Notiuni generale

esutul conjunctiv
Prof. univ.dr. Antoaneta Creu

Structura tesutului conjunctiv

Acest tip de tesut este prezent in toate organele interne, in derm,

vase sanguine, formeaza reteaua structurala a scheletului osos si
a elementelor care se fixeaza pe os (cartilaj, ligamente, tendoane,
fascii).
Are rol structural si mecanic, datorita continutului sarac in celule si
metabolism scazut. Are o mare capacitate de regenerare, fiind
implicat in procesul de cicatrizare.
Componentele tesutului conjunctiv sunt prezente in: celule,
structuri extracelulare, format din fibre proteice fixate intr-o
substanta fundamentala. In functie de acestea(celule si structuri
extracelulare) se deosebesc mai multe tipuri de tesut conjunctiv.
Structurile extracelulare pot fi diferite, iar aceste diferente se
realizeaza prin: functia celulelor si continutul in proteine fibrilare,
macromolecule nefibrilare si electroliti.
Matricea (structura extracelulara) este specifica fiecarui tip de
tesut, putand fii rigida (os), elastica (cartilaj), fluida (lichid sinovial).

1. Celulele

Tesutul conjunctiv are un numar mic de celule:

Celule extrinseci nu sunt prezente obligatoriu in tesutul
conjunctiv; dintre ele amintim : mastocitul, limfocitul,
monocitul, leucocitul polimorfonuclear.
Celule intrinseci sunt specifice, au rol in sinteza
elementelor extracelulare; cele mai importante sunt
fibroblastii, dar apar si condrocite, osteocite, celule
reticulare, celule adipoase.
Fibroblastii sintetizeaza fibrele de colagen si substanta
fundamentala, fabricate simultan de celula in proportii
diferite.

Rata secretiei variaza cu varsta si este influentata de

factori hormonali: - hidrocortizonul (direct) - inhiba
- ACTH (indirect) - inhiba
- tiroxina inhiba
- STH ul - stimuleaza
- hormonii sexuali stimuleaza.

2. Fibrele
In structura tesutului conjunctiv se intalnesc:

Fibre de colagen sunt cele mai reprezentate; confera

tesuturilor extensibilitate variata si o mai mare rezistenta
la tensiune si deformare. Ele formeaza componenta
fibroasa majoritara in piele, os, tendon, cartilaj, vase, dinti.
Rol: structural, reglarea proceselor complexe ale cresterii,
imbatranirii, cicatrizarii, induce agregarea trombocitara cu
rol important in hemostaza.
Formarea colagenului este dependenta de prezenta
acidului ascorbic (vit C) ca agent reducator.
Degradarea colagenului se produce sub influenta
colagenazei care rupe molecula in 2 fragmente, avand rol
important in distrugerea cartilajului articular in PR (in
starile inflamatorii se elibereaza in mediul intern o
cantitate mare de colagenaza).
Fibre de reticulina ca structura sunt similare cu
colagenul; ele sunt dispuse in jurul celulelor adipoase si
reprezinta un suport anatomic pentru celulele endoteliilor
capilare, organelor limfoide si hematopoietice.

Fibre elastice se gasesc in special in ligamente si in

peretele arterelor mari. Elastina, confera proprietati de
intindere pana la 150% fata de lungimea initiala a fibrei, fara
rupere si cu revenire la normal.
Poate servi ca suport pentru procesul de calcifiere.
Elastina se depune in oragnism sub 2 forme:
Fascicule compacte (forma fibrilara) in tendoane;
Lame fenestrate (forma lamelara) in peretele vascular.
Elastina este sintetizata de fibroblasti (in tendon si piele) si
de celule musculare ale vaselor mari.
Este degradata de elastaza, enzima care se gaseste in
pancreas, macrofage, polimorfonucleare, trombocite.
Continutul in elastaza din structura peretelui aortic creste
odata cu varsta, ceea ce explica degradarea fibrelor
elastice in procesul imbatranirii.

3. Substanta fundamentala

Material amorf, care se gaseste intre celule si fibre. Este

constituita din molecule mari de mucoproteine (proteoglicani) si
din glicoproteine structurale.
Proteoglicanii contin o mare cantitate de apa structurala,
permite difuziunea substantelor hidrosolubile, usureaza migrarea
celulelor si confera o mare flexibilitate si compresibilitate.
Glicoproteinele au rol important in adezivitatea celulelor de
fibre de colagen, de substanta fundamentala si intre ele.
Functiile tesutului conjunctiv:
- de suport si de protectie: in special la muschi, tesut
nervos si epitelii. Este realizat prin umplerea spatiilor
intercelulare cu tesut conjunctiv, determinand coeziunea
celulelor. Astfel capsulele organelor, membranele sistemului
nervos central, aponevrozele si tendoanele musculare au
functia de suport si/ sau de protectie.
- de depozit prin: stocarea lipidelor sub forma de tesut
adipos. Proteoglicanii reprezinta un important depozit de apa
si electroliti (Na).

