comisura alba sau
cenusie anterioara de partea opusa si ajunge in cordonul anterior unde intra in alcatuirea fasciulului
spinotalamic anterior (FSTA).

FSTA
5. La nivelul acestui fascicul fibrele prezinta dubla somatotopie:
6. Topografica (Kahler) datorita decusatiei, fibrele din partea inferioara a corpului sunt impinse
periferic, iar cele din partea superioara se asaza din ce in ce mai medial, mai profund.
7. Functionala anterior pentru sensibilitatea tactila si posterior pentru presiune
8. Fasciculul FSTA traverseaza maduva si ajunge la nivelul trunchiului cerebral.
9. La nivel bulbar acest fascicul este situat posterior de nucleul olivar principal si medial de
fasciculele spinocerebeloase.

De la nivel bulbar, fasciculul spinotalamic anterior se imparte in doua componente:
6. (1) Componenta paleospinotalamica (cea mai mare parte a fibrelor)
7. foloseste o cale polisinaptica pe seama nucleilor reticulari ai trunchiului cerebral.
8. Ultimul neuron se gaseste la nivelul nucleilor intralaminari talamici (sistem talamic difuz)
9. (2) Componenta neospinotalamica (restul de fibre, putine la numar)
1. se alatura lemniscului medial
2. spre al treilea neuron talamic = NVPL nucleu ventral posterolateral



Proiectia corticala
(1) Pentru compoenta paleospinotalamica se face la nivelul cortexului limbic gir cinguli.
(2) Pentru componenta neospinotalamica proiectia este la nivelul ariilor somestezice principala si
secundara.

17.Sensibilitatea termoalgezica
Receptori -
TNL,
discuri tactile Merkel,
corpusculi Meissner

Protoneuron
neuron pseudounipolar din ganglion spinal
Prelungirea axonica este fibra subtire care patrunde in maduva prin diviziunea anteriora sau
anterolaterala a radacinii posterioare.
Aceste fibre ajung la nivelul substantei cenusii deutoneuronul.

Deutoneuronul
Exista 2 teorii:
9. 1) Clasica in lamele 2, 3, 4
10. 2) Moderna (Carpenter) se gaseste in lamele 6, 7, 8 dupa sinapsa prealabila la nivelul lamelor
2, 3, 4

Lama 2 mediaza durerea lenta.
Lamele 3, 4 intermediaza durerea rapida si sensibilitatea termoalgezica.

10. Axonul deutoneuronului decuseaza, trecand prin comisura alba / cenusie anterioara in cordonul
lateral de partea opusa.
11. La acest nivel formeaza fasciculul spinotalamic lateral. Acesta prezinta somatotopie dubla:
12. (1) Anatomica / topografa legea lui Kahler vezi la fascicul spinotalamic anterior
13. (2) Functionala durerea anterior, temperatura posterior

Acest fascicul traverseaza maduva ajungand la nivel bulbar unde se imparte in doua grupuri de
fibre:
1) Neospinotalamica (majoritara) formeaza lemniscul spinal care se gaseste:
In bulb medial de fascicul spinocerebelos anterior, posterior de nucleul olivar

10. In punte se gaseste lateral de lemnisc medial si trigeminal

In mezencefal lateral de lemnisc medial, posterior de partea laterala a substantei negre

9. Tritoneuronul se gaseste la nivel VPL (ventral posterolateral talamic).
10. Proiectia corticala este la nivelul ariilor somestezice primara si secundara. Acestea transmit
informatii specifice cu discriminare temporala si spatiala.

2) Paleospinotalamica
8. slab reprezentata,
9. foloseste o cale polisinaptica cu sinapse intermediare in nucleii formatiei reticulate a trunchiului
cerebral.
10. Ultimul neuron pentru aceasta componenta este in talamus nucleii posteriori.
11. Proiectia corticala se face la nivel de cortex limbic girus cinguli.
12. Acest fascicul transmite informatii despre intensitatea durerii.




Fasciculul spinotectal Edinger
Fasciulul transmite informatii tactile si termoalgezice pana la nivelul coliculilor cvadrigemeni
pentru intretinerea reflexelor oculo- si acuosticocefalogice.
Orientarea globilor oculari, capului, corpului dupa o sursa de lumina sau zgomot se face in mod
reflex.
Receptorii sunt aceeasi ca pentru sensibilitatile tactila si termoalgezica.
Protoneuron, deutoneuron aceleasi ca cele pentru sensibilitate tacila si termoalgezica
Axonii deutoneuronilor decuseaza trecand in cordonul lateral de partea opusa unde formeaza
fasciculul spinotectal.
Acesta este asezat in maduva posterior de fascicul spinotalamic lateral, anterior de fasciculul
spinocerebelor anterior.
Fasciculul travereseaza maduva, bulb, punte ajungand la neuronul III din coliculii cvadrigemeni
(superior reflex optic, inferior reflex acustic).
De la coliculi pornesc eferente spre nucleii de origine a oculomotorilor si fibre tecotspinale.
18.Sensibilitatea epicritica
Transmite informatii cu discriminare tactila spatiala si temporala, sensibilitatea peritrichiala si vibratie.

Receptorii sunt
11. TNL,
12. discuri tactile Merkel,
13. cp. Meissiner,
14. Vater-Pacini

Protoneuronul in ganglionul spinal
Prelungirea axonica este fibra groasa, mielinica ce patrunde in maduva prin diviziunea
posterioara sau posteromediala.
Fibrele lungi patrund in cordonul posterior unde participa la formarea fasciculelor gracil si
cuneat sau spinobulbare.
Aceste fasciucle prezinta somatotopie dubla:
1) Anatomica
1. Fasciculul gracil aduce informatii din regiunile sacrala, lombara si toracala inferioara.
2. Fasciculul cuneat aduce informatii din regiunile toracala superioara si cervicala.
2) Functionala arata ca fibrele dinspre superficial spre profund transmit:
Sensibilitatea peritrichiala
Sensibilitatea tactila epicritica
Vibratiile
Sensibilitatea propioceptiva, constienta, kinestezica

Deutoneuronul
14. Se gaseste la nivelul nucleilor gracil si cuneat din bulb (in partea posterioara a calotei bulbare,
segment inferior extraventricular).
15. Axonii deutoneuronului decuseaza formand pe linia mediana:
16. Decusatia senzitiva piniforma Spitzka fibre arcuate interne.
17. Fibrele ajung contralateral formand in bulb, paramedian lemniscul medial.
18. Acestea traverseaza trunchiul cerebral avand urmatoarea asezare si somatotopie.

Neuronul III,
la nivel VPL (ventral posterolateral talamic) cu somatotopie corp culcat, capul medial.
Axonul lui se proiecteaza cortical la nivelul ariilor somestezice primara si secundara.


19.Durerea
Durerea este experienta opusa placerii.
Durerea exte o experienta senzoriala si emotionala dezagreabila care apare in cazul unor leziuni
tisulare adevarate sau potentiale.
Etimologic dolor (lat.), algio (gr.), angos (gr.), angor (gr.).

Clasificarea durerii:
19. 1) Organica
20. a. Somatica
21. b. Viscerala
22. 2) Psihica
23. 3) Mixta

Din punct de vedere fiziologic s-a demonstrat ca mecanismul transmiterii durerii nu se
suprapune complet peste mecanismele celorlalte cai de sensibilitate.
Diferenta apare la legatura dintre proto- si interneuron.
La nivelul lamei II Rexed mediatorul chimic dintre protoneuron si interneuron nu se este
acetilcolina, ci un polipeptid (11 aa.) substanta P descoperita de von Euler.
1. Aceasta substanta este secretata de protoneuron.
2. Sinteza acesteia se gaseste sub influente descendente reticulospinale cu originea in nucleii
formatiei reticulate a trunchiului cerebral (mai ales in substanta cenusie periapeductala), care prin
endorfine, encefaline serotonina - moduleaza sinteza substantei P si transmiterea sinaptica intre
proto- si interneuron.
11. Exista diferente intre sexe referitor la perceptia durerii.

20. Calea sensibilitatii kinestezice
Calea constienta kinestezica
24. Aduce informatii de la segementele corpului, aparat locomotor - despre pozitia acestuia.
25. Receptorii sunt
1. corpusculii Golgi dar si
2. corpusculii Vater-Pacini,
3. Ruffini,
4. Nikolaidini.
26. Calea este comuna cu cea a sensibilitatii epicritice.
27. Proiectia corticala se face la nivelul somestezice primare si aria somatomotorie.
28. In sifilis sunt afectate cordoanele posterioare. Pacientul are tulburare de sens epicritica si ataxie
(imprecizia miscarilor).
29. In siringomielie (chist, dilatatie a canalului medular) este afectata comisura cenusie si anterioara
senisibilitati tactila protopatica si termoalgezica
30. In hernia de disc fibrele groase mielinice au un metabolism mai bogat si consum mai mare
oxigen.
31. In sindroame compresive radacini sau trunchiuri nervoase in compresii primele care sunt
afectate sunt fibrele groase mielinice. In hernie pacientul prezinta initial tublurari de sensibiilitate
epicritica si motorie.
32. In sectiuni medulare / hemisectiuni sau compresii manifestarile senzoriale sunt diverse.
33. Anestezia rahianestezia - se foloseasc substante care se dizolva in teaca de mielina. Primele
anesteziate sunt fasciculele care transmit sensibilitatea tactila si termoalgezica. Urmeaza sensibilitatea
tactila epicritica si fasciculele motorii.

