Sunteți pe pagina 1din 9

SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE NEUROANATOMIE ANUL II

MEDICINA GENERALA - SESIUNEA IUNIE-IULIE 2011


1. Structura corpului neuronal
2. Prelungirile neuronului
3. Clasificarea neuronilor
4. Fibrele nervoase
5. Celulele gliale
6. Sinapse neroefectoare
7. Sinapse neuroefectoare
8. Circuite neuronale
9. Configuratia exterioara si raporturilor maduvei spinarii
MS este situata in canalul rahidian. Supraf exterioara prez santuri long care limiteaza:
fata ventrala: intre santurile ventro-lat in care ies radacinile ventrale si motorii ale
n. spinali, prezinta fisura mediana ventrala care separa cele 2 cordoane medulare
ventrale
fata dorsala:intre santurile dorso-lat in care patrund radacinile dorsale si senzitive
ale n. spinali, prezinta fisura mediana dorsala care separa cele 2 cordoane
medulare dorsale
fetele lat: intre santurile ventro-lat si dorso-lat, corespund supraf exterioare ale
cordoanelor lat
fisura mediana ventrala: se intinde pe toata lungimea maduvei, este un sant care
ajunge pana in apropierea comisurii cenusii
fisura mediana dorsala: se intinde pe toata lungimea maduvei, din profunzimea
acestui sant se desprinde septul median dorsal care separa cele 2 fascicule gracilis
Vine in raport cu peretii canalului rahidian (prin meningele spinal, spatiul peridural).
Raporturi:
ant: corpurile si discurile intervertebrale acoperite de lig vertebral comun post
post: apofizele spinoase si lamele vertebrale unite prin lig galbene
lat: pediculii vertebrali si gaurile intervertebrale

10. Structura interna a maduvei spinarii


Substanta cenusie
-Este situata central, forma litera H, sub forma a 2 brate orientate ant-post unite prin
comisura cenusie care prezinta in centru canalul ependimar si contine LCR
-Canalul ependimar se intinde pe toata lunimea MS si se termina la nivelul cornului
medular prin ventriculul V

-Sup canalul se deschide la nivelul ungh inf al ventriculului IV


-Cornul ventral: este mai voluminos
-Cornul lat: situat pe fata lat a comisurii cenusii
-Cornul dorsal: ajunge langa periferia MS, dinspre apex spre baza prezinta un strat zonal
Waldeyer, substanta gelatinoasa Ronaldo
-Incepand de la periferia cornului dorsal se gasesc 10 lamine:
laminele I-V: corespunde cornului dorsal
lamina VI: baza cornului dorsal
lamina VII: comisura cenusie, cornul lat
lamina VIII: baza cornului ventral
lamina IX: este discontinua
lamina X: comisura cenusie din jurul canalului ependimar

11. Laminele cornului dorsal


-Corespunde varfului cornului dorsal si contine neuroni fuziformi care primesc stimuli
nociceptivi, mecanici si termici

Lamina II/substanta gelatinoasa Ronaldo: Transmite sensibilitatea dureroasa, este


formata din interneuroni (neuroni limitrofi superf, neuroni centrali prof)
Lamina III: Este formata din interneuroni (neuroni inhibitori) care prin
prelungirile lor asociaza laminele I-IV
Lamina IV: Este echivalenta cu nucleul capului cornului dorsal. Axonii intra in
structura tracturilor spinotalamice
Lamina V: Neuronii primesc aferente segmentare prin rad dorsale ale n. spinali si
centrale, corticospinale si reticulospinale, aceste fibre patrund prin extrem lat a
laminei formand substanta reticulata a MS. Axonii intra in structura tracturilor
spinotalamice
Lamina VI: Este implicata in procesarea sensibilitatii proprioceptive inconstiente
prin rad dorsale ale n. spinali

12. Laminele cornului ventral

Lamina IX: Este segmentata de laminele 7 si 8. Prezinta:


un grup nuclear medial (nucleu ventro-medial) va asigura inervatia
musculaturii axiale
un grup nuclear lat (nucleul ventro-lat) va asigura inervatia muschilor ce
actioneaza supra articulatiilor
un grup nuclear ant (radacina spinala a n. accesor) apare la nivel cervical
(C1-C4)
un grup nuclear central (originea n. frenic) va asigura inervatia
diafragmului, apare la nivel ceervical (C3-C5)

