MADUVA SPINARII

Măduva spinării, alături de encefal, constituie SNC.

Limita superioară a MS: Gaura occipitală/ emergența primului nerv spinal (C1).
Limita inferioară a MS: în dreptul vertebrei L2.
Localizare:
->În canalul vertebral, format prin suprapunerea orificiilor vertebrale, pe care NU il ocupa in
intregime
->Vertebrele de la C1 la L2 (de la prima cervicală până la a doua lombară )

Caracteristici:
- sub vertebra L2, măduva se prelungește cu conul medular, iar acesta cu filum terminale
-de o parte și de alta a conului medular și a filumului se află coada de cal cu direcție
aproape verticală, formată din nervii lombari și sacrali
- în dreptul regiunilor cervicală și lombară, măduva prezintă două porțiuni mai voluminoase,
intumescențele(dilatările) cervicală/brahială și lombară, care corespund membrelor.

-anterior măduva prezintă fisura mediană anterioară iar posterior șanțul median posterior
-lateral atât anterior cât și posterior la locul de emergență a rădăcinilor nervului spinal,
măduva prezintă șanțurile laterale: 2 șanțuri laterale anterioare și 2 șanțuri laterale
posterioare
-la exterior măduva este acoperită de meningele spinale
-între meninge și canalul vertebral se află spațiul epidural cu țesut adipos
-măduva spinării este formată din substanță albă la exterior și substanță cenușie la
interior
Nutriția și protecția MS este asigurată prin prezența a 3 membrane ale meningelor
vertebrale (spinale) între peretele osos al vertebrelor și MS. De la exterior la interior, cele 3
membrane sunt:

 Dura mater: -structură fibroasă, rezistentă

-separată prin canalul epidural de pereții canalului vertebral.
 Arahnoida: -structură conjunctivă.
-Între arahnoida și pia mater se află un spațiu care conține lichid
cefalorahidian (LCR).

 Pia mater: -membrană conjunctivo-vasculară

-asigură nutriția
-învelește MS
-pătrunde în șanțuri și fisuri
-În grosimea ei se află vase arteriale.
Structura măduvei spinării
Este formată din două tipuri de substanțe:
1. Substanța cenușie: -dispusă în centru, sub formă de coloane=coarne.
-aspect litera H pe sectiune
2. Substanța albă: -dispusă la periferie, sub formă de cordoane.
1.SUBSTANTA CENUSIE

- se află la interior și e formată din corpii neuronilor

- în secțiune longitudinală are formă de coloană iar în secțiune transversală are aspectul
literei H
- bara transversală(orizontală) a „H”-ului formează comisura cenușie a măduvei, în
centru aflându-se canalul ependimar cu LCR (lichid cefalo-rahidian); partea din comisura
cenușie aflată anterior de canalul ependimar se numește comisura cenușie anterioară iar partea
din comisura cenușie aflată posterior de canalul ependimar se numește comisura cenușie
posterioară
- porțiunile laterale ale „H“-ului sunt subdivizate în coarne: anterioare, laterale și
posterioare

Coarnele anterioare sau ventral:

-conțin motoneuroni (sau dispozitivul somatomotor)
-mai dezvoltat în zonele dilatărilor.
-coarnele anterioare sunt mai late și mai scurte decât cele posterioare și conțin două tipuri de
neuroni somatomotori (alfa și gamma) ai căror axoni formează rădăcina ventrală a nervilor
spinali și care merg către mușchii striați
Coarnele posterioare/dorsale
-sunt mai lungi și mai subțiri
-conțin neuroni ai căilor senzitive care au semnificația de deutoneuron (al II-lea neuron)
Coarnele laterale sunt vizibile în regiunile:
 cervicală inferioară;
 toracală; datorita prezentei sistemului nervos vegetativ simpatic in
portiunea T1-L2.
 lombară superioară.
-jumătatea posterioară este viscerosenzitivă
-jumătatea anterioară este visceromotorie și de aici își au originea(își au corpul neuronal)
neuronii vegetativi simpatici preganglionari ai căror axoni părăsesc măduva pe calea rădăcinii
anterioare/ventrale a nervului spinal și formează fibrele preganglionare ale sistemului simpatic
Substanța reticulată a MS se află în substanța albă, dispusă între coarnele laterale și
posterioare. Aceasta este mai bine individualizată în regiunea cervicală, formată din neuroni
dispuși în rețea, prezenți și în jurul canalului ependimar pe toată lungimea sa.

