Sunteți pe pagina 1din 4

Tesutul cartilagions

Are orig. in mezenchimul embrionar inconjurat de o subst.


fundamentala elastica si dura care asigura rezistenta necesara la
fortele de tractiune si p resiune.
-Este slab vascularizat (braditrof).
Hranirea acestui tesut se face prin difuziune din vasele de sange care
sunt localizate in membrana conjunctiva care inconjoara fi ecare peisa
de cartilaj, membrana denumita pericondru.
Ea asigura pe langa hranirea cartilajului, asigura inclusiv cre sterea
cartilajului.
-Structura microscopica a tesutului cart, include cel cart. care sunt de
2 tipuri :
1. Condroblaste (tine re)
2. Condrocite (adulte).
-Matricea extracelulara in care sunt incluse fi brele conjunctive si
substanta fundamentala.

in functie de caract. acestei matrici extracelulare tesutul


cartilaginos este impartit in 3 vcarietati:
1. Cartilajul hialin cea mai rasp. varietate de tesut cartilaginos din
org anism, este prezent la embrion si fat unde in primele luni de
viata alcatuieste intregul schelet. La adult cart. hialin forme aza
cart. articulare, cart. costale, cart. cailor respiratorii superioare
(ex trahee si bronhii extralobulare), alc. septul nazal, cart.
diafi zo -epifi zar (cart de cre stere) formeaz a apendicele xifoid
pre cum si unele din cartilajele laringelui (cart. tiroid, cricoid,
aritenoid). Apare la ochiul liber culare alb-albastrui este un tesut
compact, dur si elastic.
Componente
Celule de cart. hialin cond roblaste. Ele iau naste re prin
diferentiere din celula mezenchimala dar se pot forma si prin
metaplatia mezoblastului. Este o celula ovalara, membrana este
faldurata, nucleul este situat excentric in celula cu nucleol
proeminent si citoplasma bazofi la. Organitele p rezente in
citoplasma sunt de tipul RER si aparat golgi sunt bine dezvoltate,
citoplasma contine foarte rar si incluziuni lipidice sub forma de
picaturi, rolul acestor celule ca si la fi broblast este acela de a
1

sintetiza componenta fi brilara a cartilajului si componente ale


subst. fundamentale in plus celulele re tin si pastre aza o mare
capacitate de diviziune.
Aceste celule sunt localizate in matri ce in niste spatii denumite
lacune (condoplaste). In interiorul lacunelor, celulele pot fi
prezente fi e singure sau in grupuri. Aceste grupuri de celule se
numesc grupuri izogene (aceeasi celula parentala). Celuele dintrun grup iau naste re din diviziunea unei singu re celule care se
divide in mod repetat.
In functie de modalitatea de aranjare a celulelor in grupuri au fost
descrise 2 tipuri de grupuri si anume : grupuri izogene axiale in
care condrocitele sunt dispuse liniar si grupuri izogene coronare
in care cond rocitele sunt dispuse radiar sau ci rcular.
Condrocitele sunt cel. matu re ale cart., nu prezinta prelungiri
citoplasmatice, nucleu sit central si hipercrom. In citoplasma
org anitele implicate in sinteza proteica sunt mai slab
rep rezentate, citoplasma contine picaturi lipidice si incluziuni de
glicogen.
Fibrele din cart. hialin sunt fi bre de colagen II. Acest colagen se
dispune sub forma de fi brile subtiri care nu se organizeaza in
benzi groase de obicei. Dispunerea lor este sub forma de retea
sau uneori orientare a lor depinde de fortele care se exercita pe
piesa de cart. Fibrele de colagen au indice de refractie ap roape
egal cu substanta fundamentala (se vad greu).
Substanta fundamentala, este abundenta in tesutul cart. o
descriem ca fi ind bazofi la, PAS pozitiva si metacromatica, caract.
sale sunt continutul mare de apa, imp regnarea cu saruri minerale
si cu subst. organice. Compozitia chimica este reprezentata de
glicoz-amino -glicani (GAG). Din GAG predomina condroitin sulfatul
si ac. hialu ronic mai putin celelalte molecule sulfatate. Alte
molecule prezente sunt proteoglicanii (proteina la care se
ataseaza GAG). Se ancoreaz a pe molecula foarte lunga de
Ac.hialuronic, iar elementele care asigura legarea acestor
componente intre ele sunt glicoproteine de tipul fi b ronectina si
condronectina (p roteine de legatura) si care leaga elementele de
matrice intre ele precum si matricea de componenta celulara.
Fluidul tisular care este un ultrafi ltrat de plasma sanguina si care
asigura nutritia cartilajului.
In jurul celulelor se afl a capsule (Care nu sunt capsule efectiv)
care se coloreaza inchis datorita glicoproteinelor sulfatate.
2. Cartilajul elastic are in stare p roaspata o culoare galbuie si o
fl exibilitate mai mare decat cart. hialin, struct. cart. elastic
include celule condroblaste si matrice extracelulara cu deosebi rea

