Trunchiul Cerebral

Trunchiul cerebral este alcătuit din 3 segmente/ portiuni, acestea sunt:

bulbul(portiunea inferioara, origine din mielencefal), puntea (portiunea
mijlocie, cu origine din metencefal) si mezencefalul (portiunea superioara, cu
origine in cea de a 3-a vezicula cerebrala/ alcătuit din pedunculii cerebrali şi
coliculii cvadrigemeni); Acesta se delimiteaza astfel:
 Inferior se continuă cu măduva spinării (la nivelul planului ce trece
prin marginea superioară a arcului posterior al atlasului şi mijlocul
arcului anterior al atlasului);
 Superior se continuă cu diencefalul.
Aceste 3 porţiuni/ segmente comunică cu cerebelul prin intermediul unei
perechi de pedunculi cerebeloşi, inferiori, mijlocii şi superiori.

Trunchiul Cerebral prezintă 4 feţe reprezentate de:

a. 1 anterioară;
b. 1 posterioară;
c. 2 laterale.

a. Faţa anterioară este alcătuită din 3 componente: etajul bulbar, pontin si

mezencefalic.

 Etajul bulbar este delimitat astfel:

- Superior: de şanţul bulbo-pontin la nivelul căruia se găseşte originea
aparentă a nervului VI (abducens);
- Inferior: de un plan inferior dus la nivelul decusaţiei piramidale.

 Etajul pontin este delimitat ȋn 2 porţiuni:

- Superioară: de şanţul pontopeduncular (pontomezencefalic);
- Inferioară: de şanţul bulbopontin.
Pe linia mediană este situat şanţul bazilar prin care trece artera bazilară; sant
care prezinta, de o parte si de alta, piramidele pontine care sunt traversate de
şanţuri paralele (se continuă la nivelul pedunculilor cerebeloşi mijlocii). La
nivelul piramidelor pontine isi are originea nervul cranian V/trigemen (care
are 2 radacini: una mare-senzitvă şi una mică-motorie). De o parte şi de alta
a acestui şanţ se găsesc piramidele pontine, iar la limita dintre faţa anterioară
şi cea laterală se poate identifica originea aparentă a nervului
trigemen sau V cu cele două radăcini: una mare, senzitvă şi una mică, motorie.

 Etajul mezencefalic este alcătuit din faţa anterioară a celor 2 pedunculi

cerebrali care ȋmpreună cu corpii mamilari(ai hipotalamusului)
delimiteaza fosa interpedunculară. La nivelul feţei mediale a pedunculilor
cerebrali ȋşi are originea aparentă nervul III/ oculomotor.

b. Faţa posterioară a trunchiului cerebral este alcătuită din 3 etaje: un etaj

bulbar, un etaj pontin si un etaj mezencefalic.

 Etajul bulbar prezintă 1 segment extraventricular si 1 segment

intraventricular.

Segmentul extraventricular prezintă:

- Pe linia mediană: este situat santul meridian posterior bulbar/;
- Atat de-o parte cat şi de alta a acestuia se situeaza: şanţurile colaterale
posterioare bulbare (la nivelul acestora se afla originea nervilor IX-
glosofaringian, X-vag şi XI-accesor);
- Ȋntre santurile colaterale si cel median posterior sunt delimitate: cordoanele
posterioare bulbar, cordoane divizate de şanţul intermediar bulbar ȋn fasciculul
gracilis (situat medial) şi fasciculul cuneat ( situat lateral).
- Fasciculul gracilis se continuă cu corpul restiform;
Superior de fasciculul gracilis se găseşte tuberculul gracilis (identificandu-se in
profunzimea sa nucleul gracilis/ ȋn profunzimea sa se identifică nucleul gracilis).
Superior de fasciculul cuneat se găseşte tuberculul cuneat (identificandu-se in
profunzimea sa nucleul cuneatus/ ȋn profunzimea lui se identifică nucleul cuneatus).
- Cele 2 cordoane posterioare bulbare se ȋndepărtează unul de celălalt ȋn
porţiunea superioară;
- La nivelul unghiului lateral al ventriculului IV cei 2 corpi restiformi formează
pedunculul cerebelos inferior(acesta leaga bulbul şi cerebelul).