2.SUBSTANTA ALBA:
- la periferia măduvei
-între comisura cenușie anterioară și fisura mediană anterioară se află comisura albă
anterioară
-între comisura cenușie posterioară și șanțul median posterior se află comisura albă
posterioară
- este dispusă sub formă de cordoane anterioare, laterale și posterioare în care găsim
fascicule ascendente situate în general periferic, descendente situate spre interior și fascicule de
asociație situate profund, în imediata vecinătate a substanței cenușii

 Fascicule ascendente -> distribuite, în general, periferic.

 Fascicule descendente -> situate mai spre interior față de cele ascendente.
 Fascicule de asociație (fascicule fundamentale) -> situate profund, în imediata
apropiere a substanței cenușii.
 NERVII SPINALI
MS se conectează cu receptorii și efectorii (somatici și vegetativi) pe calea nervilor spinali.
Aceștia sunt în număr de 31 de perechi.
RADACINILE NERVILOR SPINALI
1. Rădăcina anterioară/ventrală
- este motorie
-conține axonii neuronilor somatomotori din cornul anterior al măduvei și axonii
neuronilor visceromotori din jumătatea ventrală a cornului lateral
2. Rădăcina posterioară/dorsală
-este senzitivă
- prezintă pe traiectul său ganglionul spinal, la nivelul căruia își au originea (se află
corpul neuronal) neuronii somatosenzitivi și neuronii viscerosenzitivi
-neuronii somatosenzitivi au o dendrită lungă, care ajunge la receptorii din piele
(exteroreceptori) sau la receptorii somatici profunzi din aparatul locomotor (proprioreceptori)
axonul lor intră în măduvă pe calea rădăcinii posterioare
-neuronii viscerosenzitivi au și ei o dendrită lungă, care ajunge la receptorii din
viscere/organe interne (visceroreceptori), axonii lor pătrund pe calea rădăcinii posterioare în
măduvă și ajung în jumătatea posterioară a cornului lateral al măduvei (zona viscerosenzitivă)

Trunchiul nervului spinal

-se formează prin unirea rădăcinilor anterioară și posterioară
-este mixt deci conține fibre somatomotorii, somatosenzitive, visceromotorii,
viscerosenzitive
- iese la exteriorul canalului vertebral prin gaura intervertebrală și după un scurt traiect
de la ieșirea sa din canalul vertebral, nervul spinal se desface în cele 5 ramuri ale sale
RAMURILE NERVILOR SPINALI
1.Ramura ventrală
-este mixtă având fibre motorii, cât și fibre senzitive
- formează anastomoze(zone în care se amestecă) între ele și rezultă o serie de plexuri:
cervical, brahial, lombar, sacral.
-în regiunea toracală, ramurile ventrale ale nervilor nu se mai anastomozeazăși formează nervii
intercostali cu traiect drept
2.Ramura dorsală
- este mixtă având fibre motorii, cât și fibre senzitive
-se distribuie la pielea spatelui și la mușchii jgheaburilor vertebrale (mușchi ai spatelui)
3.Ramura meningeală
- are fibre numai pentru meninge
- conține fibre viscerosenzitive și vasomotorii (un tip de fibre visceromotorii care merg la
vasele de sânge ale meningelui)
4.Ramura comunicantă albă
-prin ea trece fibra preganglionară mielinică, cu originea în neuronul visceromotor din cornul
lateral al măduvei
5.Ramura comunicantă cenușie
- prin ea fibra postganglionară simpatică amielinică cu originea în ganglionul vegetativ
simpatic laterovertebral (paravertebral) reintră în trunchiul nervului spinal urmând ca de aici
să se distribuie la efectori
 FUNCTIILE MADUVEI SPINARII
-măduva are 2 funcții: reflexă și de conducere