Calea (comuna cu epicritica)
Protoneuronul in ganglionul spinal
Prelungirea axonica este fibra groasa, mielinica ce patrunde in maduva prin diviziunea
posterioara sau posteromediala.
Fibrele lungi patrund in cordonul posterior unde participa la formarea fasciculelor gracil si
cuneat sau spinobulbare.
Aceste fasciucle prezinta somatotopie dubla:
1) Anatomica
1. Fasciculul gracil aduce informatii din regiunile sacrala, lombara si toracala inferioara.
2. Fasciculul cuneat aduce informatii din regiunile toracala superioara si cervicala.
2) Functionala arata ca fibrele dinspre superficial spre profund transmit:
Sensibilitatea peritrichiala
Sensibilitatea tactila epicritica
Vibratiile
Sensibilitatea propioceptiva, constienta, kinestezica

Deutoneuronul
12. Se gaseste la nivelul nucleilor gracil si cuneat din bulb (in partea posterioara a calotei bulbare,
segment inferior extraventricular).
13. Axonii deutoneuronului decuseaza formand pe linia mediana:
14. Decusatia senzitiva piniforma Spitzka fibre arcuate interne.
15. Fibrele ajung contralateral formand in bulb, paramedian lemniscul medial.
16. Acestea traverseaza trunchiul cerebral avand urmatoarea asezare si somatotopie. (???)

Neuronul III,
la nivel VPL (ventral posterolateral talamic) cu somatotopie corp culcat, capul medial.
Axonul lui se proiecteaza cortical la nivelul ariilor somestezice primara si secundara.


21. Calea sensibilitatii proprioceptive de control a miscarii (inconstiente)
Informatiile transmise de a aceasta cale NU au releu talamic si proiectie corticala.
Ele se proiecteaza pe scoarta cerebelului mai exact a paleocerebelului ca fibre muschioase.
Paleocerebelul foloseste aceste informatii in scopul controlului tonusului muscular al
segmentelor corpului.

17. Receptorii
1. fusurile neuromusculare,
2. unii cropusculi tactili si de presiune e.g. corpusculii Pacini mici.

Protoneuronul
1. intotdeauna in ganglionul spinal,
2. prelungirea lui axonica, centrala, centripeta este fibra slab mielinizata intermediara ca grosime,
intra in diviziunea posteromediala a radacinii posterioare.

11. Aceasta sensibilitate este transmisa prin 3 fascicule:
12. 1) Spinocerebelos anterior incrucisat Gowers
13. 2) Spinocerebelos posterior direct - Flechsig
14. 3) Cuneocerebelos

Spinocerebelos anterior incrucisat Gowers
Originea este la nivelul lamelor V, VI, VII (axonul protoneuronului ajunge la acest nivel)
Informatiile sunt aduse de la membrele inferioare prin nervii spinali inferior de L3.
Axonul deutoneuronului decuseaza trecand in cordonul lateral de partea opusa unde formeaza
fasciculul spinocerebelos anterior incrucisat.
90% din fibre decuseaza, 10% nu decuseaza.
Acest fascicul traverseaza maduva, ajunge in partea posterioara a calotei bulbare unde se
imparte in doua componente:
- 10% - trec prin PCI (peduncul cerebelos inferior) --> scoarta paleocerebel
- 90% - urca pana in partea superioara a calotei pontine, ocolesc posterior si lateral PCS, trec in
valul medular superior unde decuseaza din nou -> scoarta paleocerbel
Dubla decusatie face ca proiectia sa se faca pe emisfera cerebeloasa de aceeasi parte a corpului
(de unde vine informatia).
Acest fascicul intervine in sinergizarea miscarilor membrelor inferioare

13. Spinocerebelos posterior direct Flechsig
14. Originea (deutoneuronul) este in nucleul toracic Clarke (lama VII Rexed).
1. Acesta se gaseste intre segmentele C7 L2.
2. La el ajung axonii protoneuronilor din ganglionii spinali, inferior de C7 cu informatii de la nivelul
trunchiului si membrelor inferioare.
15. Axonul deutoneuronului trece in cordonul lateral de aceeasi parte unde formeaza fasciculul
spinocerebelos posterior direct.
16. Acesta traverseaza maduva, ajunge in partea posterioara a calotei bulbare PCI scoarta
cerebeloasa paleocerebel arie de proiectie a membrelor inferioare si trunchi.
17. Acest fascicul intervine in coordonarea miscarilor posturale (antigravitationale).

Cuneocerbelos
Primeste informatii de la membrul superior si regiunea cervicala prin nervii spinali C1 C7.
Axonul protoneuronului din ganglionul spinal C1 C7 patrunde in maduva si se alatura
fasciculului gracil (Goll) cu care ajunge in partea posterioara a calotei bulbare la deutoneuron.
Deutoneuronul se gaseste in nucleul cuneat accesor (asezat lateral de nucleul cuneat).
Axonii deutoneuronilor (fibre cuneocerebeloase, fibre arcuate externe) -> PCI -> scoarta
paleocerebel arie de proiectie a membrului superior.
Acest fascicul intervine in corelarea miscarilor memebrelor inferioare cu cele superioare



22. Calea sensibilitatii interoceptive
Aduce informatii de la organe interne, inclusiv seroase parietale.
Stimulii pentru acest tip de sensibilitate pot fi:
Mecaninci spasme, distensie, tractiune, compresiunile (intrinseci sau extrinseci)
Chimici acidoza, hipoxia, bradikinina, hiperkalemia
Termici
Modalitatile de transmitere - viscerale, simpatice / parasimpatice, somatice.
Recptorii TNL, corpsculi lamelati
Protoneuronul in ganglionul spinal.
1. Axonul este fibra subtire amielinica sau foarte slab mielinizata si intra in diviziunea
anterolaterala.
Deutoneuronul
Se gaseste in nucleii de origine ai fasciculelor spinotalamice. (Lamele 2,3,4,5,6,7)
Axonii deutoneuronilor folsesc doua cai:
1) Calea fibrelor spinoreticulotalamice cale polisinaptica cu numeroase sinapse intermediare in
formatiunile reticulate
2) Fasciculul spinotalamic lateral - slab reprezentata, putine fibre
Ultimul neuron (tritoneuronul dupa caz) se gasesc la nivel talamic.
Pentru fibrele spinoreticulotalamice ultimul neruon este la nivelul sistemului talamic difuz.
Pentru spinotalamic lateral este in nucleul VPL.
Proiectia corticala este difuza la nivelul cortexului limibic, aria somestezica secundara, dar si alte
arii corticale.

18. Durerea viscerala
1. este nespecifica datorita proiectiei difuze,
2. este trenanta, de lunga durata, datorita caii polisinaptice.
3. Durerea viscerala este raportata durerea unui visceromer poate fi transmisa in teritoriul unui
dermatomer sau sa determine raspuns muscular intr-un miomer.
4. Durerea raportata este determinata de ma imulti factori:
19. 1) Fenomenul portii de intrare lama II Rexed, substanta gelationasa Rolando unde ajung
informatii diverse, exteroceptive somatice nociceptive dar si visceroceptive
20. 2) Gradul mare de convergenta a informatiei intre proto- si deutoneuroni (Zece protoneuroni fac
sinapsa cu un deutoneuron).
21. 3) Fibrele nervoase folosite sunt subtiri, amielinice foarte slab mielinizate ceea ce permite
scurtcircuitarea informatiei.
22. Inte proto- si deutoneuron exista interneuron la fel ca la sensibilitatea termoalgezica,
protoneuronul foloseste ca mediator substanta P a carei secretie este modulata de fibrele
reticulospinale.
23. Sensibilitatea interoceptiva este necesara pentru intretinerea reflexelor vegetative si a celor
somatice respectiv contractura musculara.