Segmentul intraventricular este format din triunghiul bulbar al planşeului

ventriculului IV, acesta prezinta:
- La nivelul liniei mediane > şanţul nenumit;
- De o parte şi de cealaltă a şanţului nenumit se gasesc 3 trigoane:
 - trigonul hipoglosului, situat medial;
- trigonul vagului, situat central (superior acestuia se observa foseta
inferiaora);
- aria vestibulară, situată lateral;
- Superior de trigonul vagului putem observa foseta inferioară.

 Etajul pontin este alcătuit din triunghiul pontin al planşeului

ventriculului IV cerebral si se delimiteaza prin intermediul celor 2
pedunculi cerebeloşi superiori.

Putem observa:
- Coliculii faciali sau eminenţa teres de la nivelul cărora pleacă eminenţa
medială sau funiculul teres;
- Ca la nivelul bazei ariei vestibulare se localizeaza tuberculul acustic
Tuberculul acustic localizat la nivelul bazei ariei vestibulare;
- Superior de tuberculul acustic se găseşte foseta superioară (superior acesteia
gasim locus coeruleus).

 Etajul mezencefalic este alcătuit din coliculii cvadrigemeni superiori şi

inferiori care sunt legaţi de corpii geniculaţi. Ȋntre coliculii cvadrigemeni
gasim şanţul cruciform (in porţiunea superioară a acestuia este situata
glanda epifiză, iar ȋn porţiunea inferioară gasim valul medular superior);
de o parte şi de alta a vălului medular superior se găseşte originea
aparentă a nervului trohlear (nervul IV).
este alcatuit din coliculii cvadrigemeni superiori si inferiori care sunt
legati de corpii geniculati (intre acesti coliculi gasim santul cruciform)
De o parte si de alta a valului medular superior isi are originea
aparenta a nervului trohlear sau nervului VI.
Valul medular superior este localizat in portiunea inferioara a santului
cruciform iar glanda epifiza in portiunea superioara a acestui sant.
c. Faţa laterală a trunchiului cerebral este reprezentata tot de 3 etaje: bulbar,
pontin şi mezencefalic.
Etajul bulbar este dispus ȋntre cele 2 şanţuri colaterale bulbare:
1. Superior se situeaza oliva bulbară (la nivelul careia este localizat nucleul
olivar);
Superior olivei bulbare gasim şanţul supraolivar (isi are origine nervul
VII/facial), iar posterior fosetei supraolivare se afla foseta retroolivară (in care
ȋşi are originea nervul VIII/vestibulo-cohlear).

2. Inferior identificam proeminenţa dată de nucleul senzitiv al trigemenului

(numit tuberculul trigeminal).

Etajul pontin este continuat de pedunculul cerebelos mijlociu.

Etajul mezencefalic este alcătuit din pedunculul cerebral (faţa laterală a

acestuia)

Structura internă a trunchiului cerebral

Trunchiul cerebral este alcătuit atât din substanţă cenuşie cât şi din substanţă
albă.
Precum maduva spinarii si trunchiul cerebral este format din substanta
alba(formata din fascicule de axoni dispusi in jurul substantei cenusii) cat
si din substanta cenusie(dispusa in interior).
La nivelul trunchiului cerebral numeroase fascicule sunt dispuse orizontal
spre deosebire de substanta alba de la nivelul maduvei spinarii unde
orientarea fasciculelor este longitudinala.
Substanta cenusie prezinta 3 categorii de formatiuni (nucleii nervilor
cranieni, formatia reticulata si nucleii proprii ai trunchiului cerebral)

Substanţa albă a trunchiului cereberal este reprezentată de:

