Maduva Spinarii

Este cea mai veche componenta a sistemului nervos central

Măduva spinării face parte din sistemul nervos central al vertebratelor, fiind
protejată de canalul vertebral, legat de gât, trunchi și extremitățile corpului prin
intermediul nervilor spinali, fiind învelit la fel ca și creierul într-o membrană
conjunctivă denumită meninge.

Maduva spinarii are forma tubulara si este situata la nivelul canalului

vertebral (C1) si se intinde de la foramen magnum pana la primele 2 vertebre
lombare (L1-L2).*

Maduva spinarii este alcatuita din 31 de segmente, iar la nivelul fiecarui

segment se formeaza cate o pereche de nervi spinali. Fiecare nerv spinal
prezinta la randul sau o radacina motorie si un senzitiva (ambele iau nastere
de la nivelul maduvei spinarii).*

Maduva spinarii are dimensiuni diferite in functie de sex, aproximativ 45 de

cm la barbati si aproximativ 41 cm la femei, greutatea variaza intre 35-40 de
grame,* are diametrul maxim de aproximativ 10-12mm si minim de
aproximativ 8mm.
Maduva are forma unui cilindru aplatizat si urmeaza curburile coloanei
vertebrale (nu are un traiect rectiliniu), prezinta o curbura cervicala convexa
anterior cu una toracala convexa posterior.

Aceasta prezinta 4 fete:

- fata anterioara;
- fata posterioara;
- 2 fete laterale.*

Cele 2 componente ale S.N.C. (M.S. si Creierul) sunt invelite la exterior de

meninge. *

Acest invelis are rol de a proteja maduva si creierul (functionand ca o bariera

impotriva a numerosi agenti patogen), meningele este format din 3 foite, si
anume:*
1. Dura mater (foita externa);
2. Aranhoida (foita mijlocie);
3. Pia mater (foita interna)
4. In jurulu maduvei spinarii si encefalului circula lichidul cefalo-
rahidian (LCR) care are rol de a le proteja si hrani.*
Măduva spinării face parte din sistemul nervos central, ea conectează creierul
cu restul corpului. Maduva este continuată în partea anterioară cu bulbul
rahidian și emite semnale pe nervii spinali în diferite părți ale membrelor și
trunchiului.

Este situata la nivelul canalului vertebral (C1) si se intinde de la gaura

occipitala( foramen magnum) pana la primele 2 vertebre lombare (L1-L2).*

Maduva spinarii are dimensiuni diferite in functie de sex, aproximativ 45 de

cm la barbati si aproximativ 41 cm la femei, greutatea variaza intre 35-40 de
grame,* are diametrul maxim de aproximativ 10-12mm si minim de
aproximativ 8mm.
Are forma unui cilindru aplatizat antero-posterior, urmeaza curburile
coloanei vertebrale si prezinta 2 curburi, una cervicala convexa anterior si
una toracala convexa posterior. Este delimitata de o serie de santuri verticale
in cordoane anterioare, posterioare si laterale.
Maduva este un cordon longitudinal gros de țesuturi nervoase, care se
extinde de-a lungul spatelui dorsal la nivelul vertebratelor până la corpurile
vertebrelor, este situata în canalul vertebral si invelita de cele 3 foite ale
meningelui spinal. Aceasta nu ocupa in intregime canalul vertebral nici in
latime si nici in lugime.

Meningele are rol de a proteja maduva si creierul (functionand ca o bariera

impotriva a numerosi agenti patogen), meningele este format din 3 foite, si
anume:*

1. Dura mater (foita externa);

2. Aranhoida (foita mijlocie);
3. Pia mater (foita interna)

Ca si in cazul encefalului si in jurul maduvei spinarii circula lichidul cefalo-

rahidian (LCR) care are rol de a le proteja si hrani. In jurulu maduvei
spinarii si encefalului circula lichidul cefalo-rahidian (LCR) care are rol de a
le proteja si hrani.*

Maduva spinarii este formata la exterior din substanta alba iar la interior din
substanta cenusie. Nu prezintă acelaşi aspect în toate regiunile, fapt care
permite recunoaşterea nivelului la care s-a practicat secţiunea.
Ea este irigată de un sistem arterial dublu cu origine embrionară diferită.
Are un sistem arterial dublu de irigare cu origine embrionara diferita.