-Structural, aceste grupuri contin motoneuroni de tip a caror axoni se


termina la nivelul fibrelor intrafusale formand placa neuromusculara
-Contin si motoneuroni de tip a caror axoni se termina pe portiunea
contractila a fibrelor intrafusale
-Se mai gasesc si interneuroni (neuroni Renshaw de tip inhibitor), un
neuron Renshaw primeste o colaterala din neuronul descriindu-se bucla
Renshaw (mecanism de protectie bucla asigura inhibitia neuronului
respectiv, impiedicand supracontractia)

13. Laminele zonei fundamentale


Laminele VII, VIII, X
-Prezinta o structura complexa, fiind formata din: nuclei de origine ai tracturilor
sensibilitatii proprioceptive inconstiente, nuclei vegetativi, interneuroni
Nucleii de origine ai tracturilor sensibilitatii proprioceptive inconstiente: se
gaseste nucleul toracic care contine deutoneuronul tractului spniocerebelos dorsal
si primeste sensibilitatea de la nivelul membrelor inf si trunchi
Nucleii vegetativi: sunt reprezentate, la nivelul laminelor VII, VIII, de 2 coloane
nucleare simpatice si 1 parasimpatica
-coloanele simpatice (intre segmentele C8-L2) se impart in coloana interomediala
si intermediolaterala
-coloana interomediala contine neuronul preganlgionar al eferentei simpatice,
pentru musculatura neteda si teritoriul somatic
-coloana interolaterala contine neuronul preganlgionar al eferentei simpatice
pentru viscere, astfel incat vom avea centrii:
T1-T5 - cardioacceleratori
T2-T6 - bronhopulmonari
T6-L2 - viscere abdominale
L2-L4 - anospinali de contentie
L2-L4 - vezicospinali de contentie
L1-L3 ejaculatori
-coloana parasimpatica (intre segmentele S2-S4) contine neuronul preganglionar
al eferentei parasimpatice sacrate, reprezinta centrii reflexelor de mictiune,
erectie, defecatie
Interneuronii: primesc colaterale ale sensibilitatii viscerale si proprioceptive
incosntiente
-sunt implicati in activitati motorii, mictiune, defecatie

14. Substanta alba a maduvei spinarii


-Este formata din fibre mielinizate, celule gliale si vase sanguine
-Apare sub forma unor coloane long, cordoanele medulare: ventral ,lat, dorsal

-In fiecare cordon se gasesc fibre grupate in tracturi: ascendente (aferente, senzitive),
descendente (eferente, motorii), de asociatie (intersegmentare)
tracturile ascendente: implicate in activitatea motorie a cerebelului, TC, EC
tracturile descendente: au ca tinta finalaneuronii motori ai cornului ventral
tracturile de asociatie: conecteaza segmentele medulare

15. Caile medulare ascendente - Sistemul cordonului posterior


*Caile medulare ascendente
-Transporta inf aduse pe calea radacinilor dorsale ale n. spinali
-La intrarea in MS se impart:
manunchi med: format din fibre mielinizate, groase care transporta sensibilitatea
epicritica si proprioceptiva constienta
-sunt conectate periferic cu receptorii cutanati (corpusculii Meissner si Pacini) sau
cu proprioceptorii (fusurile neuromusculare, corpusculii Golgi), apoi patrund in
MS prin santul lat dorsal si in cordonul dorsal al MS se va bifurca
manunchiul lateral: format din fibre amielinizate, subtiri care transporta
sensibilitatea protopatica (prin stimulare dureroasa, termica, tactila)
-fibrele patrund in tractul dorsolat unde se va bifurca

-Este format din fibre ascendente lungi ale manunchiului medial al rad dorsale a n. spinal
-Fibrele sacrate, lombare si toracale inf formeaza tractul gracilis Goll, iar fibrele cervicale
si toracale sup formeaza tractul cuneat Burdach
-Ele transporta sensibilitatea epicritica, tactila fina si proprioceptiva constienta
-Leziuni la acest nivel: pierderea simtului altitudinii la niv membrelor inf, afecteaza
mersul (ataxie tabetica), pierderea sensibilitatii tactile epicritice cu pastrarea celorlalte
forme de sensibilitate exteroceptive (disocintia tabetica)