1. Fibrele cerebeloase sunt dispuse sub forma celor trei perechi de pedunculi
cerebeloşi.
- Pedunculii cerebeloşi inferiori primesc aferenţe prin intermediul tracturilor:
spinocerebelos posterior, arcuatocerebelos, vestibulocerebelos, cuneocerebelos,
olivocerebelos, paraolivocerebelos, trigeminocerebelos, iar eferenţe se
realizează prin intemediul fibrelor cerebeloolivare, cerebelovestibulare,
cerebeloreticulare.
- Pedunculii cerebeloşi mijlocii sunt alcătuiţi din fibre pontocerebeloase.
- Pedunculii cerebeloşi superiori primesc aferenţe prin intermediul tracturilor:
spinocerebelos anterior, ceruleocerebelos, rubrocerebelos, iar eferenţele sunt
realizate prin intermediul fibrelos cerbelotalamice şi fibrelor cerebelorubrice.

2. Căile ascendente cu origine medulară sunt reprezentate de:

- Căile spinobulbare: primul neuron este ȋn ganglionul spinal, al doilea neuron
este ȋn nucleii bulbari (gracilis, cuneat, cuneat accesor), al treilea neuron ȋn
nucleul ventral posterolateral (la nivelul talamusului), iar al patrulea neuron este
localizat la nivel cortical (ȋn ariile somestezice I şi II.)
Rol: transmiterea sensibilităţii tactile fine, diferenţiale, kinestezice conştiente.

- Căile spinotalamice, care sunt ȋn număr de 2: calea paleospinotalamică şi

calea neospinotalamică.
Pentru calea paleospinotalamică primul neuron este la nivelul ganglionului
spinal, al doilea neuron este la nivelul cornului posterior al măduvei, iar al
treilea neuron este la nivelul nucleilor intralaminari şi posterior faţă de talamus.
Pentru calea neospinotalamică primul neuron este la nivelul ganglionului
spinal, al doilea neuron este la nivelul cornului posterior al măduvei, al treilea
neuron este la nivelul nucleilor intralaminari, posterior şi posterolateral faţă de
talamus, iar al patrulea neuron este la nivel cortical, ȋn aria somestezică I.

- Căile spinocerebeloase sunt reprezentate de fasciculul spinocerebelos

posterior şi fasciculul spinocerebelos anterior*.
Fasciculul spinocerebelos anterior* are primul neuron la niveul ganglionului
spinal, al doilea neuron la nivelul cornului posterior al măduvei, iar al treilea
neuron la nivelul paleocerebelului.

3. Fibrele descendente sunt reprezentate de fasciculul:

- rubrospinal;
- tectospinal;
- vestibulospinal;
- reticulospinal;
- interstiţiospinal;
- fastigiospinal;
- olivospinal.
Formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral este alcătuită atât din substanţă
cenuşie cât şi din substanţă albă; este situată central la nivelul trunchiului
cerebral, pe toată lungimea lui având multiple funcţii:
- Centrii de integrare (asigura presiunea sanguină, contracţia cordului, respiraţia,
centrii vomei, a micţiunii şi a funcţiilor sexuale);
- Centrii reticulari activatori;
- Centrii de modulare a ȋntregului sistem central ce susţin atenţia şi ciclul somn-
veghe;
- Centrii motori ce coordonează atât tonusul muscular cât şi postura;
- Centrii ce coordonează mişcările globilor oculari.????

Aferenţele formaţiunii reticulate sunt reprezentate de căile senzitive, motorii şi

viscerale.
Eferenţele formaţiunii reticulate sunt spre măduvă, dar şi spre diencefal.

Substanţa cenuşie prezintă o schimbare veritabila in comparatie cu substanţa

cenuşie din măduvă, aceasta este realizată de 4 factori cauzali(decusaţia
piramidală, decusaţia senzitivă, fibrele orizontale/ arciforme şi dehiscenţa
canalului ependimar cu formarea ventriculului IV).

Ea este dispusă sub formă de nuclei, ce sunt separaţi prin intermediul substanţei
albe ce este dispusă perinuclear.