23. Calea sensibilitatii exteroceptive, proprioceptive de la nivelul capului
Sunt folosite cai senzitive cu aceeasi inlantuire neuronala proto- , deuto-, trito- si proiectie corticala

Calea sensibilitatii epicritice si nociceptive (tactile protopatica si termoalgezica)
24. Foloseste calea nervului trigemen.
25. Receptori TNL, corpusculi ...
26. Protoneuronul
27. se gaseste la nivelul ganglionului trigeminal Gasser
28. prelungirile dendritice periferice intra in alcatuirea celor 3 ramuri ale nervului oftalmic, maxilar
si mandibular.
29. Prelungirile axonice formeaza radacina senzitiva a nervului trigemen
30. Deutoneronul
1. pentru sensibilitatea nociceptiva in nucleul tractului spinal al nervului trigemen din bulb.
2. pentru senisiblitatea tactila epicrtica in nucleul senzitiv superior al trigemenului din punte
31. Axonii deutoneuronilor decuseaza si formeaza apoi fasciculele trigemino-talamice anterior si
posterior = lemnisc trigeminal.
32. Tritoneuronul la nivelul VPM ventral posteromedial.
33. Proiectia corticala arie somestezica primara gir postcentral (parte inferioara) si arie
somestezica secundara.

Calea sensibilitatii proprioceptiva a fetei
Sensibilitatea proprioceptiva constienta si inconstienta are cale comuna pana la trunchiul
cerebal pe seama nervului trigemen V.
Receptorii aceeasi se gasesc la niveluul mm. masticatori, oculomotori, articulatie
temporomandibulara, periost, periodontiu.
Protoneuronul
1. in ganglionul trigeminal Gasser sau in nucleul tractului mezencefalic al nervului trigemen.
2. Sensibilitatea proprioceptiva constienta merge pe calea fibrelor trigeminotalamice VPM
talamic.
Proiectie corticala aria de proiectie a capului
Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta ajung pe seama fibrelor trigemocerebeloase pe
scoarta paleoerebelului (aria de proiectie a capului).

Nervul VII
15. Nervul VII transmite informatii gustative.
1. Receptorii sunt pe limba,
2. protoneuronul se gaseste in ganglionul geniculat,
3. deutoneuronul in nucleul tractului solitar.
4. Neuronul III VPM talamic
5. arie somestezica principala aria de proiectia capului.
16. Nervul VII mai transmite sensibilitaea interoceptiva.
1. Protoneuronul se gaseste in ganglionul geniculat,
2. deutoneuronul in nucleul tractului solitar, t
3. tritoneruronul in VPM -
4. proiectie arie somestezica principala.

Nervii IX si X
Nervii IX si X sensilbilitate gustativa
1. protoneruonul in ganglionii inferiori de pe traiect,
2. deutoneruonul nucleul tractului solitar,
3. tritoneruon VPM,
4. proiectie arie somestezica principala

18. Nervul IX sensbilitate interoceptiva vase de sange in sinus carotic, glomus carotic.
19. Nervul X sensibilitate interoceptiva pe tot traictul nervului pana in abdomen. `
1. Protoneuronul se gaseste in ganglionii inferiori,
2. deutoneuornul in nucleii dorsali senzitivi,
3. tritoneuronul in VPM,
4. proiectia corticala este difuza.

Sensibilitatea exteroceptiva a fetei
Nervul IX mucoase nazofaringe
Nervul X mucoase laringo-faringe, tegmunetul concai
Proto ggl superiori
Deutoneuron nucleii senzitivi ai trigemenului
Tritoneuronul VPM talamic
Proiectie arii somestezice I si II



Nervul VII transmite:
2. informatii gustative
Receptori: murugri gustativi
In: ggl. geniculat
IIn: nc. tractului solitar
IIIn: nc. VPM
Proiectie: arie somestezica I
sensibilitate interoceptiva
In: ggl. geniculat
IIn: nc. tractului solitar
IIIn: nc. VPM
Proiectie: arie somestezica I

3. Nervii IX + X
f. sensibilitate gustativa
In: ggl. inferiori
IIn: nc. tract solitar
IIIn: nc. VPM
Proiectie: arie somestezica I
sensibilitate interoceptiva
IX: vase de sange a sinusului carotic, glomus carotic
X: teritoriul n. vag
In: ggl. inferiori
IIn: nc. dorsali senzitivi
IIIn: nc. VPM
Proiectie: difuza (cortex limbic)
2. sensibilitate exteroceptiva
IX: mucoase nazo-buco-faringe
X: mucoase laringo-faringe + zona Ramsey Hunt
In: ggl. superiori
IIn: nc. senzitivi ai n. V
IIIn: nc. VPM
Proiectie: arii somestezice I + II

24. Fascicule de asociatie in maduva
34. Mielomerele sunt unite anatomic si functional cu exceptia reflexului miotatic, restul reflexelor
spinale sunt polisinaptice. La realizarea lor participa neuroni intermediari.
35. Acestia formeaza fasciculele de asociatie ale maduvei.
36. In cordoanele anterioare si laterale aceste fascicule se gasesc langa substanta cenusie si
formeaza fascicule proprii.
37. In cordoanele posterioare, fasciculele de asociatie sunt mai numeroase, iar cu o exceptie se
gasesc la distanta de substanta cenusie. Acestea dupa sensul de transmitere a informatiei sunt de 2
feluri:
38. - fascicule descendente: fasciculul cornocomisural
39. - fascicule ascendente:
40. fasc. triunghiular (regiune sacrala),
41. fasc. septomarginal (regiune lombara),
42. fasc. periferic (regiune toracala inferioara),
43. fasc. semilunar/interfascicular (regiune toracala superioara si cervicala).
TRUNCHIUL CEREBRAL

25 Formatia reticulata a tr. cerebral, asezare, generalitati
reprezinta structura de integrare superioara a nevraxului.
Se intinde de la niv. bulbar pana la hipotalamusul posterior.
Se prezinta sub forma unei matrice nervoase in ochiurile careia se gasesc numerosi nuclei.
Matricea este formata din fibre ascendente si descendente; transversale si oblice; ipsi-,contra-
,bilaterale; somatice si vegetative
rol: integreaza informatii vegetative si somatice

Nucleii formatiei reticulate:
1. Nc. centrali
2. Nc. reticulari lateral si paramedian
3. Nc. mediani



;
MesV, mesencephalic tract of the trigeminal nerve; Nucleus subcoer., nucleus subcoeruleus; NRTP,
nucleus reticularis
tegmenti pontis; PAG, periaqueductal grey; Prep, nucleus prepositus hypoglossi; Rest.b, restiform
body; SOL, nucleus of the solitary tract; V spin, spinal tract of the trigeminal nerve; Vest, vestibular
nuclei;
VMS, superior medullary velum; X, dorsal vagal nucleus; XII, nucleus of the hypoglossal nerve
26+29. Nucleii reticulari centrali (mediali) - fibre ascendente si descendente (29)
Sunt:
17. la nivelul bulbului:
18. nc. ventral,
19. nc. gigantocelular
20. la nivelul puntii:
21. nc. pontin caudal,
22. nc. pontin oral,
23. nc. reticular al tegmentului pontin
24. la nivelul mezencefalului:
25. nc. reticular mezencefalic
26. Ocupa o pozitie centrala pentru fiecare jumatate de calota a TC (trunchi cerebral)
Acesti nuclei sunt tranversati de un fascicul de asociatie al trunchiului TCT tract central al
tegmentului (sau TCC tract central al calotei) care, ii imparte in doua regiuni.
a. Regiune laterala senzoriala care primeste informatia prin fibre colaterale:
de la fascicule spinotalamice,
de la nucleul tractului solitar bulbopontin,
de la lemniscul trigeminal,
de la nucleii acustici si vestibulari
b. Regiune mediala efectorie de la care pleaca doua tipuri de fibre ce formeaza curenti:
20. Curenti descendenti formeaza doua fascicule fascicule reticulospinale lateral si medial
coboara in cordoanele lateral si anterior medular si sfarsesc pe lamele VI, VII, VIII, IX Rexed, unde
manifesta actiune antagonica asupra motoneuronilor alfa, care moduleaza contractiile muschilor flexori
si extensori
21. Curenti ascendenti se proiecteaza in ultima instanta coritcal folosind doua cai:
22. a. Calea talamica spre sistemul talamic difuz nucleii intralaminari. De la acest nivel trimite
informatiile spre hipotalamus (pentru mentinerea homeostazie) sau spre neostriat si cortex.
23. b. Calea extratalamica ocoleste talamusul regiune subtalamica capsula alba interna
proiectie cortex limbic (mai ales).
24. Pentru ambele cai de proiectie ale curentilor ascendenti proiectia corticala este difuza. Toti
acesti curenti ascendenti formeaza sistemul fibrelor activatoare ascendente corticale sau SRAA
determina stare de vigilenta, de veghe, de alarma.
25. Toate aceste stari sunt conditii necesare pentru receptia stimulilor specifici si pentru
intretinerea reflexelor spinale si ale trunchiului cerebral.
26. Deasemena, aceste stari intervin in mecansime de integrare in legatura cu emotia si motivatia.
27. Suprimarea activitatii SRAA determina starea de somn.




