Sunteți pe pagina 1din 33

TITULARIZARE RASPUNSURI

15-16 IULIE 2004

SUBIECTUL I
1.MICAREA OMULUI SAU MOTRICITATEA REPREZINT UNA DINTRE NOIUNILE
FUNDAMENTALE ALE DOMENIULUI.
A.Definii motricitatea.
- este capacitatea omului de a efectua miscari care implica un predominant efort fizic. Ea se refera la
totalitatea miscarilor efectuate de om, cu ajutorul muschilor scheletici, pentru intretinerea relatilor sale cu
mediul natural sau social in care exista, inclusiv prin practicarea unor sporturi (motricitatea se mai numeste si
miscarea omului).
B.Enumerai i definii elementele componente/de structur ale motricitii.
-Actele motrice, sunt fapte simple de comportare realizate n mod voluntar pentru ndeplinirea unor
aciuni sau activiti motrice. Termenul poate sa indice si alte reflexe, instinctuale i automatizate.
-Aciunile motrice sunt ansambluri de acte motrice astfel structurate nct realizeaz toturi unitare n
scopul realizrii unor sarcini imediate care pot fi izolate sau nglobate n cadrul unei activiti motrice
-Activitile motrice sunt ansambluri de aciuni motrice ncadrate ntr-un sistem coerent de idei, reguli i
forme de organizare n vederea obinerii unui efect complex de adaptare a organismului uman i de perfecionare
a dinamicii acestuia, n concordan cu obiective bine precizate.
C.Dai cte dou exemple, pentru fiecare element precizat la punctul b.
- Actul motric specific educaiei fizice i sportului este exerciiul fizic, datorit intenionalitii i finalitii
sale. Exemple de acte motrice: flexia antebraului pe bra, strngerea degetelor n pumn, aplecarea capului etc.
- Aciuni motrice sunt deprinderile motrice, priceperile motrice
Exemple de actiuni motrice: alergarea, crarea, aruncarea la poart etc.
-Activitati motrice
Exemple: educaia fizic, antrenamentul sportiv, activitatea competiional, activitatea motrica recuperatorie,
etc.

2.DEPRINDERILE MOTRICE FAC PARTE DINTRE NOIUNILE FUNDAMENTALE ALE TEORIEI


EDUCAIEI FIZICE I SPORTULUI.
1.DEFINII DEPRINDERILE MOTRICE.
a.Deprinderile motrice sunt actiuni motrice umane insusite in ontogeneza, prin exersare sistematica, fiind
bazate pe stereotipuri dinamice formate la nivelul scoartei cerebrale. Se formeaza atat in practica vietii (mai ales
deprinderile utilitar applicative:mers, alergare, saritura), dar si in procese instructive educative special
organizate (mai ales deprinderile specific sporturilor:rostogoliri, pase, dribbling). Ele sunt unice i ireversibile,
adic nici o execuie nu seamn cu alta i elementele componente se nlnuiesc ntr-un singur sens (elan - btaie
i desprindere - zbor - aterizare, la orice sritur). (Gh. Crstea);
b. A.Dragnea defineste deprinderea ca o capacitate de a aplica informtiile cu uurin, rapid, operativ,
i cu randament sporit, cu respactarea tuturor calitilor deprinderii (corectitudine, iscusin, abilitate n condiii
variate i schimbate). Deprinderea este priceperea transformat n arc reflex sau cu alte cuvinte, este priceperea
elementar ajuns la stadiul de automatizare a componentelor, operaiilor sau aciunilor de aplicare.
Deprinderile motrice sunt considerate componente automatizate ale activitii voluntare, lan de reflexe
condiionate, complexe care se bazeaz pe legturile multiple din zonele corticale, elaborate i consolidate prin
exerciii.
2.ENUMERAI ASE DINTRE CARACTERISTICILE DEPRINDERILOR MOTRICE.
1. sunt componente ale conduitei voluntare umane ce se formeaz n mod contient;
2. sunt rezultatul calitativ al exersrii micrilor;
3. sunt structuri de micri coordonate care constau n integrarea sistemic a micrilor nsuite anterior;
4. valorific, prin capacitatea de difereniere fin, informaiile senzorial-perceptive, rezultnd o dirijare a
aciunilor;
5. prezint o aferentaie invers, rapid i eficient;
6. dovedesc o relativ stabilitate n condiii constante, i plasticitate n condiii variabile;
7. sunt condiionate de aptitudinile motrice, motivaie, nivelul instruirii, etc.
8. Acestor caracteristici le pot fi adugate cele ale micrilor care compun deprinderile 1:
9. unele elemente, sau chiar ntreaga deprindere, se pot automatiza complet, asigurnd o eficien deosebit
a micrilor i un control redus al scoarei cerebrale, ceea ce permite reorientarea ateniei ctre ali
factori implicai n aciune;
10. elementele componente ale deprinderilor sunt legate logic, precis, ntr-un sistem unic i ireversibil, din
punct de vedere al posibilitii de a exista execuii identice sau de a fi modificat succesiunea micrilor;
1
Gh. Mitra, Al. Mogo, 1980
11. chiar dac deprinderile pot fi automatizate complet (la nivelul mecanismului de realizare), exist situaii
n care ele se manifest original, adaptndu-se la modificrile condiiilor de execuie.
3.PRECIZATI CELE 3 ETAPE ALE FORMARII DEPRINDERILOR MOTRICE, DIN PUNCT DE
VEDERE METODIC
1. Etapa initierii ;
2.Etapa consolidrii ;
3.Etapa perfecionrii
4.MENIONAI TREI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE FIECREIA DINTRE ETAPELE
PRECIZATE LA PUNCTUL B.
a. etapa nvrii, a iniierii n bazele tehnice de execuie a unei deprinderi, avnd ca obiective:
- formarea unei reprezentri ideomotorii ct mai fidele a deprinderii pe baza demonstraiei i explicaiei
specialistului;
- formarea ritmului general de execuie cursiv a micrii;
- descompunerea micrilor complexe n elementele componente i nsuirea separat a acestora;
- prentmpinarea sau corectarea greelilor tipice de execuie;
b. etapa, consolidrii - a formrii stereotipului dinamic, cu urmtoarele obiective:
- unificarea elementelor componente ale micrilor i formarea tehnicii de execuie n concordan cu
caracteristicile spaiale, temporale i dinamice ale micrii;
- ntrirea legturilor temporare din scoara cerebral prin exersarea independent repetat, n condiii
standard, a deprinderii motrice;
- includerea deprinderii ntr-o nlnuire cu alte deprinderi motrice nsuite anterior, n condiii specifice
probelor i ramurilor sportive i efectuarea lor n condiii relativ constante;
- nlturarea greelilor atipice de execuie;
c. Etapa perfecionrii - avnd ca obiective urmtoarele:
- exersarea deprinderii n condiii variate, neobinuite sau ngreuiate (micorarea suprafeelor, mrirea
tempoului, adversar activ, etc);
- exersarea deprinderii n condiii tehnice ntlnite n practica sportiv i n condiii apropiate sau
identice cu cele regulamentare;
- exersarea deprinderii n condiii de ntrecere (tafete, parcursuri aplicative, etc] i de concurs [competiii
neoficiale sau oficiale). Creste complexitatea efortului.
3.PREZENTAI PRINCIPIUL PARTICIPRII CONTIENTE I ACTIVE, INND CONT DE
URMTOARELE ASPECTE:
A.precizarea consideraiilor generale.
Conform denumirii, acest pincipiu implica dou laturi: participarea constienta i participarea activa.
Formarea capacitatii de aplicare la momentul optim, cu o cat mai mare maiestrie, cu un efort minim si o eficienta
maxima a deprinderilor si priceperilor motrice insusite, este nemijlocit conditionata de participarea activa si
cercetarea intensa a subiectilor dar si a specialistilor in desfasurarea procesului instructiv al activitatii de
educatie fizica si sport. De exemplu in scopul dezvoltarii fizice cat mai armonioase, se impune executarea
anumitor exercitii fizice. In situatia in care aceste exercitii fizice nu sunt executate corect (cu amplitudinea
indicata, cu nr. de repetari cerut si intr-o viteza de executie optima), influenta acestor exercitii fizice asupra
organismului este nesemnificativa, si prin urmare nu pot fi realizati indicii corespunzatori de dezvoltare.
B.DESCRIEREA CERINELOR RESPECTRII ACESTUI PRINCIPIU.
Respectarea acestui principiu presupune indeplinirea urmatoarelor cerinte:
-nelegerea corect i aprofundat a obiectivelor specifice procesului de practicare a exerciiilor fizice,
ceea ce va conduce la o mai bun motivare i contientizare a aciunilor elevilor. Subiecii, trebuie s fie
contientizai de cel care conduce instruirea cu privire la efectele benefice ale practicrii sistematice a exerciiilor
fizice asupra organismului, de necesitatea unei anumite dozri a efortului n funcie de particularitile i
obiectivele urmrite, asupra corelaiei corecte dintre stimul i efect, asupra necesitii unei succesiuni de mijloace
chiar dac unele ditre ele nu sunt i atractive. trebuie format - la subieci - o motivaie puternic i corect
pentru practicarea exerciiilor fizice conform unor norme sau reguli. Aceste norme sau reguli se refer inclusiv la
pauzele dintre repetri (ca durat i coninut), rolul condiiilor igienice i al factorilor naturali de clire a
organismului, refacerea dup efort etc.
nelegerea mecanismului de baz al actelor i aciunilor motrice supuse nvrii, n vederea formrii
unei reprezentri ct mai exacte i a uurrii memorizrii micrilor;
Este foarte important cum este transmis ceea ce trebuie nvat, cum este ordonat (programa) materialul
respectiv i accesibil pentru subieci iar dac are i valene formative acestea trebuie prezentate subiecilor.
-Manifestarea unei atitudini responsabile a subiecilor pentru nsuirea materialului predat. Foarte
importanta este contiinciozitatea subiecilor n executarea actelor i aciunilor motrice dar cu o execuie
contient i nu mecanic. Subiecii trebuie s manifeste iniiativ, s aib autonomie n alegerea unor soluii si s
le adapteze la propriile particulariti.
- Formarea capacitii subiecilor de apreciere obiectiv a propriului randament. Este vorba de
capacitatea de apreciere corect a propriilor execuii i rezultate (autoaprecierea obiectiva). In explicarea i
justificarea succeselor i insucceselor nu trebuie s se faca apel la argumente de ordin subiectiv (calitatea
instalaiilor, materialelor sau a bazei sportive, lipsa de fair-play din partea adversarilor, etc).

SUBIECTUL II
1.ALCTUII UN SISTEM DE OPT EXERCIII, EALONATE METODIC, PENTRU NSUIREA
ATERIZRII, CA ELEMENT COMPONENT AL SRITURII N LUNGIME CU ELAN.
Pentru usurarea invatarii unei aterizari cat mai eficiente vom folosi urmatoarele exercitii:
1. Formaia de lucru: coloana cate 4 - saritura in lungime fara elan, aterizare in ghemuit. Dozaj: 4-6x;
pauz pasiv 45sec.;
2. Formaia de lucru: n coloan cte unul, se execut sritur n lungime de pe loc peste o band
elastic aezat la o nlime de 20 cm. Sritorul trebuie s-i ridice picioarele pentru a putea ateriza ghemuit
dincolo de banda elastic. Dozaj: 4-5x; pauz pasiv 30sec.;
3. Formaia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 3-5 pai, 5-7, 9-11, srituri peste diferite
obstacole cu nlimea de 40-60cm i aterizare pe ambele picioare n groapa de nisip (sau pe saltele), 4-5x; pauz
pasiv 30sec.;
4. Formaia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 7-9 pai, desprindere cu aterizare n groapa de
nisip n ghemuit, 3-4x; pauz pasiv 30sec;
5. Formaia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 5-7, 9-11, 13-15 pai de alergare, sritur cu
btaie liber, zbor i aterizare n poziia fandat". 3-4x; pauz pasiv 30sec-40sec ;
6. Formaia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 9-11, pai, bataie libera, saritiura cu 11/2 pasi,
aterizare pe ambele picioare, cu accent pe alaturarea piciorului de impulsie langa cel de avantare, doar in
ultimul moment; 3-4x; pauz pasiv 30sec;
7. Formaia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 9-11, 13-15 pai, bataie libera, saritiura cu 11/2
pasi, aterizare pe ambele picioare, cu accent pe actiunea de aterizare; 3-4x; pauz pasiv 30sec;
8. Formaia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 9-11, 13-15 pai, bataie libera, saritiura cu 11/2
pasi, aterizare pe ambele picioare, cu marcarea in cadrul aceleasi incercari a celor trei momente, in succesiunea
lor mentinerea pozitiei de pas sarit, alaturarea piciorului de bataie, efectuarea aterizarii; 3-4x; pauz pasiv
30sec.

2.ELABORAI UN COMPLEX DE GIMNASTIC PENTRU DEZVOLTARE FIZIC ARMONIOAS,


FORMAT DIN ZECE EXERCIII, EXECUTATE CU PARTENER.
Exercitii pentru musculatura membrele superioare:
1.Formaia de lucru: Pe perechi, spate la spate de maini reciproc apucat: prin tractiune din brate fiecare
incearca sa se deplaseze inainte. Dozaj 8x
2. Formaia de lucru: Pe perechi, un executant sta culcat inainte cu picioarele usor departate, sprijinit pe
palme; partenerul il apuca de glezne si il ridica pana la pozitia de stand pe maini, acesta executand intinderea si
indoirea bratelor (8x), dupa un anumit numar de executii stabilit de profesor, se schimba locurile. Dozaj 2x pauza
30sec;
3. Formaia de lucru: Pe perechi, fata in fata, asezat departat cu talpile lipite, de maini reciproc apucat:
ridicare in stand departat prin tractiune alternativa de bratele partenerulului. Dozaj 2x pauza 30sec.
Exercitii pentru musculatura abdomenului:
4. Formaia de lucru: Pe perechi, unul in culcat dorsal, cu genunchii indoiti si mainile la ceafa, partenerul
la picioarele executantului, fixandu-i gleznele, executantul ridica trunchiul cu atingerea genunchilor cu pieptul si
revenire in pozitia initiala. Dozaj 2x8, apoi de schimba locurile
5. Formaia de lucru: Pe perechi, unul in culcat dorsal, partenerul in stand pe genunchi la capul
executantului, cu mainile sprijinite pe umerii acestuia: executantul ridica si coboara picioarele in echer pana la
90 de grade. Dozaj 2x8, apoi de schimba locurile
Exercitii pentru musculatura spatelui:
6. Formaia de lucru: Pe perechi, stnd unul cu spatele la cellalt, braele ridicate sus, apucat de mini;
fandri nainte pe piciorul stng i revenire; idem cu piciorul drept. Dozaj 2x8, pauza 30sec
7. Formaia de lucru: Stnd umr la umr, apucat jos de mini din interior, i apucat deasupra capului de
cele din exterior; pas lateral cu fandare i revenire; execuie simultan; dup un anumit numr de repetri (2x8),
se schimb piciorul. Dozaj 2x8
8. Formaia de lucru: Asezat departat, unul cu spatele la celalalt, bratele ridicate sus, de maini reciproc
apucati; un executants indoaie trunchiul inainte, tragand de bratele partenerului care impinge usor cu picioarele
in sol, trecand in extensie. Dozaj 3x8
Exercitii pentru musculatura membrele inferioare:
9.Formaia de lucru: Pe perechi, stnd, fa n fa, apucat de mini: genuflexiuni simultane i
alternative. Dozaj 3x8, pauza 30sec;
10. Formaia de lucru: Stnd, fa n fa, apucat de mini: fandare lateral stanga (apoi se schimba
piciorul) Dozaj 3x8;
Perechile se vor constitui dup criteriile: posibiliti de for i de echilibrare apropiate.
3. ALCTUII O STRUCTUR DE APTE EXERCIII, EALONATE METODIC, PENTRU
NSUIREA UNUI PROCEDEU TEHNIC DE ATAC, DINTR-UN JOC SPORTIV LA ALEGERE. LOVITURA
DE ATAC PE DIRECIA ELANULUI(VOLEI) - este utilizat cel mai frecvent, mai ales la nivelul de baz al
instruirii, avnd ca efect trimiterea mingii dup lovire pe direcia elanului. Momentele componente ale loviturii
de atac sunt: elanul, bataia, saritura (zborul), lucrul braelor, lovirea mingii, aterizarea si actiunea de dupa
aterizare (deplasarea pentru fazele urmtoare).
1.Formatii de lucru: coloane cate 5; In fata unor linii trasate se executa sarituri cu ducerea bratelor sus,
avand grija ca la aterizare sa nu se calce liniile (sarituri cat mai inalte si apropiate de vertical). Dozare 2x8-10
executii, pauza 30sec.
2. Formatii de lucru: In toata sala, cu fata la perete, fiecare cu o minge; isi arunca mingea in perete, inalt,
elan, saritura si prinderea mingii cu bratele intinse sus, pentru obinuirea lovirii ei la punctul maxim al sriturii
i meninera momentului de plutire; Dozare: 3x8-10 executii, pauza 2minute.
3. Formatii de lucru: coloane cate 5, executia elanului stang drept (dreptaci), bataie saritura, pe distant
de 10m. Dozare: 2-3x10 executii, pauza 1minut.
4. Formatii de lucru: In toata sala, cu fata la perete, fiecare cu o minge; lovitura de atac doar din brate,
fara elan, din minge tinuta cu bratul neindemanatic oblic sus. Dozare 2-3x8-10 executii de fiecare, pauza 1minut.
5. Formatii de lucru:siruri de 3-4 elevi, la fiecare scara fixa, pe care este fixata o minge, la cca 2m de sol;
executa alternativ de la 2 m de scara, elan, bataie, saritura si lovirea mingii; Dozare: 2-3x10executii, pauza
1minut. Accent pe coordonarea elanului de brae cu cel de picioare.
6. Formatii de lucru: elevii pe doua siruri in zona 4 a fiecarei jumatati de teren; atac la fileu la o minge
sustinuta de coleg, deasupra fileului (asezat pe un scaun in terenul advers). La inceput cu fileul la 2,10m, 2,15m,
2,24m; Dozare:2x8-10 executii cu schimbarea zonei de atac, respectiv din zona2.
7.Lovitura de atac din zona 4 si zona 2, din minge ridicata de un jucator din zona 3; 2x1min, pauza 1min;

18-19 IULIE 2005


SUBIECTUL I
1.DEPRINDERILE MOTRICE FAC PARTE DINTRE NOIUNILE FUNDAMENTALE ALE
TEORIEI EDUCAIEI FIZICE I SPORTULUI.
A.DEFINII DEPRINDERILE MOTRICE.
DEPRINDERILE MOTRICE sunt aciuni motrice umane nsuite pe parcursul vieii individuale
(ontogenez), prin exersare contient i sistematic. Se formeaz/nsuesc att n practica vieii (mai ales unele
din deprinderile de baz i utilitar-aplicative: mers, alergare, transport de obiecte/ "greuti", sritur etc.), dar
i n procese instructiv-educative special organizate, de tip educaie fizic sau antrenament sportiv (mai ales
deprinderile specifice sporturilor: pase, dribling, rostogoliri, aruncri la poart sau la co, uturi la poart,
lovituri de atac la volei etc.).
Deprinderile motrice sunt elemente ale activitii voluntare umane, consolidndu-se i perfecionndu-se
neuniform (adic progresele sunt din ce n ce mai mici cu ct ne aflm ntr-un stadiu mai avansat).

