CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE

VACANTE/REZERVATE ÎN UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR

11 iulie 2018

Probă scrisă
EDUCATIE FIZICĂ SI SPORT

SUBIECTUL I
1.Funcţia caracterizează măsura orientării unei activități în vederea atingerii scopului
a) Definiţi funcţiile educaţiei fizice
Funcţiile sunt destinaţii constante ale unui fenomen şi ele derivă din ideal, în sensul că se subordonează
acestuia. Prin funcţii se realizează idealul educaţiei fizice, se face “apropierea” faţă de aceasta. Ele sunt
foarte importante şi îşi dovedesc eficienţa numai dacă sunt îndeplinite în “sistem” influenţându-se şi
completîndu-se reciproc.

b) Prezentaţi funcţia de optimizare a potenţialului biologic

Funcţia de perfecţionare a dezvoltării fizice (sau funcţia de optimizare a potenţialului biologic) face parte
din categoria celor specifice şi are rol prioritar mai ales în educaţie fizică a tinerei generaţii. Rolul
dezvoltării fizice armonioase, a unor indici superiori pe plan somatic şi pe cel funcţional , pentru viaţă şi
activitatea oamenilor de toate vârstele este prea binecunoscut şi nu este negat sau contestat de nimeni.
Un bun potenţial biologic condiţionează şi o stare optimă de sănătate, întreţinută permanent prin
practicarea exerciţiilor fizice. Activităţile de educaţie fizică şi sport constituie un stimul direct, aproape
exclusiv, al dezvoltării morfo-funcţionale, iar absenţa acestora poate conduce la adaptări de tip involutiv,
ale căror dimensiuni sunt greu de anticipat.

c)Prezentaţi funcţia de perfecţionare a capacităţii motrice

Face parte din categoria celor specifice educaţiei fizice. Prin această funcţie sunt vizate cele două
elemente componente ale capacităţii motrice : calităţiile motrice, deprinderile şi priceperile motrice. Rolul
capacităţii motrice pentru un randament sporit pe toate planurile vieţii şi în întregirea personalităţii
umane nu mai trebuie argumentat.
Prin funcţia de perfecţionare a capacităţii motrice, educaţia fizică şi ( sportul presupun învăţarea
mişcărilor, precum şi învăţarea prin mişcare (prin stimularea structurilor perceptiv - motorii, cognitive, a
imaginii de sine şi a socializării

2. Deprinderile motrice sunt componente ale modelului structural de educație fizică și sport.
a)Definiți deprinderile motrice
Sunt acţiuni motrice umane însuşite pe parcursul vieţii individuale (ontogeneză), prin exersare conştientă şi
sistematică.
Se formează/însuşesc atât în practica vieţii (mai ales unele din deprinde¬rile de bază şi utilitar-aplicative:
mers, alergare, transport de obiecte/ "greutăţi", săritură etc.), dar şi în procese instructiv-educative
special organizate, de tip educaţie fizică sau antrenament sportiv (mai ales deprinderile specifice
sporturilor: pase, dribling, rostogoliri, aruncări la poartă sau la coş, şuturi la poartă, lovituri de atac la
volei etc.).

b) Prezentaţi trei caracteristici ale deprinderilor motrice

CARACTERISTICI:
-Deprinderile se însuşesc în practica vieţii, mai ales în copilărie, sau în procese de instruire special
organizate ( educaţie fizică, antrenament sportiv etc.).
- Deprinderile motrice se însuşesc prin repetări multiple, care au ca rezultat formarea legăturilor
temporale, a stereotipurilor dinamice, în baza fenomenului fiziologic al conexiunii dintre anumiţi centrii din
scoarţa cerebrală.
- Se caracterizează printr-o rapidă şi eficientă aferentaţie inversă, care permite corectarea pe moment a
unor inexactităţi;
- Sunt condiţionate de factori obiectivi şi subiectivi:aptitudini motrice,motivaţia,nivelul instruirii
-Unele elemente sau părţi ale deprinderilor motrice se pot automatiza, ,ceea ce permite economie de
energie nervoasă şi îndreptarea atenţiei subiectului către rezultatele acţiunii motrice
- Elementele componente ale unei deprinderi se înlănţuiesc logic, depind unele de altele, se combină
raţional.
-Deprinderile motrice sunt unice si ireversibile, adică nici o execuţie nu seamănă cu alta şi elementele
componente se înlănţuiesc într-un singur sens.

