Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SUBIECTUL I
1.MICAREA OMULUI SAU MOTRICITATEA REPREZINT UNA DINTRE NOIUNILE
FUNDAMENTALE ALE DOMENIULUI.
A.Definii motricitatea.
- este capacitatea omului de a efectua miscari care implica un predominant efort fizic. Ea se refera la
totalitatea miscarilor efectuate de om, cu ajutorul muschilor scheletici, pentru intretinerea relatilor sale cu
mediul natural sau social in care exista, inclusiv prin practicarea unor sporturi (motricitatea se mai numeste si
miscarea omului).
B.Enumerai i definii elementele componente/de structur ale motricitii.
-Actele motrice, sunt fapte simple de comportare realizate n mod voluntar pentru ndeplinirea unor
aciuni sau activiti motrice. Termenul poate sa indice si alte reflexe, instinctuale i automatizate.
-Aciunile motrice sunt ansambluri de acte motrice astfel structurate nct realizeaz toturi unitare n
scopul realizrii unor sarcini imediate care pot fi izolate sau nglobate n cadrul unei activiti motrice
-Activitile motrice sunt ansambluri de aciuni motrice ncadrate ntr-un sistem coerent de idei, reguli i
forme de organizare n vederea obinerii unui efect complex de adaptare a organismului uman i de perfecionare
a dinamicii acestuia, n concordan cu obiective bine precizate.
C.Dai cte dou exemple, pentru fiecare element precizat la punctul b.
- Actul motric specific educaiei fizice i sportului este exerciiul fizic, datorit intenionalitii i finalitii
sale. Exemple de acte motrice: flexia antebraului pe bra, strngerea degetelor n pumn, aplecarea capului etc.
- Aciuni motrice sunt deprinderile motrice, priceperile motrice
Exemple de actiuni motrice: alergarea, crarea, aruncarea la poart etc.
-Activitati motrice
Exemple: educaia fizic, antrenamentul sportiv, activitatea competiional, activitatea motrica recuperatorie,
etc.
SUBIECTUL II
1.ALCTUII UN SISTEM DE OPT EXERCIII, EALONATE METODIC, PENTRU NSUIREA
ATERIZRII, CA ELEMENT COMPONENT AL SRITURII N LUNGIME CU ELAN.
Pentru usurarea invatarii unei aterizari cat mai eficiente vom folosi urmatoarele exercitii:
1. Formaia de lucru: coloana cate 4 - saritura in lungime fara elan, aterizare in ghemuit. Dozaj: 4-6x;
pauz pasiv 45sec.;
2. Formaia de lucru: n coloan cte unul, se execut sritur n lungime de pe loc peste o band
elastic aezat la o nlime de 20 cm. Sritorul trebuie s-i ridice picioarele pentru a putea ateriza ghemuit
dincolo de banda elastic. Dozaj: 4-5x; pauz pasiv 30sec.;
3. Formaia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 3-5 pai, 5-7, 9-11, srituri peste diferite
obstacole cu nlimea de 40-60cm i aterizare pe ambele picioare n groapa de nisip (sau pe saltele), 4-5x; pauz
pasiv 30sec.;
4. Formaia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 7-9 pai, desprindere cu aterizare n groapa de
nisip n ghemuit, 3-4x; pauz pasiv 30sec;
5. Formaia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 5-7, 9-11, 13-15 pai de alergare, sritur cu
btaie liber, zbor i aterizare n poziia fandat". 3-4x; pauz pasiv 30sec-40sec ;
6. Formaia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 9-11, pai, bataie libera, saritiura cu 11/2 pasi,
aterizare pe ambele picioare, cu accent pe alaturarea piciorului de impulsie langa cel de avantare, doar in
ultimul moment; 3-4x; pauz pasiv 30sec;
7. Formaia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 9-11, 13-15 pai, bataie libera, saritiura cu 11/2
pasi, aterizare pe ambele picioare, cu accent pe actiunea de aterizare; 3-4x; pauz pasiv 30sec;
8. Formaia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 9-11, 13-15 pai, bataie libera, saritiura cu 11/2
pasi, aterizare pe ambele picioare, cu marcarea in cadrul aceleasi incercari a celor trei momente, in succesiunea
lor mentinerea pozitiei de pas sarit, alaturarea piciorului de bataie, efectuarea aterizarii; 3-4x; pauz pasiv
30sec.
SUBIECTUL II
1.ELABORAI UN COMPLEX FORMAT DIN ZECE EXERCIII, PENTRU DEZVOLTARE FIZIC
ARMONIOAS, EALONATE METODIC, EXECUTATE LA BANCA DE GIMNASTIC. IN DESCRIEREA
EXERCIIILOR, MENIONAI: ACIUNEA MOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU.
Exercitii pentru brate si centura scapulara:
1.Formatii de lucru: cate 3 executanti la o banca de gimnastica; stand pe genunchi la 3-4 lungimi de talpa
fata de banca, cu trunchiul indoit la orizontala, cu sprijinul palmelor pe banca arcuiri de trunchi; 2x8, pauza
30sec.
