Sunteți pe pagina 1din 7

Testul 1: Metode si Tehnici de Reeducare Neuro-Motorie

1. Neuronul si celula glia.

R: Denumirea de neuron a fost data de germanul Waldeyer-Hartz.


Neuronul este unitatea morfofunctionala a sistemului nervos, fiind o celula nervoasa specializata. Este o celula diferentiata
specific care genereaza si conduce impulsul nervos.
Numarul neuronilor variaza, la nivelul cortexului sunt aproximativ 14 miliarde iar la nivelul sistemului nervos central intre
40-50 de miliarde.
Aceasta celula nervoasa este formata din corp si prelungiri nervoase (nucleu, corp celular, dendrite, axon, teaca de mielina,
celula Schawnn, strangulatii Ranvier, butoni terminali).

Din punct de vedere functionale neuronii se impart in 3 regiuni: regiunea receptoare (rol de a receptiona si procesa
informatia), regiunea conductoare(rol de a conduce indormatia, leaga regiunea receptoare de cea efectoare) si regiunea
efectoare.

Celulele gliale sunt de forme si dimensiuni diferite si de 10-15 ori mai multe decat neuronii, ele ocupa spatiul dintre
neuroni.

Aceste celule au numeroase functii:


- hranirea neuronilor prin transferul substantelor nutritive din capilarele sanguine catre neuroni;
- prin participarea la formarea tecilor de mielina sustin si protejeaza mecanic neuronii;
- realizeaza bariera hematoencefalica prin care protejeaza neuronii sistemului nervos central de substantelor toxice,
microbi, metaboliti ce au tendinta sa treaca in neuroni din capilarele sanguine;
- eliminarea microbilor si neuronilor morti;
- ocupa spatiile ramase libere de neuronii morti, asigurand reinnoirea populatiilor de celule gliale;
- intervenind rapid in inflamatii si infectii deoarece au un grad ridicat de reactivitate.

Celule gliale se impart in sistemul nervos central in: astrocite, microglii ,celule ependimare , oligodendroglie; Iar in
sistemul nervos periferic in: celule Schwann, nevroglii satelite din ganglionii periferici.

2. Structura sistemului nervos central.

Ţesutul nervos este constituit din neuroni (celule nervoase) si neuroglia (ţesutul de susţinere).
Sistemul nervos central este compus din:
- 75% celule (35% - neuroni si 40% - celule gliale);
- 15% substanta extracelulara;
- 10% sange si vase sangvine.

Sistemul nervos central este reprezentat de:


 Encefal, care are 2 componente (trunchiul cerebral si prozencefal, subdivizate si ele la randul lor).
 Maduva Spinarii.
3. Proprietățile fundamentale ale neuronilor.

Proprietatile fundamentale ale neuronilor sunt:

1). Conductabilitatea – proprietatea neuronulilor de a transmite impulsuri electrice de-a lungul prelungirilor sale;

2). Excitabilitatea – proprietatea neuronilor de a raspunde la stimulii eletrici prin generarea unui potential de actiune.

3). Regenerarea – este proprietatea neuronilor de a se reface in urma unor lezari;

4). Degenerescenta – reprezinta degradarea neuronului in cazul lezarii serioase a axonului.

4. Nervii cranieni, descriere amanuntita.


Acesti nervi ser impart in 3 categorii de nervi:

Nervi senzitivi: nervul olfactiv (I), optic (II) si vestibulocohlear (VIII).

Nervi motorii: nervul oculomotor (III), trohlear (IV), abducens (VI), accesor (XI) si hipoglos (XII).