27. Sistemul R.A.A
Formatiunea reticulata a trunchiului cerebral se intinde de la niv. bulbar pana la hipotalamusul
posterior
Cuprinde urmatorii nuclei:
1. Nc. centrali
2. Nc. reticulari lateral si paramedian
3. Nc. median
Nucleii reticulari centrali cuprind o regiune laterala - senzoriala si una mediala - efectorie
De la cea mediala pleaca doua tipuri de fibre ce formeaza curenti ascendenti si descendenti
3. Curentii ascendenti se proiecteaza in ultima instanta cortical folosind doua cai:
4. a. Calea talamica spre sistemul talamic difuz nucleii intralaminari. De la acest nivel trimite
informatiile spre hipotalamus (pentru mentinerea homeostazie) sau spre neostriat si cortex.
5. b. Calea extratalamica ocoleste talamusul regiune subtalamica capsula alba interna
proiectie cortex limbic (mai ales).
6. Pentru ambele cai de proiectie ale curentilor ascendenti proiectia corticala este difuza.
7. Toti acesti curenti ascendenti formeaza sistemul fibrelor activatoare ascendente corticale sau
SRAA determina starea de vigilenta, de veghe, de alarma.
Toate aceste stari sunt conditii necesare pentru receptia stimulilor specifici si pentru
intretinerea reflexelor spinale si ale trunchiului cerebral.
Deasemena, aceste stari intervin in mecansime de integrare in legatura cu emotia si motivatia.
Suprimarea activitatii SRAA determina starea de somn.






28. Somnul
Somnul -
este un proces activ cortical, determinat prin doua mecansime
abolirea activitatii SRAA (dezactivare pasiva reticulara) si
stimularea unor structuri care induc somnul (somnul indus medicamentos, anestezic).
Este o stare alternativa in care alterneaza doua tipuri de somn
somnul de baza (70 80%) si
somnul paradoxal (20 30%).

Somnul de baza
8. este superficial
9. EEG se caracterizeaza prin unde lente alfa-corticale,
10. mioza,
11. pastrarea tonusului musculaturii cefei,
12. pastrarea activitatii reflexe spinale.

Somnul paradoxal
este profund
EEG se caracterizeaza prin unde rapide beta-corticale,
midriaza,
abolirea totala a tonusului muscular inclusiv muschii cefei,
abolirea activtiatii reflexes spinale si a trunchiului,
miscari rapide, circulare ale globilor oculari.
Apar
vise,
modificari vegetative,
hipotensiune,
bradicardie,
modificari respiratorii pana la apnee totala,
erectia.
Somnul profund se succede periodic pe perioade de maxim 10 15 minute.

Mecanismele biochimice ale somnului
4. se succed de asemenea periodic ritm nictemeral.
g. Somnul superficial
h. se instaleaza datorita unor salve de impulsuri determinate de nucleii bogati in serotonina
nucleii rafeului, bulbar si pontin.
1. Serotonina aboleste activitatea SRAA.
2. Aceasta serotonina este esentiala pentru instalarea starii de somn superficial.
i. Somnul profund
j. este deteminat de secretia neuronilor din locus coeruleus, neuroni bogati in MAO si NE, care
determina o a doua salva de impulsuri, instalandu-se astfel somnul profund.
k. Cand aceste impulsuri isi epuizeaza efectul incepe retransmiterea informatiilor pe caile specifice,
activarea SRAA si reactia de trezire.
l. Leziuni ale nucleilor rafeului determina tulburari ale ambelor tipuri de somn.
m. Leziuni ale locus coeruleus determina tulburari de somn profund

30 Nc. reticulari lateral si paramedian
Nucleul reticular lateral se gaseste in calota bulbara, postero-lateral de nucleul olivar principal.
Primeste informatiii extero si proprioceptive nespecifice de la:
Fasciule spinotalamice
Nucleul rosu
Fibre corticoreticulare
De la nivelul lui pornesc eferente
scoarta arhicerebel prin PCI nuclei fastigiali fasciculul uncinat care ocoleste PCS, reintra in PCI
nucleul paramedian.
De la acest nivel pornesc fibre reticulospinale.
Acesti nuclei fac parte dintr-un circuit extrapiramidal cu efect inhibitor asupra contractiilor
musculare.
Circuitul se numeste cortico-reticulo-cerebelo-reticulo-spinal


31. Nucleii reticulari mediani
13. sunt nucleii rafeului bulbar si pontin bogati in serotonina intervin in somnul superficial.
14. Alti nuclei sunt:
15. Nucleii perihipoglosali,
16. nucleul intercalat Staderini,
17. nucleul sublingual Roller,
18. nucleul prepozitus hipoglosii,
19. substanta cenusie periapeductala.
20. Acesti nuclei sunt nuclei vegetativi si intretin conexiuni in ambele sensuri cu hipotalamusul,
sistemul limbic si aria septala prin:
21. FMCA fascicul medial al creierului anterior
22. FLD fascicul longitudinal dorsal
23. Tract mamilotegmentar
24. Fasicul retroflex

32.Bulbul rahidian-configuratie externa
Bulbul rahidian are o fata anterolaterala si o fata posterioara.
Pe fata anterolaterala, dinspre medial spre lateral se descriu urmatoarele elemente:
25. 1) Pe linia mediana
1. fisura mediana anterioara care o continua pe cea a maduvei.
2. Inferior ea este intrerupta de decusatia piramidala iar
3. superior se termina in dreptul unei depresiuni numite foramen cecum.
26. 2) Lateral de 1) piramida bulbara in profunzimea careia se gasesc fasciculele piramidale.
27. 3) Santul lateral ventral sau preolivar
1. continuarea celui de la maduva.
2. Originea aparenta nerv XII
28. 4) Oliva bulbara
1. prezenta doar in jumatatea superioara a bulbului
2. are in profunzime nucleii olivari
29. 5) Santul lateral dorsal sau retroolivar
1. continuarea celui de la maduva unde
2. isi au originea aparenta nervii IX, X si radacina craniana a nervului XI.

Fata posterioara are doua parti:
(1) Parte inferiora sau extraventriculara:
Pe linia mediana -santul median dorsal, in continuarea celui de la maduva.
Lateral de el fasciulul gracil care la extremitatea superioara prezinta o proeminenta tuberculul
gracil in care se gaseste nucleul gracil
Lateral de fascicul gracil este santul intermediar care il separa de fasciculul cuneat care prezinta
la extremitatea superioara tuberculul cuneat care prezinta nucleul cuneat
Extremitatea inferioara a tubercului gracil se numeste clava
Lateral de tuberculul cuneat se gaseste o proeminenta numita tuberculum cinereum ce
reprezinta extremitatea superioara a nucleului tractului spinal al trigemenului
(2) Parte superioara sau intraventriculara corespunde trigonului bulbar al fosei romboide.




33.Puntea-configuratie externa
MEZENCEFALUL
Pe fata anterolaterala prezinta:
Cei doi peduncului cerebrali care in partea superioara diverg iar in partea inferioara se unesc si
delimiteaza fosa interpedunculara.
Medial de pedunculii cerebrali se gasesc santurile oculomotorii unde se afla originea aparenta a
nervului III
La nivelul fosei interpendunculare se gaseste substanta perforata posterioara, strabatuta de
ramuri perforante din artera cerebrala posterioara
Pedunculii cerebrali contribuie la delimitarea spatiului optopeduncular care corespunde fetei
inferioare a hipotalamusului



Pe fata posterioara prezinta
Cei patru coliculi cvadrigemeni
5. doi superiori, doi inferiori.
6. Ei sunt separati prin doua santuri perpendinculare care formeaza impreuna un sant cruciform
7. Santul vertical superior se bifurca si cuprinde epifiza iar inferior se continua cu fraul valului
medular superior. De o parte si de alta a fraului se gaseste originea aparenta a nervului IV.
8. Fiecare colicul se continua cu bratul coliculului care il leaga de:
9. (1) Corpul geniculat medial in cazul coliculului inferior
10. (2) Corpul geniculat lateral in cazul coliculului superior
11. Cele doua brate sunt separate intre ele prin santul interbrahial



PUNTEA
Puntea fata anterolaterala prezinta:
n. Pe linia mediana - santul bazilar in care se gaseste trunchiul bazilar format prin unirea celor doua
artere vertebrale
o. Lateral de santul bazilar este piramida pontina
p. Lateral de ele, la unirea 1/3 superioare cu 2/3 inferioare a fetei anterolaterale a puntii este
originea aparenta a nervului V.
q. In santul bulbopontin in dreptul piramidei bulbare este originea aparenta a nervului VI.
r. In dreptul olivei bulbare, in foseta supraolivara sunt originile aparente ale nervilor VII, VIIbis si
VIII.