2 Formatii de lucru:cate 3 executanti la o banca de gimnastica, sprijin culcat la nivelul coapsei peste
banca in latime (sau cu spijin pe varful picioarelor pe banca) indoirea si intinderea bratelor (picioarele raman
intinse fara a atinge solul; 2x8 pauza 30sec.
Exercitii pentru musculatura spatelui:
3.Formatii de lucru:cate 3-4 executanti la o banca, stand la 2-3 lungimi de talpa cu varful unui picior
sprijinit lateral pe banca; indoirea laterala a trunchiului spre banca cu ducerea ambelor brate: pe sold, la umar,
la ceafa, pe crestet, in sus; 3x8, apoi se schimba piciorul.
4.Formatii de lucru:cate 3 executanti la o banca de gimnastica; sezand pe banca in latime cu picioarele
departate, sprijinite pe sol; indoirea trunchiului inainte, cu ducerea unui brat la varful piciorului opus. Celalalt
brat se retrage inapoi cu o usoara rasucire de trunchi; 3x8, pauza 30sec.
5. Formatii de lucru:Pe perechi cate doi executanti, calare sezand spate in spate, pe banca in lungime,
apucat de coate; aplecare inainte cu ridicarea partenerulyui pe spate, revenire; 3x8, cu schimb alternativ.
Exercitii pentru musculatura abdominala:
6.Formatii de lucru:Pe perechi, cate 2 executanti la o banca, asezat pe banca, cu gleznele sub banca, fata
in fata, intercalati pe doua banci paralele, coborarea trunchiului pana se atinge solul cu capul si revenire; 2x8,
pauza 30sec.
7. Formatii de lucru:cate 3 executanti la o banca de gimnastica. Asezat, cu fata spre banca, varfurile
picioarelor sub banca:coborarea si ridicarea trunchiului.
8. Formatii de lucru:cate 3-4 executanti la o banca de gimnastica. Asezat pe banca de gimnastica,
picioarele in echer, mainile prinse de muchia apropiata: indoirea si intinderea alternativa a picioarelor.
Exercitii pentru musculatura membrelor inferioare:
9.Formatii de lucru:Coloana cate doi. Stand cu fata la banca de gimnastica; sarituri cu desprindere de pe
ambele picioare peste banca si apoi inapoi; 1x8, trecere la coada coloanei
10. Formatii de lucru:Pe grupe de 3-5 executanti la banca de gimnastica, stand cu latura spre aceasta;
indoirea rasucita a trunchiului spre banca cu apucarea bancii(mana din afara apuca muchia departata peste
banca, iar mana dinspre banca apuca muchia apropiata ridicarea bancii deasupra capului cu bratele intinse
indoirea picioarelor in ghemuit cu departarea genunchilor revenire in stand, 3x8, pauza 30sec.
2.ALCTUII UN SISTEM DE OPT EXERCIII, EALONATE METODIC, PENTRU NSUIREA
ALERGRII DE REZISTEN, CA PROB ATLETIC. IN DESCRIEREA EXERCIIILOR,
MENIONAI: ACIUNEA MOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU. Pasul alergtor lansat de
semifond-fond
1. Formaia de lucru: n linie cte 6-8 elevi, de pe loc i din mers - exerciii de respiraie - 2 timpi
inspiraie - 2 timpi expiraie -2 timpi inspiraie - 3 timpi expiraie - 3 timpi inspiraie - 3 timpi expiraie. Execuia
se face la semnal sonor, 2x3 min, pauz pasiv 30sec.
2. Formaia de lucru: n linie cte 6-8 elevi, la semnal sonor, de pe loc, din mers i din alergare controlul
micrii braelor (economic i corect ); 3x1min-1min 30sec, pauz pasiv 30sec.
3. Formaia de lucru: n linie cte 6-8 elevi, mers obisnuit, mers cu pasul intins si trecere in alergare
usoara, 2-3x, pauz pasiv 30sec-1min.Se efectueaza sub forma de alternari cu trecere de la mersul obisnuit la cel
cu pasul intins marind frecventa pana la limita supertabilitatii si drept consecinta trecerea in alergare cu acelasi
tempo, apoi revenire la mers. Se va atrage atentia asupra pozitiei verticale a trunchiului si a miscarii bratelor
indoite din cot si simetric in raport cu umarul.
4. Formaia de lucru: n ir cte 6-8 elevi, alergare cu schimbarea repetat a tempoului pe teren mprit
n 3 zone a cte 40m fiecare, cu plecare la semnal vizual - n prima zon alergare uoar, n a doua zon alergare
n tempo susinut, n a treia zon mers cu exerciii de respiraie, 2-3x, pauz activ l-l,30min;
5. Formaie de lucru: n linie cte 6-8 elevi, alergare cu meninerea tempoului pe distane ce cresc
progresiv - 50m n 18sec, 100m n 36sec, 150m n 54sec, 200m n 72sec, 2-3x, pauz activ 1 -2min, plecare la
semnal sonor ;
6. Formaie de lucru: n linie cte 6-8 elevi, alergare pe linia marcat a culoarului (se va atrage atentia
asupra aezarii tlpilor -paralel cu axa alergrii), tempo 2/4, 3-4x50m. pauz 1min (revenire n mers la linia de
plecare ), plecare la semnal sonor; ;
7. Formaia de lucru: grupe de 6-8 elevi Ghicete timpul realizat"- alergare n tempo moderat pe
distana de 100-200m. La sfritul fiecrei poriuni elevii trebuie s aprecieze timpul realizat. Se poate indica
timpul n care elevii au parcurs o treime sau jumtate din distana total. Plecarea se face la semnal sonor, 3-4x,
pauz 1-1,30min (revenire n mers la linia de plecare);
8. Formaia de lucru: grupe de 6-8 elevi, alergare n tempo moderat pe distana de 100m tempo 2/4 -
plecare la semnal sonor, 4-5x, pauz (mers) 1min. Se va pune accentul, tot timpul, asupra necesitatii realizarii
unei alergari economicoase: coordonarea intersegmentara, incrucisata a bratelor cu picioarele;contactul cu solul
pe pingea sau pe toata talpa cu derularea completa a labei piciorului, asezarea labei picioarului facandu-se pe
axa alergarii; pendularea gambei la spate, libera nestanjenita.