1. Funcția reflexă
->este îndeplinită de neuroni somatici și vegetativi
->mecanismul fundamental de funcționare a sistemului nervos este actul reflex/reflexul
->reflexul reprezintă reacția de răspuns a centrilor nervoși (situați mereu în substanța cenușie
a sistemului nervos central) la stimularea unei zone receptoare
->răspunsul reflex poate fi excitator (inițiază o acțiune) sau inhibitor (oprește o acțiune)
->baza anatomică a actului reflex este arcul reflex, alcătuit din:

 Receptor
 calea aferentă
 centrii nervoși
 calea eferentă
 efectorul
a. Receptorul
->este o structură anatomică excitabilă care răspunde la stimuli prin variații de potențial
(depolarizări) gradate proporțional cu intensitatea stimulului
->poate fi format din:

 celule epiteliale diferențiate și specializate în celule senzoriale

(ex. celulele gustative, auditive, vestibulare)- majoritatea
receptorilor sunt celule epiteliale

 corpusculi senzitivi — mici organe pluricelulare alcătuite din

celule, fibre conjunctive și terminații nervoase dendritice
(ex.receptorii din piele, proprioceptorii situați în aparatul locomotor)

 terminațiile butonate ale dendritelor (ex.neuronul olfactiv, receptorii dureroși)

-la nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului în impuls nervos deci
receptorul traduce energia stimulului (ex. lumina, mirosul, gustul etc.) în impuls nervos
->clasificări ale receptorilor:
în funcție de proveniența stimulului
 exteroreceptori — primesc stimuli din afara organismului;
 interoreceptori (visceroreceptori) — primesc stimuli din interiorul organismului
de la organe(baroreceptori- stimulați de presiune; chemoreceptoristimulați de
diferite substanțe)
 proprioreceptori — primesc stimuli de la aparatul locomotor (mușchi,
tendoane, ariculații) și informează despre poziția corpului și permit controlul mișcării
în funcție de tipul de energie pe care o prelucrează
 chemoreceptori — stimulați de substanțe chimice: ex. mugurii gustativi,
epiteliul olfactiv, corpii carotidieni și aortici, nociceptorii (receptori pentru durere
care sunt stimulați de substanțe chimice eliberate de celulele distruse)

 fotoreceptori — sunt stimulați de lumină: ex.celule cu conuri și bastonașe

din retină

 termoreceptori — răspund la variațiile de temperatură: ex.terminații

nervoase libere

 mecanoreceptori — stimulați de deformarea membranei celulare:

ex.receptori pentru tact, vibrații și presiune din piele
în funcție de viteza de adaptare
 fazici —la apariția stimulului își cresc activitatea dar în ciuda menținerii
acestuia, activitatea lor scade ulterior: ex.receptorul olfactiv(când intri într-o cameră
unde există un miros, la început îl simți foarte bine dar pe măsură ce stai în acea
cameră nu vei mai simți mirosul deși el continuă să existe, asta deoarece receptorii
olfactivi se obișnuiesc/adaptează cu acel miros

 tonici — prezintă activitate relativ constantă pe toată durata aplicării

stimulului: ex. receptorul visual
b. Calea aferentă
->face legătura între receptori și centrii nervoși
->este senzitivă, formată din neuroni senzitivi cu originea în ganglionii de pe traiectul
nervilor
->receptorii vin în contact sinaptic cu terminațiile dendritice ale neuronilor senzitivi din
ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni
c. Centrii nervoși
->totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participă la actul reflex respectiv
->situați în substanța cenușie și formați din corpii neuronilor
->la nivelul măduvei sunt situați în substanța cenușie a acesteia
d. Calea eferentă
->face legătura între centrii nervoși și efectori
->este motorie, formată din axoni ai neuronilor motori (somatomotori și visceromotori)
din măduva spinării
e. Efectorul
->reprezentat de organul care execută comanda primită de la centrul nervos
->principalii efectori sunt mușchii striați, mușchii netezi (de la nivelul organelor interne) și
glandele exocrine

La nivelul măduvei spinării există reflexe somatice și vegetative.