Nervi micsti: nervul trigemen (V), facial (VII), glosofaringian (IX) si vag (X).
Nr. Tip Denumire Origine Functie Nuclei
nerv nerv nerv
I. Senzitiv Olfactiv Telencefal Funcție olfactivă Nuc.Olfactiv ante.
II. Senzitiv Optic Telencefal Transmiterea informației vizuale Celulele Ganglionare
ale Retinei
III. Motor Oculo Mezencefal Rol: mișcarea ochilor. Inervează: mușchii ridicător al pleoapei, drept (superior, medial, Nucleul Oculomotor,
motor inferior) si oblic inferior. Edinger-Westphal.
IV. Motor Trohlear Mezencefal Rol: mișcarea ochiului în jos și în afară. Inervează: mușchiul oblic superior Nucleul Trohlear
V. Mixt Trigemen Puntea lui Sensibilitate la nivelul pielii și al mucoaselor ale extremității cefalice. Nucleul Trigemen
Varalio Rol: ridicarea, coborârea, proiecția înainte și înapoi a mandibulei, precum și în Senzitiv/Motor/Spinal/
producerea lacrimilor Mezencefalic.
VI. Motor Abducens Puntea lui Varal. Responsabil de mișcarea laterală a globului ocular. Inervează : mușchiul drept extern Nucleul Abducens
VII. Mixt Facial Puntea lui Rol: inervarea motorie a mușchilor faciali și cei ai gâtului și permit închiderea ochilor și Nucleul Facial, Solitar,
Varalio a gurii. Rol: în inervarea senzitivă a mușchiul digastric și scăriță, a două treimi Superior Salivar .
anterioare a limbii, precum si inervarea secretomotorie a glandei salivare (cu exceptia
glandei parotide) și a glandei lacrimale.
VIII. Senzitiv Vestibulo Puntea lui Rolul nervului cohlear: transmite la creier sunetele percepute de ureche. Nucleul Vestibular,
cohlear Varalio Rolul nervului vestibular: se ocupă de conducerea informatiilor destinate pentru Cohlear .
mentinerea echilibrului. Este situat in canalul acustic intern
IX. Mixt Gloso Bulbul Rahidian Rol: inervarea motorie a treimii posterioare a limbii, inervarea secretomorie a glandei Nucleul Ambiguu,
faringian parotide și a mușchiului stilofaringian. Fibrele senzitive inervează mucoasa laringelui, Salivar inferior, Solitar.
loja amigdaliană, trompa lui Eustachio și casa timpanului.
Este situat în foramenul jugular
X. Mixt Gloso Bulbul Rahidian Rol: inervarea mușchilor faringeali și laringeali, excepție fiind mușchiul stilofaringian, Nucleul Ambiguu,
faringian care este inervat de nervul glosofaringean. Nervul vag este nervul principal al sistemului Dorsal motor vagal,
nervos vegetativ care comanda viscerele. O funcție importantă este controlarea Solitar.
mușchilor vocii.Situat în foramenul jugular
XI. Motor Accesor Bulbul Rahidian Controlează mușchiul sternocleidomastoidian și cel trapez. Nucleul Ambiguu,
Rol: înclina capul de aceeași parte și de rotire spre partea opusă Spinal accesor
XII. Motor Hipoglos Bulbul Rahidian Rol: inerveare motorie a mușchilor limbii (excepția mușchiul palatoglossus), și a altor Nucleul Hipoglos
mușchi glosali. Rol în înghițire și vorbirea articulată. Este situat in canalul hipoglos
7. Ce sunt actul si arcul reflex?

Actul reflex este raspunsul automat al unui organ efector (muschi/ glanda) la actiunea unui stimul venit pe o cale nervoasa
numita arc reflex.
Arcul reflex este structura anatomica prin care se realizeaza actul reflex; structura si functiile sunt programate genetic,

Actul reflex este raspunsul automat al unui organ efector (muschi sau glande) la actiunea unui stimul venit pe o cale
nervoasa numita arc reflex.
Arcul reflex este structura anatomica (morfologica) prin care se realizeaza actul reflex. Structura si functiile reflexului sunt
programate genetic.

5. Descrieti maduva spinarii.

Maduva spinarii are forma tubulara si este situata la nivelul canalului vertebral (C1) si se intinde de la foramen magnum
pana la primele 2 vertebre lombare (L1-L2).

Maduva spinarii are dimensiuni diferite in functie de sex, aproximativ 45 de cm la barbati si aproximativ 43 cm la femei,
greutatea variaza intre 35-40 de grame. Aceasta prezinta 4 fete ( o fata anterioara, una fata posterioara si 2 fete laterale).

Maduva spinarii este alcatuita din 31 de segmente, iar la nivelul fiecarui segment se formeaza cate o pereche de nervi
spinali. Fiecare nerv spinal prezinta la randul sau o radacina motorie si un senzitiva (ambele iau nastere de la nivelul
maduvei spinarii).
6. Functiile maduvei spinarii (detaliere)

Functiile maduvei spinarii sunt:

1.Functia reflexa.
2.Functia de conducere.

1. Functia reflexa se realizeaza prin substanta cenusie a sistemului nervos si este de 2 tipuri, acestea sunt:

a) Reflexe Somatice care au la randul lor 2 subcategorii.

 Reflexele monosinaptice - sunt definite de contractia brusca a muschiului ca raspuns in urma intinderii tendonului
sau. Acest tip de reflex se pune in evidenta in urma lovirii, cu un ciocan de cauciuc, a tendonului mueschiului.
Exemple: reflexul rotulian(patelar),reflex ahilean.

 Reflexele polisinaptice - sunt un raspuns al organismului, in urma aplicarii unui stimul dureros, manifestat prin
retragerea membrului implicat. Acest tip de reflex este unu’ de aparare.
Exemple: flexia antebrațului pe braț sau a gambei pe coapsă, reflexe de aparare.

b) Reflexe Vegetative.

In măduva spinării se închid reflexe de:

 reglare a vasomotricităţii (vasoconstrictoare şi vasodilatatoare);


 cardioacceleratoare;
 sudorale/ sudoripare;
 pupilodilatatoare;
 pilomotorii;??
 de micţiune;
 de defecaţie;
 sexuale.
 Reflexe vegetative: colegiul medicilor
      centru cardio-accelerator;
      centrii vasomotori;
      centrii sudoripari;
      centrii micţiunii: simpatic / parasimpatic;
      centrii defecaţiei: simpatic / parasimpatic;
      centrii reflexelor sexuale: erecţie – parasimpatic; ejaculare – simpatic;

2. Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba a sistemului nervos; substanta care este formata din 2 tipuri de
cai (ascendenta si descendenta).

Astfel functia de conducere a maduvei spinarii:


- prin caile ascendente: excitatiile sunt conduse sub forma de influx nervos senzitiv de la receptori catre centrii
nervosi.
- prin caile descendente: comenzile sunt conduse sub forma de influx nervos motor de la centrii nervosi catre organele
efectoare.

S-ar putea să vă placă și