34.Ventriculul IV


12. Ventriculul IV este o dilatatie a canalului ependimar situata intre bulb si punte pe de-o parte si
cerebel pe de alta parte.
13. El prezinta doi pereti
1. superior tavan,
2. inferior podea,
3. patru laturi si patru unghiuri.

Podeaua ventriculului IV
1. are forma de romb si se numeste fosa romboida.
2. Diagonala mare a rombului se numeste sant median.
3. Diagonala mica este reprezentata de striile medulare ale ventriculare IV.
1. Aceasta diagonala mica imparte fosa romboida intr-un trigon inferior bulbar si superior pontin.

3. De o parte si de alta a santului median se gasesc doua proeminente numite eminente mediale
delimitate spre lateral de un sant limitant care la extremitati prezinta cate o foseta superioara si
inferioara.
4. Trigonul bulbar dinspre medial spre lateral prezinta 3 arii:
5. Aria hipoglosului aripa alba interna este impartita de o creasta verticala intr-o parte mediala
care are in profunzime nucleul motor al hipoglosului si o parte laterala numita area plumiformis care are
in profunzime nucleul intercalat Staderini.
6. Aria vagului aria cenusie este impartita de o creasta oblica intr-o parte superomediala care
contine in profunzime nucleul dorsal al vagului si o parte inferolaterala numita area posterema
7. Aria vestibulara are in profunzime cei 4 nuclei vestibulari. In unghiul superolateral al acesteia
se gaseste o proeminenta numita tubercul acustic ridicata de extremitatea inferioara a nucleului cohlear
dorsal
2. Trigonul pontin prezinta dinspre medial spre lateral prezinta:
3. Coliculul facialului corespunde partii superioare a eminentei mediale si este format din nucleul
motor al nervului VI si genunchiul intern al nervului VII.
4. Foseta superioara are in profunzime nucleul motor al nervului V
5. Locus coeruleus are in profunzime nucleul omonim

Tavanul este format dinspre superior spre inferior din:
e. (1) Valul medular superior formatiune de substanta alba ce se intinde intrecei doi PCS,
superior se continua cu fraul valului medular superior, inferior se continua cu substanta alba a
cerebelului
i. (2) Fata inferioara a cerebelului prezinta un reces median dorsal.
j. (3) Valul medular inferior completat de ependimul ventriculului IV si panza coroidiana a
ventricului IV.
VMI este o formatiune de substanta alba ce se intinde intre cei doi PCI.
Ependimul ventriculului IV captuseste la interior ambii pereti ai ventriculului.
Panza coroidiana a ventriculului IV este o foita dubla de pia mater care se insinueaza intre
podeaua si tavanul ventriculului IV si contine plexurile coroide care secreta LCR.
Plexurile coroide au aspectul literei T cu doua bare verticale.
Laturile ventriculului IV:
- Doua superioare reprezentate de PCS
- Doua inferioare reprezentate de teniile ventriculului IV (=reprezinta locul unde panza coridiana se
insera pe PCI)

Unghiurile ventriculului IV:
- Superior se continua apeductul Sylvius
- Inferior se continua cu canalul ependimar el este acoperit de o fomratiune de subtanta cenusie
numita obex
- Doua unghiuri laterale

Ventriculul IV prezinta 3 comunicari cu spatiul subarahnoidian:
Prin doua orificii laterale numite Luschka situate in dreptul unghiurilor laterale
Un orificiu median sau apertura mediana Magendie
Prin orificiile laterale pot sa proemine in spatiul subarahnoidian plexurile coroide in forma unui
chiorchine de strugure=cornul abundentei.


35.Clasificarea nc tr cerebral
Spre deosebire de maduva, substanta cenusie a trunchiului cerebral este fragmentata in numerosi
nuclei, dispersati intre fibrele de substanta alba.
Dpdv al topografiei nucleilor si al dispozitiei sistemului ventricular trunchiul cerebral se imparte in
t. Baza - picior - contine:
1. fibrele cailor piramidale, pe toata lungimea sa
2. fibrele cailor corticopontine in mezencefal si punte
3. atinge maximum de dezvoltare la nivelul puntii unde se gasesc nucleii pontini
4. Tegmentum -calota - contine
1. nucleii nervilor cranieni si nucleii proprii ai trunchiului cu exceptia nucleilor pontini
2. intreaga formatie reticulata
3. tracturile de substanta alba, cu exceptia celor piramidale si corticopontine
4. Tectum - se gaseste dorsal de sistemul ventricular si este reprezentat de:
1. valul medular inferior - la nivelul bulbului
2. valul medular superior - la nivelul puntii
3. lama cvadrigeminala - la niv mezencefalului.


Substanta cenusie este organizata in 3 categorii de grupe nucleare:
Nucleii nervilor cranieni/nucleii echivalenti/segmentari
Nucleii proprii/ intersegmentari
nucleii de integrare superioara/ suprasegmentari (formatia reticulata si coliculii cvadrigemeni)


Nucleii echivalenti formeaza la nivelul trunchiului 7 coloane:
8. - Coloana somatoaferenta generala SAG corespunde capului cornului posterior este formata
de nucleii senzitivi ai nervului V:
9. - Coloana somatoaferenta speciala SAS - este formata de cei 4 nuclei vestibulari din bulb si doi
nuclei cohleari din punte
10. - Coloana visceroaferenta generala VAG corespunde lamei VII Rexed si contine nucleii senzitivi
dorsali ai nervilor IX si X din bulb.
11. - Coloana visceroaferenta speciala VAS corespunde bazei cornului posterior, este reprezentata
de nucleul tractului solitar la care vin informatii gustative din nervii VII, IX, X.
12. - Coloana somatoeferenta SE corespunde bazei cornului anterior si este formata din nucleii
motori ai nervilor XII,VI IV si III
13. - Coloana visceroeferenta generala VEG parasimpatica corespunde jumatatii anterioare a
lamei VII Rexed. Este formata din urmatorii nuclei:Nc dorsal al n X, nc salivator sup si inf,
lacrimomuconazal, accesor al oculmotorului
14. - Coloana visceroeferenta speciala (branhiomotorie) VES corespunde capului cornului anterior
si este formata din urmatorii nuclei: nc ambiguu, nc motor al n VII, nv motor al n V

Nucleii proprii:
Bulb
6. complexul olivar
7. nucleii arcuati
8. aria postrema
9. nucleii gracilis, cuneat si cuneat accesor
Pontini
k. nucleii pontini
Mezencefal:
substanta neagra
nucleul rosu
nucleul interpeduncular
nucleul insterstitial
nucleul comisural



36Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral





37.Nucleii olivari
15. Nucleii olivari se gasesc in profunzimea olivei bulbare.
16. Sunt in numar de 3, unul principal si doi accesori medial si dorsal.
17. o Nucleul olivar principal are forma de punga plisata si este inconjurat de o lama substire de
subtanta alba numita amiculum ce reprezinta fibre din tractul central al tegmentului.
18. Nucleul olivar principal are doua lame ventrala si dorsala
19. o Nucleul accesor dorsal este situat posterior de lama dorsala a nucleului olivar principal
20. o Nucleul acesor medial este situat medial de nucleul principal intre el si lemniscul medial.
21. Conexiuni:
22. o Aferente
23. Ascendente
24. fibre spinoolivare ajung la nucleii accesori
25. Descendente:
26. Fibre corticoolivare ajung pe lama ventrala nucleului olivar principal
27. Tractul central al tegmentului contine fibre pallidoolivare, talamoolivare si rubroolivare care
ajung pe lama dorsala nucleului principal si pe nucleul accesor median
28. Fibrele cerebeloolivare
29. o Eferente
30. Fibre olivospinale
31. Fibre olivocerebeloase.
32. Se incruciseaza pe linia mediana si formeaza o parte din fibrele arcuate interne unele din ele
ajung la nucleii olivari de partea opusa, altele trec in raport cu nucleul si tractul spinal al nervului V.
33. Fibrele care pleaca de la nucleul olivar principal ajung la neocerebel, iar cele
34. de la nucleii olivari acesori la paleocerebel.
35. Fibrele olivocerebeloase ajung la cerebel pe calea PCI.
36. Nucleii olivari reprezinta un releu intre maduva si cerebel.





38. Nucleii gracil si cuneat
10. Nucleul lui Goll(gracilis) proemina pe fata dorsala a bulbului sub forma unei umflaturi numita
clava.
11. Se intinde in jos pana la obex, in timp ce nucleul lui Burdach(cuneat) este asazat lateral de
nucleul lui Goll.
12. Nucleul lui Burdach il depaseste in inaltime pe cel al lui Goll si coboara ceva mai putin caudal si
daca facem o sectiune orizontala prin bulb, acest nucleu apare sub forma triunghiulara.

l. Cei doi nuclei Goll si Burdach reprezinta al doilea neuron pe traseul cailor
spinobulbotalamocorticale.
m. Sunt neuroni de releu care primesc tractusurile respective, isi trimit axonii ventral care se
incruciseaza, realizeazand incrucisarea piniforma sau decusatio lemniscorum.
n. Dupa incrucisarea lor, fibrele iau directie ascendenta si formeaza un lemnisc: lemniscul median.