Maduva pe langa rolul de a trasmite impulsuri nervoase de la și spre creier

are si rol de a acționa ca un centru pentru realizarea și coordonarea multor
acțiuni reflexe independente de creier (constă, în principal, din multă materie
albă aranjată în coloane și trasee de fibre longitudinale, de-a lungul unui
miez central de materie cenuși), în forma literei H în secțiune transversală și
este străpunsă în centru printr-un mic canal longitudinal, ce continuă cu
ventriculele din creier, numite și medulla spinalis. Deși nervii spinali aduc
informații către alte organe și părți ale corpului, creierul trimite semnale
către restul corpului.

Maduva spinarii este alcatuita din 31 de segmente, iar la nivelul fiecarui

segment se formeaza cate o pereche de nervi spinali. Fiecare nerv spinal
prezinta la randul sau o radacina motorie si un senzitiva (ambele iau nastere
de la nivelul maduvei spinarii).*
Măduva spinării are forma unui cilindru turtit în sens antero-posterior,
prezentând astfel patru feţe şi anume:

• O faţă anterioară;

• O faţă posterioară;

• Două feţe laterale.

Faţa anterioară este delimitată prin intermediul celor două şanţuri colaterale
medulare anterioare sau ventrale. Acestea sunt nişte şanţuri imaginare marcate
de ieşirea rădăcinilor motorii (anterioare) ale nervilor spinali. La nivelul
porţiuni mediene a acestei feţe se poate identifica şanţul median medular
anterior. Între şantul median anterior şi şanţurile laterale anterioare se
delimitează, de o parte şi de alta, cordoanele anterioare.

Faţa posterioară este delimitată prin intermediul celor două şanţuri colaterale
posterioare sau dorsale. Acestea sunt nişte şanţuri imaginare marcate de ieşirea
rădăcinilor senzitive (posterioare). La nivelul porţiunii mediene a acestei feţe se
poate identifica şanţul median medular posterior. Între şanţul median posterior
şi şanţurile laterale posterioare se delimitează, de o parte şi de alta, cordoanele
posterioare. La nivelul regiunii cervicale aceste cordoane sunt împărţite prin
intermediul şanţului intermediar posterior în fasciculul gracilis sau Goll, situat
medial, şi fasciculul cuneat sau Burdach, situat lateral.

Cele două feţe laterale sunt delimitate de şanţurile colaterale medulare anterior,
respectiv posterior. Acestea corespund cordoanelor medulare laterale.
Substanţa cenuşie a măduvii spinării

Dacă realizăm o secţiune la nivelul măduvei spinării, vom putea observa faptul
că aceasta este alcătuită atât din substanţă alba, cât şi din substanţă cenuşie.
Substanţa cenuşie este substanţa centrilor şi releelor, unde corpii celulelor
neuronale se aglomerează în nuclei şi unde neuronii realizează sinapse între ei.
Substanţa albă este locul unde prelungirile celulare se aglomerează în fascicule
şi alcătuiesc aparatul de transmisie.

Substanţa albă este distribuită circumferenţial, în jurul substanţei cenuşii.

Substanţa cenuşie are forma literei „H”, prezentând două porţiuni antero-
posterioare, ce sunt unite printr-o punte transversală.
În porţiunea centrală a acestei punţi putem identifica canalul ependimar.
Canalul ependimar se întinde în porţiunea superioară până la nivelul unghiului
inferior al ventriculului IV cerebral, iar în porţiunea inferioară până la nivelul
unei dilatări ce poartă denumirea de ventricul terminal sau ventriculul V şi
conţine lichid cefalorahidian.
Substanţei cenuşii medulare îi pot fi descrise:
- două coarne anterioare,
- două coarne posterioare şi
- două coarne laterale ce sunt prezente numai la nivelul măduvei toracale.

Neuronii de la nivelul substanţei cenuşii sunt organizaţi sub formă de coloane

nucleare cu dispoziţie longitudinală.

Cornul posterior este mai subţire şi ajunge mai aproape de suprafaţa măduvei
spre deosebire de cornul anterior. Acesta este alcătuit dintr-un cap, un gât şi o
bază.

La nivelul capului se pot identifica:

• nucleul posteromarginal;
• substanţa gelatinoasă a lui Rolando;
• nucleul capului cornului posterior.