Invatarea startului inalt nu ridica nici o dificultate in insusirea lui de catre elevi, preocuparea dominanta
fiind aceea de a asocia acest act motric cu comenzile pe care le da starterul la plecare.
3. PREZENTAI UN SISTEM DE OPT EXERCIII PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITII
COORDINATIVE (NDEMNRII), N DESCRIEREA EXERCIIILOR, MENIONAI: ACIUNEA
MOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU.
1.Colectivul mprit n ase - opt echipe 3 - 4 elevi, fiecare ir are aezat n dreptul lui la 10m distan o
minge medicinal, iar primul din fiecare ir cu dou mingi de cauciuc n mini: la semnal primii execut
deplasare cu ridicarea alternativ a unui genunchi i atingerea mingilor sub genunchi pn la mingea medicinal
unde aeaz pe sol cele dou mingi de cauciuc cu ambele mini, predau tafeta, urmtorul execut exerciiul
invers de fiecare dat, 2 - 3 x, pauz 30sec.
2.Colectivul mprit n patru iruri de ase - opt elevi, stnd deprtat, primul din fiecare ir are o minge
de baschet: la semnalul profesorului primul din fiecare ir d mingea celui din spate pe deasupra capului napoi,
ultimul care o primete parcurge tunelul" printre picioarele colegilor rostogolind mingea i odat ajuns primul,
continu jocul, ctignd cei care i-au refcut echipa iniial, 2 - 3 x, pauz 20sec.
3.Colectivul mprit n 6 - 8 echipe de 4 - 5 elevi, n spatele unei linii de start, primul de la fiecare ir cu o
minge de baschet, la 2m n faa fiecrui ir o banca de gimnastic aezat longitudinal: la semnalul profesorului
primii pleac n alergare cu dribling cu mna dreapt, continu driblingul pe banc, se ntorc cu dribling cu
mna stng pe banc i predau tafeta urmtorului, 2 - 3 x, pauz 20sec.
4. Colectivul mprit n patru-ase iruri de trei-patru elevi, n faa fiecrui ir o banc de gimnastic
aezat longitudinal cu partea ngust sus: execut mers pe banc, ntoarcere 360 la jumtatea bncii i
continuarea deplasrii, 3 - 5 x.
5. Colectivul n coloan de gimnastic din aezat cu cte o minge fiecare fixat ntre glezne, execut
aruncarea mingii cu picioarele i prinderea ei cu minile, 2x8-10 repetri, pauz 20sec.
6. Colectivul de elevi rspndit n toat sala, fiecare elev cu o minge, cu spatele la perete, execut de la
distana de 2m de perete aruncarea mingii printre picioare n perete, ntoarcere 180 i prinderea ei ntre
genunchi, 2x8-10 repetri.
7. Colectivul n coloan cte unul execut alergare cu joc de glezne simultan cu rotarea braelor nainte,
la semnalul sonor execut alergare cu joc de glezne cu rotarea braelor napoi, pauz mers, 2 x 20sec.
8. Colectivul mprit n ase - opt echipe de patru - cinci elevi, n spatele unei linii de start, primul de la
fiecare ir cu o minge de baschet, la 2m n faa fiecrui ir o banca de gimnastic aezat longitudinal: la
semnalul profesorului primii pleac n alergare cu dribling cu mna dreapt, continu driblingul pe banc, se
ntorc cu dribling cu mna stng pe banc i predau tafeta urmtorului, 2 - 3 x, pauz 20sec.
SUBIECTUL II
1.ALCTUII UN SISTEM DE OPT EXERCIII, EALONATE METODIC, PENTRU NSUIREA
ALERGRII DE VITEZ, CA PROB ATLETIC. IN DESCRIEREA EXERCIIILOR, MENIONAI:
ACIUNEA MOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU.
1.Formatie de lucru: grupe de 6-8 elevi, alergare cu joc de glezne, pe distanta de 20m in tempo3/4-4/4, 2-
3x, pauza pasiva 20-30sec
2. Formatie de lucru:grupe de cate 6-8 elevi, din stand dezechilibrare si alergare cu cresterea progresiva a
tempoului pe distanta de 30m, tempo3/4, 2-3x, pauza pasiva 30-40sec.