B.CLASIFICAI DEPRINDERILE MOTRICE, N FUNCIE DE TREI CRITERII.


1.Dup nivelul automatizrii:
a)Deprinderi motrice elementare ;
b)Deprinderi motrice complexe ;
2.Dup finalitatea folosirii:
a)Deprinderi motrice de baz i utilitar-aplicative.
b)Deprinderi motrice specifice ramurilor i probelor sportive ;
3.Dup nivelul participrii sistemului nervos la formarea i valorificarea deprinderilor:
a)Deprinderi motrice propriu-zise.
b)Deprinderi perceptiv-motrice;
c)Deprinderi inteligent-motrice. ;
C.PREZENTAI CTE UN EXEMPLU PENTRU FIECARE DINTRE DEPRINDERILE MOTRICE
CLASIFICATE ANTERIOR.
1.Dup nivelul automatizrii:
a)Deprinderi motrice elementare, care sunt complet automatizate dezvoltnd stereotipii. Ele au un lan de
micri cu caracter fazic, care se repet n aceeai succesiune exemplu: mers; alergare
b)Deprinderi motrice complexe, care sunt parial automatizate.
Ele sunt formate din deprinderi elementare i alte micri neautomatizate sau incomplet automatizate -
este cazul unor deprinderi din jocurile sportive de exemplu aruncarea la co.
2.Dup finalitatea folosirii
a)Deprinderi motrice de baz i utilitar-aplicative. Ele sunt folosite, cu precdere, n viaa cotidian din
ontogenez, dar i n practicarea unor ramuri sau probe sportive, de exemplu trre, crare, escaladare,
transport de greuti, traciune-mpingere ;
b)Deprinderi motrice specifice ramurilor i probelor sportive -este vorba de elementele i procedeele tehnice
din aceste ramuri i probe sportive de exemplu driblingul.
3.Dup nivelul participrii sistemului nervos la formarea i valorificarea deprinderilor( componentele
senzoriale implicate n activitate):
a)Deprinderi motrice propriu-zise - care se formeaz prin repetri stereotipe, efectuate de foarte multe ori
-este cazul deprinderilor din gimnastic, patinaj, srituri la platform etc.
b)Deprinderi perceptiv-motrice, care sunt influenate, n formare i valorificare, de ambian, este cazul
deprinderilor din schi, oin, tir cu talere etc.
c)Deprinderi inteligent-motrice. care sunt influenate, n formare i - mai ales - valorificare, de partenerii
i adversarii de ntrecere - este vorba de deprinderile din jocurile sportive, lupte, box, judo, scrim etc.
2.EXERCIIUL FIZIC REPREZINT MIJLOCUL DE BAZ AL EDUCAIEI FIZICE I
SPORTULUI.
Definitie: Exerciiul fizic se constituie n mijlocul, specific de baz pentru educaie fizic i sport. El este modelul
operaional cel mai frecvent folosit pentru realizarea obiectivelor propuse.

A.PREZENTAI CONINUTUL I FORMA EXERCIIULUI FIZIC.


Continutul exercitiului fizic depinde de dou elemente principale:
- intenia sau scopul n care este practicat;
- finalitatea realizat.
ntre intenie sau scop i finalitate trebuie s fie coresponden, de aceea, ntre cele dou elemente
principale, analiza trebuie s vizeze ceea ce reprezint, de fapt, esena coninutului exerciiului fizic: -efortul fizic
(solicitat de actul motric sau de actiunea motrica respectiva; apreciat prin volum, intensitate i complexitate),
-efortul psihic (depus pentru efectuarea actelor sau aciunilor motrice respective. Nu poate exista efort
fizic far implicarea i a unor elemente de natur psihic)
-i micrile corpului sau ale segmentelor acestuia (translaie, rotaie, balansare, rsucire, circumducie
etc.);
In concluzie putem spune ca orice analiza a contninutului exercitiului fizic trebuie sa se realizeze pe toate
reperele mentionate si anume: scop, finalitate, efort fizic, efort psihic, miscari ale corpuli sau segmente ale
acestuia toate raportate la particularitatile subiectilor si conditiile materiale sau climato-geografice
Coninutul exerciiilor fizice se apreciaz, n principal, prin influenele asupra organismului uman al
subiecilor, influene relativ uor de determinat dac se au n vedere urmtoarele:
- s se in seama c efectele se obin numai n timp, nu "de azi pe mine"!;
- s se respecte, inclusiv n analiza efectelor, particularitile colectivelor de subieci i - n consecin -
prevederile unor documente oficiale (programe, manuale, instruciuni etc.);
- s se urmreasc toate obiectivele educaiei fizice i sportului, adic polivalena exerciiilor fizice pentru
realizarea obiectivelor specifice.
FORMA EXERCIIULUI FIZIC este modul particular n care se succed micrile componente ale
fiecrui exerciiu, precum i legturile ce se stabilesc ntre acestea de-a lungul efecturii aciunii motrice n cauz.
Forma este, deci, aspectul exterior, observabil al unui exerciiu, al unei micri.
n aprecierea formei exerciiului fizic trebuie s se in seama de urmtorii factori:
-poziia corpului si segmentelor corporale (initiala, intermediara si finala),uneori si fa de obiect sau
aparat;
-direcia micrii;
-amplitudinea miscarii i relaia dintre segmentele corporale participante;
-tempoul micrii;
-ritmul micrii;
-sistemul de dispunere n spaiul de practicare a exerciiului fizic, n funcie de adversar sau de partener.
Sintetiznd apreciem c exerciiul fizic are cel putin patru categorii de caracteristici:
-spaiale (poziii, direcii, amplitudine, distan, etc.)
-temporale (ritm, tempo, durat) ;
-spaio-temporale (determinate de vitezele cu care se efectueaz);
-dinamice (determinate de forele interne i externe - care influeneaz execuia).
B.ANALIZAI RELAIA DINTRE CONINUTUL I FORMA EXERCIIULUI FIZIC. Intre cele
dou aspecte fundamentale ale exerciiului fizic trebuie s fie o unitate. Forma apare ca un element de legtur
ntre coninut i scop. Relaia dintre cele dou aspecte este de tip dialectic: coninutul are rol determinant.
Intotdeauna forma (tehnica de executie, sistemul de joc, tipologia combinatilor tactice)este dependenta de
continutNiciodata forma nu poate deremina esential continutul dar poate avea o influenta asupra acestuia.
Meninerea unei forme depite, nvechite n contradicie cu noul coninut este un aspect pe care specialitii l
numesc formalism.

C.CLASIFICAI EXERCIIILE FIZICE, N FUNCIE DE TREI CRITERII.


Clasificarea este necesar pentru a seleciona exerciiile fizice n funcie de obiectivele urmrite, prin
efectuarea lor. Dintre criteriile de clasificare a exerciiilor fizice pot fi menionate urmtoarele:
-dup criteriul anatomic;
-dup poziia subiectilor fa de aparate
-dup calitile motrice pe care le dezvolt preponderent ;
-dup componentele antrenamentului sportiv pe care le vizeaz ;
-dup tipul deprinderilor motrice care se nva .
D.PREZENTAI CTE UN EXEMPLU PENTRU FIECARE DINTRE EXERCIIILE FIZICE,
CLASIFICATE ANTERIOR.
1-dup criteriul anatomic: exerciii fizice pentru segmentele corpului (membre superioare, membre
inferioare, trunchi, cap-gt, etc.)sau pentru intregul corp.
Exemplu. pentru membrele superioare - flotari;
2-dup poziia subiectilor fa de aparate: exerciii fizice la aparate (exemplu: exercitii la scara fixa-
Mentinut in atarnat ), exerciii fizice cu aparate, exerciii fizice pe aparate, etc.
3-dup calitile motrice pe care le dezvolt preponderent : exerciii fizice pentru for (Exemplu
Exercitii pentru dezvoltarea fortei musculaturii membrelor inferioare - genuflexiuni), exerciii fizice pentru
vitez, exerciii fizice pentru ndemnare, exerciii fizice pentru rezisten, exercii fizice pentru mobilitate-
suplee, etc.
4-dup componentele antrenamentului sportiv pe care le vizeaz : exerciii fizice pentru tehnic, exerciii
fizice pentru tactic, exerciii fizice pentru pregtirea fizic, etc.;
5-dup tipul deprinderilor motrice care se nva : exerciii fizice pentru deprinderile motrice de baz i
utilitar-aplicative i exerciii fizice pentru deprinderile motrice specifice ramurilor i probelor sportive.
3.CIRCUITUL REPREZINT UN PROCEDEU METODIC DESTINAT DEZVOLTRII FOREI.
A.SPECIFICAI FORMA DE MANIFESTARE A FOREI CREIA I SE ADRESEAZ ACEST
PROCEDEU.
"Circuitul" - a fost creat pentru dezvoltarea/educarea forei principalelor grupe musculare ale
organismului uman. Deci forma de manifestare a forei creia i se adreseaz acest procedeu este, (dupa
participarea grupelor musculare), forta generala.
B.PRECIZAI CELE TREI TIPURI DE CIRCUIT, N FUNCIE DE NUMRUL EXERCIIILOR
INCLUSE N CIRCUIT.
In functie de numarul exercitilor, circuitele pot fi:
-scurte formate din 4-6 exercitii;
-medii formate din 8-9 exercitii
- lungi formate din 10-12 exercitii;
C.PREZENTAI PATRU CONDIII PE CARE TREBUIE S LE NDEPLINEASC EXERCIIILE
INCLUSE N CIRCUIT.
- s fie simple;
-s fie cunoscute de subieci;
- s se cunoasc posibilitile maxime ale fiecrui subiect la exerciiile respective;
-s fie astfel dispuse, ca ordine de efectuare, nct s nu se angajeze succesiv musculatura aceluiai
segment corporal.

4.PREZENTAI PRINCIPIUL INTUIIEI, EVIDENIIND URMTOARELE ASPECTE:


A.PRECIZAREA ROLULUI INTUIIEI N PROCESUL DE PREDARE.
In educatia fizica, indiferent de varsta subiectilor, acest principiu este fundamental. La varste mai mici
rolul sau este mai important, deoarece nu este, inca bine pusa la punct treapta logica a cunoasterii si se merge
prin compensare. Intuiia presupune cunoaterea nemijlocit a realitii cu ajutorul organelor de sim. Principiul
intuiiei presupune stimularea ct mai multor analizatori pentru a contribui la nelegerea corect a materialului
propus pentru nvare. In educaie fizic i sport, principiul intuiiei presupune stimularea a ct mai multor
analizatori, pentru a se forma o imagine ct mai exact despre ceea ce se nva. La subiecii normali, ca
dezvoltare psiho-fizic, cel mai solicitat analizator este cel vizual. La subiecii cu deficiene vizuale este solicitat,
mai ales, analizatorul tactil. Evident c n procesul de nvare motric este solicitat foarte mult i analizatorul
auditiv. In aceste cazuri se trece dincolo de treapta senzorial a cunoaterii umane, se trece la treapta logic,
deoarece se folosete limbajul specific celui de al doilea sistem de semnalizare.
B.DESCRIEREA CELOR DOU CERINE ALE RESPECTRII ACESTUI PRINCIPIU. Pentru
respectarea principiului intuiiei se impun cel puin urmtoarele dou cerine:
a)Urmrirea celor prezentate (prin demostraie/ sau prin materiale intuitive) s fie posibil, la nivel
optimal, tuturor subiecilor cu care se desfaoar activitatea, ceea ce vizeaza si plasamentul celui care
demonstreaza sau al materialelor folosite.
b)S nu fie folosite abuziv modalitile prin care se stimuleaz primul sistem de semnalizare, fiindc n
acest fel se mpiedic abstractizarea i generalizarea - procese ale gndirii foarte importante n educaie fizic i
sport..
C.DESCRIEREA CELOR TREI METODE INTUITIVE FOLOSITE N EDUCAIE FIZIC I
SPORT. Pentru stimularea principalilor analizatori, specifici treptei I de semnalizare uman, se folosesc cele trei
modalitti clasice de instruire n acest sens:
-Demonstraia (sau demonstrarea) celor ce urmeaz s fie nsuite;
-Prezentarea unor materiale (plane, schie, diapozitive, filme, casete video etc.), care redau imaginea
celor ce trebuie nvate;
-Observarea execuiei altor subieci, din acelai grup sau din alte grupuri; observarea dirijat tematic.
SUBIECTUL II
1.ELABORAI UN COMPLEX DE GIMNASTICA PENTRU DEZVOLTARE FIZICA ARMONIOAS,
FORMAT DIN ZECE EXERCIII, EALONATE METODIC, EXECUTATE CU BASTONUL DE
GIMNASTIC. N DESCRIEREA EXERCIIILOR, MENTIONATI: ACIUNEA MOTRIC; DOZAREA;
FORMAIILE DE LUCRU.
Exercitii pentru membrele superioare:
1.Formaia de lucru: coloana de gimnastica; Stnd cu picioarele puin deprtate, cu bastonul de capete
apucat cu ambele mini, jos; 1- ridicarea bastonului vertical n dreapta prin ducerea braului sang n fa spre
dreapta la nivelul umarului ; 2 - revenire ; 3-4 - se repet n partea opusa; 5-6 - ridicarea braelor sus pe lng
corp prin ndoirea coatelor ; 7-8 - revenire; 6-8x;
2. Formaia de lucru:Pe perechi fata in fata, cu bratele intinse inainte de capetele basonului reciproc
apucat: indoirea 1-2 si intinderea 3-4 bratelor cu invingerea greutatii partenerului care se inclina spre inainte.4x
Exercitii pentru trunchi:
3. Formaia de lucru: coloana de gimnastica; Stnd, bastonul n fa, de capetele bastonului apucat; 1-2
ndoirea trunchiului la stnga cu fandare lateral dreapta i ducerea bratelor in diagonala jos;3-4 revenire; 5-8
aceasi miscare in partea opusa, 6-8x;
4. Formaia de lucru: coloana de gimnastica: Stnd departat, bastonul n fa jos apucat de capete: 1 -2
indoirea trunchiului nainte, braele jos cu arcuire ; 3-4 - revenire cu lsarea bas tonului din mna dreapt i
trecerea lui la spate apucat cu ambele mini de capete, trunchi in exetensie, cu arcuire ; Se repeta 4-6x.
5. Formaia de lucru: coloana de gimnastica: Culcat inainte cu bratele intinse in prelungirea corpului, cu
un baston apucat de capete;1-4 ridicarea si extensia trunchiului cu mentinere, 5-8 revenire in pozitia initiala. Se
repeta 4-6x ;
6. Formaia de lucru:Pe perechi stand, unul cu spatele la celalalt, bratele ridicate sus, de un baston
reciproc apucat la latimea umerilor; 1-2cel din spate executa fandare pe piciorul drept, in timp ce partenerul lasa
corpul in extensie sprijinindu-se de baston ; 3-4revenire, 5-6 fandarea se efectueaza pe piciorul stang; 7-8
revenire. Se repeta 4x
Exercitii pentru abdomen:
7. Formaia de lucru: coloana de gimnastica: Culcat dorsal, genunchii indoiti, cu bastonul la ceafa de
capete apucat: 1-2 ridicarea trunchiului cu atingerea genunchilor cu pieptul 3-4 revenire. Se repeta 3x8, pauza 30
sec.; 8. Formaia de lucru: coloana de gimnastica: Asezat cu bastonul tinut in fata 1-3 ridicarea picioarelor in
echer cu atingerea genunchilor; 4 revenire la pozitia initiala. Se repeta 2x8, pauza 30 sec.;
Exercitii pentru membrele inferioare:
9. Formaia de lucru: coloana de gimnastica: Stnd, bastonul n fa, de capetele bastonului apucat; 1-2
trecere in ghemuit cu ducerea bratelor sus, 3-4 revenire in pozitia initiala. Se repeta 3x8, pauza 30 sec.
10. Formaia de lucru: coloana de gimnastica: Stnd, bastonul n fa jos apucat de capete, 1-2 fandare
laterala dreapta cu ducerea bastonului inainte; 3-4 revenire in stand; 5-6 fandare laterala stanga, cu ducerea
bastonului inainte; 7-8 revenire P.I.;
2.ALCATUITI UN SISTEM DE OPT EXERCITII, ESALONATE METODIC, PENTRU NVATAREA
SRITURII N LUNGIME CU ELAN. N DESCRIEREA EXERCITIILOR, MENTIONATI: ACTIUNEA
MOTRICA; DOZAREA; FORMATIILE DE LUCRU.
Succesiunea predarii sariturii in lungime cu 1 1/2 1.
1Formaia de lucru: n coloan cte trei, btaie i desprindere repetate, precedate de trei, apoi de cinci
pai de alergare, cu aterizare pe piciorul de avntare, 4-6x; pauz pasiv 45sec; se va lucra pe limea gropii;
2. Formaia de lucru: n linie pe trei rnduri, trecere cu pas srit peste linii trasate pe sol sau peste
diferite obstacole joase ( 10-12 linii; bee), 3-4x; pauz pasiv 45sec.;
3. Formaia de lucru: n linie pe dou rnduri, din alergare la interval de trei-cinci pai execut pas sltat
cu desprindere nalt, 3x10- 15m; pauz pasiv 30sec.
4. Formaia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 5-7 pai, 9-11, 13-15, srituri peste diferite obstacole
cu nlimea de 40-60cm i aterizare pe ambele picioare n groapa de nisip (sau pe saltele), 4-5x; pauz pasiv
30sec.
5. Formaia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 7-9 pai, desprindere cu aterizare n groapa de nisip
n ghemuit, 3-4x; pauz pasiv 30sec;
6.Formaia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 5-7, 9-11, 13-15 pai de alergare, sritur cu btaie
liber, zbor i aterizare n poziia fandat". Se insist, pe lng avntare" i impulsie", pe pozitia avansata a
bazinului, contactul cu nisipul fiind luat in primul rand pe piciorul pendulant, apoi aproape in acelasi timp pe
piciorul de bataie. 3-4x; pauz pasiv 30sec-40sec ;
7.Formaia de lucru: n coloan cte unul Cine totalizeaz cele mai multe puncte": se efectueaz srituri
cu elan complet i aterizare ntr-o zon ct mai ndeprtat. In groapa de nisip se traseaz linii din 30 n 30cm,
care delimiteaz anumite zone: prima zon are un punct, a doua dou puncte etc. Ctig cine a acumulat cele
mai multe puncte, 3-4x; pauz pasiv 30sec;
8.Formaia de lucru: n coloan cte unul, srituri n lungime cu elan complet de 13-15 pai cu accent pe
ritmul ultimilor pai i btaie pe prag, apoi cu accent pe accelerarea uniform a alergrii pe lungimea elanului 3-
4x; pauz pasiv 30sec.