A. Reflexele somatice
->stimulul e recepționat de exteroreceptori sau proprioreceptori
->au ca efect contracția unui mușchi striat intervenind în mișcare, echilibru și tonus
muscular
->după numărul sinapselor de la nivelul centrilor nervoși avem reflexe monosinaptice și
polisinaptice

Reflexele monosinaptice/ miotatice

->arcul reflex are 2 neuroni: somatosenzitiv și somatomotor
->constau în contracția bruscă a unui mușchi ca răspuns la întinderea tendonului- extensia
->rol în menținerea tonusului muscular(o stare de contracție inconștientă) și a poziției
corpului
->se pun în evidență prin lovirea cu un ciocan a tendonului mușchiului, cercetându-se de
obicei la nivelul tendonului lui Ahile (reflex ahilian) sau la nivelul tendonului de inserție al
mușchiului cvadriceps femural pe gambă (reflex rotulian)
->receptorii: reprezentați de proprioceptorii musculari —fusurile neuromusculare
->calea aferentă: formată din neuronul somatosenzitiv proprioceptiv din ganglionul
spinal și de prelungirile acestuia, dendrita lungă merge la periferie și face sinapsă cu receptorul,
axonul scurt pătrunde în măduvă prin rădăcina posterioară a nervului spinal și ajunge în cornul
posterior unde se bifurcă:

 ramificație merge în cornul anterior și face sinapsă cu neuronul motor din coarnele
anterioare de aceeași parte, închizând arcul reflex miotatic
 altă ramificație face sinapsă cu al II-lea neuron proprioceptiv din coarnele
posterioare, de unde pleacă fasciculele spinocerebeloase( acest traseu va intra în
alcătuirea segmentului intermediar al analizatorului kinestezic- vezi și analizatorul
kinestezic pentru a înțelege complet)
->centrul nervos: monosinaptic format din sinapsa dintre neuronul somatosenzitiv și cel
somatomotor
->calea eferentă: este axonul neuronului somatomotor care pleacă pe rădăcina
anterioară a nervului spinal
->efectorul: fibra musculară striată care se va contracta producând extensia
(îndepărtarea unui segment al corpului de restul corpului)

Reflexele polisinaptice/ nociceptive

->arcul reflex are minim 3 neuroni: somatosenzitiv, intercalar/de asociație și
somatomotor
->constau în retragerea unui membru după stimularea dureroasă a acestuia- flexia
->rol de apărare
->stimulii sunt diferite lucruri care prduc o senzație dureroasă
->prezintă proprietatea de a iradia la nivelul sistemului nervos central, antrenând un
număr crescut de neuroni la elaborarea răspunsului
->receptorii: sunt în piele și sunt mai ales terminații nervoase libere
->calea aferentă: formată din neuronul somatosenzitiv din ganglionul spinal și de
prelungirile acestuia, dendrita merge la piele iar axonul pătrunde în măduvă prin rădăcina
posterioară a nervului spinal și ajunge în cornul posterior unde face sinapsă cu un neuron
intercalar(de asociație)
->centrii nervoși: polisinaptici formați din:

 sinapsa dintre neuronul somatosenzitiv de ordinul al II-lea și cel

de asociație – în cornul posterior

 sinapsa dintre neuronul de asociație și cel somatomotor - în cornul

anterior
->calea eferentă: este axonul neuronului somatomotor care pleacă pe rădăcina
anterioară a nervului spinal
->efectorul: fibra musculară striată din mușchii flexori care se vor contracta producând flexia
(apropiere unui segment al corpului de restul corpului) și îndepărtarea membrului de
sursa durerii.
B. Reflexele vegetative –vezi sistemul nervos vegetativ
->în măduva spinării se închid reflexe de reglare a vasomotricității (reflexe
vasoconstrictoare și vasodilatatoare), sudorale (transpirație), pupilodilatatoare,
cardioacceleratoare, de micțiune (urinare), de defecație și sexuale
->au centrii nervoși în cornul lateral al măduvei
->reflexele vegetative vor fi descrise la sistemul nervos vegetative

2 Funcția de conducere
->este asigurată de căi lungi ascendente și descendente dar și de căi scurte de asociație
-> VA FI DESCRISA ULTERIOR