16. Caile medulare ascendente - Sistemul cordonului lateral


-Tractul spinocerebelos dorsal transpporta sensibilitatea proprioceptiva de la niv
membrelor inf si trunchi
-Informatiile patrund in MS pe calea fibrelor ascendente ale manucnhiului med al rad
dorsale a n. rahidian si vor face sinapsa cu nucleul toracic
-Neuronii traverseaza baza cornului dorsal si ajung in reg post a cordonului lat formand
tractul spinocerebelos dorsal
-Fibrele care transporta sensibilitatea proprioceptiva de la niv membrelor sup si trunchi se
alatura cordonului dorsal si ajung in bulb
tractul spinocerebelos dorsal (direct, Flechsig)
-transporta sensibilitatea proprioceptiva de la membrul inf si jum inf a trunchiului
-fibrele patrund in MS pe calea fasciculului ascendent al manunchiului med al radacinii
dorsale a n. spinal

spinal si fac sinapsa in nucleul Clarke


-axonii traverseaza baza cornului dorsal, ajung in reg posterioara a cordonului lateral de
aceeasi parte
formand tractul spinocerebelos direct care prin pedunculul cerebelos inferior ajunge la
scoarta
paleocerebelului homolateral.
-fibrele sensibilitatii mb superior si jum superioare a trunchiului trec in cordonul dorsal,
apoi in bulb
facand sinapsa in nucleul cuneat accesor-Von Monakow, apoi in pedunculul inferior
formeaza fasciculul
cuneocerebelos ce se termina in scoarta cerebeloasa.
2)tractul spinocerebelos ventral(incrucisat, Gowers)
-mb inferior, jumatatea inferioara a trunchiului, receptorii tegumentari.
-iau calea fibrelor manunchiului lateral al radacinii dorsale a nv spinal. Ajung in lamina 7,
incruciseaza
linia mediana, trec in cordonul lateral de partea opusa formand tractul spinocerebelos
ventral. Acesta
strabate madura, bulbul, puntea, cerebelul(prin pedunculul superior), incruciseaza linia
mediana si se
termina pe cortexul vermian paleocerebelos.
-fibrele sensibilitatii mb superior si jum superioare a trunchiului, iau aceiasi cale formand
tractul
spinocerebelos rostral.
-fibrele heterolaterale formeaza tractul cervicospinocerebelos incrucisat, cu originea in
segmentele
medulare C1-C4

17. Caile medulare ascendente - Sistemul cordonului antero-lateral


18. Caile medulare descendente cu origine corticala
19. Caile medulare descendente cu originea in trunchiul cerebral
20. Activitatea reflexa a maduvei spinarii - reflexele mono si
polisinaptice
21. Fata ventrala a trunchiului cerebral
22. Fata laterala a trunchiului cerebral
23. Fata dorsala a trunchiului cerebral
24. Structura interna a trunchiului cerebral
25. Coloana motorie somatica
26. Coloana motorie branhiometrica
27. Coloana senzitiva somatica
28. Coloana aferenta somatica generala (senzitiva branhiala)

29. Coloana sensibilitatii generale viscerale


30. Coloana motorie viscerala
31. Nucleii intersegmentari bulbari
32. Nucleii intersegmentari pontini
33. Nucleii intersegmentari mezencefalici: nucleul rosu si substanta
neagra
34. Nucleii intersegmentari mezencefalici: nucleii oculomotori accesori,
aria proiectata, nucleul interpeduncular
35. Nucleii suprasegmentari
36. Substanta alba a trunchiului cerebral : fibrele ascendente
37. Substanta alba a trunchiului cerebral: fibrele descendente
38. Substanta alba a trunchiului cerebral: fibrele de asociatie si fibrele
cerebeloase
39. Formatia reticulata - nucleii rafeului si nucleii paramediani
40. Formatia reticulata - nucleii centrali si nucleii laterali
41. Centrii respiratori ai formatiei reticulate
42. Centrii cardiovasculari ai formatiei reticulate
43. Configuratia exterioara a cerebelului
44. Lobulatia cerebelului
45. Scoarta cerebelului
46. Nucleii cerebelului
47. Aferentele cerebelului
48. Eferentele cerebelului
49. Ventriculul IV cerebral
50. Configuratia exterioara a talamusului
51. Structura talamusului - nucleii talamusului
52. Nucleii talamici cu functii motorii si nucleii de releu ai cailor
senzitivo-senzoriale
53. Nucleii talammici cu conexiuni limbice si nucleii de asociatie
54. Nucleii talamici conectati cu formatia reticulata a trunchiului
cerebral
55. Metatalamusul
56. Configuratia exterioara a hipotalamusului