17 -18 IULIE 2006


SUBIECTUL I 1.
PRINCIPIUL PARTICIPRII CONTIENTE I ACTIVE REPREZINT UNUL DINTRE
PRINCIPIILE DIDACTICE DE BAZ ALE EDUCAIEI FIZICE.
A.PRECIZAI LATURILE ACESTUI PRINCIPIU.
Conform denumirii sunt implicate n acest principiu 2 laturi:
1.participarea constienta (aceasta se rezum, la ideea c nainte de a ncerca s rein, elevul trebuie s
neleag bine, nelegerea reprezentnd prghia esenial pentru o nvare durabil i operant.)
2. participarea activa (a participa nseamn angajarea prin depunerea unui efort, care se dorete a fi din
ce n ce mai accentuat i mai eficien).
B.PREZENTAI CERINELE PRIVIND RESPECTAREA ACESTUI PRINCIPIU.
-nelegerea corect i aprofundat a obiectivelor specifice procesului de practicare a exerciiilor fizice.
-Subiecii, indiferent de subsistemul educaiei fizice, trebuie s fie contientizai de cel care conduce instruirea cu
privire la efectele benefice ale practicrii sistematice a exerciiilor fzice asupra organismului, de necesitatea unei
anumite dozri a efortului n funcie de particularitile i obiectivele urmrite, asupra corelaiei corecte dintre
stimul i efect, asupra necesitii unei succesiuni de mijloace chiar dac unele ditre ele nu sunt i atractive.
-nelegerea clar i memorarea structurii, actelor i aciunilor motrice, concomitent cu memorarea sau
reinerea acestui mecanism. - este foarte important cum este transmis ceea ce trebuie nvat, cum este ordonat
(programa) materialul respectiv i accesibil pentru subieci i dac are i valene formative acestea trebuie
prezentate subiecilor.
-Manifestarea unei atitudini responsabile a subiecilor pentru nsuirea materialului predat- este foarte
important "activismul" subiecilor, contiinciozitatea lor n executarea actelor i aciunilor motrice dar cu o
execuie contient i nu mecanic.
n acelai sens, subiecii trebuie s manifeste iniiativ, s aib autonomie n alegerea unor soluii, s le
adapteze la propriile particulariti.
- Formarea capacitii subiecilor de apreciere obiectiv a propriului randament.Este vorba de capacitatea de
apreciere corect a propriilor execuii i rezultate, adic capacitatea de autoapreciere obiectiva.
Propriile execuii i rezultate nu trebuie nici supraapreciate, dar nici subapreciate; n explicarea i
justificarea succeselor i insucceselor nu trebuie s se faca apel la argumente de ordin subiectiv (calitatea
instalaiilor, materialelor sau a bazei sportive, lipsa de fair-play din partea adversarilor, etc).
2.PROIECTAREA DIDACTICA EXPRIM GNDIREA METODIC A CADRULUI DIDACTIC.
A.PRECIZAI NTREBRILE REPER ALE PROIECTRII DIDACTICE.
-Ce voi face ?
-Cu ce voi face ?
-Cum voi face ?
- Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost realizat ?
B.ANALIZAI ETAPELE I ACIUNILE CORESPUNZTOARE ACESTOR ETAPE.
Rspunsurile la cele patru ntrebri vor contura etapele proiectrii didactice.
1.Ce voi face ? Identificarea obiectivelor pedagogice
Elaborarea obiectivelor se face in functie de categoriile de finalitati educationale (ideal, scopuri,
obiective). Evident ca interventia operationala a scolii si a profesorului se realizeaza mai ales la nivelul ultimelor
doua.
Obiectivele pedagogice trebuie sa fie pe cat posibil operationale, adica sa vizeze rezultate care sa poata fi
evaluate, cat mai concrete, palpabile, masurabile ale unei lectii (a se vedea in continuare in acest curs).
2. Cu ce voi face? Stabilirea resurselor educationale -delimitarea continuturilor curriculare prefigurate
(informatii, abilitati, atitudini, valori); necesitatea echilibrului intre aspectul informativ si cel formativ;
-identificarea resurselor psihologice: capacitati de invatare, motivatie, interese etc -identificarea
resurselor materiale: spatiu, timp, mijloace de invatamant.
3. Cum voi face? Elaborarea strategiilor didactice - sisteme coerente de forme, metode si materiale
(mijloace). Este etapa in care se stabileste in detaliu 'scenariul didactic' , prin cautari, adecvari si echilibrari de
elemente care sa vizeze eficienta predarii-invatarii.
Proiectul didactic trebuie sa reprezinte pe cat posibil un echilibru intre rigurozitate si precizie
(pentru a preveni riscul hazardului, al improvizatiei in sens negativ) si creativitate, flexibilitate, spontaneitate -
improvizatie in sens pozitiv) care sa asigure dinamica si adevarea continua a planului cu transpunerea lui in
practica scolara.
4.Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost realizat? - ncorporarea evaluarii in actul de predare-
invatare. Aceasta etapa vizeaza in esenta stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor invatarii. Evaluarea
este mai usor de realizat atunci cind proiectarea include obiective pedagogice operationale.
-Eficienta predarii-invatarii se poate judeca dupa criterii ca: timp cat mai scurt de realizare;-resurse
materiale minime;-evidentierea resurselor psihologice (prevenirea oboselii, existenta placerii in actul de predare-
invatare etc)
-Eficacitatea se refera la corespondenta dintre obiectivele stabilite si rezultatele obtinute. Un alt criteriu
de apreciere a eficientei predarii-invatarii este numarul cat mai mare de elevi care reusesc sa participe la lectie,
sa inteleaga si sa asimileze cat mai mult din ceea ce se preda, chiar in timpul lectiei; Elementul central n
realizarea proiectrii didactice este programa colar. Ea reprezint un document normativ n sensul c
stabilete obiective, adic intele ce urmeaz a fi atinse prin intermediul actului didactic.
3.DEPRINDERILE MOTRICE REPREZINT PRODUSE (REZULTATE) ALE NVRII.

A.PRECIZAI TREI NOTE DEFINITORII ALE DEPRINDERILOR MOTRICE.


-Reprezint caracteristica de ordin calitativ a actelor motrice nvate;
1.Deprinderea motric, o caracteristic, sau o component a actelor nvate, care prin exersare
dobndesc indici superiori de execuie( coordonare precizie, vitez, plasticitate, automatism), M. Epuran,1976;
2.Component automatizat a actului motric voluntar; act sau aciune motric ajuns prin exersare la un
nalt grad de stabilitate, precizie, eficien i care asigur succesul execuiei n sensul dorit (L.Herczeg);
3.Deprinderile motrice reprezint componentele eseniale i totodat specifice ale diferitelor acte motrice
care mbinate n mod armonios asigur ndeplinirea unor sarcini motrice conform principiului: eficien
maxim prin cheltuieli energetice minime

B.PREZENTAI PATRU DINTRE CARACTERISTICILE DEPRINDERILOR MOTRICE.


-Componente ale conduitei voluntare ale omului, elaborate prin exerciiu;
-Sunt rezultatul nvrii micrilor prin repetare; sunt specifice unei activiti;
-Deprinderile au stabilitate relativ n condiii variabile i plasticitate;
-Sunt ireversibile
- Sunt condiionate de aptitudinile motrice, motivaie, nivelul instruirii, etc.

C.ANALIZAI TIPURILE (CATEGORIILE) DE DEPRINDERI MOTRICE, N FUNCIE DE TREI


CRITERII.
1.Dup nivelul automatizrii:
a)Deprinderi motrice elementare, care sunt complet automatizate. Ele au un lan de micri cu caracter
fazi , care se repet n aceeai succesiune (este cazul deprinderilor motrice cu caracter ciclic: mers, alergare, not,
ciclism etc.).
b)Deprinderi motrice complexe, care sunt parial automatizate. Ele sunt formate din deprinderi
elementare i alte micri neautomatizate sau incomplet automatizate (este cazul unor deprinderi din jocurile
sportive i din alte ramuri sau probe aciclice: gimnastic, srituri, lupte, aruncri etc.).
2.Dup finalitatea folosirii:
a)Deprinderi motrice de baz i utilitar-aplicative. Ele sunt folosite, cu precdere, n viaa cotidian din
ontogenez, dar i n practicarea unor ramuri sau probe sportive (este cazul deprinderilor de mers, alergare,
sritur, aruncare-prindere, trre, crare, escaladare, traciune-mpingere, transport de greuti/obiecte etc.).
b)Deprinderi motrice specifice ramurilor i probelor sportive (este vorba de elementele i procedeele
tehnice din aceste ramuri i probe sportive). 3.Dup nivelul participrii sistemului nervos la formarea i valorifi -
carea deprinderilor: a)Deprinderi motrice propriu-zise. care se formeaz prin repetri stereotipe, efectuate de
foarte multe ori (este cazul deprinderilor din gimnastic, patinaj, srituri la platform etc.).
b)Deprinderi perceptiv-motrice, care sunt influenate, n formare i valorificare, de ambian (este cazul
deprinderilor din schi, oin, tir cu talere etc.). c)Deprinderi inteligent-motrice. care sunt influenate, n formare i
- mai ales - valorificare, de partenerii i adversarii de ntrecere (este vorba de deprinderile din jocurile sportive,
lupte, box, judo, scrim etc.).

SUBIECTUL II
1.ELABORAI UN COMPLEX FORMAT DIN ZECE EXERCIII, PENTRU DEZVOLTARE FIZIC
ARMONIOAS, EALONATE METODIC, EXECUTATE LA BANCA DE GIMNASTIC. IN DESCRIEREA
EXERCIIILOR, MENIONAI: ACIUNEA MOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU.
Exercitii pentru brate si centura scapulara:
1.Formatii de lucru: cate 3 executanti la o banca de gimnastica; stand pe genunchi la 3-4 lungimi de talpa
fata de banca, cu trunchiul indoit la orizontala, cu sprijinul palmelor pe banca arcuiri de trunchi; 2x8, pauza
30sec.
2 Formatii de lucru:cate 3 executanti la o banca de gimnastica, sprijin culcat la nivelul coapsei peste
banca in latime (sau cu spijin pe varful picioarelor pe banca) indoirea si intinderea bratelor (picioarele raman
intinse fara a atinge solul; 2x8 pauza 30sec.
Exercitii pentru musculatura spatelui:
3.Formatii de lucru:cate 3-4 executanti la o banca, stand la 2-3 lungimi de talpa cu varful unui picior
sprijinit lateral pe banca; indoirea laterala a trunchiului spre banca cu ducerea ambelor brate: pe sold, la umar,
la ceafa, pe crestet, in sus; 3x8, apoi se schimba piciorul.
4.Formatii de lucru:cate 3 executanti la o banca de gimnastica; sezand pe banca in latime cu picioarele
departate, sprijinite pe sol; indoirea trunchiului inainte, cu ducerea unui brat la varful piciorului opus. Celalalt
brat se retrage inapoi cu o usoara rasucire de trunchi; 3x8, pauza 30sec.
5. Formatii de lucru:Pe perechi cate doi executanti, calare sezand spate in spate, pe banca in lungime,
apucat de coate; aplecare inainte cu ridicarea partenerulyui pe spate, revenire; 3x8, cu schimb alternativ.
Exercitii pentru musculatura abdominala:
6.Formatii de lucru:Pe perechi, cate 2 executanti la o banca, asezat pe banca, cu gleznele sub banca, fata
in fata, intercalati pe doua banci paralele, coborarea trunchiului pana se atinge solul cu capul si revenire; 2x8,
pauza 30sec.
7. Formatii de lucru:cate 3 executanti la o banca de gimnastica. Asezat, cu fata spre banca, varfurile
picioarelor sub banca:coborarea si ridicarea trunchiului.
8. Formatii de lucru:cate 3-4 executanti la o banca de gimnastica. Asezat pe banca de gimnastica,
picioarele in echer, mainile prinse de muchia apropiata: indoirea si intinderea alternativa a picioarelor.
Exercitii pentru musculatura membrelor inferioare:
9.Formatii de lucru:Coloana cate doi. Stand cu fata la banca de gimnastica; sarituri cu desprindere de pe
ambele picioare peste banca si apoi inapoi; 1x8, trecere la coada coloanei
10. Formatii de lucru:Pe grupe de 3-5 executanti la banca de gimnastica, stand cu latura spre aceasta;
indoirea rasucita a trunchiului spre banca cu apucarea bancii(mana din afara apuca muchia departata peste
banca, iar mana dinspre banca apuca muchia apropiata ridicarea bancii deasupra capului cu bratele intinse
indoirea picioarelor in ghemuit cu departarea genunchilor revenire in stand, 3x8, pauza 30sec.
2.ALCTUII UN SISTEM DE OPT EXERCIII, EALONATE METODIC, PENTRU NSUIREA
ALERGRII DE REZISTEN, CA PROB ATLETIC. IN DESCRIEREA EXERCIIILOR,
MENIONAI: ACIUNEA MOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU. Pasul alergtor lansat de
semifond-fond
1. Formaia de lucru: n linie cte 6-8 elevi, de pe loc i din mers - exerciii de respiraie - 2 timpi
inspiraie - 2 timpi expiraie -2 timpi inspiraie - 3 timpi expiraie - 3 timpi inspiraie - 3 timpi expiraie. Execuia
se face la semnal sonor, 2x3 min, pauz pasiv 30sec.
2. Formaia de lucru: n linie cte 6-8 elevi, la semnal sonor, de pe loc, din mers i din alergare controlul
micrii braelor (economic i corect ); 3x1min-1min 30sec, pauz pasiv 30sec.
3. Formaia de lucru: n linie cte 6-8 elevi, mers obisnuit, mers cu pasul intins si trecere in alergare
usoara, 2-3x, pauz pasiv 30sec-1min.Se efectueaza sub forma de alternari cu trecere de la mersul obisnuit la cel
cu pasul intins marind frecventa pana la limita supertabilitatii si drept consecinta trecerea in alergare cu acelasi
tempo, apoi revenire la mers. Se va atrage atentia asupra pozitiei verticale a trunchiului si a miscarii bratelor
indoite din cot si simetric in raport cu umarul.
4. Formaia de lucru: n ir cte 6-8 elevi, alergare cu schimbarea repetat a tempoului pe teren mprit
n 3 zone a cte 40m fiecare, cu plecare la semnal vizual - n prima zon alergare uoar, n a doua zon alergare
n tempo susinut, n a treia zon mers cu exerciii de respiraie, 2-3x, pauz activ l-l,30min;
5. Formaie de lucru: n linie cte 6-8 elevi, alergare cu meninerea tempoului pe distane ce cresc
progresiv - 50m n 18sec, 100m n 36sec, 150m n 54sec, 200m n 72sec, 2-3x, pauz activ 1 -2min, plecare la
semnal sonor ;
6. Formaie de lucru: n linie cte 6-8 elevi, alergare pe linia marcat a culoarului (se va atrage atentia
asupra aezarii tlpilor -paralel cu axa alergrii), tempo 2/4, 3-4x50m. pauz 1min (revenire n mers la linia de
plecare ), plecare la semnal sonor; ;
7. Formaia de lucru: grupe de 6-8 elevi Ghicete timpul realizat"- alergare n tempo moderat pe
distana de 100-200m. La sfritul fiecrei poriuni elevii trebuie s aprecieze timpul realizat. Se poate indica
timpul n care elevii au parcurs o treime sau jumtate din distana total. Plecarea se face la semnal sonor, 3-4x,
pauz 1-1,30min (revenire n mers la linia de plecare);
8. Formaia de lucru: grupe de 6-8 elevi, alergare n tempo moderat pe distana de 100m tempo 2/4 -
plecare la semnal sonor, 4-5x, pauz (mers) 1min. Se va pune accentul, tot timpul, asupra necesitatii realizarii
unei alergari economicoase: coordonarea intersegmentara, incrucisata a bratelor cu picioarele;contactul cu solul
pe pingea sau pe toata talpa cu derularea completa a labei piciorului, asezarea labei picioarului facandu-se pe
axa alergarii; pendularea gambei la spate, libera nestanjenita.
Invatarea startului inalt nu ridica nici o dificultate in insusirea lui de catre elevi, preocuparea dominanta
fiind aceea de a asocia acest act motric cu comenzile pe care le da starterul la plecare.
3. PREZENTAI UN SISTEM DE OPT EXERCIII PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITII
COORDINATIVE (NDEMNRII), N DESCRIEREA EXERCIIILOR, MENIONAI: ACIUNEA
MOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU.
1.Colectivul mprit n ase - opt echipe 3 - 4 elevi, fiecare ir are aezat n dreptul lui la 10m distan o
minge medicinal, iar primul din fiecare ir cu dou mingi de cauciuc n mini: la semnal primii execut
deplasare cu ridicarea alternativ a unui genunchi i atingerea mingilor sub genunchi pn la mingea medicinal
unde aeaz pe sol cele dou mingi de cauciuc cu ambele mini, predau tafeta, urmtorul execut exerciiul
invers de fiecare dat, 2 - 3 x, pauz 30sec.
2.Colectivul mprit n patru iruri de ase - opt elevi, stnd deprtat, primul din fiecare ir are o minge
de baschet: la semnalul profesorului primul din fiecare ir d mingea celui din spate pe deasupra capului napoi,
ultimul care o primete parcurge tunelul" printre picioarele colegilor rostogolind mingea i odat ajuns primul,
continu jocul, ctignd cei care i-au refcut echipa iniial, 2 - 3 x, pauz 20sec.
3.Colectivul mprit n 6 - 8 echipe de 4 - 5 elevi, n spatele unei linii de start, primul de la fiecare ir cu o
minge de baschet, la 2m n faa fiecrui ir o banca de gimnastic aezat longitudinal: la semnalul profesorului
primii pleac n alergare cu dribling cu mna dreapt, continu driblingul pe banc, se ntorc cu dribling cu
mna stng pe banc i predau tafeta urmtorului, 2 - 3 x, pauz 20sec.
4. Colectivul mprit n patru-ase iruri de trei-patru elevi, n faa fiecrui ir o banc de gimnastic
aezat longitudinal cu partea ngust sus: execut mers pe banc, ntoarcere 360 la jumtatea bncii i
continuarea deplasrii, 3 - 5 x.
5. Colectivul n coloan de gimnastic din aezat cu cte o minge fiecare fixat ntre glezne, execut
aruncarea mingii cu picioarele i prinderea ei cu minile, 2x8-10 repetri, pauz 20sec.
6. Colectivul de elevi rspndit n toat sala, fiecare elev cu o minge, cu spatele la perete, execut de la
distana de 2m de perete aruncarea mingii printre picioare n perete, ntoarcere 180 i prinderea ei ntre
genunchi, 2x8-10 repetri.
7. Colectivul n coloan cte unul execut alergare cu joc de glezne simultan cu rotarea braelor nainte,
la semnalul sonor execut alergare cu joc de glezne cu rotarea braelor napoi, pauz mers, 2 x 20sec.
8. Colectivul mprit n ase - opt echipe de patru - cinci elevi, n spatele unei linii de start, primul de la
fiecare ir cu o minge de baschet, la 2m n faa fiecrui ir o banca de gimnastic aezat longitudinal: la
semnalul profesorului primii pleac n alergare cu dribling cu mna dreapt, continu driblingul pe banc, se
ntorc cu dribling cu mna stng pe banc i predau tafeta urmtorului, 2 - 3 x, pauz 20sec.