ca in matrice sunt prezente numeroase fi bre elastice , ele sunt


ramifi cate si anastomo. alcatuind o retea d estul de densa.
Pt. a evidentia fi brele elastice se folosesc (orceina sau rezorcin
fucsina). Ca si la cart. hialin fi ecare piesa de cart. este
inconjurata de pericondru.
Cart. leastic este prezent la niv. pavilionului auricular. Formeaza
cea mai mare parte a pe retelui conductului auditiv extern, peretii
trompei lui Eustachio, aripile nazale si intra in alcatui rea unor
cart laringiene. De obicei formeaza cart. mici (apofi zele sau vf.
cart aritenoide, cart corniculate si cart. cuneiforme). Dintre toate
cart. mari laringiene exista 1 singur elastic si anume cart.
epiglotic.
Tesutul asigura un suport fl exibil pt. toate stru cturile in
componenta carora se afl a.
3. Cartilajul fi b ros (sau fi brocartilaj) pt usurinta intelegerii
aspectului microscopic el este defi nit ca fi ind o asocie re intre 2
tipuri de tesuturi, tesut conjunctiv dens fi b ros in care predomina
fi b rele de colagen tip I organizate in benzi groase cu orientare
relativ paralela si care se pot intretaia la intretaierea lor apar
niste spatii in care se localizeaza insule de tesut de cartilaj hialin.
In subst. fundamentala sunt prezente cant. egale de
condroitinsulfat si dermatan sulfat, grupurile izogene sunt
predominant axial, sunt putine pe unitate de suprafata.
Pericondrul lipseste in aceasta varietate de cartilaj.
Localizare: in zonele care necesita rezistenta mare si care sunt
supuse actiunii unor factori mecanici importanti si este prezent in
locurile in care este necesara o mobilitate redusa (ex: la nivelul
simfi zei pubiene, alcatuieste discul fi bros de la niv. discurilor
intervertebrale, alcatuieste discurile articulare din art. sterno claviculara si din a. temporo -mandibulara, in art. genunchiului la
niv. meniscurilor si in zonele de legatura dintre tendon si os)

Pericondrul este o membrana conjunctiva care acopera la ext. piesele


de cartilaj (cu unele exceptii). Din punct de vdr histologic (microscopic)
pericondrul este format din 2 straturi suprapuse :
1. Un pericondru extern (superfi cial) este un strat predominant fi brilar,
el contine numeroase fi b re de colagen si foarte rare fi b re elasti ce,
printre ele afalndu-se putine celule de tip fi b roblast. In patura externa
sunt prezente numeroase vase de sange responsabile pt. hrani rea
piesei de cartilaj.
3

2. Un pericondru intern (p rofund)


El rep rezinta un strat predominant celular, celulele prezente sunt maj.
de tip fi b roblast, contine si foarte putine fi b re de colagen. Vasele de
sange sunt relativ reduse numeric.
Fibroblastele din pericondrul intern au capacitatea de a se diferentia in
condroblase, de aceea se mai numeste si strat cond rogenic, el asigura
crestearea in grosime sau apozitie a cartilajului.
Acest pericondru lipseste in cartilajele articulare deoare ce acestea se
hranesc prin difuziune chiar prin lichidul sinovial.

Crestearea cartilajului
-Fenomenul de creste re a cartilajului este stimulata de factori
endocrini.
-Hormonul de creste re, tiroxina si testosteronul stimuleaza dezv.
cartilajului.
-Factori endocrini inhibitori sunt estradiolul si excesul de cortizol.
-Cartilajul poate sa creasca prin 2 mecanisme diferite si anume :
creste rea prin apozitie care rezulta prin diferentierea fi broblastelor din
pericondrul intern in cond roblaste si mai apoi in condrocite, acest
proces asigura creste rea in suprafata a piesei de cartilaj, iar cel de-al
doilea mecanism se numeste cre stere interstitiala.
-Celulele re sponsabile sunt in acest caz condrocitele existente deja in
grosimea piesei de cartilaj care se divid si formeaz a grupuri izogene.
-Creste rea interstitiala caract. cart. tinere (scheletul fetal, cart.
articulare sau cart. diafi zo -epifi ziare).
-Cand este lezat (are sau nu cap acitate de regenerare). Un tesut
braditrofi c are capacitate de regenarare foarte scazuta. Cand se lizeaza
de obicei tesutul lipsa va fi inlocuit de un tesut conjunctiv fi bros si nu
de tesut cartilaginos ( apar ci catrici la locului repsectiv).
-Pe masura trecerii timpului atat cart intern cat si cel lezat poate
suferii procese de osifi care.