- de aparare substanta fundamentala

reprezinta o puternica bariera impotriva invaziei
bacteriene; daca o agresiune bacteriana nu poate fi
lichidata de mijloacele curente de aparare, tesutul
conjunctiv formeaza un perete fibros in jurul inflamatiei;
- de reparatie foarte importanta, zonele de
inflamatie sau de leziuni traumatice fiind supuse unui
proces regenerativ; spatiile lasate de leziunile
tesuturilor ale caror celule nu se divid (ex: muschi
cardiac), sunt completate de tesut conjunctiv .
Colagenul este o proteina stabila, reinnoirea lui este
foarte lenta.
Metabolismul tesutului conjunctiv este influentat de
hormoni si vitamine.
Sinteza osului si cartilajului sunt influentate de
vitaminele A, D, C, si de hormonii care inhiba sinteza de
fibre (cortizon, tiroxina)

Tipuri de tesut conjunctiv

Deosebim:

Tesut conjunctiv propriu-zis:

lax = tesut areolar substanta fundamentala abunda, iar fibrele se

acumuleaza la locul conexiunii cu alte structuri. Se gaseste in derm,
hipoderm, tesut de sustinere al mucoaselo9r, seroaselor, organelor cavitare,
vaselor sanguine si limfatice. Un tesut flexibil, permite schimburile de
substante intre sange si celule.
dens este dominata de fibre de colagen, are mai putine fibre si este mai
putin flexibil. Substanta fundamentala este mai slab reprezentata.
Orientarea fibrelor de colagen este dirijata de fortele de solicitare - exemplu:
tendoanele structura inextensibila datorita bogatiei fibrelor de colagen

Tesut conjunctiv cu proprietati speciale:

elastic in structura acestuia predomina fibrele de elastina, aranjate in

benzi paralele in jurul carora exista tesut conjunctiv lax. Calitatea principala
este extensibilitatea. Se gaseste in abundenta in ligamentele galbene ale
coloanei vertebrale si in ligamentul suspensor al penisului
adipos celulele acestui tesut se numesc lipoblaste si sunt analoage
fibroblastilor. Celulele mature se numesc adipocite, depoziteaza grasimi
neutre si trigliceride.
reticular este prezent in organele hemato- si limfopoietice. Se
caracterizeaza printr-o retea formata de prelungirile celulelor reticulare.

Tesut conjunctiv de sustinere:

1.

Os - vezi prezentarea Tesutul osos

Cartilaginos exista o densitate mare de celule si un exces de material
extracelular cu consistenta rigida. Cartilajul reprezinta un suport pentru
tesuturile moi si face posibila alunecarea suprafetelor articulare. Este
lipsit de retea proprie de vascularizatie si de inervatie.
Celulele cartilajului se numesc condrocite. Ele se situeaza in matricea
structurata lacunar si sintetizeaza colagen si proteoglicani.
In functie de cantitatea substantei extracelulare si abundenta fibrelor de
colagen si elastina, se deosebesc:
Cartilajul hialin se gaseste in extremitatea ventrala a oaselor, inelele
traheale, laringe. Acest cartilaj este acoperit de un strat de tesut
conjunctiv dens numit pericondrium care ii asigura cresterea.
Cresterea si regenerarea cartilajului hialin se realizeaza sub 2 forme:
interstitiala (presupune diviziunea mitotica a condrocitelor preexistente;
are importanta mica si se produce in special in debutul procesului de
crestere) si apozitionala (determinata de diferentierea celulelor din
pericondrium in condrocite si stimularea secretorie a acestora).
Degenerarea cartilajului hialin incepe prin marirea in volum si apoi
moartea condrocitelor, se incheie cu aparitia calcificarilor in matrice.
Daca in cartilaj patrund vase, este posibila transformarea locala a
cartilajului in os.

2.

3.

Cartilajul elastic se caracterizeaza prin flexibilitate si

extensibilitate superioara tipului hialin. Este bogat in fibre
elastice si nu se osifica niciodata. Pot fi gasite in: urechea
externa, peretii conductului auditiv extern, epiglota.
Fibrocartilaj - este intalnit la locul de fixare a unor tendoane
pe os, la ligamentul rotund al capului femural, simfiza pubiana,
in meniscurile intraarticulare (radiocarpia, genunchi,
sternocalvicular), in discurile intervertebrale. Are o structura
bazata in special pe fibre de colagen si este lipsit de
pericondrium.