La partea dorso-laterala a nucleului Burdach(cuneat), sub corpul restiform se izoleaza un grup
de neuroni ce alcatuiesc nucleul lui von Monakov.
O parte din axonii neuronilor din nucleii Goll si Burdach si unii din nucleul von Monakov nu se
indreapta spre lemniscul median ci vor forma fibrele arciforme ale bulbului
39. Nucleii senzitivi ai trigemenului
o. Nucleii senzitivi ai trigemenului fac parte din nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral ce
formeaza la nivelul trunchiului 7 coloane. Dintre acestea nc trigemenului constituie coloana
somatoaferenta generala ce corespunde capului cornului posterior medular.
p. Sunt alcatuiti din:
q. Nucleul tractului spinal al nervului trigemenului
a. situat in partea posterolaterala a calotei bulbare (tegment), medial de tractul spinal al
trigemenului
r. Nucleul senzitiv superior din punte (al V)
a. situat in partea posterolaterala a tegmentului pontin
s. Nucleul tractului mezencefalic al trigemenului
a. situat in aproprierea substantei cenusii periapeductale (Sylvius)
t. Cei trei nucleii prezinta o somatotopie topografica si functionala.
a. in nucleul tractului spinal din bulb ajunge sensibilitatea tactila protopatica si termoalgezica
b. in nucleul senzitiv superior din punte ajunge sensibilitatea tactila epicritica
c. in nucleul tractului mezencefalic ajunge sensibilitatea proprioceptiva constienta (kinestezica)


40.Nucleul rosu
u. Nucleul rosu este situat la nivelul tegmentului mezencefalic in jumatatea lui superioara,
posterior de substanta neagra.
v. Culoarea rosie este data de vascularizatia bogata si de o cantitate mare de pigmenti de fier.
w. Are doua zone:
x. 1) Zona inferioara magnocelulara mai veche filogenetic numita paleorubru, de unde pleaca
fibrele rubrospinale
y. 2) Zona superioara parvocelulara mai noua filogenetic sau neorubrum care are conexiuni cu
nucleul dintat.


Conexiuni
Aferente:
1) Fibre corticorubrice
2) Fibre palidorubrice
3) Fibre cerebelorubrice ajung la nucleul rosu prin pedunculii cerebelosi superiori
4) Fibre tectorubrice
5) Fibre vestibulorubrice
Eferente:
1) Fibre rubrotalamice
2) Fibre rubrocerebeloase
3) Fibre rubroreticulare
4) Fibre rubroolivare pot intra si in alcatuirea tractului central al tegmentului
5) Fibre rubrospinale



Rolul nucleului rosu este de releu intre maduva spinarii, cerebel si emisfere.
Leziunile la nivelul nucleului rosu, determina aparitia sindromului Benedikt ce se caracterizeaza
prin tulburari oculomotorii ipsilaterale si sindrom cerebelos contralateral.
Tulburarile oculomotorii se datoreaza faptului ca partea mediala a nucleului rosu este strabatuta
de nervul III.
41.Substanta neagra
Substanta neagra este cel mai mare nucleu propriu din trunchiul cerebral.
Se intinde pe verticala intre santul pontomezencefalic si subtalamus si pe orizontala pe toata
latimea pedunculilor cerebrali.
Se gaseste intre piciorul si tegmentul mezencefalului.
Are forma de semiluna cu concavitatea posterior.
Partea sa mediala este strabatuta de fibrele nervului III.
Substanta neagra are doua parti:
Partea compacta situata posterior, spre tegment
1. Contine neuroni bogati in pigment melanic.
2. Pigmentarea incepe la 4 ani si se termina la 16 19 ani.
3. Acesti neuroni secreta L-Dopa care se va depozita la nivelul corpilor striati.
4. Aceasta zona este cea predominant eferenta a substantei negre.
Zona reticulara
1. Formata din neuroni mari dispusi in retea.
2. Nu contine pigment melanic, insa contine GABA si este zona predominant aferenta a substantei
negre.

Conexiuni ale substantei negre:
Aferente:
(1) Fibre corticonigrice
(2) Fibre strionigrice
Aceste fibre au o anumita somatotopie:
Fibrele care vin de la capul nucleului caudat ajung in partea superioara a substantei negre.
Fibrele care vin de la corpul si coada nucleului caudat ajung in partea anterolaterala a substantei
negre
Fibrele care vin de la putamen ajung in restul substantei negre
Aceste fibre transporta GABA cu efect inhibitor si ajung in portiunea reticulata a substantei
negre.
(3) Fibre palidonigrice
(4) Fibre subtalamonigrice
(5) Colaterale de la lemniscul medial
Eferente:
(1) Fibre nigrocorticale
(2) Fibre nigrostriate
care transporta DOPA ce se depoziteaza in neostriat.
Somatotopia este similara cu a fibrelor strionigrice (sens invers), pleaca din zona compacta a
substantei negre si formeaza un circuit impreuna cu fibrele strionigrice (cu rol in reglarea sintezei de
DOPA)
(3) Fibre nigrotalamice
(4) Colaterale catre nucleii comisurali si interstitiali din mezencefal
(5) Fibre nigrotegmentale
(6) Fibre nigrobulbare
(7) Nigrospinale

Rolul substantei negre este de a controla miscarile automate si semiautomate asociate
miscarilor voluntare.
Leziuni la nivelul substantei negre determina aparitia bolii Parkinson, iar la nivelul corpilor striati
determina aparitia coreei Huntington.



42.CCS
are o structura stratificata.De la suprafata spre profunzime sunt:
1.stratul zonal-format din fibre corticotectale
2.stratul cenusiu superficial- prezinta cel mici orizontale,multipolare si fibre corticale care au
traversat stratul zonal
3.stratul optic-format din fibre ale tractului optic si din putine cel mari multipolare ale caror
eferente se duc spre retina
4.stratul lemniscal format din 4 lame:
Lama cenusie intermediara
Lama alba mij
Lama cenusie profunda
Lama alba profunda
Lama cenusie intermediara si lama alba mij constituie zona receptoare a CCS.
Lama cenusie profunda ,cea mai dezvoltata, contine celule de toate marimile ,ale caror dendrite
ajung in stratul optic iar axonii iau parte la formarea tracturilor tectospinal si tectobulbar.

Aferente
Provin de la:
cortexul cerebral(in special de la frontal si occipital)
retina
cu exceptia fibrelor maculare, ele se desprind din tractul optic si pe calea bratului superior ajung
la CCS
fibrele care provin din cadranele retiniene inferioare ( jumatea superioara a campului vizual) se
proiecteaza pe jumatatea mediala a CCS iar cele provenite din cadranele retiniene superioare (
jumatatea inferioara a campului vizual) se proiecteaza pe jumatatea caudolaterala laterala a CCS.
fibrele maculare ajung in portiunea rostrala a CCS doar dupa ce au facut sinapsa in CGL

-CCI(aduc impulsuri auditive cu rol reflex)
-maduva spinarii
Eferente
Ascendente
Tectocorticale(spre occipital)
Tectotalamice
Tectohabenulare
Descendente
Tractul tectonuclear lateral
care are in componenta sa fibre tectoreticulare(cu proiectie difuza bilaterala pentru regiunea
dorsala a formatiunii reticulate, cu rol in activarea cortexului vizual),
fibre tectotegmentale(pentru nucleul rosu si substanta neagra) si
fibre tectopontine directe( pentru nucleii dorsolaterali pontini ale caror prelungiri se duc spre
cerebel pe calea PCM conducand impulsurilevizuale.
Tractul tectonuclear medial -
este format din fibre oculomotoriidintre care unele ajung la nucleul nervului oculomotorului iar
altele la nucleul autonom.
Tractul tectospinal


43.CCI
Este format
dintr-un nucleu principal provenit din substanta cenusie centrala
si o zona celulara subtire formata din 4 straturi, denumita cortex.
Contine neuroni mici si mijlocii multipolari
Grupurile neuronale din nucleul central sunt asezate dupa frecventa sunetelor, de la grave la
acute dinspre inapoi spre inainte, dinspre lateral spre medial si dinspre caudal spre cranial.
CCI sunt uniti intre ei printr-o comisura intercoliculara .
Aferentele CCI provin de la :
lemniscul lateral
CCI contralateral
CGM ipsilateral
cortexul auditiv
de la cerebel (fibre cerebelo-tectale prin PCS )
Eferentele sunt ascendente si descendente.
a) Eferentele ascendente sunt formate din:
fibre tectocorticale
fibre tectogeniculate
fibre acusticooptice
fibre intercoliculare
b) Eferentele descendente sunt constituite dintr-un numar mic de fibre directe spre nucleii nervilor
mototri din TC si mototneuronii medulari.