Dacă ducem un plan longitudinal la nivelul trunchiului cerebral, acesta poate fi

ȋmpărţit ȋn mai multe regiuni:
- O bază sau piciorul trunchiului cerebral, localizată ȋn apropierea feţei
anterioare ȋn alcătuirea căreia intră preponderent substanţă albă (nucleii find ȋn
număr restrâns);
- Calota trunchiului cerebral sau tegmenul, ce este alcătuită din nuclei şi
substanţă albă;
- Sistemul cavitar reprezentat de apeductul lui Sylvius, ventriculul IV şi canalul
central medular;
- Acoperişul, ce este alcătuit din: cele două văluri medulare superior, respectiv
inferior şi coliculii cvadrigemeni.

La nivelul trunchiului cerebral nucleii se pot ȋmpărţi in nuclei:

A. N. Segementari;
B. N. Intersegmentari;
C. N. Suprasegmentari.
A. Nucleii segmentari sunt reprezentaţi de nucleii de origine ai fibrelor motorii
şi nucleii terminali ai fibrelor senzitive ale nervilor cranieni.

La nivelul trunchiului cerebral se descriu mai multe coloane şi anume:

1. Coloana motorie somatică ce este reprezentată de:
- Pentru bulb: nucleul motor principal şi nucleii accesori ai hipoglosului;
- Pentru punte: nucleul motor al nervului abducens;
- La nivelul mezencefalului: nucleul motor al nervului oculomotor şi nucleul
motor al nervului trohlear.

2. Coloana motorie branhială ce este reprezentată:

- La nivelul bulbului: superior, nucleul faringian (originea reală a fibrelor
motorii ale nervilor IX şi X) şi inferior, nucleul laringian (origina reală a
fibrelor motorii ale rădăcinii bulbare a nervului XI) .
- La nivelul punţii: nucleul motor al facialului şi nucleul motor al trigemenului.

3. Coloana senzitivă somatică cuprinde nucleii situaţi ȋntre punte şi bulb:

- Nucleii acustici sau cohleari ce sunt localizaţi ȋn profunzimea tuberculului
acustic şi (se ȋmpart ȋn unul anterior şi unul posterior);
- Nucleii vestibulari ce sunt localizaţi ȋn profunzimea ariei vestibulare şi sunt ȋn
număr de 4 (superior sau Bechterev, inferior sau Roller, medial sau Scwalbe şi
lateral sau Deiters)

4. Coloana senzitivă branhială ce este alcătuită din 2 nuclei: nucleul fasciculului

solitar şi nucleul senzitiv al trigemenului.
Nucleul senzitiv al trigemenului prezintă 3 segmente: bulbar/nucleul tractului
spinal (gelatinos a lui Rolando), pontin/nucleul principal al trigemenului
(semilunar) şi mezencefalic/nucleul mezencefalic al trigemenului.

5. Coloana motorie viscerală este alcătuită din:

- La nivelul bulbului: nucleul dorsal al vagului şi nucleul salivator inferior;
- La nivelul punţii: nucleul salivator superior şi nucleul lacrimonazal;
- La nivelul mezencefalului: nucleul oculomotor accesor (Edinger-Westphal sau
ciliar) .

6. Coloana senzitivă viscerală este alcătuită din nucleul ambiguu.

B. Nucleii intersegmentari se clasifica in nuclei:

a) N. Bulbari;
b) N. Pontini;
c) N. Mezencefalici;
d) N. ai formaţiunii reticulate a trunchiului cerebral.

a) Nucleii bulbari sunt reprezentaţi de:

- Nucleul gracilis sau Goll;
- Nucleul cuneat sau Burdach;
- Nucleul cuneat accesor sau von Monakow;
- Nucleul olivar inferior;
- Nucleii olivari accesorii;
- Nucleii arcuaţi.

b) Nucleii pontini sunt reprezentaţi de:

- Nucleii pontini;
- Complexul olivar superior;
- Nucleul trapezoid;
- Nucleul lemnisculului lateral.

c) Nucleii mezencefalici sunt reprezentaţi de:

- Nucleul roşu;
- Substanţa neagră;
- Nucleii oculomotori accesori: nucleul interstiţial a lul Cajal, nucleul interstiţial
rostral, nucleii comisurii posterioare, nucleul lui Darkschewitsch;
- Aria pretecală (alcătuită din: nucleul tractului optic, nucleul sublentiform,
nucleul olivar pretecal, nucleul ariei pretecale, nucleul pretecal principal;
- Nucleul interpeduncular a lui Gudden;
- Aria tegmentală ventrală.
d) Nucleii formaţiunii reticulate sunt reprezentaţi de:
- Dorsal;
- Lateral;
- Central;
- Medular.