3. Formatie de lucru:grupe de 6-8 elevi, start din picioare si alergare accelerata in tempo4/4 pe distanta
30-40m, plecare libera, 2-3x, pauza pasiva 30-45sec.
4. Formatie de lucru:In coloana cate 3, concurs pe grupe; alergare accelerata cu start din picioare la
semnal sonor pe distanta 60m, tempo4/4, 2-3x, pauza (mers) 45sec.
5. Formatie de lucru:In coloana cate 3-4 elevi, alergare pe linia culoarului cu exeminarea urmelor
(paralele cu axa alergarii), tempo , 2-3x 30m, pauza (mers)45sec.
6. Formatie de lucru:Pe perechi; Leapsa pe perechi cu start din picioare si alergare pe 15-20m, distanta
intre parteneri est e de 2 m, 3-4x, pauza 45sec.
7. Formatie de lucru:in linie cate 4-6 elevi, alergare accelerata in linie dreapta pe 30-40m, cu atingerea
vitezei maxime urmata de alergare libera; 2-3x pauza (mers si revenire in formatie) 30-40 sec.
8. Formatie de lucru:in linie cate 4-6 elevi, start din picioare si lansare pe distanta de 50-60m, sub forma
de concurs cu plecare la semnal sonor 3-4x, tempo3/4-4/4, pauza (mers) 30sec-1min.
2.ALCTUII UN SISTEM DE OPT EXERCIII, EALONATE METODIC, PENTRU NSUIREA
SRITURII CU SPRIJIN DEPRTAT LA CAPRA DE GIMNASTIC. IN DESCRIEREA EXERCIIILOR,
MENIONAI: ACIUNEA MOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU.
1. Formatii de lucru: coloana cate unul; cu sprijinul mainilor pe capra, batai succesive pe trambulina cu
departarea picioarelor. 8-10x
2. Formatii de lucru: coloana cate unul;cu sprijinul mainilor pe capra, bataie pe trambulina si trecere in
sezand pe capra. Coborare cu impingere in brate; 2-3x8
3. Formatii de lucru: coloana cate unul;saritura in sprijin departat peste un partener care sta cu
trunchiul indoit inainte (capra vie);4x, pauza 30sec.
4. Formatii de lucru: coloana cate unul;saritura in sprijin departat peste capra in latime, cu inaltime
mica 3-4x, pauza 30sec.
5. Formatii de lucru: coloana cate unul;saritura peste capra in lungime cu inaltime medie; 3x; pauza
30sec.
6. Formatii de lucru: coloana cate unul;saritura in sprijin departat peste capra cu bataie pe trambulina;
3-4x; pauza 30sec.
7. Formatii de lucru: coloana cate unul;elan de 4-5 pasi de alergare, bataie pe trambulina si saritura in
sprijin departat peste capra; 3-4x, pauza 30sec.
8. Formatii de lucru: coloana cate unul; elan de 7-9 pasi de alergare, bataie pe trambulina (distanta
marita fata de capra) saritura in sprijin departat peste capra (inaltime marita). Ajutorul - profesorul sta in fata
caprei ,a aparatului, pe saltea si apuca sritorul, aproape de umeri si-1 trage peste capra .
16 IULIE 2008
SUBIECTUL I
1.METODELE VERBALE CONTRIBUIE LA REALIZAREA OBIECTIVELOR SPECIFICE DE
INSTRUIRE.
A.ENUMERAI CELE PATRU METODE VERBALE UTILIZATE N EDUCAIA FIZIC.
1.Expunerea verbala cu procedeele metodice:
Povestirea:
Explicatia:
Prelegerea:
2.Conversatia
3.Brain-stormingul
4.Studiul individual
16 IULIE 2009
SUBIECTUL I
1. INDEMANAREA -CALITATE MOTRICA DE BAZA
A) PREZENTATI FORMELE DE MANIFESTARE
1. Capacitile coordinative generale(ndemnare general): necesare nsuirii i efecturii tuturor actelor i
aciunilor
motrice.
2. Capacittile coordinative specifice: evideniate n practicarea diferitelor ramuri i probe sportive.
3. Capacitile coorinative n regimul altor caliti motrice: ( n regim de vitez, rezisten, for)
Formele de manifestare a ndemnarii trebuie raportate i la alte elemente care reprezint i indici valorici ai calitii
respective astfel:
- gradul de dificultate, complexitatea actului sau aciunii motrice, n care se integreaza coordonarea simetrica i
asimetrica;
- indicele de precizie al ncadrrii micrii n spaiu;
- indicele de vitez, dat de timpul de execuie, tempoul i ritmul execuiei;
indicele de for care rezult din raportarea indicelui de precizie, la gradul de incordare muscular la lucrul
efectuat.