La nivelul bazei se pot identifica:

• nucleul dorsal a lui Clarke;
• nucleul extern a lui Bechterev.
Substanta cenusie este substanta centrilor si releelor, loc in care corpii celulelor
neuronale se aglomereaza in nuclei iar neuronii realizeasza sinapse intre ei.

In jurulu substantei cenusii este distribuita circular substanta alba.

Aceasta substanta cenusie prezinta 2 portiuni antero-posterioare care sunt unite

prin intermediul unei punti transversale.

In partea centrala(mijlocul) a substantei cenusii se observa canalul ependimar;

Canal care se intinde:
- In portiunea superioara: pe toata lungimea maduvei pana la nivelul unghiului
inferior al ventriculului IV cerebral;
- In portiunea inferioara: pana la partea mijlocie a filumului terminale (contine
lichid cefalo-rahidian).

Cele două porţiuni longitudinale prezintă o componentă motorie-anterioară

(situata anterior canalului ependimar) şi o componentă senzitivă-
posterioară(situata posterior canalului); Aceste 2 componente prezinta o
porţiune somatică şi una vegetativă(situată înspre canalul ependimar).
Zona vegetativă a măduvei se întinde de la un corn lateral la celălalt cuprinzând
comisura cenuşie.\

Intr-o sectiune trasnversala extremitatile longitudinale poarta numele de coarne;

Atfel substanţei cenuşii putandu-i fi descrise:
- două coarne anterioare;
- două coarne posterioare;
- două coarne laterale ce sunt prezente numai la nivelul măduvei toracale.

Cornul anterior – are o forma aproape patrulatera.

Nucleii cornului anterior au aspectul unor coloane de celule somatomotorii

dezvoltate inegal de-a lungul maduvei.

Nucelii acestui corn sunt:

De la nivelul coarnelor posterioare iau naştere fibrele senzitive ce formează
rădăcina posterioară a nervului spinal.

Cornul anterior prezintă următorii nuclei:

• nucleul dorsolateral;
• nucleul ventrolateral;
• nucleul retrodorsolateral;
• nucleul dorsomedial;
• nucleul ventromedial central şi cel anterior.
În porţiunea cervicală a măduvii spinării se poate identifica şi nucleul accesor
spinal.

Cornul lateral prezintă doi nuclei: nucleul intermediolateral şi nucleul

intermediomedial. Acestea conţin celule ce stau la baza sistemului nervos
simpatic.
- nucleul anteromedial, se întinde de la C1 la S4;
- nucleul anterolateral;
- nucleul posterolateral, acesti nuclei laterali emit între C1 şi C4 fibre care vor constitui rădăcina medulară a
nervului accesor.
- nucleul posteromedial mai puţin dezvoltat;
- nucleul central al capului cornului anterior, se gaseste doar la nivelul celor 2 intumescente.

Aceşti nuclei conţin în structura lor celule radiculare anterioare somatomotorii având sub control inervaţia
muşchilor striaţi ai vieţii de relaţie.

Cornul posterior - este mai alungit şi mai subţire decât cel anterior, prezentând o baza, un col şi un cap (acesta
este separat de suprafat maduvei prin zona marginala – lissauer).

La nivelul capului gasim:

• nucleul postero-marginal;
• substanţa gelatinoasă a lui Rolando;
• nucleul capului cornului posterior.

La nivelul bazei se pot identifica:

• nucleul dorsal a lui Stilling-Clarke (in portiunea mediala);
• nucleul extern a lui Bechterev.
De la nivelul coarnelor posterioare iau naştere fibrele senzitive ce formează rădăcina posterioară a nervului
spinal.

Cornul lateral – este format la nivelul toracelui de centrii vegetativi simpatici ai maduvei spinarii (situati la
nivelul coloanei laterale).

Centrii vegetativi simpatici sunt reprezentati de:

 Centrul ilido-dilatator (intre C8 si T3);

 Centrul cardioaccelerator (T1-T4);
 Centrii bronhopulmonari ((T3-T5);
 Centrii pilomotori, sudorali şi vasomotori (T2-Tl2);
 Centrii splanhnici abdominali (T6 şi L2);
 Centrii splanhnici pelvini (L1 şi L4).
Substanţa albă a măduvei spinării

Este localizată la periferia substanţei cenuşii şi este organizată în trei perechi de

cordoane: o pereche anterioară, o pereche posterioară şi o pereche laterală.
Aceste cordoane sunt alcătuite din tracturi sau fascicule de fibre exogene sau
endogene.