16 IULIE 2007 SUBIECTUL I


1.LECIA DE EDUCAIE FIZIC REPREZINT PRINCIPALA FORM DE ORGANIZARE A
PROCESULUI DE NVMNT.
A.PRECIZAI STRUCTURA LECIEI DE EDUCAIE FIZIC, ATT PE PRI CT I PE
VERIGI.
Structura leciei de educaie fizic i sport este dat de succesiunea unor momente/ faze/ secvene/ verigi/
etape/pri etc., n timpul alocat, toate difereniate n privina obiectivelor, coninutului, duratei i metodologiei.
n evoluia sa, lecia de educatie fizica a avut mai multe structuri:
Structura din trecut: lecia pe patru pri: organizare, pregtire, fundamental i de ncheiere; si lecia pe
trei pri: pregtitoare, fundamental i de ncheiere.
Structura actuala: lecia pe verigi
Fiecareia dintre aceste verigi ii este destinat un loc in cadrul lectiei si un interval de timp in functie de
obiectivele specifice ce urmeaza a fi indeplinite.
Verigile sunt urmtoarele: 1. Organizarea colectivului de elevi
2. Pregtirea organismului pentru efort ;
3. Prelucrarea analitic a aparatului locomotor sau influenarea selectiv a aparatului locomotor
4. Dezvoltarea/educarea sau verificarea calitilor motrice viteza sau ndemnarea;
5. Insuirea/iniierea "primar", consolidarea, perfecionarea sau verificarea deprinderilor i/sau
priceperilor motrice;
6. Dezvoltarea/educarea sau verificarea calitilor motrice fora sau rezistenta;
7. Revenirea organismului dup efort (numit i "linitirea" organismului);
8. Aprecieri i recomandri;
Verigile 4, 5, 6 sunt tematice n structura actual. Verigile lectiei au o durata care poate varia in functie de
multi factori.
Lecia de educaie fizic, trebuie s cuprind "obligatoriu" urmtoarele secvene temporale:
1-Organizarea colectivului de elevi (durata medie: 3 - 5 min), n care trebuie s se realizeze urmtoarele
aciuni: salutul, anunarea temelor, observarea echipamentului subiecilor i aflarea (prin ntrebri) unor abateri
de la starea normal de sntate a acestora.
2-Pregtirea organismului pentru efort (durata medie 7-10 min), adic nclzirea general a organismului
fara aceasta veriga pot aparea posibile accidente.
3-Veriga tematic sau verigile tematice (durata medie 25 -30 min), far de care nici nu ar fi posibil
existenta unei lecii.
4-Revenirea organismului dup efort (durata medie 3-4 min), dac efortul a avut valori corespunztoare
ca volum i intensitate.
5-Incheierea "organizat" a leciei (durata medie 2-3 min) , n care trebuie s se realizeze urmtoarele
aciuni: cteva aprecieri privind comportamentul subiecilor n lecia respectiv, recomandri pentru activitatea
viitoare independent i salutul.
B.MENIONAI TREI OBIECTIVE PENTRU UNA DINTRE VERIGILE LECIEI.
Organizarea colectivului de elevi:
In cadrul lectiei, primele momente de incepere urmaresc urmatoarele obiective:
- asigurarea unui inceput organizat;
- captarea atentiei;
- cunoasterea variabilelor de moment (efectiv, stare de sanatate, echipament,etc);
- constientizarea elevilor asupra temelor si obiectivelor lectiei;

C.PREZENTAI PARTICULARITILE LECIEI DE EDUCAIE FIZIC, DESFURAT N


INTERIOR, N SPAII IMPROVIZATE, MENIONND: EXEMPLE DE SPAII DE DESFURARE,
CERINE PRIVIND AMENAJAREA SPAIILOR I VARIANTE DE CONINUT ALE ACESTOR LECII.
Exemple de spaii de desfurare:
1. Culoare, coridoare, holuri;
2. Sli de clase cu alte destinatii, Sali de clase cu bnci, sli de festiviti
Cerine privind amenajarea spaiilor i variante de coninut ale acestor lecii:
1. Culoarul, holul unde se desfoar lecia s nu aib legtur cu alte spai sau sli in care se desfasoara
alte activiti.
2. Spaiul ales trebuie s fie la parter (n cazul cldirilor cu etaje) pentru a nu deranja activitile din
spaiile subetajate;
3. Spaiile improvizate trebuie s aib dimensiuni rezonabile pentru practicarea exercitilor fizice;
4. Sunt necesare msuri igienice: aerisirea spaiului, aranjarea i tergerea de praf a mobilierului,
echipament corespunztor.;
5. Nu terbuie folosit mobilierul din spaiul respectiv pentru practicarea exerciiilor fizice; ar fi o
deturnare a scopurilor pentru care exist mobilierul: tabla este pentru scris, catedra este locul profesorului, etc.
Dac am folosi mobilierul astfel, aceast modalitate ar fi un argument pentru elev s continue practicarea
exerciiilor fizice(rostogolirea pe catedr, aruncri cu obiecte n tabl) i n absena profesorului, mai ales n
recreaii.
n aceste lecii se pot aborda teme din calitile motrice viteza de reactie, de executie sau
repetitie, indemanarea, forta, mobilitatea - (mai puin viteza de deplasare i rezistena aerob) i din deprinderile
sau priceperile motrice de baza utilitar aplicative, sau specifice gimnasticii acrobatice i ritmice, precum si unele
srituri cu sprijin din gimnastica, sau chiar din jocurile sportive (de exemplu pasele).
2.VITEZA REPREZINT O CARACTERISTIC NNSCUT A INDIVIDULUI, AL CREI NIVEL
SE MODIFIC PE PARCURSUL VIEII.
A.DELIMITAI CONCEPTUAL CALITATEA MOTRIC VITEZA.
Viteza este "capacitatea organismului uman de a executa acte sau aciuni motrice, cu ntregul corp sau
numai cu anumite segmente (pri) ale acestuia ntr-un timp ct mai scurt, cu rapiditate (repeziciune, iueal)
maxim, n funciile de condiiile existente"
B.PREZENTAI TREI FORME DE MANIFESTARE A VITEZEI.
1)Viteza de reacie I se mai zice i timpul latent al reaciei motrice. Reaciile motrice sunt de dou feluri:
a)simple constau n rspunsuri (nsuite, exersate) la excitani cunoscui, dar care apar spontan,
inopinat (exemplu: pocnetul pistolului la startul pentru alergrile atletice n competiii);
b)complexe, -rspunsurile sunt n funcie de aciunile partenerilor sau adversarilor, condiiile de ntrecere
(suprafaa spaiului, luminozitate, culoare etc.) i alte variabile concrete (ex. n jocurile sportive bilaterale,
sporturile de lupt, schi, unele jocuri de micare, tafete i parcursuri aplicative etc.) Este dependent de
urmtoarele elemente: -apariia excitaiei n receptor sau receptori;
-transmiterea pe cale aferent; -analiza semnalului (care dureaz cel mai mult); -excitarea muchilor.
Nu este identic pentru toate segmentele corpului, la membrele superioare nregistrndu-se cei mai buni
indici.
2)Viteza de execuie - capacitatea de a efectua un act motric sau o aciune motric, dar i mai multe
asemenea acte sau aciuni motrice "singulare", nerepetabile (ex. linia acrobatica). Se msoar prin timpul care
trece de la nceperea execuiei i pn la ncheierea acesteia. Este determinat i de nivelul nsuirii tehnicii de
execuie a deprinderilor i priceperilor motrice sau a unor acte motrice implicate.
3)Viteza de repetiie - const n capacitatea de a efectua aceeai micare (act motric sau aciune motric)
ntr-o unitate de timp prestabilit; se refer la micrile ciclice. Se mai numete i frecvena micrii sau vitez de
accelerare. Este condiionat de tempoul i ritmul micrii; tempoul este densitatea micrii pe unitatea de timp;
ritmul se refer la periodicitatea repetrii micrii, la succesiunea intervalelor de timp i accentele rezultate din
desfurarea micrii respective; ritmul definete efectuarea micrilor n timp i spaiu, determinnd
cursivitatea acestor micrii, cursivitate evaluat - prin arbitraj - n multe ntreceri sportive (la. sol, cal cu
mnere, bar fix, brn, paralele, patinaj artistic, schi artistic, not sincron etc.).
C.PRECIZAI ASE FACTORI DE CONDIIONARE A VITEZEI.
1- mobilitatea proceselor nervoase corticale fundamentale, excitaia i inhibiia, care condiioneaz
alternana contraciei i relaxrii musculare;
2-funcionalitatea analizatorilor (vizual, auditiv i cutanat), n sensurile acuitii, fineei i preciziei
acestora;
3-calitatea transmiterii impulsurilor nervoase pe cile aferente i eferente;
4-viteza de contracie a muchilor inervai;
5-tipul fibrelor musculare care intr n contracie (fibrele albe sunt fibre "rapide");
6-valoarea surselor i proceselor energetice (mai ales coninutul n ATP i fosfocreatin pentru muchii
intrai n contracie).
3.PREZENTAI TEMA MOTRICITATEA N ETAPA PUBERTAR (10-14 ANI)", AVND N
VEDERE URMTOARELE ASPECTE:
1.ANALIZA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE DEZVOLTRII SOMATICE
Intervenia pubertii duce la accelerarea creterii n nlime ntr-un ritm superior tuturor vrstelor,
urmand sa se diminueze treptat pn la 20-21 ani.
-Creterea mai intens se semnaleaz la membrele inferioare, apoi la cele superioare, fapt care creeaz n
mai multe cazuri dizarmonii.;
-Trunchiul este lung, toracele ngust, iar abdomenul este supt. Ca urmare a acestor trsturi somatice,
organele din cutia toracic sunt puin dezvoltate, fapt care genereaz dificulti n procesul de adaptare la efort
prin lipsa de rezisten funcional. Sistemul articular este slab, fiind n plin proces de consolidare.
-Datorit faptului c la fete pubertatea se instaleaz mai repede dect la biei, ele prezint valori
superioare ale creterii n nlime i greutate, trunchiul este mai lung, iar membrele inferioare sunt mai scurte.
2.ANALIZA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE DEZVOLTRII FUNCIONALE
-In dezvoltarea morfologica se constat o capacitate sczut de adaptare i rezisten funcional a
aparatelor cardio-vascular i respirator la efortul fizic intens i apar des fenomene de oboseal, ameeli i
tulburri ale ritmului cardiac.
-La 12 ani capacitatea vital se situeaz la 2000 cm3, din cauza plmnilor care sunt slabi dezvoltai,
crescnd pn la 3000 cm3 la 15 ani.
-Privind sistemul nervos se constat o cretere redus a volumului creierului, ns se adncesc
circumvoluiunile, iar prin nmulirea fibrelor de asociaie sporesc conexiunile funcionale dintre diferitele zone.
-n aceast perioad se realizeaz diferenierea dintre cele dou sexe prin maturizarea caracteristicilor
sexuale.
3.ANALIZA COMPORTAMENTULUI MOTRIC.
Din cauza dezvoltrii organismului pe multiple planuri, mai ales datorit creterii plasticitii scoarei
cerebrale i mobilitii proceselor nervoase de excitaie i inhibiie sporesc posibilitatea de mbuntire a tuturor
calitilor motrice i n special a vitezei, mai ales la 12 ani la fete i 13 ani la biei. Pubertatea este denumit
vrsta ndemnrii. Datorit disproporiilor dintre diferitele segmente ale corpului n efectuarea exerciiilor
fizice se remarc stngcia, ns disponibilitile pentru mbuntirea ndemnrii sunt totui crescute atunci
cnd se dezvolt simultan cu simul orientrii n spaiu, care la 12 13 ani se apropie de cea a adultului.
-Mobilitatea are cele mai sczute valori la 12-13 ani la fete i 13-14 ani la biei, fapt care face ca micrile
s nu fie executate cu amplitudine corespunztoare, ceea ce impune msuri speciale n cadrul leciilor.
-Prin mbuntirea calitii muchilor i mai ales a laturii funcionale ce condiioneaz viteza, sporete
capacitatea de for n regim de vitez sub forma detentei (fora exploziv).
-Se mrete i capacitatea de efort static moderat, n raport cu greutatea corporal, mai ales la biei,
ncepnd cu 13-14 ani, care dup aceast vrst depesc substanial fetele.
-Capacitatea de rezisten este sczut mai ales sub forma ei de rezisten cardio-vascular, ceea ce
impune o acionare sistematic pentru dezvoltarea ei. Se va aciona de preferin asupra rezistenei n regim de
for sau vitez.
-n privina aruncrilor, acestea sunt accesibile n mod deosebit bieilor care spre sfritul ciclului
gimnazial deprind bine micarea de azvrlire, n timp ce fetele efectueaz mai bine prin mpingere.
-Sriturile nu se execut cu eficien corespunztoare, btaia este puternic, zborul nefiind pe msura
acesteia. Se impune astfel lucru pentru dezvoltarea detentei la membrele inferioare, necesar la sriturilor n
lungime, nlime, pe aparate i peste aparate. Important n efectuarea lor este coordonarea dintre micrile
segmentelor corpului, precum i pentru nvarea aterizrilor elastice.
-La acest ciclu de nvmnt exist mari disponibiliti n ceea ce privete nsuirea unor procedee
specifice ramurilor de sport i mai ales jocurilor sportive.

SUBIECTUL II
1.ALCTUII UN SISTEM DE OPT EXERCIII, EALONATE METODIC, PENTRU NSUIREA
ALERGRII DE VITEZ, CA PROB ATLETIC. IN DESCRIEREA EXERCIIILOR, MENIONAI:
ACIUNEA MOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU.
1.Formatie de lucru: grupe de 6-8 elevi, alergare cu joc de glezne, pe distanta de 20m in tempo3/4-4/4, 2-
3x, pauza pasiva 20-30sec
2. Formatie de lucru:grupe de cate 6-8 elevi, din stand dezechilibrare si alergare cu cresterea progresiva a
tempoului pe distanta de 30m, tempo3/4, 2-3x, pauza pasiva 30-40sec.
3. Formatie de lucru:grupe de 6-8 elevi, start din picioare si alergare accelerata in tempo4/4 pe distanta
30-40m, plecare libera, 2-3x, pauza pasiva 30-45sec.
4. Formatie de lucru:In coloana cate 3, concurs pe grupe; alergare accelerata cu start din picioare la
semnal sonor pe distanta 60m, tempo4/4, 2-3x, pauza (mers) 45sec.
5. Formatie de lucru:In coloana cate 3-4 elevi, alergare pe linia culoarului cu exeminarea urmelor
(paralele cu axa alergarii), tempo , 2-3x 30m, pauza (mers)45sec.
6. Formatie de lucru:Pe perechi; Leapsa pe perechi cu start din picioare si alergare pe 15-20m, distanta
intre parteneri est e de 2 m, 3-4x, pauza 45sec.
7. Formatie de lucru:in linie cate 4-6 elevi, alergare accelerata in linie dreapta pe 30-40m, cu atingerea
vitezei maxime urmata de alergare libera; 2-3x pauza (mers si revenire in formatie) 30-40 sec.
8. Formatie de lucru:in linie cate 4-6 elevi, start din picioare si lansare pe distanta de 50-60m, sub forma
de concurs cu plecare la semnal sonor 3-4x, tempo3/4-4/4, pauza (mers) 30sec-1min.
2.ALCTUII UN SISTEM DE OPT EXERCIII, EALONATE METODIC, PENTRU NSUIREA
SRITURII CU SPRIJIN DEPRTAT LA CAPRA DE GIMNASTIC. IN DESCRIEREA EXERCIIILOR,
MENIONAI: ACIUNEA MOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU.
1. Formatii de lucru: coloana cate unul; cu sprijinul mainilor pe capra, batai succesive pe trambulina cu
departarea picioarelor. 8-10x
2. Formatii de lucru: coloana cate unul;cu sprijinul mainilor pe capra, bataie pe trambulina si trecere in
sezand pe capra. Coborare cu impingere in brate; 2-3x8
3. Formatii de lucru: coloana cate unul;saritura in sprijin departat peste un partener care sta cu
trunchiul indoit inainte (capra vie);4x, pauza 30sec.
4. Formatii de lucru: coloana cate unul;saritura in sprijin departat peste capra in latime, cu inaltime
mica 3-4x, pauza 30sec.
5. Formatii de lucru: coloana cate unul;saritura peste capra in lungime cu inaltime medie; 3x; pauza
30sec.
6. Formatii de lucru: coloana cate unul;saritura in sprijin departat peste capra cu bataie pe trambulina;
3-4x; pauza 30sec.
7. Formatii de lucru: coloana cate unul;elan de 4-5 pasi de alergare, bataie pe trambulina si saritura in
sprijin departat peste capra; 3-4x, pauza 30sec.
8. Formatii de lucru: coloana cate unul; elan de 7-9 pasi de alergare, bataie pe trambulina (distanta
marita fata de capra) saritura in sprijin departat peste capra (inaltime marita). Ajutorul - profesorul sta in fata
caprei ,a aparatului, pe saltea si apuca sritorul, aproape de umeri si-1 trage peste capra .