c)Clasificați deprinderile motrice, în funcţie de trei criterii de clasificare diferite

1. După nivelul (gradul) automatizării:
- deprinderi motrice elementare, care sunt complet automatizate,desfăşurându-se stereotip
( mers, alergare ,săritură).
- deprinderi motrice complexe, care sunt parţial automatizate. ( jocurile sportive, gimnastică,
sarituri, lupte, aruncări).
2. După finalitatea (scopul) folosirii:
- Deprinderi motrice de bază si utilitar- aplicative. Ele sunt folosite, cu precădere, în viaţa cotidiană
dar şi în practicarea unor ramuri sau probe sportive ( mers, alergare, saritură, aruncare- prindere, târâre,
căţărare, escaladare, tracţiune – împingere, transport de greutăţi- obiecte etc.).
- Deprinderi motrice specifice ramurilor şi probelor sportive-este vorba de elementele si procedeele
tehnice din aceste ramuri si probe sportive (exemplu dribing, aruncarea la cos, etc).
3. După nivelul participării sistemului nervos la formarea şi valorificarea deprinderilor:
- Deprinderi motrice propriu – zise, care se formează prin repetări stereotipe, efectuate de foarte
multe ori ( elemente acrobatice din gimnastică, patinaj etc.).
- Deprinderi perceptiv- motrice, care sunt influenţate, în formare şi valorificare, de ambianţă ( schi,
oină, tir cu talere).
- Deprinderi inteligent motrice, care sunt influenţate, în formare şi valorificare, de partenerii şi
adversarii de întrecere ( box, lupte, judo, scrimă etc.)

SUBIECTUL al II-lea
1.Metodele verbale contribuie la realizarea obiectivelor specifice de instruire
a)Numiţi trei metode verbale utilizate în educaţia fizică
a) expunerea verbală:
- povestirea;
- explicaţia;
- prelegerea;
b) conversaţia;
c) studiul individual;
d) brain storming-ul, etc.

b)Prezentaţi fiecare dintre metodele verbale numite la punctul a

a)Expunerea verbală
- se realizează prin limbaj;
- trebuie să fie accesibilă nivelului de înţelegere a colectivelor de subiecţi.
Povestirea
- se foloseşte în învăţământul preşcolar şi primar;
- trebuie să fie plastică şi bazată pe realităţi cunoscute de subiecţi.
Explicaţia
- clară;
- logică;
- concisă;
- oportună;
- precede demonstraţia;
- însoţeşte demonstraţia;
- urmează demonstraţiei;
Cu a jutorul explicaţiei se asigură :
- formarea unor cunoştinţe aprofundate care să capete caracter de norme sau reguli în însuşirea
deprinderilor şi priceperilor motrice precum şi dezvoltarea calităţilor motrice, influenţarea indicilor
somatici/morfologici şi funcţionali/fiziologici ai organismului uman.
Prelegerea
- se recomandă claselor terminale şi învăţământului superior;
- la baza ei stă o riguroasă argumentare a temelor abordate.
b) Conversaţia
- se referă la dialogul permanent al profesorului sau antrenorului cu subiecţii în procesul instructiv
educativ;
- acest dialog are ca punct de plecare problemele legate de conţinutul şi metodologia instruirii;
- se deosebeşte de convorbire prin faptul că abordează numai probleme legate de procesul de instruire.
c) Studiul individual
- Acesta se realizează pe baza celor mai semnificative surse bibliografice despre problema sau problemele
specifice instruirii la educaţie fizică şi sport.
- se foloseşte mai rar, impunându-se aprofundarea cunoştinţelor de specialitate mai mult în
antrenamentul sportiv.
d) Brain storming-ul
- această metodă verbală se foloseşte pentru stimularea participării active şi creatoare a subiecţilor în
dezbaterea unor probleme de instruire. In educaţia fizică şi sportivă, se foloseşte mai rar.