Nucleul lacrimonazal este localizat superior de nucleul salivator inferior şi are

neuroni preganglionari parasmipatici. Aceştia merg pe nervul intermediar a lui
Wrisberg, apoi pe nervul pietros şi pe nervul canalului pterigoid, după care
ajung la nivelul ganglionului pterigopalatin, unde vor face sinapsă cu neuronii
postganglionari. Axonii neuronilor postganglionari merg astfel:
- O mică parte pe nervul maxilar, nervul zigomatic, nervul zigomaticotemporal,
până la glanda lacrimală;
- O altă parte pe nervii nazali posterior, superiori, nervii palatini, nervul
faringian până la nivelul mucoasei nazale, palatine şi faringiene.

Nucleul salivator inferior este localizat la nivelul bulbului şi este delimitat ȋn

porţiunea inferioară de nucleul dorsal al vagului şi ȋn porţiunea superioară de
nucleul salivator superior. Este alcătuit din neuroni preganglionari parasimpatici
ai căror axoni merg pe traiectul nervului glosofaringian (nervul IX), apoi pe
traiectul nervului timpanic, al nervului pietros mic, până la nivelul ganglionului
otic. De aici fac sinapsă cu neuronii postganglionari a căror axoni merg spre:
- Nervul auriculotemporal şi de la acesta spre glanda parotidă;
- Nervul bucal şi de la acesta spre glandele salivare mici vestibulare.

Nucleul salivator superior este localizat la nivelul punţii, posterior şi lateral faţă
de nucleul motor al nervului facial şi este alcătuit din neuroni preganglionari
parasimpatici a căror axoni merg pe traiectul nervului intermediar a lui
Wrisberg, străbat ganglionul geniculat, ȋşi continuă traseul pe nervul facial,
după care merg pe nervul coarda timpanului şi pe nervul lingual până ajung la
nivelul ganglionului submandibular. La acest nivel realizează sinapsa cu
neuronii postganglionari a căror axoni merg către glandele salivare
submandibulară şi sublinguală.
Coliculii cvadrigemeni inferiori sunt alcătuiţi la exterior dintr-un strat de
substaţă albă ce poartă denumirea de stratul zonal, iar sub acest strat se găseşte
un strat de substanţă cenuşie ce poartă denumirea de nucleul cenuşiu al
coliculului inferior.
Aferenţele sunt de la nivelul:
- Corpului geniculat medial;
- Lemnisculul lateral;
- Tractului spinotecal;
- Scoarţei cerebrale.

Eferenţele sunt către:

- Corpul geniculat medial;
- Scoarţa cerebrală;
- Scoarţa cerebeloasă;
- Motoneuronii bulbari şi medulari.

Coliculii cvadrigemeni superiori prezintă mai multe straturi:

- Un strat de substanţă albă ce poartă denumirea de strat zonal;
- Un strat superficial de substanţă cenuşie ce poartă denumirea de cinereum;
- Un strat alb superficial reprezentat de opticum;
- Stratum griseum mediale;
- Stratum album mediale;
- Stratum griseum profundum;
- Stratum album profundum.

Aferenţele sunt de la nivelul:

- Corpului geniculat lateral;
- Tractului spinotecal;
- Scoarţei cerebrale.

Eferenţele merg către:

- Nucleul pupilar;
- Formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral;
- Cerebel;
- Motoneuronii bulbari şi medulari.

