UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORTURI MONTANE

Stundentul:Lica Ion Anul:II Semestrul:I Grupa:Spm-b

Metodica nvatarii, consolidarii, perfectionarii aruncarii mingii mici (de oina) Din descrierea anterioara a aruncarii mingii mici se desprinde faptul ca aceasta este complexa. Este necesara, n principal, nsusirea miscarii de biciuire a bratului aruncator n axul de aruncare. Pentru aceasta este necesar: Pentru nvatarea miscarii de aruncare, azvrlita se recomanda diferite jocuri cu obiecte (bulgari de zapada, minge de tenis de cmp) executate din diferite pozitii (stnd , seznd, stnd n genunchi etc.) sau diferite jocuri de miscare bazate pe miscarea de azvrlire: tragatorul cel mai bun; doboara mingile medicinale; cucereste terenul etc. (fig.28)

Fig.27

Fig.28 Folosirea jocurilor de miscare (dinamice) este recomandata la vrsta copiilor, crendu-le elementul de ntrecere si stimularea nvatarii. Urmatoarea faza a nvatarii se rezolva cu elemente din scoala aruncarii. a) executia efortului final. Exercitiile folosite: pe perechi fata n fata la distanta mica (3 - 4 metri) aruncarea mingii mici de deasupra umarului; din stnd cu picioarele departate paralele, bratul aruncator ntins napoi att ct permite articulatia umarului, executarea miscarii de a trage cotul n fata si apoi continuarea miscarii de aruncare; din aceeasi pozitie aruncarea mingii la o tinta fixata pe perete; din aceeasi pozitie aruncarea mingii peste un obiect (stacheta) pentru a da o traiectorie de zbor mingii de oina; din aceeasi pozitie aruncarea peste un obiect si cu atingerea unei tinte trasate pe sol; din stnd departat cu piciorul de sprijin n fata aruncarea mingii la tinta. Dupa cteva executii se trece la ndoirea piciorului de impulsie si apoi extensia acestuia continuata miscarea de aruncare; din stnd departat cu piciorul de sprijin n fata, ntinderea minii aruncatoare n spate, rasucirea axei umerilor pna la linia de aruncare. Executarea miscarii de rasucire si revenirea axei umerilor perpendicular pe axa de aruncare continuata cu miscarea de azvrlire a bratului aruncator;

din aceeasi pozitie se executa aceeasi miscare, dupa ce se executa o flexie pe piciorul de impulsie; din stnd departat lateral - cu axa umerilor si a bazinului n axa de aruncare si bratul aruncator ntins napoi - se executa o flexie a piciorului de impulsie; o extensie a piciorului, o rasucire a trunchiului cu axa umerilor perpendicular pe directia de aruncare, iar bratul se trage peste umar cu cotul ndoit nainte urmata de o biciuire a minii aruncatoare.

Ultimele executii se vor efectua la nceput fara obiect, cu obiecte mai usoare si apoi cu mingea de oina. din aceeasi pozitie bratul aruncator este tinut de un partener care opune o usoara rezistenta cu un brat, iar cu celalalt sprijinit pe soldul piciorului de impulsie, exercita o presiune spre nainte determinnd executarea miscarii de naintare a bazinului fata de linia umerilor si intrarea n pozitia de arc"; din stnd departat, picioarele paralele, bratul aruncator ndoit deasupra umarului, se executa un pas napoi cu piciorul de impulsie care se ndoaie din articulatia genunchiului, trunchiul se rasuceste spre bratul aruncator, iar bratul aruncator se ntinde napoi n prelungirea axei umerilor. Se executa o miscare de impulsie puternica n piciorul de impulsie concomitent cu scoaterea calciului spre n afara si mpingerea genunchiului spre interior.

Bazinul avanseaza si ajunge cu axa perpendiculara pe linia de aruncare. Trunchiul este n extensie ampla. Urmeaza actiunea trunchiului si a bratului aruncator. n nvatarea efortului final ntlnim unele greseli frecvente: bratul aruncator este dus prin lateral sau cotul este tras prin lateral; bratul aruncator executa miscarea naintea actiunii piciorului de impulsie.

b) Elanul n aruncarea mingii de oina - poate fi de un pas, trei pasi sau patru pasi. Noi ne vom ocupa de nvatarea elanului cu patru pasi. Pentru nceput vor nvata ultima parte a elanului cu patru pasi. Exercitiile folosite: mers cu mingea tinuta n mna bratului aruncator, ntinderea bratului aruncator spre napoi si revenire. Se executa de mai multe ori n timpul deplasarii; aceleasi exercitii executate din alergare usoara si apoi din alergare accelerata; din mers ntinderea napoi a bratului aruncator si oprire - urmata de aruncare. Se executa apoi din alergare; nvatarea miscarii de deplasare pe cei patru pasi, fara obiectul tinut n mna si cu trasarea pasilor pe sol din mers; acelasi exercitiu cu mingea tinuta n mna;

acelasi exercitiu din alergare usoara; apoi se creste progresiv viteza de deplasare; legarea celor patru pasi de elan cu elanul ntreg. La nceput cu pasi mai putini, 3 5, apoi elanul normal de 9 - 11 pasi; executarea elanului pe semne trasate pe sol sau la ritmul imprimat de profesor; executarea aruncarii sub forma de concurs.

Se vor corecta greselile frecvente: executarea aruncarii nainte de a aseza piciorul de sprijin pe sol; executarea lenta a pasului ncrucisat si depasirea picioarelor de catre trunchi si bratul aruncator; trecerea peste piciorul de sprijin fara blocare.

c) Restabilirea dupa aruncare se nvata prin stabilirea sectorului de aruncare si apropierea finalizarii ct mai mult de linia de prag.