B.) PREZENTATI PATRU FACTORI DE CONDITIONARE
1 calitatea sistemului nervos central i - mai ales - capacitatea de coordonare a centrilor din acest sistem;
2 plasticitatea scoarei cerebrale, adic proprietatea acesteia de a combina mai multe stereotipuri
elementare pentru a elabora un rspuns complex, conform cu situaiile noi intervenite;
3 capacitatea analizatorilor de a capta selectiv informaia i de a realiza sinteza aferent pentru analiza
situaiei;
4 calitatea transmiterii impulsurilor nervoase pe cile aferente i eferente;
5 calitatea inervaiei musculare, care determin contracia i relaxarea;
6 capacitatea de anticipare, att sub aspectul desfurrii tehnice, ct i a celorlalte condiii (reacia
adversarilor sau partenerilor, factorii climaterici etc.);
7 memoria de scurt durat i de lung durat;
8 gndirea de tip creativ;
9 volumul i complexitatea deprinderilor i priceperilor motrice stpnite de subiect;
10 nivelul de manifestare a celorlalte caliti motrice.
C.) PREZENTATI PROCEDEELE METODICE DE DEZVOLTARE/EDUCARE A INDEMANANARII
CU EXEMPLE
a. Efectuarea actelor i aciunilor motrice n condiii constante - ntr-un numr mare de repetri i
ntr-un timp ndelungat.
Exemple:
- achiziionarea de noi acte, aciuni motrice determin creterea bagajului motric care se constituie n
factorul de baz ce condiioneaz valoarea ndemnrii;
- prin solicitrile specifice pe care le implic aciunea de nvare se amelioreaz activitatea analizatorilor
i se regleaz diferitele funcii ale organismului implicate n procesele de coordonare;
n etapa de iniiere motric se perfecioneaz percepiile i reprezentrile motrice mbuntindu-se capacitatea
de adecvare motric la situaiile date; se favorizeaz calitatea execuiilor i se facilitez trecerea subiecilor la
aciune prin declanarea unor activiti reflectate la nivelul SNC i legate de experiena motric personal
anterioar a fiecrui individ;
Odata cu fixarea, consolidarea actelor, aciunilor motrice efectuarea acestora se realizeaz n mai mare
msur n mod automatizat iar influena asupra dezvoltrii ndemnrii se diminueaz semnificativ.
b. Efectuarea actelor i aciunilor motrice n condiii complexe - cresterea dificultilor de execuie
comparativ cu condiiile normale.
Exemple:
- execuie cu segmentul corporal "nendemnatic" i n toate direciile;
- ndeprtarea centrului de greutate al corpului executantului fa de sol;
- introducerea unor acte motrice sau aciuni motrice suplimentare i concomitente (srituri,
ntoarceri, aruncri i prinderi de obiecte etc.);
- creterea numrului de mingi sau alte obiecte n efectuarea aceleiai micri;
- creterea numrului de subieci pe acelai spaiu de lucru etc.
c. Efectuarea actelor i aciunilor motrice n condiii variabile, care s prentmpine orice situaie viitoare
posibil.
Exemple:
exersare n spaii in aer liber i in interior;
exersare n sli de educaie fizic i sport cu dimensiuni mari i n sli cu dimensiuni mici;
exersare n sli de educaie fizic i sport cu luminozitate bun i n sli cu luminozitate slab;
exersare pe suprafee diferite (zgur, ciment, parchet, linoleum, tartan, gazon, pmnt);
exersare la momente diferite din zi (dimineaa, la prnz, dup amiaza, seara);
exersare n prezena spectatorilor i n absena acestora;
exersare la altitudine mic, medie sau mare;
exersare n condiii atmosferice normale i nefavorabile (ploaie, ninsoare, vnt puternic, cea )
SUBIECTUL III
1. ELABORATI UN COMPLEX FORMAT DIN 8 EXERCITII, PENTRU DEZVOLTAREA FIZICA
ARMONIOASA, ESALONATE METODIC, EXECUTATE LA SCARA FIXA. IN DESCRIEREA
EXERCITIILOR, MENTIINATI: ACTIUNEA MOTRICA; DOZAREA; FORMATIILE DE LUCRU.
Ex pentru brate si centura scapulara:
1.Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa; Meninut n atrnat; 10-25sec
2. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa: Culcat facial cu faa la scara fix, braele ntinse, de prima
ipc apucat: urcare pe scar din treapt n treapt doar cu ajutorul braelor; 1x8, pauza 40sec;
3. Formatie de lucru: Formatie de lucru: Atrnat cu faa la scara fix: coborre pe scar din treapt n
treapt pn n stnd pe genunchi. 1x8, pauza 40sec Exercitii pentru musculatura abdominala:;
4. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa; din atrnat la scara fix, cu spatele spre scar: ridicarea
genunchilor la piept i coborre; 2x8, pauza 30sec
5. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa; Atrnat la scara fix, cu spatele spre scar: ridicarea
picioarelor ntinse n echer nainte i coborrea lor lent; 1x8, pauza 30sec Exercitii pentru musculatura spatelui:
6. Formatie de lucru: Pe perechi, un executant este atarnat, cu fata la scara fixa, apucat de ultima sipca;
partenerul il apuca de glezne si il indeparteaza de scara, tragand inapoi, dupa un anumit numar de exercitii se
schimba locurile; 1x8 Exercitii pentru musculatura membrelor inferioare:
7. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa; Stnd lateral fa de scara fix, cu mna sprijinit la
nivelul bazinului pe ipc: genuflexiune pe piciorul din interior, cel din exterior se ntinde nainte; lucru
alternativ pe ambele picioare; 2x8; pauza 40 sec.
8. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa; Stnd cu faa la scara fix, sprijinit cu ambele picioare
ndoite la nivelul genunchilor, braele ntinse sus, cu ambele mini de ipc apucat: ntinderea i ndoirea
genunchilor pe scar; 3x8, pauza 30 sec
2. ALCATUITI UN SISTEM DE 7 EXERCITII, ESALONAT METODIC, PENTRU INVATAREA
STANDULUI PE CAP DIN GHEMUIT. IN DESCRIEREA EXERCITIILOR, MENTIONATI: ACTIUNEA
MOTRICA; DOZARE; FORMATIILE DE LUCRU
1.Formatie de lucru: coloana cate unul:Culcat facial pe lada de gimnastica cu picioarele in afara ei:
coborari si ridicari ale picioarelor in extensie maxima; 8-10x
2. Formatie de lucru: cate 3 la o saltea: sprijin ghemuit; asezarea mainilor si capului pe sol si revenire; 8-
10x
3. Formatie de lucru: cate 3 la o saltea: Pe genunchi, pe palme si pe cap sprijinti, miscari circulare ale
capului in ambele sensuri, pastrand un punct de contact permanent pe sol, 2x8
4. Formatie de lucru: cate 1 la o saltea: Sprijin ghemuit, asezarea mainilor si capului pe sol si prin usoara
saltare, desprinderea picioarelor de pe sol, cu mentinerea echilibrului cu picioarele indoite (realizarea
triunghiului); revenire (la inceput cu ajutor);3-4x cu mentinere 5-6sec, pauza 30sec
5. Formatie de lucru: cate 1 la scara fixa: Sprijin ghemuit: cu spatele la scara fixa sau perete, urcarea
alternativa a picioarelor, pana ce corpul ajunge la verticala si revenire, 3-4x; mentinere 5-6sec ;pauza 30sec
6. Formatie de lucru: cate 1 la scara fixa Sprijin ghemuit: stand pe cap cu sprijinirea spatelui sau
picioarelor la scara fixa sau perete; 3-4x; mentinere 5-6sec ;pauza 30sec
7. Formatie de lucru: cate 1 la o saltea: Stand pe cap cu ajutor si fara 3-4x; mentinere 5-6sec; pauza
30sec, apoi introducerea elementului in combinatii simple.
Ajutorul se acorda din lateral cu o mana, la nivelul bazinului, iar cealalta la glezna. Se ajuta la ridicarea
picioarelor si fixarea pozitiei corpului la vertical.
10 iulie2010
SUBIECTUL I
1.COORDONAREA (NDEMNAREA) ESTE UNA DINTRE CALITTILE MOTRICE CARE
CONDITIONEAZ EFICIENTA ACTIUNILOR MOTRICE.
A. DEFINITI CALITATEA MOTRIC COORDONAREA (NDEMNAREA).
Definitii:
Capacitile coordinative sunt :
- un complex de caliti preponderent psiho-motric, care presupune capacitatea de a nva rapid micri noi,
adaptarea rapid i efeicient la condiii variate, specifice diferitelor tipuri de activiti, prin restructurarea
fondului motric existent.
-capacitatea organismului uman de a efectua acte i aciuni motrice, mai ales n condiii variate i neobinuite, cu
eficien maxim i cu consum minim de energie din partea executantului.
aceast calitate motric presupune urmtoarele elemente componente:
capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau a acestuia n ntregime pentru efectuarea actelor i
aciunilor motrice;
capacitatea de combinare a micrilor;
capacitatea de difereniere a micrilor;
echilibrul;
precizia;
capacitatea de orientare spaial;
capacitatea de orientare temporal, mai ales ritm i tempo;
amplitudinea, pe baz de mobilitate articular - suplee - elasticitate muscular;
ambilateralitatea
13 IULIE 2011
SUBIECTUL I
SUBIECTUL II
1. PROIECTAREA DIDACTIC ESTE O ACTIVITATE PROPRIE MANAGEMENTULUI EDUCAIONAL.
A.DEFINII CONCEPTUL DE PROIECTARE DIDACTIC.
Definiie: proiectarea didactica este o aciune continu i unitar, viznd ntregul macrosistem, se realizeaz
pe baza curriculumu-lui, a evalurii rezultatelor anterioare i a situaiei existente;
Proiectarea didactica reprezint activitatea de anticipare i pregtire a tuturor demersurilor pe care le inplic
procesul instructiv i care are drept scop asigurarea eficienei acestui proces. Ea vizeaz ntreg procesul de
educaie fizic desfurat pe parcursul unui ciclu colar, sau mai adesea a unui an din cadrul su. Urmare a
procesului de proiectare se elaboreaz toate documentele de planificare cunoscute (planul tematic anual, planul
calendaristic semestrial, unitatea de nvare, planul de lecie).
SUBIECTUL III
1. ELABORAI O STRUCTUR DE APTE EXERCIII, PENTRU NSUIREA UNUI PROCEDEU TEHNIC
DE ATAC, DINTR- UN JOC SPORTIV LA ALEGERE. N DESCRIEREA FIECRUI EXERCIIU,
MENIONAI ACIUNEA MOTRIC, DOZAREA, FORMAIILE DE LUCRU, RESPECTND
EALONAREA METODIC A EXERCIIILOR N STRUCTUR.