16 IULIE 2008
SUBIECTUL I
1.METODELE VERBALE CONTRIBUIE LA REALIZAREA OBIECTIVELOR SPECIFICE DE
INSTRUIRE.
A.ENUMERAI CELE PATRU METODE VERBALE UTILIZATE N EDUCAIA FIZIC.
1.Expunerea verbala cu procedeele metodice:
Povestirea:
Explicatia:
Prelegerea:
2.Conversatia
3.Brain-stormingul
4.Studiul individual

B.PREZENTAI FIECARE DINTRE ACESTE METODE.


a) EXPUNEREA VERBAL, se realizeaz prin limbaj, trebuie s fie accesibil nivelului de nelegere a
colectivelor de subieci. Se realizeaza prin trei procedee metodice:
Povestirea - eficienta mai ales la subiecii pn la opt-nou ani. trebuie sa fie plastica si sugestiva si bazata
pe elementele cunoscute de subiecti
Explicaia mult utilizata la elevii de peste 10 ani (trebuie sa fie clara, logica, concisa si oportuna sa
cuprinda esentialul activitatii in cuvinte putine economisind astfel timp).
In relaia cu o alt metod clasic de instruire (valabil la vrste mai tinere) i anume cu demonstraia,
explicaia poate:
-s urmeze demonstraiei;
-s precead demonstraia;
-s se realizeze concomitent cu demonstraia (situaie frecvent, dar mai puin recomandat n nvarea
unor elemente i procedee tehnice din jocurile sportive). Explicatia trebuie s asigure formarea unor cunotine
aprofundate, care capt caracter de norme sau reguli cluzitoare privind nsuirea deprinderilor i
priceperilor motrice, dezvoltarea calitilor motrice sau influenarea indicilor somatici/morfologici i
funcionali/fiziologici ai organismului uman.
Prelegerea. -se folosete cu precdere n nvmntul superior. -poate fi ntlnit i la vrsta colar, n
cazul claselor cu profil de educaie fizic i sport, unde trebuie predate - prin prelegeri - cunotine teoretice de
specialitate. La baza oricrei prelegeri ar trebui s stea o argumentare tiinific a temelor abordate i - n
consecin - folosirea unei terminologii corespunztoare.
b)CONVERSAIA, - se realizeaz prin limbaj i se refer la dialogul permanent care trebuie s aib loc
ntre conductorul procesului instructiv-educativ i subieci. Trebuie axat numai pe probleme specifice
instruirii, nu pe altele colaterale. De exemplu, conversaia/dialogul se poate purta pe problemele obiectivelor
instruirii, criteriilor de evaluare, cauzelor greelilor de execuie, nivelului de nelegere a procedeelor metodice
folosite n predare, tehnicii de execuie a unor deprinderi motrice, combinaiilor tactice pentru situaii
competitive clasice etc.
c)BRAIN-STORMINGUL - brain = creier; storm = furtun, asalt. Aceast metod verbal se folosete
pentru stimularea participrii active i creatoare a subiecilor n dezbaterea unor probleme de instruire. In
educaia fizic i sportiv, se folosete mai rar. Conform acestei metode a "asaltului de idei", se admit - n
dezbatere - orice fel de preri, afirmaii, argumentri etc. ale "combatanilor", cu condiia ca acestea s fie
argumentate. Dupa dezbatere un grup sau microgrup format din cei mai buni cunosctori ai problemei
dezbtute , coordonat de conductorul procesului instructiv-educativ , decide asupra celor mai eficiente soluii.
d)STUDIUL INDIVIDUAL - Este o metod individual clasic, care ar trebui s se generalizeze i n
educaie fizic i sport. Studiul individual trebuie ndrumat de conductorul procesului instructiv- educativ.
Acesta se realizeaz pe baza celor mai semnificative surse bibliografice despre problema sau problemele specifice
instruirii la educaie fizic i sport.

2.FORA ESTE UNA DINTRE CALITILE MOTRICE, AL CREI NIVEL SE MODIFIC PE


PARCURSUL VIEII, DUP O DINAMIC DEPENDENT DE MAI MULI FACTORI. 1.Delimitai conce
ptual calitatea motric fora. Definitie: Fora este "capacitatea organismului uman de a nvinge o rezisten
intern sau extern prin intermediul contraciei musculare " 2.Clasificai formele de manifestare a forei, n
funcie de trei criterii. a)Dup "participarea grupelor musculare" n efort: -fora general. cnd n efort
particip principalele grupe musculare; - fora specific. cnd n efort particip una sau cteva grupe musculare.
b)Dup "caracterul contraciei musculare": -FORA STATIC. cnd nu se modific dimensiunile fibrelor mus-
culare angajate n efort; un tip special de for static este cea "izo metric", atunci cnd "rezistenta " de nvins
este mai mare dect capacitatea de for maxim a musculaturii executantului; -FORA
DINAMIC/IZOTONIC. atunci cnd se modific dimensiunile fibrelor musculare angajate n efort; dac
fibrele musculare se scurteaz se vorbete de for dinamic de tip nvingere, iar dac fibrele musculare se
alungesc se vorbete de for dinamic de tip cedare ; - FORA MIXT-atunci cnd se produc att contracii
statice, ct i dinamice. c)Dup "capacitatea de efort n relaie cu puterea individual uman": -fora maxim,
care poate fi static (cea de tip izometric) dinamica; fora maxim dinamic crete odat cu mrirea greutii
corporale; -fora relativ care exprim raportul dintre fora absolut/maxim i greutatea corporal. 3.Precizai
ase factori de condiionare a forei. 1.capacitatea de concentrare a proceselor nervoase fundamentale: excitaia
i inhibiia; 2.numrul de fibre musculare angajate n efort i - mai ales - suprafaa seciunii fiziologice a
acestora; 3.calitatea proceselor metabolice i a substanelor energetice existente n muchi; 4.durata contraciei
musculare (sunt mai eficiente contraciile de 15-20 secunde, dect cele de 30 de secunde); 5.starea de funcionare
a segmentelor osoase de sprijin, a ligamentelor i articulaiilor; 6. valoarea unghiular a segmentelor corporale
implicate n efort; 7.nivelul celorlalte caliti motrice de baz, mai ales viteza
3.FUNCIILE EDUCAIEI FIZICE REALIZEAZ O CORESPONDEN NTRE PRACTICAREA
EXERCIIILOR FIZICE I EFECTUL ACESTORA N ANSAMBLUL VIEII SOCIALE.
1.DELIMITAI CONCEPTUAL FUNCIILE EDUCAIEI FIZICE.
Funciile sunt destinaii constante ale unui fenomen i ele deriv din ideal, n sensul c se subordoneaz
acestuia. Prin funcii se realizeaz idealul, se face "apropierea" de ideal, ntr-o msur mai mare sau mai mic.
Toate funciile educaiei fizice i sportului sunt foarte importante i i dovedesc eficiena numai dac sunt
ndeplinite n "sistem", influenndu-se reciproc.
Funciile educaiei fizice i sportului sunt de dou feluri: specifice i asociate. Cele specifice vizeaz cele dou
dimensiuni principale ale obiectului/domeniului de studiu al "Teoriei i Metodicii Educaiei Fizice i Sportului":
dezvoltarea fizic/corporal i capacitatea motric. Funciile asociate/nespecifice ntregesc efectele practicrii
exerciiilor fizice asupra fiinei umane. Functii specifice: -Functia de perfectionare a dezvoltarii fizice -Functia de
perfectionare a capacitatii motrice Functii asociate/nespecifice: -Functia igienica -Functia recreativa -Functia de
emulatie -Functia educativa
2.PREZENTAI FUNCIA DE OPTIMIZARE A POTENIALULUI BIOLOGIC. FUNCIA DE
OPTIMIZARE A POTENIALULUI BIOLOGIC (FUNCIA DE PERFECIONARE A DEZVOLTRII
FIZICE) face parte din categoria funciilor specifice i are rol prioritar, mai ales n educaia fizic a tinerei generaii.
Dezvoltarea fizica asigura: cresterea corpului proces complex, biologic, cantitativ si calitativ al organismului. Este
dinamic si are loc prin insumarea tuturor proceselor biologice, enzimatice si hormonale, la nivel tisular, celular ducand
la marirea dimensionala a corpului dupa anumite legi si intr-o anumita succesiune.Rolul pozitiv al dezvoltrii
fizice/corporale armonioase, al unor indici superiori pe plan somatic/morfologic i pe cel funcional/fiziologic, pentru
viaa i activitatea oamenilor de toate vrstele si pentru activitatea sportiva este cunoscut i recunoscut, nefiind con -
testat. Amplificarea acestei funcii specifice a educaiei fizice i sportului - mai ales n etapa actu al i n perspectiv - se
justific i prin unele influene negative asupra dezvoltrii fizice/corporale a oamenilor, consecine ale unor cuceriri ale
tiinei i tehnici contemporane (automatizare, mecanizare).
3.PREZENTAI FUNCIA DE PERFECIONARE A CAPACITII MOTRICE.
Funcia de perfecionare a capacitii motrice face parte din categoria funciilor specifice educaiei fizice i
sportului. Prin aceast funcie sunt vizate cele dou elemente componente ale capacitii motrice: calitile motrice i
deprinderile i/sau priceperile motrice. In sport este important att capacitatea motric general, dar mai ales
capacitatea motric specific pentru subsistemele performaniale.
SUBIECTUL II
1.ALCTUII UN SISTEM DE OPT EXERCIII, EALONATE METODIC, PENTRU NVAREA
ARUNCRII MINGII DE OIN. N DESCRIEREA EXERCIIILOR, MENIONAI: ACIUNEA
MOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU.
Ca succesiune a invatarii aruncarii mingii de oina se incepe prin invatarea tehnicii aruncarii fara elan si
apoi se preda tehnica aruncarii cu elan.
1. Pe perechi; prinderea si aruncarea mingilor mici (in vederea dobandirii indemanarii elevilor in
manuirea mingilor), 10-12x, pauza pasiva 30sec.
2.Formatia de lucru: In linie pe doua randuri; invatarea miscarii de azvarlire fara si cu obiecte usoare
(pietricele, bulgari de zapada); 10-12x, pauza pasiva 30sec.
3. Formatia de lucru: in linie pe doua randuri; aruncarea mingii de oina din stand, din sezand, din stand
pe genunchi (din partea bratului aruncator) si cu celalalt indoit in fata, 8-10 pauza pasiva 30sec. Atentia trebuie
indreptata asupra eliberarii mingii care trebuie facuta pe deasupra umarului.
4. Formatia de lucru: in linie pe doua randuri; aruncarea mingii de oina din pozitia stand cu fata spre
directia de aruncare; 6-8x, pauza pasiva 30sec. Se va executa exclusiv prin actiunea bratului aruncator.
5. Formatia de lucru: in linie pe doua randuri; aruncarea mingii de oina din stand cu piciorul opus
bratului de aruncare in fata; Se va efectua fara angajarea picioarelor care raman intinse, trunchiul rasucindu-se
spre directia de aruncare, iar mingea va fi eliberata pe deasupra umarului; si cu angajarea picioarelor in
aruncare si anume cu greutatea corpului pe piciorul stang, jumatate intors, deasupra umarului: pas inapoi cu
piciorul care se indoaie odata cu arcuirea trunchiului si intinderea bratului inapoi; 5-6x pauza pasiva 30sec.
6. Formatia de lucru: in linie pe doua randuri; din mers, ducerea bratului cu mingea inapoi, aruncare din
pozitia cu piciorul opus bratului aruncator in fata si continuarea mersului; 4-6x pauza pasiva 30sec.
7. Formatia de lucru: in linie pe doua randuri; Aruncarea mingii de oina cu elan de 3 pasi (executati cu si
fara linii trasate pe sol). Exercitiul se efectueaza plecand din stand cu fata pe directia de aruncare, greutatea
corpului mai mult pe piciorul drept. Primul pas cu stangul, umerii se intorc spre dreapta, iar bratul se duce
inapoi, intinzandu-se la spate. Al doilea pas se executaastfel: pas cu dreptul peste stangul (incrucisat), iar al
treilea pas: pas cu stangul si aruncare. Exercitiul se face la inceput din mers, apoi din alergare usoara cu o
ritmare care sa sugereze un prim pas mai lent, apoi accelerare cu trimiterea spre inainte a piciorului drept
aproape simultan cu asezarea piciorului stang pentru blocaj. Deci se vor executa pasii: stangul, drept, stang
si aruncare; 4-5x, pauza 30sec.
8. Formatia de lucru: in linie pe doua randuri; Aruncarea mingii de oina cu elan de 4 pasi (dreptul
stangul drept, stang si aruncare). 4-5x, pauza 30sec. Aruncari la distanta sub forma de concurs.
2.ELABORAI UN COMPLEX DE GIMNASTIC PENTRU DEZVOLTARE FIZIC ARMONIOAS,
FORMAT DIN OPT EXERCIII, EALONATE METODIC, EXECUTATE CU BANCA DE GIMNASTIC. N
DESCRIEREA EXERCIIILOR, MENIONAI: ACIUNEA MOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE
LUCRU.
Ex pentru brate si centura scapulara:
1.Formatii de lucru: cate 3 executanti la o banca de gimnastica; stand pe genunchi la 3-4 lungimi de talpa
fata de banca, cu trunchiul indoit la orizontala, cu sprijinul palmelor pe banca arcuiri de trunchi; 2x8, pauza
30sec.
2 Formatii de lucru:cate 3 executanti la o banca de gimnastica, sprijin culcat la nivelul coapsei peste
banca in latime (sau cu spijin pe varful picioarelor pe banca) indoirea si intinderea bratelor (picioarele raman
intinse fara a atinge solul; 2x8 pauza 30sec.
Exercitii pentru musculatura spatelui:
3.Formatii de lucru:cate 3-4 executanti la o banca, stand la 2-3 lungimi de talpa cu varful unui picior
sprijinit lateral pe banca; indoirea laterala a trunchiului sprebanca cu ducerea ambelor brate: pe sold, la umar,
la ceafa, pe crestet, in sus; 3x8, apoi se schimba piciorul.
4.Formatii de lucru:cate 3 executanti la o banca de gimnastica; sezand pe banca in latime cu picioarele
departate, sprijinite pe sol; indoirea trunchiului inainte, cu ducerea unui brat la varful piciorului opus. Celalalt
brat se retrage inapoi cu o usoara rasucire de trunchi; 3x8, pauza 30sec.
5. Formatii de lucru:Pe perechi cate doi executanti, calare sezand spate in spate, pe banca in lungime,
apucat de coate; aplecare inainte cu ridicarea partenerulyui pe spate, revenire; 3x8, cu schimb alternativ.
Exercitii pentru musculatura abdominala:
6.Formatii de lucru:Pe perechi, cate 2 executanti la o banca, asezat pe banca, cu gleznele sub banca, fata
in fata, intercalati pe doua banci paralele, coborarea trunchiului pana se atinge solul cu capul si revenire; 2x8,
pauza 30sec. Exercitii pentru musculatura membrelor inferioare:
7.Formatii de lucru:Coloana cate doi. Stand cu fata la banca de gimnastica; sarituri cu desprindere de pe
ambele picioare peste banca si apoi inapoi; 1x8, trecere la coada coloanei
8. Formatii de lucru:Pe grupe de 3-5 executanti la banca de gimnastica, stand cu latura spre aceasta;
indoirea rasucita a trunchiului spre banca cu apucarea bancii(mana din afara apuca muchia departata peste
banca, iar mana dinspre banca apuca muchia apropiata ridicarea bancii deasupra capului cu bratele intinse
indoirea picioarelor in ghemuit cu departarea genunchilor revenire in stand, 3x8, pauza 30sec.
3. ELABORAI O STRUCTUR DE APTE EXERCIII, EALONATE METODIC, PENTRU
NSUIREA UNUI PROCEDEU TEHNIC DE APARARE, DINTR-UN JOC SPORTIV LA ALEGERE. N
DESCRIEREA EXERCIIILOR, MENIONAI: ACIUNEA MOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE
LUCRU.
BLOCAJUL(volei)
1.Formatie de lucru: in linie cate5; Srituri la blocaj fr minge, la fileu, de pe loc i apoi cu deplasare cu
pas adugat, spre stnga i spre dreapta, paralel cu fileul, lucru frontal; 2x8- 10 execuii, pauz lmin.
2. Formaia de lucru: n coloan cte doi. Elevii se deplaseaz n jurul terenului (alergare uoar), la
semnal sonor se grupeaz cte doi i execut sritur ca pentru blocaj, cu btaia palmelor sus; 2 x lmin, pauz
mers 30sec.
3. Formaia de lucru: cte doi juctori la fileu, pe dou zone apropiate, sar lablocaj, se retrag, oblic la
linia de 3m, cu spatele i schimb locurile relund sriturile la blocaj, dar pe zona cealalt; 2 x 8-10 execuii,
pauz 30sec.
4. Formaia de lucru: pe perechi, cu o minge, de o parte i de alta a fileului; blocaj efectuat la minge
aruncat de coleg i inversarea rolurilor; 2-3 x 8- 10 execuii, pauz 1min.
5. Formaia de lucru: n coloan cte unul; Pe dou scri fixe, se aeaz cte o minge n golul din scar, la
2m de sol, unde pe rnd, fiecare elev execut de 6-8 ori blocaj cu deplasare stnga - dreapta la fiecare scar; dou
serii, pauz pasiv 1 min.
6. Formaia de lucru: n coloan cte unul Blocaj la minge inut de partener deasupra fileului, cu
deplasare spre dreapta din zona 4 (i invers spre stnga din zona 2); 2x2x1 min, pauza lmin cu schimbarea
rolurilor n terenul A i B.
7. Pas la ridictor, ridicare, atac dirijat, blocaj n 2 pe zona 2 a terenului A i blocaj individual n zona 2
a terenului B; cel care a atacat rmne la blocaj (sau roteaz spre dreapta) i trece la coada irului opus, 2-
3x3min, pauz 2min.