2. Lecția este forma de bază a procesului de practicare a exercițiilor fizice

a) Clasificaţi lecția de educație fizică și sport, în funcţie de etapele învățării deprinderilor și/sau priceperilor
motrice.
Clasificarea lecţiilor de educaţie fizică si sport după etapele învăţării deprinderilor şi/sau priceperilor
motrice:
- lecţii de însuşire învăţare (prin care se insusesc noi cunostinte teoretice de specialitate si se
formeaza deprinderi si priceperi motrice;
- lecţii de consolidare (fixare a cunostintelor teoretice a deprinderilor si priceperilor motrice,
dezvoltarea calitatilor motrice printr-o activitate de exersare a unor structuri stabile);
- lecţii de perfecţionare (a cunostintelor, deprinderilor, priceperlor si calitatilor motrice, prin activitati
de exersare a unor combinatii in conditii variate si situatii diferite);
- lecţii de verificare (de control pt aprecierea gradului de stapanire a unor cunostinte teoretice,
deprinderi si priceperi motrice, de dezvoltare a calitatilor motrice, valorificarea acestora in cadrul unor
activitati practice concrete);
- lecţii mixte sau combinate cele mai frecvent folosite, vizeaza transmiterea de noi cunostinte
teoretice , deprinderi si priceperi motrice, dar si repetarea celor transmise, exersate anterior.

b)Menționați durata și trei obiective ale verigii Influențarea selectivă a aparatului locomotor
Influentarea selectiva a aparatului locomotor
a) Durata:7,8 -10 minute;
b)Obiective:
-influentarea sistemului muscular si articular prin urmamrirea cresterii tonicitatii, troficitatii si a supletei
-educarea atitudinii corporale, globale sau partiale corecte prin formarea senzaţiilor kinestezice
corespunzătoare şi prin tonificarea musculaturii de postură.;
-prevenirea sau corectarea unor atitudini sau deficienţe fizice;
-educarea percepţiilor spaţio-temporale şi a ritmului;
-educarea speciala a marilor funcţiuni, mai ales a respiratiei.
- pregatirea organismului pentru realizarea temelor lecţiei. Se urmăreşte prelucrarea
preponderentă a funcţiilor şi segmentelor solicitate în activitatea care urmează.
- formarea obişnuinţei de a practica exerciţii analitice, complexe, învăţate în cadrul verigii a IIIa, în mod
independent în funcţie de motivaţie: pentru înviorare, pentru schimbarea dominantei psihice, pentru
menţinerea potenţialului de mişcare, pentru menţinerea stării de sănătate şi funcţionalităţii aparatului
locomotor etc. Obişnuinţa se formează prin repetare perseverentă şi pe baze motivaţionale.

c)Prezentaţi dinamica efortului în lecția de educație fizică

Dinamica efortului în educaţie fizică poate fi apreciată, având în vedere posibilităţile de care dispune un
profesor în timpul lecţiei, prin evoluţia parametrilor frecvenţă cardiacă şi frecvenţă respiratorie.
Evoluţia demonstrată practic dar şi cerută de fiziologia efortului, pentru angrenarea treptată şi cu un bun
randament a organismului în efort, evidenţiază un traseu al efortului în lecţie de forma unei curbe ale
cărei cote de reprezentare sunt stabilite prin valorile indicatorilor funcţionali.
-Pe parcursul primelor trei verigi evoluţia efortului înregistrează un drum ascendent evidenţiat de valorile
FC şi FR, care pornind de la aproximativ 70 pulsaţii/min. respectiv 16-18 respiraţii/min., pot atinge cote de
120-130 pulsaţii/min. respectiv 20-22 respiraţii/min. în finalul verigii a treia. Această situaţie corespunde
încălzirii organismului, care exprimă o stare de preparaţie psiho-fizică, senzorială şi chinestezică optimă,
ce previne posibilele accidente.
-Acţionarea în vederea rezolvării obiectivelor operaţionale specifice lecţiei atrage după sine solicitările cele
mai importante exercitate la nivelul organismului. Urmare acestui fapt, în verigile corespondente (IV, V în
funcţie de numărul unităţilor de învăţare abordate) se înregistrează o aparentă stabilizare a efortului la
cote crescute, puse în evidenţă de valori ale FC în jurul a 160 pulsaţii/min. Natura elementelor de conţinut,
metodologia şi mijloacele folosite, durata şi natura pauzelor, reprezintă variabile în funcţie de care efortul
poate înregistra mici variaţii, dovedite de alternanţa valorilor FC între 140-180 pulsaţii/min şi care conferă
imaginea unui platou cu unele oscilaţii.
- În ultimele două verigi se înregistrează, o scădere a curbei efortului până la cote apropiate de cele
înregistrate înaintea începerii lecţiei.
modele privind reprezentarea grafică a dinamicii efortului în lecţia cu trei teme, prin prisma valorilor FC:
- două creşteri şi o descreştere
- o creştere şi două descreşteri
- două descreşteri şi o creştere
- trei creşteri
- trei descreşteri.