Se repeata15-16 IULIE 2004
Formaii
de lucru,
modalitati Alte
Dozar
Verigi si durata Coninut de conse
e
exersare si m-nari
indicatii
metodice
3. Influenarea Exercitii pentru regiunea cervicala - Coloan
selectiva a P.I. Stnd deprtat mainile pe sold: de gimn.
aparatului T1-2 - aplecarea capului nainte cu arcuire 2x8T cte 4
locomotor T3-4 - extensia capului, cu arcuire
T5-6 - aplecarea capului lat. stg. cu arcuire
10` T7-8 - aplecarea capului lat. dr. cu arcuire #
Exercitii pentru centura scapulo-humerala
P.I. Stnd departat, mainile pe langa trunchi
a)T1-4 ridicarea umerilor, simultan cat mai sus
T5-8 ridicarea umerilor, alternativ cat mai sus 2x8T #
SUBIECTUL I
1. VITEZA REPREZINT O CARACTERISTIC NNSCUT A INDIVIDULUI, AL CREI NIVEL SE
MODIFIC PE PARCURSUL ONTOGENEZEI.
Cele trei scoli de gandire (franceza , suedeza si germana) care au influentat evolutia educatiei fizice sunt scolile
intemeiate de:
-Francesco Amoros (Franta)
-Per Henrik Ling (Suedia)
-Fr. Ludwig Jahn (Germania)
B.PREZENTAI NOTELE DEFINITORII ALE ACESTOR COLI DE GNDIRE
Scoala Franceza - FRANCESCO AMOROS Gimnastica lui Amoros are la baz n ceea ce
privete alegerea, sistematizarea, i executarea exerciiilor sale criterii tiinifice care se
fundamenteaz pe cunotine de anatomia i fiziologie, mecanica micrilor i examenul fizic i
moral ale elevilor. El are marele merit de a fi primul care a individualizat educaia motric
innd cont de constituia fizic i de personalitatea elevului
Metoda lui Amoros se bazeaz pe dou principii:
a) principiul psihologic, care dezvluie c sursa de micare a omului o constituie senzaiile
kinestezice, care i au originea n centrii nervoi superiori.
b) principiul utilitarist, care obinuiete omul cu asperitile depirii obstacolelor inerente ale
vieii i, mai cu seam, ale vieii de militar.
Scoala Suedeza - HENRIK LING, Exerciiile gimnasticii suedeze sunt libere, analitice,
realizate n toate articulaiile i planurile corpului uman, efectuate simplu, fr i cu aparate
specifice (saltea, bastoane, corzi, banc, lad, cal, scar fix, cadru marinresc), completate cu
jocuri dinamice.
Sistemul suedez a fcut epoc, a avut o generalizare fr egal n mediul colar, supravieuind
n Europa pn dincolo de jumtatea secolului al XX-lea; n Romnia, a fost nlocuit, n 1948, cu
gimnastica sportiv a lui Jahn.
Scoala Germana - F.LUDWIG JAHN este considerat printele gimnasticii sportive. Meritul de
necontestat al lui Jahn este -nelegerea faptului c exerciiile fizice sunt necesare pentru dezvoltarea copiilor i tinerilor,
dar i pentru antrenarea adulilor i c aceste exerciii sunt mai eficiente dac sunt exersate n aer liber, n diferite
condiii climatice.
Sistemul suedez a contribuit la fundamentarea tiinific a domeniului educaiei fizice, iar prin caracteristicile sale a
determinat promovarea practicrii motivate i contiente a exerciiului fizic de un numr foarte mare de persoane din
Suedia i din alte ri europene care l-au preluat i n sistemul colar.
SUBIECTUL II
1.EVALUAREA N EDUCAIE FIZIC PERMITE CONSTATAREA NIVELULUI DE NDEPLINIRE A
OBIECTIVELOR PROPUSE.
SUBIECTUL III
1.ELABORAI O STRUCTUR DE ASE EXERCIII PENTRU NSUIREA ALERGRII DE
REZISTEN. N DESCRIEREA FIECRUI EXERCIIU, MENIONAI ACIUNEA MOTRIC,
DOZAREA, FORMAIA DE LUCRU, RESPECTND EALONAREA METODIC A EXERCIIILOR N
STRUCTUR.
SE REPEATA, EX AU FOST DATE IN 17 -18 IULIE 2006
2.ELABORAI O SECVEN DE PLAN DE LECIE PENTRU O VERIG TEMATIC, DESTINAT
NVRII SRITURII N SPRIJIN DEPRTAT PESTE CAPR, LA GIMNASTIC. N ELABORARE,
SE VA URMRI:
DESCRIEREA EXERCIIILOR UTILIZATE;
SUCCESIUNEA METODIC A EXERCIIILOR;
PRECIZAREA DOZRII EFORTULUI;
MENIONAREA FORMAIILOR DE LUCRU.
Invatarea sariturilor cu sprijin trebuie sa fie precedata de o pregatire prealabila, orientata spre formarea
calitatilor motrice necesare, asa zisa scoala sariturilor.