16 IULIE 2009
SUBIECTUL I
1. INDEMANAREA -CALITATE MOTRICA DE BAZA
A) PREZENTATI FORMELE DE MANIFESTARE
1. Capacitile coordinative generale(ndemnare general): necesare nsuirii i efecturii tuturor actelor i
aciunilor
motrice.
2. Capacittile coordinative specifice: evideniate n practicarea diferitelor ramuri i probe sportive.
3. Capacitile coorinative n regimul altor caliti motrice: ( n regim de vitez, rezisten, for)
Formele de manifestare a ndemnarii trebuie raportate i la alte elemente care reprezint i indici valorici ai calitii
respective astfel:
- gradul de dificultate, complexitatea actului sau aciunii motrice, n care se integreaza coordonarea simetrica i
asimetrica;
- indicele de precizie al ncadrrii micrii n spaiu;
- indicele de vitez, dat de timpul de execuie, tempoul i ritmul execuiei;
indicele de for care rezult din raportarea indicelui de precizie, la gradul de incordare muscular la lucrul
efectuat.
B.) PREZENTATI PATRU FACTORI DE CONDITIONARE
1 calitatea sistemului nervos central i - mai ales - capacitatea de coordonare a centrilor din acest sistem;
2 plasticitatea scoarei cerebrale, adic proprietatea acesteia de a combina mai multe stereotipuri
elementare pentru a elabora un rspuns complex, conform cu situaiile noi intervenite;
3 capacitatea analizatorilor de a capta selectiv informaia i de a realiza sinteza aferent pentru analiza
situaiei;
4 calitatea transmiterii impulsurilor nervoase pe cile aferente i eferente;
5 calitatea inervaiei musculare, care determin contracia i relaxarea;
6 capacitatea de anticipare, att sub aspectul desfurrii tehnice, ct i a celorlalte condiii (reacia
adversarilor sau partenerilor, factorii climaterici etc.);
7 memoria de scurt durat i de lung durat;
8 gndirea de tip creativ;
9 volumul i complexitatea deprinderilor i priceperilor motrice stpnite de subiect;
10 nivelul de manifestare a celorlalte caliti motrice.
C.) PREZENTATI PROCEDEELE METODICE DE DEZVOLTARE/EDUCARE A INDEMANANARII
CU EXEMPLE
a. Efectuarea actelor i aciunilor motrice n condiii constante - ntr-un numr mare de repetri i
ntr-un timp ndelungat.
Exemple:
- achiziionarea de noi acte, aciuni motrice determin creterea bagajului motric care se constituie n
factorul de baz ce condiioneaz valoarea ndemnrii;
- prin solicitrile specifice pe care le implic aciunea de nvare se amelioreaz activitatea analizatorilor
i se regleaz diferitele funcii ale organismului implicate n procesele de coordonare;
n etapa de iniiere motric se perfecioneaz percepiile i reprezentrile motrice mbuntindu-se capacitatea
de adecvare motric la situaiile date; se favorizeaz calitatea execuiilor i se facilitez trecerea subiecilor la
aciune prin declanarea unor activiti reflectate la nivelul SNC i legate de experiena motric personal
anterioar a fiecrui individ;
Odata cu fixarea, consolidarea actelor, aciunilor motrice efectuarea acestora se realizeaz n mai mare
msur n mod automatizat iar influena asupra dezvoltrii ndemnrii se diminueaz semnificativ.
b. Efectuarea actelor i aciunilor motrice n condiii complexe - cresterea dificultilor de execuie
comparativ cu condiiile normale.
Exemple:
- execuie cu segmentul corporal "nendemnatic" i n toate direciile;
- ndeprtarea centrului de greutate al corpului executantului fa de sol;
- introducerea unor acte motrice sau aciuni motrice suplimentare i concomitente (srituri,
ntoarceri, aruncri i prinderi de obiecte etc.);
- creterea numrului de mingi sau alte obiecte n efectuarea aceleiai micri;
- creterea numrului de subieci pe acelai spaiu de lucru etc.
c. Efectuarea actelor i aciunilor motrice n condiii variabile, care s prentmpine orice situaie viitoare
posibil.
Exemple:
exersare n spaii in aer liber i in interior;
exersare n sli de educaie fizic i sport cu dimensiuni mari i n sli cu dimensiuni mici;
exersare n sli de educaie fizic i sport cu luminozitate bun i n sli cu luminozitate slab;
exersare pe suprafee diferite (zgur, ciment, parchet, linoleum, tartan, gazon, pmnt);
exersare la momente diferite din zi (dimineaa, la prnz, dup amiaza, seara);
exersare n prezena spectatorilor i n absena acestora;
exersare la altitudine mic, medie sau mare;
exersare n condiii atmosferice normale i nefavorabile (ploaie, ninsoare, vnt puternic, cea )
SUBIECTUL III
1. ELABORATI UN COMPLEX FORMAT DIN 8 EXERCITII, PENTRU DEZVOLTAREA FIZICA
ARMONIOASA, ESALONATE METODIC, EXECUTATE LA SCARA FIXA. IN DESCRIEREA
EXERCITIILOR, MENTIINATI: ACTIUNEA MOTRICA; DOZAREA; FORMATIILE DE LUCRU.
Ex pentru brate si centura scapulara:
1.Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa; Meninut n atrnat; 10-25sec
2. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa: Culcat facial cu faa la scara fix, braele ntinse, de prima
ipc apucat: urcare pe scar din treapt n treapt doar cu ajutorul braelor; 1x8, pauza 40sec;
3. Formatie de lucru: Formatie de lucru: Atrnat cu faa la scara fix: coborre pe scar din treapt n
treapt pn n stnd pe genunchi. 1x8, pauza 40sec Exercitii pentru musculatura abdominala:;
4. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa; din atrnat la scara fix, cu spatele spre scar: ridicarea
genunchilor la piept i coborre; 2x8, pauza 30sec
5. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa; Atrnat la scara fix, cu spatele spre scar: ridicarea
picioarelor ntinse n echer nainte i coborrea lor lent; 1x8, pauza 30sec Exercitii pentru musculatura spatelui:
6. Formatie de lucru: Pe perechi, un executant este atarnat, cu fata la scara fixa, apucat de ultima sipca;
partenerul il apuca de glezne si il indeparteaza de scara, tragand inapoi, dupa un anumit numar de exercitii se
schimba locurile; 1x8 Exercitii pentru musculatura membrelor inferioare:
7. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa; Stnd lateral fa de scara fix, cu mna sprijinit la
nivelul bazinului pe ipc: genuflexiune pe piciorul din interior, cel din exterior se ntinde nainte; lucru
alternativ pe ambele picioare; 2x8; pauza 40 sec.
8. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa; Stnd cu faa la scara fix, sprijinit cu ambele picioare
ndoite la nivelul genunchilor, braele ntinse sus, cu ambele mini de ipc apucat: ntinderea i ndoirea
genunchilor pe scar; 3x8, pauza 30 sec
2. ALCATUITI UN SISTEM DE 7 EXERCITII, ESALONAT METODIC, PENTRU INVATAREA
STANDULUI PE CAP DIN GHEMUIT. IN DESCRIEREA EXERCITIILOR, MENTIONATI: ACTIUNEA
MOTRICA; DOZARE; FORMATIILE DE LUCRU
1.Formatie de lucru: coloana cate unul:Culcat facial pe lada de gimnastica cu picioarele in afara ei:
coborari si ridicari ale picioarelor in extensie maxima; 8-10x
2. Formatie de lucru: cate 3 la o saltea: sprijin ghemuit; asezarea mainilor si capului pe sol si revenire; 8-
10x
3. Formatie de lucru: cate 3 la o saltea: Pe genunchi, pe palme si pe cap sprijinti, miscari circulare ale
capului in ambele sensuri, pastrand un punct de contact permanent pe sol, 2x8
4. Formatie de lucru: cate 1 la o saltea: Sprijin ghemuit, asezarea mainilor si capului pe sol si prin usoara
saltare, desprinderea picioarelor de pe sol, cu mentinerea echilibrului cu picioarele indoite (realizarea
triunghiului); revenire (la inceput cu ajutor);3-4x cu mentinere 5-6sec, pauza 30sec
5. Formatie de lucru: cate 1 la scara fixa: Sprijin ghemuit: cu spatele la scara fixa sau perete, urcarea
alternativa a picioarelor, pana ce corpul ajunge la verticala si revenire, 3-4x; mentinere 5-6sec ;pauza 30sec
6. Formatie de lucru: cate 1 la scara fixa Sprijin ghemuit: stand pe cap cu sprijinirea spatelui sau
picioarelor la scara fixa sau perete; 3-4x; mentinere 5-6sec ;pauza 30sec
7. Formatie de lucru: cate 1 la o saltea: Stand pe cap cu ajutor si fara 3-4x; mentinere 5-6sec; pauza
30sec, apoi introducerea elementului in combinatii simple.
Ajutorul se acorda din lateral cu o mana, la nivelul bazinului, iar cealalta la glezna. Se ajuta la ridicarea
picioarelor si fixarea pozitiei corpului la vertical.

10 iulie2010
SUBIECTUL I
1.COORDONAREA (NDEMNAREA) ESTE UNA DINTRE CALITTILE MOTRICE CARE
CONDITIONEAZ EFICIENTA ACTIUNILOR MOTRICE.
A. DEFINITI CALITATEA MOTRIC COORDONAREA (NDEMNAREA).
Definitii:
Capacitile coordinative sunt :
- un complex de caliti preponderent psiho-motric, care presupune capacitatea de a nva rapid micri noi,
adaptarea rapid i efeicient la condiii variate, specifice diferitelor tipuri de activiti, prin restructurarea
fondului motric existent.
-capacitatea organismului uman de a efectua acte i aciuni motrice, mai ales n condiii variate i neobinuite, cu
eficien maxim i cu consum minim de energie din partea executantului.
aceast calitate motric presupune urmtoarele elemente componente:
capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau a acestuia n ntregime pentru efectuarea actelor i
aciunilor motrice;
capacitatea de combinare a micrilor;
capacitatea de difereniere a micrilor;
echilibrul;
precizia;
capacitatea de orientare spaial;
capacitatea de orientare temporal, mai ales ritm i tempo;
amplitudinea, pe baz de mobilitate articular - suplee - elasticitate muscular;
ambilateralitatea

B. PREZENTATI FORMELE DE MANIFESTARE A ACESTEI CALITTI MOTRICE.


1. Capacitile coordinative generale: necesare nsuirii i efecturii tuturor actelor i aciunilor
a. motrice.
2. Capacittile coordinative specifice: evideniate n practicarea diferitelor ramuri i probe sportive.
3. Capacitile coorinative n regimul altor caliti motrice: ( n regim de vitez, rezisten, for)
Formele de manifestare a ndemnarii trebuie raportate i la alte elemente care reprezint i indici valorici ai calitii
respective astfel:
- gradul de dificultate, complexitatea actului sau aciunii motrice, n care se integreaza coordonarea simetrica i
asimetrica;
- indicele de precizie al ncadrrii micrii n spaiu;
- indicele de vitez, dat de timpul de execuie, tempoul i ritmul execuiei;
- indicele de for care rezult din raportarea indicelui de precizie, la gradul de incordare muscular la lucrul
efectuat.
C. PRECIZATI CINCI DINTRE FACTORII CARE CONDITIONEAZ COORDONAREA
(NDEMNAREA).
1. calitatea sistemului nervos central i - mai ales - capacitatea de coordonare a centrilor din acest sistem;
2. plasticitatea scoarei cerebrale, adic proprietatea acesteia de a combina mai multe stereotipuri elementare pentru
a elabora un rspuns complex, conform cu situaiile noi intervenite;
3. capacitatea analizatorilor de a capta selectiv informaia i de a realiza sinteza aferent pentru analiza situaiei;
4. calitatea transmiterii impulsurilor nervoase pe cile aferente i eferente;
5. calitatea inervaiei musculare, care determin contracia i relaxarea;
6. capacitatea de anticipare, att sub aspectul desfurrii tehnice, ct i a celorlalte condiii (reacia adversarilor sau
partenerilor, factorii climaterici etc.);
7. memoria de scurt durat i de lung durat;
8. gndirea de tip creativ;
9. volumul i complexitatea deprinderilor i priceperilor motrice stpnite de subiect;
10. nivelul de manifestare a celorlalte caliti motrice.
SUBIECTUL AL II-LEA
2,EFORTUL FIZIC ST LA BAZA ORICREI ACTIVITTI MOTRICE.
A. DEFINITI EFORTUL FIZIC.
Efortul este un proces de nvingere contient a solicitrilor, n vederea atingerii unui bun nivel de pregtire;
component a activitii fizice sau intelectuale, reprezint capacitatea psiho-fizic a omului de a presta activiti
caracterizate prin indici superiori de solicitare.
B. PREZENTATI SPECIFICITATEA STIMULILOR.
Specificitatea stimulului este dat de structura micrii care selecioneaz grupele musculare, durata
acestei solicitri, tipul de aciune neuro-muscular, metabolic i de adaptare a structurilor osteo-tendinoase,
precum i de ansamblul funciilor activate
C. PREZENTATI VOLUMUL EFORTULUI.
Volumul reprezint cantitatea total de repetri apreciat prin: distane parcurse, greuti ridicate, timp
de lucru (efectiv i pauze), execuii pariale sau integrale ale unui exerciiu, execuii ale structurilor tehnico-
tactice, aciuni complexe, numr de lecii.
D. PREZENTATI INTENSITATEA EFORTULUI.
Intensitatea efortului reprezint gradul de solicitare a organismului subiecilor. Ea se exprim prin
procente fa de posibilitile maxime (60%, 70%, 80% etc.), tempo de execuie (2/4, 3/4, 4/4 etc.), numr de
execuii pe unitatea de timp etc
E. PREZENTATI COMPLEXITATEA EFORTULUI.
Complexitatea efortului - reprezint modul concret de nlnuire a tuturor elementelor pe parcursul
efortului. Ea crete cnd apar "adversari" i chiar coechipieri.
SUBIECTUL AL III-LEA
1. ALCTUITI UN SISTEM DE OPT EXERCITII, PENTRU NSUIREA ALERGRII DE VITEZ,
CA PROB ATLETIC. N DESCRIEREA FIECRUI EXERCITIU, MENTIONATI ACTIUNEA MOTRIC,
DOZAREA, FORMATIILE DE LUCRU, RESPECTND EALONAREA METODIC A EXERCITIILOR N
SISTEM.
1.Formatie de lucru: grupe de 6-8 elevi, alergare cu joc de glezne, pe distanta de 20m in tempo3/4-4/4, 2-
3x, pauza pasiva 20-30sec
2. Formatie de lucru:grupe de cate 6-8 elevi, din stand dezechilibrare si alergare cu cresterea progresiva a
tempoului pe distanta de 30m, tempo3/4, 2-3x, pauza pasiva 30-40sec.
3. Formatie de lucru:grupe de 6-8 elevi, start din picioare si alergare accelerata in tempo4/4 pe distanta
30-40m, plecare libera, 2-3x, pauza pasiva 30-45sec.
4. Formatie de lucru:In coloana cate 3, concurs pe grupe; alergare accelerata cu start din picioare la
semnal sonor pe distanta 60m, tempo4/4, 2-3x, pauza (mers) 45sec.
5. Formatie de lucru:In coloana cate 3-4 elevi, alergare pe linia culoarului cu exeminarea urmelor
(paralele cu axa alergarii), tempo , 2-3x 30m, pauza (mers)45sec.
6. Formatie de lucru:Pe perechi; Leapsa pe perechi cu start din picioare si alergare pe 15-20m, distanta
intre parteneri est e de 2 m, 3-4x, pauza 45sec.
7. Formatie de lucru:in linie cate 4-6 elevi, alergare accelerata in linie dreapta pe 30-40m, cu atingerea
vitezei maxime urmata de alergare libera; 2-3x pauza (mers si revenire in formatie) 30-40 sec.
8. Formatie de lucru:in linie cate 4-6 elevi, start din picioare si lansare pe distanta de 50-60m, sub forma
de concurs cu plecare la semnal sonor 3-4x, tempo3/4-4/4, pauza (mers) 30sec-1min.

2. ELABORATI O STRUCTUR DE APTE EXERCITII, PENTRU NSUIREA UNUI PROCEDEU


TEHNIC DE ATAC, DINTR-UN JOC SPORTIV LA ALEGERE. N DESCRIEREA FIECRUI EXERCITIU,
MENTIONATI ACTIUNEA MOTRIC, DOZAREA, FORMATIILE DE LUCRU, RESPECTND
EALONAREA METODIC A EXERCITIILOR N STRUCTUR.
Se repeata- s-a dat si in 15-16 IULIE 2004

13 IULIE 2011
SUBIECTUL I

1.OBIECTIVELE EDUCAIEI FIZICE ANTICIPEAZ REZULTATUL EDUCAIEI, N TERMENII


COMPORTAMENTULUI UMAN.
A.ENUMERAI CINCI OBIECTIVE DE DEZVOLTARE STRUCTURAL-FUNCIONAL A
ORGANISMULUI.
1. armonia ntre indicii somatici i funcionali;
2. armonia i proporionalitatea n interiorul fiecrei categorii de indici;
3. meninerea unui tonus muscular optim ;
4. formarea i meninerea unei atitudini corporale corecte;
5. prevenirea i corectarea deficienelor de postur i fizice;
6. combaterea excesului ponderal i a obezitii.
B.ENUMERAI CINCI OBIECTIVE PSIHOMOTORII ALE EDUCAIEI FIZICE.
- dezvoltarea schemei corporale n dou direcii:
1.ca reper n reglarea micrilor;
2.ca nucleu al imaginii de sine .
- dezvoltarea coordonrilor senzorimotorii normale;
- dezvoltarea echilibrului static i dinamic;
- realizarea unor reechilibrri n perioada pubertar;
- formarea coordonatelor de timp ale micrii: ritm, tempou, durat, elemente ce confer eficien micrii;
- dezvoltarea lateralitii si armoniei laterale;
- formarea reprezentrilor ideomotorii i a capacitii de a opera cu ele;
- educarea capacitii de relaxare general i selectiv;
- dezvoltarea capacitii de difereniere kinestezic.
C. ENUMERAI CINCI OBIECTIVE COGNITIVE ALE EDUCAIEI FIZICE.
- la nivelul cunoaterii senzoriale
1 contientizarea i dezvoltarea sensibilitii proprioceptive,
- la nivelul ateniei
2. dezvoltarea calitilor ateniei (concentrarea, distribuia, volumul),
- la nivelul cunoaterii logice
3 dezvoltarea micrilor i a memoriei topografice;
4.dezvoltarea inteligenei motrice;
5.dezvoltarea proceselor de gndire (rapiditate, operativitate, capacitatea de anticipare);
6. dezvoltarea creativitii motrice.