Nucleul roşu şi substanţa neagră sunt nuclei intersegementari de la nivelul

mezencefalului.
Nucleul roşu prezintă două porţiuni şi anume: paleorubrum ce este localizat ȋn
porţiunea inferioară, ȋn alcătuirea sa intrând neuroni mari şi neorubrum ce este
localizat ȋn porţiunea superioară ȋn alcătuirea sa intrând neuroni mici.

Aferenţele sunt de la nivelul:

- Corpului striat;
- Cerebelului;
- Scoarţei cerebrale;
- Substanţei negre;
- Coliculilor cvadrigemeni;
- Nucleilor formaţiunii reticulate.

Eferenţele merg către:

- Măduva spinării;
- Formaţiunea reticulată.
Substanţa neagră este localizată tot la nivelul mezencefalului şi este alcătuită tot
din două părţi: pars compacta şi pars reticulata.

Aferenţele sunt de la nivelul:

- Corpului striat;
- Căilor auditive;
- Căilor optice;
- Scoarţei cerebrale;
- Lemniscului medial.

Eferenţele merg către:

- Nucleii motori ai nervului III;
- Nucleii motori ai nervului IV;
- Nucleii motori ai nervului V;
- Formaţiunea reticulată;
- Neuronii motori medulari;
- Nucleul roşu;
- Corpul striat.

Complexul olivar inferior este un nucleu intersegmentar bulbar ce este alcătuit

din trei componente:
- Nucleul olivar inferior principal;
- Nucleul olivar accesor medial;
- Nucleul olivar accesor lateral.

Aferenţele sunt de la nivelul:

- Fasciculului cortico-olivar;
- Fasciculelor spino-olivare;
- Fasciculului rubro-olivar;
- Nucleului vestibular inferior;
- Diencefalului;
- Fasciculului rubro-olivar.

Eferenţele merg către:

- Fasciculul olivocerebelos;
- Fasciculul olivospinal.
Vascularizaţia trunchiului cerebral

Arterele aparţin sistemului vertebral.

Artera vertebrală se uneşte pe faţa anterioară a punţii cu artera vertebrală de partea
opusă, formând astfel artera bazilară (artera basilaris) la nivelul marginii superioare a
etajului pontin.
Artera bazilara (de la nivelul marginii superioare a et.pontin) este formata
in urma unirii arterei vertebrale pe fata anterioara a puntii cu artera
vertebrala de partea opus.
Din artera bazilară emerg două artere cerebrale posterioare, care comunică cu
sistemul carotidian prin arterele comunicante posterioare (artera communicans
posterior).
Din artera bazilara ies 2 artere cerebrale posterioare, iar acestea comunica
cu sistemul carotidian prin arterele comunicante posterioare.
Artera bazilară dă trunchiului cerebral ramuri ce pot fi împărţite în ramuri
anteromediale, laterale şi posterioare. Venele punţii şi ale bulbului formează plexuri
superficiale care se varsă în sinusurile adiacente şi comunică liber cu venele
longitudinale ale măduvei spinării.
Artera bazilara ofera trunchiului cerebral ramuri care se impart in ramuri
antero-mediale, posterioare si laterale.
Din venele bulbului si ale puntii rezulta plexuri superficiale ce se revarsa in
sinusurile adiacente si comunica cu venele longitudinale ale maduvei
spinarii.
Venele din mezencefal se varsă în vena bazală.
Venele mezencefalului se varsa in vena bazala.

Trunchiul cerebral este vascularizat prin intermediul a 3 grupuri arteriale:

Cele 3 grupe arteriale prin care trunchiul vascular este vascularizat sunt:

Arterele paramediene - pătrund la nivelul acestuia, lateral de linia mediană

anterioară;
 Arterele circumferenţiale lungi - pătrund la nivelul trunchiului prin
regiunea postero-laterală;
Arterele circumferenţiale scurte, ramificate din arterele circumferenţiale
lungi, - pătrund la nivelul trunchiului cerebral prin regiunea anterolaterală.