3x
8. Elan 2-3 pai, sritur n deprtat Pauza Coloana cate unul
peste capra ridicat la o nlime redus, 30``
Demonstratii
cu ajutor
corectari
3x individuale
9. Elan 6-8 pai, sritur n deprtat Pauza
peste capra ridicat la o nlime redus, 30`` Coloana cate unul
cu ajutor 4x Demonstratii
Pauza Precizari
10. Efectuarea sriturii complete fr 30`` metodice
ajutor
Coloana cate unul
SUBIECTE BUCURESTI
SUBIECTUL I
1. Indemanarea -calitate motrica de baza
a.) Prezentati formele de manifestare
b.) Prezentati patru factori de conditionare
c.) Prezentati procedeele metodice de dezvoltare/educare a indemananarii cu exemple
SUBIECTUL II
1. Principiul participarii constiente si active reprezinta unul dinte principiile didactice de baza ale educatiei fizice
a.) Precizati laturile acestui principui
b.) Prezentati cerintele privind respectarea acestui principiu
2. Prioectarea didactica exprima gandirea metodica a cadrului didactic
a.) Precizati intrebarile repere ale proiectarii didactice.
b.) Analizati etapele si actiunile corespunzatoare acestor etape
SUBIECTUL III
1. Elaborati un complex format din 8 exercitii, pentru dezvoltarea fizica armonioasa, esalonate metodic, executate cu
bastonul. In descrierea exercitiilor, mentiinati: actiunea motrica; dozarea; formatiile de lucru.
2. Alcatuiti un sistem de 7 exercitii, esalonat metodic, pentru invatarea standului pe cap din ghemuit. In descrierea
exercitiilor, mentionati: actiunea motrica; dozare; formatiile de lucru
3. Elaborati o structura de 7 exercitii, esalonat metodic, penru invatarea unui procedeu tehnic de atac, dintr-un joc
sportiv la alegere. In descrierea exercitiilor, mentionati: actiune motrica; dozarea; formati de lucru.
obiectivele invatarii
La didactica daca ar pica un subiect despre obiectivele invatarii care credeti ca ar fi etapele prin
care ar trebui sa trecem daca ar trebui sa facem un eseu?..de unde invatati?
Obiectivele sunt afirmatii care descriu ceea ce un cursant se asteapta sa dobandeasca ca si rezultat
al instruirii.
obiectivele de invatare sunt afirmatii specifice si masurabile care descriu ceea ce cursantul va fi capabil
sa faca ca si rezultat al activitatii de instruire.
un rezultat dorit, stabilit printr-un verb de actiune. Poate fi vorba de dobandirea unei abilitati (ce vei fi
capabil sa faci dupa terminarea activitatii de invatare), a unei cunostinte (ce va trebui sa stii si sa intelegi
dupa terrminarea activitatii de invatare) sau o schimbare de comportament, atitudine.
un nivel de performanta trebuie specificat si sa poata fi masurabil
o modalitate de evaluare trebuie sa fie indicata
un termen de indeplinire al obiectivului trebuie sa fie specificat.
Cand scrii un obiectiv de invatare in termeni de performanta, este important sa alegi un verb de actiune. Iata
cateva exemple de verbe care te pot ajuta sa iti construiesti un obiectiv de invatare:
a demonstra
a evalua
a organiza
a implementa
a pregati
a dezvolta
a produce
a intelege
Ca sa iti fie mai usor, cand stabilesti obiective de invatare, raspunde-ti la urmatoarele intrebari:
Obiectivele sunt centrate pe performanta mea?
Cum evaluez realizarile obiectivelor de invatare?
Este masurabila sarcina pe care mi-am stabilit-o?
Ce criteriu de evaluare o sa folosesc pentru a stabili ca obiectivul a fost indeplinit.
Pentru a intelege mai bine de ce un obiectiv de invatare este specific si masurabil, va dau un exemplu din
domeniul Customer Service. Sa ne gandim ca vrem sa cream un training despre cum sa vorbeasca la telefon
angajatii din receptia unui hotel. Sa presupunem ca un obiectiv al trainingului nostru ar fi urmatorul: In acest
training angajatii vor invata cum sa vorbeasca la telefon si sa comunice cu oaspetii. Este obiectivul formulat,
un obiectiv de invatare?
Aceasta afirmatie este mai degraba o descriere a continutului de training decat un obiectiv de invatare
propriu zis. El nu indica un comportament observabil si nu arata cum poti sa verifici daca angajatii au inteles
ce au de facut.
Aceste obiective sunt mai specifice, mai clare iar angajatii stiu exact ce au de facut si ce se asteapta de la ei.
In plus, comportamentele lor sunt observabile si pot fi masurate dupa modul cum pun in asteptare o
persoana care a sunat sau cum directioneaza un apel.
In concluzie, obiectivele de invatare te ajuta sa fii mai structurat si sa intelegi de ce faci un lucru si la ce te
ajuta. Sunt mai multebeneficii ale obiectivelor de invatare, iata doar cateva:
te motiveaza sa inveti
te ajuta sa te dezvolti profesional si personal
te ajuta sa te focusezi pe rezultate
iti ofera un instrument de auto-evaluare
te ajuta sa intelegi importanta planificarii si iti ofera un control asupra viitorului tau.