2. PREZENTATI NOTIUNILE DE TRANSFER SI INTERFERENTA IN INVATAREA MOTRICA.


Conform principiului sistematizrii i continuitii, ceea ce se execut tematic n lectii trebuie s se sprijine pe
ceea ce s-a nsuit anterior i s pregteasc coninutul tematic al activitilor viitoare. Deprinderile motrice
deja nsuite pot avea fie o influen pozitiv sau negativ, asupra deprinderii care se nva n activitatea
curent, n funcie de mecanismul de execuie al acesteia din urm.
TRANSFERUL DEPRINDERILOR MOTRICE apare atunci cnd deprinderile nsuite anterior
influeneaz favorabil nvarea altor deprinderi noi. Elementele comune din structura deprinderilor vechi sunt
folosite prin trecerea lor n structurile deprinderilor noi (de exemplu daca s-a ncheiat ciclul tematic pentru
sritura n lungime cu elan, ar fi o greeal s se programeze, n continuare, un alt ciclu tematic pentru sritura
n nlime cu elan).
n nvarea motric, transferul se manifest prin cteva aspecte:
- trecerea de la exerciii pariale la exerciii integrale;
- trecerea, prin generalizare, de la o deprindere la alta;
- trecerea unor elemente specifice de la o sarcin motric la alta, de tip diferit;
- trecerea de la nvarea mental la execuia direct;
- trecerea de la nvarea schemelor senzori-motrice la execuia practic.
INTERFERENA DEPRINDERILOR MOTRICE apare atunci cnd deprinderile dobndite anterior
influeneaz nefavorabil nsuirea deprinderilor noi. Acest fenomen, ar fi bine s fie evitat, dac se lucreaz cu
"profesioniti" n domeniu. Interferena este, de fapt, un fenomen de transfer negativ. Unul din cazurile tipice de
transfer negativ este acela n care elementele perceptive (semnale pentru execuie) sunt identice, n timp ce
reacia poate fi diferit.
FACTORII care influeneaz transferul negativ (fenomenul de interferen) sunt:
- dezvoltarea i pregtirea fizic unilateral;
- bagajul motric srac;
- specializarea ngust;
- dezvoltarea insuficient a calitilor motrice;
- deprinderile motrice greit nsuite sau insuficient consolidate;
- greeli metodice n organizarea procesului de instruire (neasigurarea pauzelor necesare ntre repetri,
programarea unor mijloace asemntoare n cazul n care se constat fenomenul de interferen a unor
deprinderi motrice).

SUBIECTUL II
1. PROIECTAREA DIDACTIC ESTE O ACTIVITATE PROPRIE MANAGEMENTULUI EDUCAIONAL.
A.DEFINII CONCEPTUL DE PROIECTARE DIDACTIC.
Definiie: proiectarea didactica este o aciune continu i unitar, viznd ntregul macrosistem, se realizeaz
pe baza curriculumu-lui, a evalurii rezultatelor anterioare i a situaiei existente;
Proiectarea didactica reprezint activitatea de anticipare i pregtire a tuturor demersurilor pe care le inplic
procesul instructiv i care are drept scop asigurarea eficienei acestui proces. Ea vizeaz ntreg procesul de
educaie fizic desfurat pe parcursul unui ciclu colar, sau mai adesea a unui an din cadrul su. Urmare a
procesului de proiectare se elaboreaz toate documentele de planificare cunoscute (planul tematic anual, planul
calendaristic semestrial, unitatea de nvare, planul de lecie).

B.PRECIZAI ETAPELE PROIECTRII DIDACTICE.


Analiza resurselor umane si materiale;
Analiza sarcinilor de instruire i fixarea obiectivelor generale care orienteaz elaborarea planificrii;
Elaborarea obiectivelor de referin si a coninutului instruirii;
Elaborarea strategiilor didactice, instrumentele prin care se dirijeaz procesul de predare-nvare-evaluare;
Evaluarea rezultatelor colare in raport cu obiectivele ;i coninutul instruirii;
Proiectarea situaiilor de instruire, integrate in unitile de nvare;
Realizarea proiectului.
Proiectarea are la baz o serie de operaii asemntoare proceselor cibernetice: informare, stocare, analiza,
raionalizare, sistematizare, programare.
C.PREZENTAI CELE CINCI NORME CARE STAU LA BAZA DEFINIRII OBIECTIVELOR
OPERAIONALE ALE UNEI LECII.
1) Obiectivul nu vizeaz activitatea profesorului specialist, ci schimbarea care se ateapt s se produc n urma
instruirii elevilor. Deci, sunt obiective informative (ce trebuie s tie elevii) i obiective formative (ce trebuie s tie s
fac elevii).
2) Obiectivul trebuie s fie formulat n termeni explicii, prin folosirea unor verbe de aciune, care s indice un
comportament observabil al elevilor.
3) Fiecare obiectiv trebuie s vizeze o operaie singular, pentru a uura msurarea i evaluarea.
4) Un obiectiv trebuie s fie descris n ct mai puine cuvinte, pentru a uura referirea la coninutul su specific.
5) Obiectivul trebuie s fie integrat i derivabil logic, pentru a fi asociat construciei logice a coninutului informaional
i situaiilor instructive.

2.PRINCIPIUL PARTICIPRII CONTIENTE I ACTIVE ESTE UNUL DINTRE CELE MAI


IMPORTANTE PRINCIPII APLICATE N ACTIVITATEA DE EDUCAIE FIZIC.
A.PREZENTAI CERINELE CARE TREBUIE NDEPLINITE N RESPECTAREA ACESTUI PRINCIPIU.
-nelegerea corect i aprofundat a obiectivelor specifice procesului de practicare a exerciiilor fizice.
-Subiecii, indiferent de subsistemul educaiei fizice, trebuie s fie contientizai de cel care conduce instruirea cu
privire la efectele benefice ale practicrii sistematice a exerciiilor fzice asupra organismului, de necesitatea unei
anumite dozri a efortului n funcie de particularitile i obiectivele urmrite, asupra corelaiei corecte dintre
stimul i efect, asupra necesitii unei succesiuni de mijloace chiar dac unele ditre ele nu sunt i atractive.
-nelegerea clar i memorarea structurii, actelor i aciunilor motrice, concomitent cu memorarea sau
reinerea acestui mecanism. - este foarte important cum este transmis ceea ce trebuie nvat, cum este ordonat
(programa) materialul respectiv i accesibil pentru subieci i dac are i valene formative acestea trebuie
prezentate subiecilor.
-Manifestarea unei atitudini responsabile a subiecilor pentru nsuirea materialului predat- este foarte
important "activismul" subiecilor, contiinciozitatea lor n executarea actelor i aciunilor motrice dar cu o
execuie contient i nu mecanic.
n acelai sens, subiecii trebuie s manifeste iniiativ, s aib autonomie n alegerea unor soluii, s le
adapteze la propriile particulariti.
- Formarea capacitii subiecilor de apreciere obiectiv a propriului randament.Este vorba de capacitatea de
apreciere corect a propriilor execuii i rezultate, adic capacitatea de autoapreciere obiectiva.
Propriile execuii i rezultate nu trebuie nici supraapreciate, dar nici subapreciate; n explicarea i justificarea
succeselor i insucceselor nu trebuie s se faca apel la argumente de ordin subiectiv

SUBIECTUL III
1. ELABORAI O STRUCTUR DE APTE EXERCIII, PENTRU NSUIREA UNUI PROCEDEU TEHNIC
DE ATAC, DINTR- UN JOC SPORTIV LA ALEGERE. N DESCRIEREA FIECRUI EXERCIIU,
MENIONAI ACIUNEA MOTRIC, DOZAREA, FORMAIILE DE LUCRU, RESPECTND
EALONAREA METODIC A EXERCIIILOR N STRUCTUR.
Se repeata15-16 IULIE 2004

2. ELABORAI O SECVEN DE PLAN DE LECIE PENTRU O VERIG NETEMATIC, DESTINAT


DEZVOLTRII FIZICE ARMONIOASE. IN ELABORARE, SE VA URMRI:
A.descrierea exerciiilor utilizate;
B.succesiunea metodic a exerciiilor;
C.precizarea dozrii efortului;
D.menionarea formaiilor de lucru

Formaii
de lucru,
modalitati Alte
Dozar
Verigi si durata Coninut de conse
e
exersare si m-nari
indicatii
metodice
3. Influenarea Exercitii pentru regiunea cervicala - Coloan
selectiva a P.I. Stnd deprtat mainile pe sold: de gimn.
aparatului T1-2 - aplecarea capului nainte cu arcuire 2x8T cte 4
locomotor T3-4 - extensia capului, cu arcuire
T5-6 - aplecarea capului lat. stg. cu arcuire
10` T7-8 - aplecarea capului lat. dr. cu arcuire #
Exercitii pentru centura scapulo-humerala
P.I. Stnd departat, mainile pe langa trunchi
a)T1-4 ridicarea umerilor, simultan cat mai sus
T5-8 ridicarea umerilor, alternativ cat mai sus 2x8T #

b)T1-4 rotari ale umerilor, simultan inainte


T5-8 rotari ale umerilor, simultan inapoi #

c)T1-4 rotari ale umerilor, alternativ inainte 2x8T


T5-8 rotari ale umerilor, alternativ inapoi
Exercitii pentru brate #
P.I. Stnd deprtat
T1-4 rotari ale bratelor, alternativ inainte 2x8T
T5-8 rotari ale umerilor, alternativ inapoi
P.I. Stnd deprtat bratele sus imitarea apucarii, pumnul #
strans
T1- tragem, coborand bratele cu coatele flexate 2x8T
T2- revenire in PI
P.I. Stnd deprtat bratele intinse inainte imitarea apucarii,
pumnul strans #
T1- tragem, cu ducerea coatelor flexate mult inapoi (apropierea
omoplatilor)
T2- revenire in PI 1x8T
Exercitii pentru articulatia mainii
P.I. Stnd deprtat bratele intinse inainte palmele in pronatie #
T1-4 indoirea palmei spre interior (flexie palmara) la 90 de grade
si mentinem pozitia
T5-8 indoirea articulatiei mainii spre spate la 70 de grade si 1x8T
mentinem pozitia
P.I. Stnd deprtat bratele intinse inainte palma in palma
T1-4 indoirea ambelor articulatii la dreapta
T5-8 indoirea ambelor articulatii la stanga 2x8T
P.I. Stnd deprtat bratele intinse inainte degetele ambelor
maini incrucisate #
T1-4 rotirea mainilor spre stanga
T5-8 rotirea mainilor spre dreapta
P.I. Stnd deprtat bratele intinse inainte degetele ambelor
maini incrucisate cu palmele spre exterior 1x8T
T1-2 ridicarea mainilor sus cu palmele in sus
T3-4 coborarea mainilor
T5-8 degetele incrucisate si intoarse spre interior intindem ambele 2x8T #
maini la spate usor ridicate spre orizontala
Exercitii pentru trunchi
P.I. Stnd deprtat bratele intinse sus 1x8T
T1-8 intinderea coloanei cu ducerea bratului stg-dr in sus
P.I. Stnd deprtat bratele intinse lateral
T1-2 impingerea umarului stg spre stanga cu arcuire, bazinul 2x8T
ramane nemiscat
T3-4 impingerea umarului dr spre dreapta cu arcuire, bazinul #
ramane nemiscat
T5-6 indoire laterala a trunchiuluispre stanga cu arcuire 1x8T #
T7-8 indoire laterala a trunchiuluispre dreapta cu arcuire
P.I. Stnd deprtat picioarele usor flexate mainile la ceafa
T1-2 rasucire laterala a trunchiului spre stanga cu arcuire
T3-4 rasucire laterala a trunchiului spre dreapta cu arcuire
P.I. Stnd deprtat bratele intinse sus
T1-2 arcuire, cu bratele sus 2x8T
T3-4 aplecarea trunchiului inainte cu ducerea bratelor lateral
T5-6 bratele intinse sus, arcuire
T7-8 aplecarea trunchiului inainte cu ducerea bratelor lateral #
Exercitii pentru abdomen 2x8T
PI.Stand apropiat mainile pe sold 2x8T
T1 ridicarea genunchiului stang la piept
T2 intinderea pic stg inainte
T3 mentinerea pic intins inainte
T4 revenire PI
T5 ridicarea genunchiului stang la piept 2x8T #
T6 intinderea pic stg inainte
T7 mentinerea pic intins inainte 2x8T
T8 revenire PI
Exercitii pentru picioare
PI.Stand apropiat mainile pe sold
T1-8 rulare varf-talpa calcai
PI.Stand bratele la ceafa 2x8T
T1-8 genuflexiuni #
PI.Stand apropiat, mainile pe sold
T1-4 sarituri ca mingea
T5-6 sarituri pe pic stg 1x8T
T7-8 sarituri pe pic drept
Exercitii de respiratie si intindere
PI. Stnd:
a) T1-4 Pas lateral dreapta, ridicare pe vrfuri cu ducerea braelor
sus inspiraie.
T5-8 Revenire PI. cu expiraie.
b) T1-4 Pas lateral stanga, ridicare pe vrfuri cu ducerea braelor
sus inspiraie.
T5-8 Revenire PI. cu expiraie.
PI.Stand departat bratele intinse inainte
T1-8 Fandare laterala stanga mentinere
T1-8 Fandare laterala dreapta-mentinere
T1-8 Fandare inainte mentinere Relaxare brate picioare

SUPLINIRE 4 AUGUST 2011

SUBIECTUL I
1. VITEZA REPREZINT O CARACTERISTIC NNSCUT A INDIVIDULUI, AL CREI NIVEL SE
MODIFIC PE PARCURSUL ONTOGENEZEI.

A.DEFINII CALITATEA MOTRIC VITEZA.


Viteza este "capacitatea organismului uman de a executa acte sau aciuni motrice, cu ntregul corp sau
numai cu anumite segmente (pri) ale acestuia ntr-un timp ct mai scurt, cu rapiditate (repeziciune, iueal)
maxim, n funciile de condiiile existente"

B.PREZENTAI TREI FORME DE MANIFESTARE A VITEZEI.


1)Viteza de reacie I se mai zice i timpul latent al reaciei motrice. Reaciile motrice sunt de dou feluri:
a)simple constau n rspunsuri (nsuite, exersate) la excitani cunoscui, dar care apar spontan,
inopinat (exemplu: pocnetul pistolului la startul pentru alergrile atletice n competiii);
b)complexe, -rspunsurile sunt n funcie de aciunile partenerilor sau adversarilor, condiiile de ntrecere
(suprafaa spaiului, luminozitate, culoare etc.) i alte variabile concrete (ex. n jocurile sportive bilaterale,
sporturile de lupt, schi, unele jocuri de micare, tafete i parcursuri aplicative etc.) Este dependent de
urmtoarele elemente: -apariia excitaiei n receptor sau receptori;
-transmiterea pe cale aferent; -analiza semnalului (care dureaz cel mai mult); -excitarea muchilor.
2)Viteza de execuie - capacitatea de a efectua un act motric sau o aciune motric, dar i mai multe
asemenea acte sau aciuni motrice "singulare", nerepetabile (ex. linia acrobatica). Se msoar prin timpul care
trece de la nceperea execuiei i pn la ncheierea acesteia. Este determinat i de nivelul nsuirii tehnicii de
execuie a deprinderilor i priceperilor motrice sau a unor acte motrice implicate.
3)Viteza de repetiie - const n capacitatea de a efectua aceeai micare (act motric sau aciune motric)
ntr-o unitate de timp prestabilit; se refer la micrile ciclice. Se mai numete i frecvena micrii sau vitez de
accelerare. Este condiionat de tempoul i ritmul micrii; tempoul este densitatea micrii pe unitatea de timp;
ritmul se refer la periodicitatea repetrii micrii, la succesiunea intervalelor de timp i accentele rezultate din
desfurarea micrii respective; ritmul definete efectuarea micrilor n timp i spaiu, determinnd
cursivitatea acestor micrii, cursivitate evaluat - prin arbitraj - n multe ntreceri sportive (la. sol, cal cu
mnere, bar fix, brn, paralele, patinaj artistic, schi artistic, not sincron etc.).

C.PRECIZAI ASE FACTORI DE CONDIIONARE A VITEZEI.


1-mobilitatea proceselor nervoase corticale fundamentale, excitaia i inhibiia, care condiioneaz
alternana contraciei i relaxrii musculare;
2-funcionalitatea analizatorilor (vizual, auditiv i cutanat), n sensurile acuitii, fineei i preciziei
acestora;
3-calitatea transmiterii impulsurilor nervoase pe cile aferente i eferente;
4-viteza de contracie a muchilor inervai;
5-tipul fibrelor musculare care intr n contracie (fibrele albe sunt fibre "rapide");
6-valoarea surselor i proceselor energetice

2. CONCEPIA ACTUAL DESPRE EDUCAIE FIZIC, PE PLAN MONDIAL, ESTE REFLECTAT N


FORMULAREA OBIECTIVELOR I N CONINUTUL I ORGANIZAREA ACESTEI ACTIVITI.
A.ENUMERAI CELE TREI COLI DE GNDIRE CARE AU INFLUENAT EVOLUIA EDUCAIEI
FIZICE.

Cele trei scoli de gandire (franceza , suedeza si germana) care au influentat evolutia educatiei fizice sunt scolile
intemeiate de:
-Francesco Amoros (Franta)
-Per Henrik Ling (Suedia)
-Fr. Ludwig Jahn (Germania)
B.PREZENTAI NOTELE DEFINITORII ALE ACESTOR COLI DE GNDIRE

Scoala Franceza - FRANCESCO AMOROS Gimnastica lui Amoros are la baz n ceea ce
privete alegerea, sistematizarea, i executarea exerciiilor sale criterii tiinifice care se
fundamenteaz pe cunotine de anatomia i fiziologie, mecanica micrilor i examenul fizic i
moral ale elevilor. El are marele merit de a fi primul care a individualizat educaia motric
innd cont de constituia fizic i de personalitatea elevului
Metoda lui Amoros se bazeaz pe dou principii:
a) principiul psihologic, care dezvluie c sursa de micare a omului o constituie senzaiile
kinestezice, care i au originea n centrii nervoi superiori.
b) principiul utilitarist, care obinuiete omul cu asperitile depirii obstacolelor inerente ale
vieii i, mai cu seam, ale vieii de militar.

Scoala Suedeza - HENRIK LING, Exerciiile gimnasticii suedeze sunt libere, analitice,
realizate n toate articulaiile i planurile corpului uman, efectuate simplu, fr i cu aparate
specifice (saltea, bastoane, corzi, banc, lad, cal, scar fix, cadru marinresc), completate cu
jocuri dinamice.
Sistemul suedez a fcut epoc, a avut o generalizare fr egal n mediul colar, supravieuind
n Europa pn dincolo de jumtatea secolului al XX-lea; n Romnia, a fost nlocuit, n 1948, cu
gimnastica sportiv a lui Jahn.