Fibrele endogene sunt reprezentate de:

1. Fibre ascendente (senzitive) - acestea la rândul lor se împart în:

• Exteroceptive:
- Tactile fine (epicritice) reprezentate de fasciculul gracilis (fasciculul
spinobulbar Goll) şi de fasciculul cuneat (fasciculul spinobulbar Burdach);
- Tactile grosiere (protopatice) reprezentate de tractul spinotalamic anterior sau
calea sensibilităţii tactile protopatice;
- Termice şi durereoase reprezentate de tractul spinotalamic lateral sau calea
sensibilităţii termice şi dureroase.

• Proprioceptive:
- Conştiente, reprezentate de fasciculele gracilis şi cuneat, denumite şi calea
sensibilităţii proprioceptive conştiente;
- Inconştiente, reprezentate de fasciculul spinocerebelos posterior
(spinocerebelos direct Fleichsig) şi fasciculul spinocerebelos anterior
(spinocerebelos încrucişat Gowers) ; acestea mai poartă denumirea de calea
sensibilităţii proprioceptive inconştiente;
• Interoceptive.

2. Descendente (motorii) - acestea pot fi:

• Piramidale:
- Fasciculul corticospinal anterior (corticospinal medial, corticospinal direct) şi
fasciculul corticospinal lateral (corticospinal încrucişat);
- Fasciculul corticonuclear;
- Fasciculul corticooculocefalogir.
Ultimele două nu trec pe la nivelul măduvii.

• Extrapiramidale:
- Fasciculul tectospinal;
- Fasciculul rubrospinal;
- Fasciculul nigrospinal;
- Fasciculul reticulospinal;
Centrii vegetativi parasimpatici sunt prezenti doar la nivelul sacrului (spre deosebire de cei simpatici), acestia sunt reprezentati de urmatorii centrii:
  Centrul mictiunii;
 Centrul defecatiei;
 Centrii erectiei si ejacularii.

Cornul lateral are 2 nuclei: nucleul intermediolateral şi nucleul intermediomedial, acesti 2 nuclei prezinta celule care stau la baza sistemului nervos simpatic.

Substanta alba – inveleste substanta cenusie

La acest nivel se intalneste o serie de cordoane, cordoane care se impart in 3
perechi:
a) O pereche anterioara;
b) O pereche posterioara;
c) O pereche laterala.
Aceste cordoane contin atat fibre lungi ascendente si descendente care au
dispozitie periferica cat si fibre scurte de asociatie prin intermediul carora se
leaga diferite segmente apropiate ale maduvei fara ca acestea sa o paraseasca.
Fibrele lungi au traiect vertical si conetceaza maduva cu encefalul.
Fibrele scurte sunt localizate in imediata vecinatate a substantei cenusii si
realizeaza functia de centru reflex.

Fibrele din substanta alba au aceeaşi origine, aceeaşi terminaţie, aceeaşi

funcţie si ocupă aceeaşi porţiune din cordon

Aceste fibre au origini diferite, si anume:

- Origine encefalica (reprezentata de axonii neuronilor din scoarta cerebrala);
- Origine medulara (reprezentata de axonii celulei substantei cenusii a
maduvei);
- Origine extra-nevraxiala (reprezentata de axonii celulelor situate la nivelul
glanglionului spinal).

Daca clasificam fasciculele dupa functie acestea sunt de 3 tipuri:

senzitive(ascendente), se formeaza din fibre lungi verticale…..
motorii(descendente), se formeaza din fibre lungi verticale……
de asociatie, se formeaza din fibre lungi, mijlocii sau scurte
- Fasciculul olivospinal;
- Fasciculul vestibulospinal.
Cordoanele medulare
După cum am menţionar anterior, cordoanele medulare se împart în cordonul
anterior, cordonul lateral şi cordonul posterior.