Conexiunile CCI arata ca au rol de centru reflex acustic dar numai prin intermediul CCS.
Rolul consta in localizarea sunetului si transmisia auditiva spre talamus.


44.Vascularizatia trunchiului cerebral
Arterele care vascularizeaza trunchiul cerebral dau trei tipuri de ramuri:
(1) Paramediane
(2) Circumferentiale scurte
(3) Circumferentiale lungi
Bulb
Arterele paremediane
1. Provin in partea inferioara din trunchiul spinal anterior, in partea superioara din arterele
vertebrale.
2. Ele vascularizeaza piramidele bulbare, nucleul motor al nervului XII si lemniscul medial.
Ramurile circumferentiale scurte
1. provin din trunchiul bazilar si din artera cerebeloasa posterioara si inferioara.
2. Ele vascularizeaza
1. nucleul ambiguu,
2. nucleul dorsal al vagului,
3. nucleu solitar,
4. nucleul tractului spinal al trigemenului,
5. fasciculele spinotalamice,
6. nucleii vestibulari.
Ramurile circumferentiale lungi
1. provin in partea inferioara din arterele spinale posterioare si in partea superioara din artera
cerebeloasa posterioara si inferioara.
2. Vascularizeaza nucleii gracil si cuneat si PCI.

Punte
Ramurile paramediane din trunchiul bazilar vascularizeaza piramidele pontine, lemniscul
medial, nucleul motor al nervului VI.
Circumfernetialele scurte provin tot din trunchiul bazilar si vascularizeaza nucleul motor al
nervului VII, nucleul motor al nervului V, fascicul spinotalamic, nucleul senztivi superior al nervului V.
Circumferentialele lungi provin din cerebeloasa inferioara si anterioara si artera cerebeloasa
superioara vascularizeaza PCS si PCM.

Mezencefal
Arterele paramediane provin din trunchiul bazilar si cerebralele posterioare si vascularizeaza
tracturile piramidale nucleul motor al nervului III, nucleul rosu si partea mediala a substantei negre.
Ramurile circumferentiale scurte se desprind din artera cerebrala posterioara si din
cerebeloasa superioara si vascularizeaza cea mai mare parte a substantei negre si a tegmentului
mezencefalic, fasciul spinotalamic, trigeminotalamic.
Ramurile circumferentiale lungi provin din cerebrala posterioara, artera cerebeloasa
superioara, corodiaiana posterioara si iriga coliculii cvadrigemeni.

Vascularizatia venoasa
Venele mezencefalului dreneaza in marea vena a mezencefalului vena lui Gallen.
Venele puntii si partii superioare a bulbului dreneaza in sinusurile pietroase.
Venele din partea inferioara a bulbului dreneaza in vene spinale si plex venos rahidian.






45.Nc vegetativi in trunchiul cerebral
In trunchiul cerebral avem 4 coloane vegetative si anume
2 coloane viscerale eferente ( speciala sau branhiomotorie si generala) si
2 coloane viscerale aferente ( speciala si generala)

Coloana visceroaferenta generala
corespunde lamei VII Rexed si contine nucleii senzitivi dorsali ai nervilor IX si X din bulb.
Nucleul senzitiv al nervului IX primeste mai ales informatii de la vase si sinusul carotic, iar cel al
lui X de la viscerele din teritoriul de inervatie al acestuia
.
Coloana visceroaferenta speciala
corespunde bazei cornului posterior,
este reprezentata de nucleul tractului solitar la care vin informatii gustative din nervii VII, IX, X.
Limita lui inferioara este reprezentata de decusatia piramidala si limita superiora este in dreptul
nucleului motor al nervului V din punte.

Coloana visceroeferenta generala parasimpatica
corespunde jumatatii anterioare a lamei VII Rexed.
Este formata din urmatorii nuclei:
Nucleul dorsal al X din bulb
situat in profunzimea ariei X
are anteromedial nucleul nervului XII si posterolateral nucleul tractului solitar.
Nucleul salivator al nervului IX din bulb
situat in dreptul extremitatii superioare a nucleului ambiguu
Nucleul salivator superior al nervului VII din punte
Nucleul lacrimomuconazal al nervului VII din punte
Ultimii doi sunt situati medial de nucleul VII
Nucleul accesor al oculomotorului
situat posterior de nucleul motor al nervului III inerveaza fibrele circulare ale irisului si corpul
ciliar

Coloana visceroeferenta speciala (branhiomotorie)
corespunde capului cornului anterior si este formata din urmatorii nuclei:
Nucleul ambiguu (din bulb) el are 3 parti - nc n IX X si XI - inerveaza mm
laringelui/faringelui/esofagului
Nucleul motor al nervului VII din punte mm mimicii
Nucleul motor al nervului V in dreptul fosetei superioara la nivelul puntii, inerveaza muschii
masticatori, muschii tensor al timpanului, tensor al valului palatin, pantecele anterior al digastricului si
m. milohioidian

46.Nc somatomotori in tr cerebral
Coloana somatoeferenta
corespunde bazei cornului anterior si este formata din urmatorii nuclei:
Nucleul motor al nervului XII
situat in profunzimea ariei hipoglosului,
este inconjurat de nucleii perihipoglossali (nucleii Roller, Prepositus, Staderini)
inerveaza toti muschii limbii fara palatoglos si stiloglos.
Nucleul motor al nervului VI din punte
formeaza impreuna cu genunchiul intern al lui VII coliculul facialului si
inerveaza muschiul drept extern al globului ocular.
Nucleul motor al nervului IV din mezencefal
este cel mai mic nucleu motor,
este situat anterior de substanta cenusie periapeductala,
inerveaza muschiul oblic superior al globului ocular
Nucleul motor al nervului III din mezencefal
situat superior de nucleul nervului IV,
inerveaza toti muschii extrinseci al globului ocular (cu exceptii)
**EXTRA
Toti nervii cranieni cu origine in nucleii care rezulta din coloana somitica eferenta isi au originea
pe fata ventrala a trunchiului cu o exceptie: trohlearul, care este pe fata dorsala a puntii.

47.Nc. branhiomotori in tr cerebral
Coloana visceroeferenta speciala (branhiomotorie)
corespunde capului cornului anterior si este formata din urmatorii nuclei:
o Nucleul ambiguu (din bulb) el are 3 parti:
O parte superioara care inervaza m. stilofaringian prin nervul IX
O parte mijlocie care inerveaza muschii faringelui, esofagului si cricotiroidian prin nervul X
O parte inferioara care inerveaza restul muschii mm.laringelui prin ramura interna al nervuluI XI.
o Nucleul motor al nervului VII din punte are mai multe parti:
O parte dorsomediala inerveaza muschii auriculari si pantecele occipital sl occipitofrontalului
O parte ventromediala inerveaza muschii paltysma si scaritei
O parte intermediara pentru muschii mimicii din etajul superior si mijlociu
O parte laterala pentru muschii din etajul inferior al fetei
o Nucleul motor al nervului V
1. in dreptul fosetei superioara la nivelul puntii,
2. inerveaza muschii masticatori,
3. muschii tensor al timpanului,
4. tensor al valului palatin,
5. pantecele anterior al digastricului si
6. m. milohioidian

** VARIANTA MAI SIMPLA
Coloana visceroeferenta speciala (branhiomotorie)
corespunde capului cornului anterior si este formata din urmatorii nuclei:
Nucleul ambiguu (din bulb) el are 3 parti.
Eferentele de la acest nivel pleaca pe calea nervilor IX, X,XI
Nucleul motor al nervului VII din punte
Nucleul motor al nervului V in dreptul fosetei superioara la nivelul puntii,