57. Nucleii hipotalamusului


58. Conexiunile hipotalamusului cu hipofiza si retina
59. Conexiunile hipotalamusului cu sistemul limbic, talamusul,
trunchiul cerebral si maduva spinarii si conexiunile interhipotalamice
60. Functiile hipotalamusului: control functiilor vegetative,
termoreglarii, reglarii metabolismului hidric si ingestiei de alimente
61. Functiile hipotalamusului: controlul reglarii activitatii endocrine,
controlul activitatii sexuale, starilor emotionale, rolul hipotalamusului
in memorie si in mentinerea ritmului circadian
62. Subtalamusul
63. Epitalamusul
64. Ventriculul III cerebral
65. Fata laterala a emisferului cerebral
66. Fata mediala a emisferului cerebral
67. Fata inferioara a emisferului cerebral
68. Structura scoartei cerebrale: celulele si straturile
69. Structura scoartei cerebrale: fibrele scoartei cerebrale
70. Organizarea functionala a cortexului cerebral - orizontala si
columnara
71. Ariile corticale senzoriale si receptoare
72. Ariile corticale motorii si efectoare
73. Ariile corticale de asociatie ale lobului prefrontal, ale cortexului
medio-orbito-frontal si ale lobului temporal
74. Ariile asociative parieto-temporo-occiitale. clasificarea afaziilor.
Atexia. Dislexia.
75. Ariile corticale vegetative
76. Nucleul caudat
77. Nucleul lenticular si nucleul claustrum
78. Structura si conexiunile corpului striat
79. Capsula interna
80. Centrul medular
81. Comisurile interemisferice mici: transdiencefalice
82. Comisurile interemisferice mari: fornixul
83. Comisurile interemisferice mari: corpul calos
84. Ventriculul lateral

85. Sistemul olftalmic


86. Lobul limbic, girusul pericalos, girusul dintat, formatia hipocampica
87. Conexiunile hipocampului
88. Marea circumvolutie limbica
89. Organizarea morfo-functionala a sistemului motor: date generale,
nivele ierarhice, functii motorii
90. Organizarea morfo-functionala a sistemului motor: cai descendente
cu origine in corticala
91. Organizarea morfo-functionala a sistemului motor: cai descendente
cu origine in trunchiul cerebral
92. Caile de conducere ale sensibilitatii cutanate de la nivelul
trunchiului si membrelor. sistemul columnar dorsal
93. Caile de conducere ale sensibilitatii cutanate de la nivelul
trunchiului si membrelor. Sistemul columnar antero-lateral
94. Caile de conducere ale sensibilitatii tactile, termice si dureroase ale
capului
95. Sensibilitatea somestezica proprioceptiva
96. Organizarea sistemului vestibular
97. Calea vestibulara
98. Organizarea sistemului auditiv
99. Calea auditiva
100. Urechea externa
101. Urechea medie
102. Tunicile globului ocular
103. Mediile transparente ale globului ocular
104. Anexele globului ocular
105. Calea vizuala
106. Caile nervoase pentru miscarile reflexe ale ochilor si pentru
reflexul pupilo-dilatator
107. Caile nervoase pentru reflexele pupilo-constrictor si de acomodare
la distanta
108. Sistemul gustativ
109. Meningele spinal
110. Meningele cranian

111. Sinusurile venoase ale durei mater


112. Lichidul cefalorahidian
113. Artera carotida interna
114. Artera cerebrala anterioara si laterala
115. Sistemul arterial vertebro-bazilar si artera cerebrala posterioara
116. Artera vertebrala
117. Vascularizatia arteriala a cerebelului si a trunchiului cerebral
118. Vascularizatia cerebrala venoasa
119. Vascularizatia maduvei spinarii