La nivelul mezencefalului aceste artere provin din:

1. Artera bazilară;
2. Artera cerebrală superioară;
3. Artera cerebrală posterioară.

La nivelul punţii aceste artere provin din:

1. Artera bazilară;
2. Artera cerebelară superioară;
3. Artera cerebelară antero-inferioară.

La nivelul bulbului aceste artere provin din:

1. Artera bazilară;
2. Artera cerebelară postero-inferioară.
3. Arterele vertebrale;
4. Arterele spinale anterioară şi posterioară;

APLICAŢII CLINICE
Trunchiul cerebral este sediul a numeroase reflexe somatice şi vegetative cu caracter
vital, a căror atingere prin factori patogeni variaţi duce la afectarea lor.
Deoarece trunchiul cerebral este sediul a numeroase reflexe somatice si
vegetative cu caracter vital iar atingerea lor prin factori patogeni variati
poate duce la afectarea lor.

În clinică patologia trunchiului cerebral este complexă, în funcţie de topografia

lezională extra sau intranevraxială de etiologie vasculară, tumorală, toxică,
infecţioasă, traumatică. Se produc sindroame de trunchi cerebral cu simptomatologie
caracteristică etajului interesat, dominată de paralizii izolate sau grupate ale nervilor
cranieni.
Patologiile trunchiului cerebral sunt complexe, in functie de topografia
lezională extra sau intranevraxială de etiologie vasculară, tumorală, toxică,
infecţioasă, traumatică. Se pot produce sindromuri de trunchi cerebral cu
siptomatologie caracteristica etajului afectat/implicat, fiind dominante
paraliziile izolate sau grupate ale nervilor cranieni.

Apariţia tulburărilor de deglutiţie, ale ritmului cardiac şi respirator în cursul

traumatismelor craniene semnifică atingerea trunchiului cerebral prin leziuni
hemoragice, simptom de mare gravitate în evoluţia şi prognosticul comelor
posttraumatice.
Daca apar tulburari de deglutitie, ale ritmului cardiac si respirator in
timpul traumatismelor craniene semnifica atingerea trunchiului cerebral
prin leziuni hemoragice, simptom de mare gravitate in evolutia si
prognosticul comelor posttraumatice.

Trunchiul cerebral poate fi comprimat prin tumori de vecinătate, tumori de lob

temporal, de unghi pontocerebelos, de ventricul IV sau de cerebel. În sindroamele
alterne sunt afectate ambele jumătăţi ale corpului (într-o jumătate paralizia unui
nerv cranian, iar în jumătatea opusă o paralizie datorată încrucişării piramidale din
porţiunea inferioară a bulbului.).
Trunchiul cerebral poate fi comprimat prin:
tumori de vecinatate;
tumori de lob temporal;
tumori de unghi pontocerebelos;
tumori de ventriculul IV;
tumori de cerebel.
In sindroamele alterne sunt afectate ambele jumatati din corp, mai exact:
- intr-o jumatate paralizia unui nerv cranian
- in jumatatea opusa o paralizie datorata incrucisarii piramidale din
portiunea inferioara a bulbului).

Cunoscând repartiţia nucleilor cranieni în trunchi putem localiza leziunea în bulb,

punte sau mezencefal. Interesarea formaţiei reticulate duce la apariţia tulburărilor
de conştienţă. Coma reprezintă o stare de pierdere a conştienţei cu păstrarea
funcţiilor vegetative, mai mult sau mai puţin perturbate. Comele se clasifică în 5
grade, de la gradul I (superficială) la gradul V (depăşită).
Daca se cunoaste repartitia nucleilor cranieni in trunchi putem localiza
leziunea in bulb, mezencefal sau punte.
In urma interesarii formatiei reticulate pot duce la aparitia tulburarilor de
constienta.
Coma este o stare in timpul careia un pacient isi pierde cunostinta dar
pastrarea functiilor vegetative (mai mult sau mai putin perturbate).

Comele se clasifica in 5 grade:

Coma de gradul 1/superficiala
...
…
…
Coma de gradul V/ depasita