Toti nervii care iau nastere din nucleii derivati din coloana motorie branhiala se distribuie
evident muschilor care rezulta din evolutia arcurilor branhiale, fiecare nerv deservind un arc propriu.
1) Nervul arcului I este trigemenul iar din arcul I deriva muschii masticatori.
2) Facialul este nervul arcului II, arc din care rezulta muschii pielosi ai fetei si ai gatului.
3) Glosofaringianul este nervul arcului III din care deriva muschii faringelui
4) Vagul si accesorul (spinalul) sunt nervii arcurilor IV si V din care rezulta muschii faringelui si
laringelui.
Fibrelor motorii li se adauga (la iesirea din trunchi) fibre senzitive si fibre vegetative astfel incat
ei devin nervi mixti.
Originea acestor nervi este pe fata antero-laterala a trunchiului cerebral.
48.Lemniscul medial
In regiunea toracica superioara, iau nastere cele 2 fascicule: fasciculul Gracilis (Goll)
situat langa septul median posterior, care contine fibre din segmentele coccigian, sacrat, lombar
si toracic inferior asezate in ordine medio-laterala si fasciculul Cuneat (Burdach) care este situat
lateral si are fibre din regiunea toracica superioara si din regiunea cervicala.
Cele 2 tractusuri se formeaza in cordonul posterior si nu fac sinapsa in MS, urca in bulb
unde fac sinapsa cu deutoneuronul din regiunea dorsala a bulbului si anume nucleii Gracilis si
Cuneat. Ajunse la bulb, fibrele inconjoara nucleii pe fetele lor laterale apoi trec dorsal de nucleu
si in continuare medial de acesta si fac sinapsa cu neuronii acestor nuclei.
Prelungirile axonice ale neuronilor din nucleii Gracilis si Cuneat ies pe fata ventrala a
bulbului sub forma fibrelor arcuate interne. Fibrele arcuate interne se incruciseaza pe linia
mediana cu cele de partea opusa si formeaza decusatia senzitiva sau decusatia lemniscorum al
lui Spitzka. Realizand aceasta incrucisare, fibrele arciforme taie cornul posterior medular. In
aceasta decusatie, fibrele de la nucleul Gracil se aseaza ventral, cele de la Cuneat se aseaza
dorsal.
Dupa incrucisare, fibrele devin ascendente, se aseaza de o parte si de alta a rafeului
bulbar si alcatuiesc lemniscul medial sau banda lui Reil.
Lemniscul lateral in regiunea superioara a bulbului se alatura tractului spinotalamic
anterior. In punte este situat in partea dorsala a puntii, in mezencefal se aseaza lateral de nucleul
rosu si ajunge in talamus unde se gaseste al 3-lea neuron in nucleul ventral postero-lateral
talamic.
Lezarea acestor tractusuri diminueaza capacitatea de localizare a stimulului si produce
nesiguranta miscarilor active. In sifilis, individul cu tabes, pierde controlul miscarilor, pierde
echilibrul la inchiderea ochilor. Individul cu tabes are miscari exagerate si localizeaza cu greu
zona stimulata. Intr-o alta afectiune, siringomielia unde se distruge substanta cenusie
periependimara vom avea anestezia sensibilitatii tactile si termoalgezice.dar se pastreaza
sensibilitatea epicritica.

49.Fascicule de asociatie la niv trunchiului cerebral(FLM,FLD,TCT)

Caile de asociatie sunt alcatuite din fascicule proprii, longitudinale care depasesc cu putin
limitele superioare si inferioare ale TC.
Ele realizeaza legatura intre nucleii motori ai nervilor cranieni care actioneaza in sinergism sau
care intervin in raspunsurile reflexe la impulsurile venite de la nucleii senzitivi.
Sunt in nr de 3:
1) Fasciculul longitudinal medial (FLM)
2) Tractul central al tegmentului (TCT)
3) Fasciculul longitudinal dorsal (FLD)

1) FLM
isi are originea in regiunea mezencefalodiencefalica, in dreptul nucleului interstitial
- se termina in maduva
- in traiectul prin TC este situat ventral de substanta centrala, de o parte si de alta a rafeului
- in mezencefal este situat ventrolateral de nucleul nervului oculomotor si dorsal de decusatia
PCS
- in punte este situat imediat ventral de planseul V4 avand lateral nucleul nervului abducens si
genunchiul nervului facial
- in bulb este situat ventral de nucleul nervului hipoglos
- in MS se termina in regiunea toracica superioara pe neuronii zonei corespunzatoare lamei VIII.
- in consistenta sa intra fibre descendente, ascendente, bifurcate ipsi- si contralaterale a caror
mielinizare este timpurie.
- conduce impulsuri provenite din surse diferite, in special vestibulare spre nucleii oculomotori si
cei ai muschilor cefei.
a) Fibrele descendente sunt:
Fasciculul vestibulospinal medial
cu originea in nucleii vestibulari mediali de ambele parti .
Unele fibre se termina pe motoneuronii alfa din coarnele anterioare ale maduvei cervicale, cu
efect inhibitor asupra acestora.
Tractul interstitiospinal si fibre de la nucleul comisural care conduc spre nucleii oculomotori
impulsuri de la articulatii dar si de la nucleii dintat, globos si emboliform pe calea PCS.
Fasciculul reticulospinal medial
Fibre tectobulbare si tectospinale
Fibre internucleare ce conduc in ambele sensuri facand legatura intre nucleii oculomotori ai
nervilor III, IV si VI si nucleul nervului accesor.
b) Fibrele ascendente
au originea in nucleii vestibulari si in nucleul interstitial al nervului vestibular.
sunt destinate in cea mai mare parte nucleilor oculomotori
c) Alte fibre care intra in alcatuirea FLM:
cele care unesc nucleul proabducens cu nucleul nervului oculomotor de partea opusa
(fasciculul intercalar)
fibre de la nucleul dorsal al corpului trapezoid si din lemniscul lateral care se duc la nucleii
motori ai nervilor trigemeni si facial ( explica reflexul muschilor stapedius)
fibre cu originea in nucleul dintat cerebelos indreptate direct spre nucleul nervului oculomotor
(muschiul drept superior) singurul caz in care cerebelul este conectat cu un neuron inferior
Functia FLM:
mediaza miscarile conjugate ale ochilor (oculogire), ale capului (cefalogire) si combinatia dintre
ele (oculocefalogire) ca raspuns la stimulii vestibulari
coordoneaza miscarile buzelor si limbii in timpul vorbirii datorita conexiunilor pe care le
realizeaza intre nervul facial si hipoglos
intervine in reflexele kinetostatice ==> in mentinerea echilibrului, in afara de impulsurile
proprioceptive, un rol important il au si impulsurile vestibulare provocate de modificarile de pozitie ale
capului
mediaza reflexe vegetative ca: voma, reactiile vasomotorii, palpitatii, transpiratii.

2.TCT
este situat in mezencefal, lateral de FLM si dorsolateral de nucleul rosu si de decusatia PCS
in punte si in bulb este usor lateralizat in special la nivelul bulbului inferior unde se termina in
complexul olivar ipsilateral forman amiculum
contine fibre ascendente si fibre descendente
a) Fibrele descendente:
au originea in nucleul lenticular si caudat, si in special in substanta cenusie din dreptul CCS si a
nucleului rosu.
ele se termina in complexul olivar care le proiecteaza mai departe pe calea PCI, pe cerebelul
contralateral
b) Fibrele ascendente:
sunt fibre lungi ce iau parte la formarea SRAA.
Ele se imprastie in formatiunea reticulata talamica, in nucleii intralaminari, in regiunea
subtalamica si prin intermediul acestora activeaza hipotalamusul si cortexul cerebral.
pot fi si fibre ascendente scurte care servesc la conducerea intrareticulara

3. FLD ( sau al lui Schutz)
Strabate TC fiind situat langa linia mediana in substanta cenusie centrala.
Initial este situat lateral de FLM si apoi dorsal.
In componenta sa intra fibre ascendente si descendente, de asemenea.
a) Fibrele descendente
originea in nucleii hipotalamusului posterior: nucleul preoptic, tuberoinfundibulari si mamilari
sunt considerate continuarea fibrelor caudale ale sistemului de fibre periventriculare (acestea
leaga nucleul medial dorsal talamic de nucleii hipotalamici)
aceste fibre se distribuie nucleilor vegetativi ai nervilor cranieni (accesor al oculomotorului,
salivator superior al facialului, salivator inferior al glosofaringianului, dorsal al vagului) precum si
nucleilor solitar, ambiguu, hipoglos si CCS.
b) Fibrele ascendente
au originea in MS si in TC
conduc sensibilitatea gustativa si viscerala spre hipotalamus

50.Meningele spinale
Este dispus pe toata lungimea maduvei.
Este compus din 3 tunici concentrice care de la exterior spre interior sunt:
Dura mater:
are rol de protectie
corespunde foitei interne a durei mater cerebrale
este alb-sidefie
este formata din tes. conj. dens
formeaza o teaca de invelis pentru trunchiul n. spinal pana la iesirea din gaura intervertebrala
inveleste si o parte din filum terminale (superior)
intre vertebre si dura mater = spatiul epidural care contine plexuri nervoase
Arahnoida:
subtire,
avasculara
intre ea si dura mater = spatiul subdural
Pia mater:
mai groasa si mai putin vascularizata decat cea cerebrala
este formata din 2 foite:
1. epipia, situata superficial;
2. pia intima care adera de suprafata maduvei si patrunde in santuri si fisuri
intre cele 2 foite ale piei mater, in dreptul FMA = linea splendes.
De la niv. piei mater se desprind niste prelungiri = ligamente dintate, care sunt in nr. de 21 de
perechi, ultima pereche la niv. T12-L1.
Ligamentele dintate reprezinta arcade pe unde trec nervii spinali in traiectul lor catre iesire
Intre arahnoida si pia mater = spatiul subarahnoidian care contine LCR