Scoala Germana - F.LUDWIG JAHN este considerat printele gimnasticii sportive. Meritul de
necontestat al lui Jahn este -nelegerea faptului c exerciiile fizice sunt necesare pentru dezvoltarea copiilor i tinerilor,
dar i pentru antrenarea adulilor i c aceste exerciii sunt mai eficiente dac sunt exersate n aer liber, n diferite
condiii climatice.
Sistemul suedez a contribuit la fundamentarea tiinific a domeniului educaiei fizice, iar prin caracteristicile sale a
determinat promovarea practicrii motivate i contiente a exerciiului fizic de un numr foarte mare de persoane din
Suedia i din alte ri europene care l-au preluat i n sistemul colar.

SUBIECTUL II
1.EVALUAREA N EDUCAIE FIZIC PERMITE CONSTATAREA NIVELULUI DE NDEPLINIRE A
OBIECTIVELOR PROPUSE.

A.PREZENTAI TREI DINTRE TIPURILE DE EVALUARE EXISTENTE N EDUCAIE FIZIC.


Dup cantitatea informaiei: evaluare parial, global;
Dup dimensiunea temporal: evaluare iniial, intermediar, final;
Prin corelarea celor dou: evaluare sumativ (cumulativ), continu ( formativ);
n educaia fizic colar evaluarea activitii elevilor poate mbrca una din urmtoarele forme:
-evaluarea iniial (diagnostic) care servete la stabilirea nivelului de pregtire naintea nceperii activitii;
-evaluarea formativ (continu) care ofer posibilitatea controlrii evoluiei colectivului de elevi i interveniilor
corective atunci cnd situaia o cere;
-evaluarea sumativ care constituie modalitatea de a stabili la finalul activitii, nivelul de realizare a obiectivelor
propuse.

B.DESCRIEI CELE TREI FUNCII ALE NOTRII.


1.FUNCIA DIDACTIC prin care este evideniat nivelul de nsuire al materialului predat, att din punct de
vedere cantitativ (prin comparaie cu programa de specialitate), ct i din punct de vedere calitativ. Totodat este
indicat tendina progres-regres a elevului. Prin note sa fie surprins mecanismul intern al procesului de instruire,
nivelul de insusire a componentelor sau sucomponentelor modelului de educatie fizica.
2. FUNCIA EDUCATIV prin care se urmrete determinarea la fiecare elev a unei atitudini pozitive, active
i contiente, meninnd totodat i un interes crescut pentru activitatea de educaie fizic. Pentru aceasta este
necesar ca nota s ncurajeze progresul i evoluia elevului, dar n acelai timp s poat fi argumentat plauzibil
de ctre profesor; Se considera ca aceasta functie educative se situeaya la nivelul optim in situatiile in care
valoarea notei coincide pentru cei trei factori implicate in evaluare: conducator-subiect-colegi de grup. De aceea
este foarte important formarea la subiecti a capacitatii de autoapreciere obiectiva si de apreciere obiectiva a
executiei colegilor de grup.
3.FUNCIA SOCIAL nota indeplineste aceasta functie numai daca ierarhizeaza valoric subiectul n funcie
de rezultatele obinute, i se ofer totodat posibilitatea orientrii profesionale a acestora ctre domeniul n care
dovedesc reale posibiliti.Putem spune ca orice subiect ar putea avea un coefficient de siguranta destul de mare
pentru alegera traseului professional ulterior daca notele ar indeplinii si o functie sociala.
C.ENUMERAI ASE DINTRE CRITERIILE DE EVALUARE UTILIZATE N EDUCAIE FIZIC.
1. progresul realizat de subiect n raport cu nivelul iniial;
2. nivelul dezvoltrii fizice a subiectului;
3. cantitatea i calitatea elementelor nsuite, raportate la prevederile programei de specialitate;
4. capacitatea de generalizare a subiectului exprimat prin aplicarea n condiii de ntrecere, de
activitate independent, sau activitate cotidian, a achiziiilor specifice domeniului;
5. capacitatea de practicare independent a exerciiilor fizice;
6. nivelul cunotinelor teoretice, insusite de subiect, privind practicarea exercitilor fizice;
7. atitudinea subiectului fa de educaie fizic;
8. performana motric apreciat n funcie de anumite norme, sau prin comparaie cu rezultatele
celorlali subieci

2.LECIA REPREZINT FORMA ORGANIZATORIC DE BAZ N PRACTICAREA EXERCIIULUI


FIZIC.

A. CLASIFICAI LECIILE DE EDUCAIE FIZIC DUP ASE CRITERII DIFERITE.


1.Dup componenta tematic abordat:
- lecii cu teme din deprinderile i /sau priceperile motrice;
- lecii cu teme din calitile motrice;
- lecii mixte, cu teme att din deprinderile si sau priceperile motrice, ct i din calitile motrice;
2.Dup felul deprinderilor si /sau priceperilor motrice abordate tematic:
- lecii monosport;
- lecii bisport;
- lecii polisport;
3.Dup etapele nvrii deprinderilor i sau priceperilor motrice abordate tematic:
- lecii de nsuire nvare;
- lecii de consolidare sau fixare
- lecii de perfecionare;
- lecii de verificare;
-. lecii mixte combinate care rezult din combinarea celor patru etape ale nvrii, luate cel puin
cte dou: initiere cu consolidare, consolidare cu verificare etc.
4.Dup plasamentul n structura anului de nvmnt:
- lecii de organizare( la nceput de an i semestre, n care se susin de ctre elevi i unele probe de
control, constituindu-se pe baza rezultatelor, grupele de nivel valorific);
- lecii curente;
- lecii bilan (de regul, ultimele din fiecare semestru, un tip special de lecie bilan pote fi
considerat i cea demonstrativ sau deschis, desfurat n scop metodic pentru a prezenta
colegilor de specialitate nivelul care poate fi atins cu un colectiv de subieci, dac se lucreaz
conform unei planificri realiste.)
5.Dup locul i condiiile de desfurare:
e.1. lecii n aer liber, condiii atmosferice i climaterice normale;
e.2. lecii n are liber pe timp friguros;
e.3. lecii n interior, condiii normale sal de educaie;
e.4. lecii n intrerior pe spaii improvizate (culoar, coridor, hol, sal de clas cu bnci etc.)i pe timp
friguros.
6.Dup numrul de teme abordate:
- lecii cu o tem;
- lecii cu dou teme;
- lecii cu trei teme;
- lecii cu patru teme

SUBIECTUL III
1.ELABORAI O STRUCTUR DE ASE EXERCIII PENTRU NSUIREA ALERGRII DE
REZISTEN. N DESCRIEREA FIECRUI EXERCIIU, MENIONAI ACIUNEA MOTRIC,
DOZAREA, FORMAIA DE LUCRU, RESPECTND EALONAREA METODIC A EXERCIIILOR N
STRUCTUR.
SE REPEATA, EX AU FOST DATE IN 17 -18 IULIE 2006
2.ELABORAI O SECVEN DE PLAN DE LECIE PENTRU O VERIG TEMATIC, DESTINAT
NVRII SRITURII N SPRIJIN DEPRTAT PESTE CAPR, LA GIMNASTIC. N ELABORARE,
SE VA URMRI:
DESCRIEREA EXERCIIILOR UTILIZATE;
SUCCESIUNEA METODIC A EXERCIIILOR;
PRECIZAREA DOZRII EFORTULUI;
MENIONAREA FORMAIILOR DE LUCRU.

Invatarea sariturilor cu sprijin trebuie sa fie precedata de o pregatire prealabila, orientata spre formarea
calitatilor motrice necesare, asa zisa scoala sariturilor.

Formaii de Metode Mater


Dozar Evalua
Verigi si lucru, modalitati i iale
Continut e/pauz re
durata de exersare si procede didact
a
indicatii metodice e ice
V. / 20` 1. Sprijin ghemuit, sritur cu picioarele 2x8 Linie pe doua observa
SRITUR deprtate i revenire la poziia iniial rind Capar re
A N a sistema
SPRIJIN Saltele tica
DEPRTA Frontal
T PESTE 2.Srituri n adncime de pe banca de 1`
CAPR gimnastic. Pauza aprecie
30`` grupe de patru ri
(NVAR 3. Alergare, btaie pe trambulin si elevi . verbale
E) aterizare pe saltea 2

4. Stnd pe trambulina aezat la 1` Coloana cate unul


distan mic fa de aparat, cu minile Pauza
sprijinite pe acesta, bti succesive cu 30``
ridicarea bazinului
Coloana cate unul
5.Stnd pe trambulina aezat la 1`
Pauza
distan mic fa de aparat, cu minile 30`` Demonstratii
sprijinite pe acesta, bti succesive cu corectari
ridicarea bazinului i deprtarea individuale Convers
aia
picioarelor lateral Explica
Coloana cate unul ia
6. Stnd pe trambulina aezat la
3x3
distan mic fa de aparat, cu minile Pauza
sprijinite pe acesta, bti succesive cu 30``
ridicarea bazinului, deprtarea
demosnt
picioarelor lateral i oprire pe aparat n ratie
eznd deprtat
Coloana cate unul
7. Din aezat deprtat pe aparat, 3x
mpingere n brae desprindere de pe Pauza
aparat i aterizare 30``

3x
8. Elan 2-3 pai, sritur n deprtat Pauza Coloana cate unul
peste capra ridicat la o nlime redus, 30``
Demonstratii
cu ajutor
corectari
3x individuale
9. Elan 6-8 pai, sritur n deprtat Pauza
peste capra ridicat la o nlime redus, 30`` Coloana cate unul
cu ajutor 4x Demonstratii
Pauza Precizari
10. Efectuarea sriturii complete fr 30`` metodice
ajutor
Coloana cate unul

Coloana cate unul

Ajutorul se da stand in fata aparatului de gimnastica.


Greseli care pot sa apara:
- bataia pe trambulina se face cu genunchi indoiti;
- mpingere ineficient pe aparat datorit lurii contactului cu aparatul pe brae ndoite nu se indoaie genunchii la
aterizare, ceea ce duce la o aterizare pe calcaie si tot odata dura.
-Lipsa extensiei la nivelul trunchiului dup desprinderea de pe aparat
- Aterizare joas
2. SARITURA CU ROSTOGOLIRE INAINTE PESTE LADA IN LUNGIME.
Ajutorul: se da din lateral, cu o mana la ceafa, presand barbia in piept, iar cu cealalta sub coapse, pentru a-i
usura rotatia.
Metodica invatarii:
1. Sprijin ghemuit, efectuarea de rostogoliri nainte grupat
2. Stnd facial lng saltelele suprapuse aezate longitudinal, efectuarea unei rostogoliri nainte grupat
3. eznd, rulare napoi, revenire cu blocarea picioarelor la 45 de grade i uoar desprindere a bazinului de pe
sol
4. Culcat dorsal pe saltele suprapuse, rulare napoi, revenire i desprindere de pe saltele, cu aterizare n stnd
5. Elan, btaie pe trambulin i rostogolire lung nainte grupat pe mai multe saltele suprapuse
6. Elan, btaie, sritur cu trecere peste o tachet aezat la captul apropiat al saltelelor suprapuse, i
rostogolire nainte grupat
7. Sprijin ghemuit pe lada aezat longitudinal la o nlime medie, rostogolire nainte grupat i aterizare
8. Stnd pe trambulin, btaie i rostogolire nainte grupat peste lada acoperit cu o saltea i aterizare
9. Elan 2-3 pai, efectuarea sriturii cu ajutor peste lada avnd nlime medie
10. Elan 6-8 pai, efectuarea sriturii complete cu ajutor peste aparatul ridicat la nlimea corespunztoare

SUBIECTE BUCURESTI
SUBIECTUL I
1. Indemanarea -calitate motrica de baza
a.) Prezentati formele de manifestare
b.) Prezentati patru factori de conditionare
c.) Prezentati procedeele metodice de dezvoltare/educare a indemananarii cu exemple
SUBIECTUL II
1. Principiul participarii constiente si active reprezinta unul dinte principiile didactice de baza ale educatiei fizice
a.) Precizati laturile acestui principui
b.) Prezentati cerintele privind respectarea acestui principiu
2. Prioectarea didactica exprima gandirea metodica a cadrului didactic
a.) Precizati intrebarile repere ale proiectarii didactice.
b.) Analizati etapele si actiunile corespunzatoare acestor etape
SUBIECTUL III
1. Elaborati un complex format din 8 exercitii, pentru dezvoltarea fizica armonioasa, esalonate metodic, executate cu
bastonul. In descrierea exercitiilor, mentiinati: actiunea motrica; dozarea; formatiile de lucru.
2. Alcatuiti un sistem de 7 exercitii, esalonat metodic, pentru invatarea standului pe cap din ghemuit. In descrierea
exercitiilor, mentionati: actiunea motrica; dozare; formatiile de lucru
3. Elaborati o structura de 7 exercitii, esalonat metodic, penru invatarea unui procedeu tehnic de atac, dintr-un joc
sportiv la alegere. In descrierea exercitiilor, mentionati: actiune motrica; dozarea; formati de lucru.

II forme de organizare a efs scolar


a) prezentati schematic structura si continutul lectiei de efs
b) mentionati in ce consta diferenta dintre aprofundare si optional la educatie fizica si sport
c) prezentati 3 dintre masurile ce trebe indeplinite pentru atragerea elevilor la activitatiile optionale
d) mentionati 4 dintre caracteristicile lectiilor extracuriculare
e) enumerati 6 activitati competitionale si necompetitionale care se organizeaza in timpul liber al elevilor
III obiective si competente prevazute de programele efs
a) mentionati 2 dintre obiectivele cadru ale programei de efs pentru ciclul liceal sau gimnazial
b) precizati 3 obiective de referinta pentru 2 obiective cadru
c) precizati continutul programei referitoare la alergarile din atletism, gimnaziu, clasa la alegere
d) mentionati 4 dintre valorile si atitudinile dobandite ca efect al efs la finele ciclului liceal.
unele subiecte sunt abordabile si am reusit sa povestesc cu cuvintele mele cate ceva dar nu stiu cat de bine vor fi
punctate dar unele puncte sunt infernale mai ales subiectul III..

obiectivele invatarii
La didactica daca ar pica un subiect despre obiectivele invatarii care credeti ca ar fi etapele prin
care ar trebui sa trecem daca ar trebui sa facem un eseu?..de unde invatati?

Obiectivele sunt afirmatii care descriu ceea ce un cursant se asteapta sa dobandeasca ca si rezultat
al instruirii.

obiectivele de invatare sunt afirmatii specifice si masurabile care descriu ceea ce cursantul va fi capabil
sa faca ca si rezultat al activitatii de instruire.

Iata cateva exemple de obiective de invatare :


sa planific, implementez si sa evaluez saptamanal activitatile curiculare din acest semestru pana la
1 Mai
sa citesc cel putin 5 articole despre...x si sa le discut cu profesorul y pana pe 30 Aprilie
sa invat sa aplic x pana y

Un obiectiv de invatare cuprinde mai multe parti:

un rezultat dorit, stabilit printr-un verb de actiune. Poate fi vorba de dobandirea unei abilitati (ce vei fi
capabil sa faci dupa terminarea activitatii de invatare), a unei cunostinte (ce va trebui sa stii si sa intelegi
dupa terrminarea activitatii de invatare) sau o schimbare de comportament, atitudine.
un nivel de performanta trebuie specificat si sa poata fi masurabil
o modalitate de evaluare trebuie sa fie indicata
un termen de indeplinire al obiectivului trebuie sa fie specificat.

Cand scrii un obiectiv de invatare in termeni de performanta, este important sa alegi un verb de actiune. Iata
cateva exemple de verbe care te pot ajuta sa iti construiesti un obiectiv de invatare:

a demonstra

a evalua

a organiza

a implementa

a pregati

a dezvolta

a produce

Evita sa folosesti verbe care nu pot fi masurate, ca de exemplu:

a intelege

a realiza a stii a fi constient de a percepe


Daca prin obiectivul de invatare vrei sa demonstrezi abilitatea de a acumula cunostinte, ar fi de preferat sa
folosesti verbe precum : a defini, a numi, a identifica, a reproduce, a inregistra etc

Daca in schimb, vrei sa demonstrezi abilitatea de a aplica cunostinte, ar fi de preferat sa folosesti


urmatoarele verbe: a interpreta, a demonstra, a pregati, a planifica, a rezolva, a practica etc. Pentru abilitatea
de analiza, urmatoarele verbe sunt edificatoare: a calcula, a analiza, a testa, a compara, a estima etc.

Ca sa iti fie mai usor, cand stabilesti obiective de invatare, raspunde-ti la urmatoarele intrebari:
Obiectivele sunt centrate pe performanta mea?
Cum evaluez realizarile obiectivelor de invatare?
Este masurabila sarcina pe care mi-am stabilit-o?
Ce criteriu de evaluare o sa folosesc pentru a stabili ca obiectivul a fost indeplinit.

Pentru a intelege mai bine de ce un obiectiv de invatare este specific si masurabil, va dau un exemplu din
domeniul Customer Service. Sa ne gandim ca vrem sa cream un training despre cum sa vorbeasca la telefon
angajatii din receptia unui hotel. Sa presupunem ca un obiectiv al trainingului nostru ar fi urmatorul: In acest
training angajatii vor invata cum sa vorbeasca la telefon si sa comunice cu oaspetii. Este obiectivul formulat,
un obiectiv de invatare?

Aceasta afirmatie este mai degraba o descriere a continutului de training decat un obiectiv de invatare
propriu zis. El nu indica un comportament observabil si nu arata cum poti sa verifici daca angajatii au inteles
ce au de facut.

Obiectivele de invatare corect formulate ar fi:


angajatii invata cum sa raspunda la telefon conform unui standard
invata cum sa puna in asteptare un oaspet
practica cum sa directioneze un apel catre un alt departament etc

Aceste obiective sunt mai specifice, mai clare iar angajatii stiu exact ce au de facut si ce se asteapta de la ei.
In plus, comportamentele lor sunt observabile si pot fi masurate dupa modul cum pun in asteptare o
persoana care a sunat sau cum directioneaza un apel.

In concluzie, obiectivele de invatare te ajuta sa fii mai structurat si sa intelegi de ce faci un lucru si la ce te
ajuta. Sunt mai multebeneficii ale obiectivelor de invatare, iata doar cateva:
te motiveaza sa inveti
te ajuta sa te dezvolti profesional si personal
te ajuta sa te focusezi pe rezultate
iti ofera un instrument de auto-evaluare
te ajuta sa intelegi importanta planificarii si iti ofera un control asupra viitorului tau.

S-ar putea să vă placă și