În alcătuirea cordonului anterior intră următoarele tracturi:

- Tracturi ascendente reprezentate de tracul spinotalamic anterior;
- Tracturi descendente reprezentate de: tractul corticospinal anterior, tractul
vestibulospinal medial, tractul tectospinal, tractul reticulospinal ventral;
- Tracturi de asociaţie reprezentate de tractul fundamental ventral.
În alcătuirea cordonului lateral intră următoarele tracturi:
- Tracturi ascendente reprezentate de: tractul spinocerebelos anterior, tractul
spinocerebelos posterior, tractul spinotecal şi tractul spinotalamic;
- Tracturi descendente reprezentate de: tractul rubrospinal, tractul corticospinal
lateral, tractul olivospinal, tractul reticulospinal lateral, tractul vestibulospinal
lateral;
- Tracturi de asociaţie reprezentate de tractul fundamental lateral.
În alcătuirea cordonului posterior intră următoarele tracturi:
- Tracturi ascendente reprezentate de fasciculul gracilis şi fasciculul cuneatus;
- Tracturi de asociaţie reprezentate de tractul intesegmental anterior.

VASCULARIZAŢIA MĂDUVEI SPINĂRII

Măduva spinării este irigată de un sistem arterial dublu cu origine
embrionară diferită. Acest sistem dublu este reprezentat de un sistem de vase
paralele cu axul măduvei, care este format din arterele spinale anterioare şi
posterioare cu provenienţă din artera vertebrală, şi un sistem de vase
transversale simetrice cu dispoziţie metamerică, acestea formând arterele
radiculare. Între cele două sisteme vasculare există anastomoze multiple.
Arterele spinale (rami spinalis) sunt în număr de 4, din care două
anterioare şi două posterioare.
Arterele anterioare se unesc şi formează trunchiul spinal anterior ce se
angajează în fisura mediană anterioară şi se termină la nivelul vertebrelor C5 şi
C6.
Cele două artere posterioare sunt reunite prin anastomoze, formând cercuri
perimedulare şi coloane vasculare.
Arterele radiculare (rami radiculares) urmează rădăcina nervilor
spinali în gaura de conjugare.
Măduva este foarte bine vascularizată la nivelul intumescenţelor la
acest nivel existând artera intumescenţei cervicale şi artera intumescenţei lombare.
 VASCULARIZAŢIA MĂDUVEI SPINĂRII

Maduva este irigata de un sistem arterial dublu care au origini embrionare

diferite. Acest sistem de irigare dublu esete reprezentat de:
Artere vertebrale, reprezentate de vase paralele cu axul maduvei
Arterele radiculare, reprezentate de un sistem de vase transversale simetrice
cu dispozitie metamerica.

In ambele sisteme vasculare exista multiple anastomoze.

Arterel spinale se divid in 2 categorii:
Artere spinale anterioare (2), se unesc si formeaza trunchiul spinal anterior
Artere spinale posterioare (2), acestea sunt unite prin anastomoze si formeaza
cercuri peri-medulare si coloane vasculare.
Arterele radiculare - urmeaza radacina nervilor spinali in gaura de conjugare.
Acestea sunt in numar de 31 de perechi si provin din arterele vertebrale,
cervicale profunde. cervicale ascendente, intercostale posterioare si sacrate.
Traiectoria acestora este aceeasi ca cea a nervilor spinali (bifucandu-se intr-un
ram anterior si unul posterior).

Cele 2 intumescente ale maduvei spinarii (cervicala si lombara) sunt foarte

bine vascularizate prin cele 2 artere proprii fiecarei intumescente.
 Venele sunt dispuse la fel ca şi arterele, sub forma a două sisteme
vasculare, şi anume un sistem intramedular şi un alt sistem perimedular.
Venele spinale anterioare (v. spinales anteriores) şi cele posterioare (v.
spinales posteriores) constituie o reţea perimedulară ce însoţeşte rădăcinile.
Ele drenează în plexul venos vertebral intern anterior (plexus venosus
vertebralis internus anterior) şi plexul venos vertebral intern posterior (plexus
venosus vertebralis internus posterior) situate în spaţiul epidural. Plexurile
prezintă anastomoze bogate pe faţa posterioară a corpilor vertebrali.
Venele sunt dispuse precum arterele, mai exact printr-un sistem vascular
itramedular si un sistem vascular perimedular; acesta din urma formandu-se
din / acestea se impart in:
- Vene spinale anterioare
- Vene spinale posterioare