1.

Țesutul epitelial este caracterizat prin:

A. prezența joncțiunilor intercelulare

B. densitate celulară crescută

C. capacitate de regenerare scăzută

D. prezența moleculelor de adeziune

E. absența joncțiunilor intercelulare

F. capacitate de regenerare crescută

G. absența moleculelor de adeziune

H. prezența vascularizației abundente

I. polarizare celulară

J. mobilitate crescută

2. Desmozomul se caracterizează prin:

A. structura biochimică include glicoproteine transmembranare din

familia caderinelor

B. prezintă intracelular o densificare numită placă de

ataşament/placa desmozomală

C. este o jonțiune de tip zonula adherens

D. este o jonțiune de tip nexus (gap)

E. placa desmozomală conține desmoplakina 1, desmoplakina 2,

plakoglobina, desmiokina, polipeptidul bazic

F. este constituit din filamente de actină

G. are formă de structură discoidală ovalară

H. conține α-actinina şi vinculina

I. este o jonțiune de tip zonula occludens

J. este o joncțiune de tip macula adherens

3. Epiteliu simplu scuamos este localizat în:

 A. mucoasa gastrică

B. ducte biliare

C. vase de sânge

D. exocol

E. alveole pulmonare

F. epiglotă

G. peritoneu

H. pericard

I. pleură

J. canale de excreție ale glandelor salivare

4. Endoteliu:

A. este format din celule aplatizate, cu nucleu rotund în incidență

transversală

B. este format din celule aplatizate, cu nucleu rotund în incidență

longitudinală

C. este un epiteliu simplu scuamos

D. este un epiteliu simplu cubic

E. este format din celule aplatizate, cu nucleu lenticular în incidență

transversală

F. funcționează ca o membrană biologică semipermeabilă

G. tapetează lumenul tututor vaselor sanguine

H. tapetează exclusiv lumenul vaselor sanguine de tip arterial

I. este format din celule aplatizate, cu nucleu lenticular în incidență

longitudinală

J. este un epiteliu pseudostratificat

5. Ce structuri formează specializări ale polului apical:

A. membrana bazală

B. glicocalixul
 C. cilii

D. stereocilii

E. keratina

F. microvilozitățile permanente

G. glicogenul

H. cuticula

I. microvilozitățile tranzitorii

J. labirintul bazal

6. Epiteliu simplu cubic este localizat:

A. în foliculii tiroidieni

B. în mucoasa gastrică

C. în foița parietală a capsulei Bowman

D. în canalele glandelor salivare

E. în canalul glandei sudoripare

F. în plexurile coroide

G. pe suprafața ovarului

H. în mucoasa intestinală

I. în retină (stratul pigmentar)

J. în segmentul subțire al ansei Henle

7. Epiteliu simplu cilindric heterogen este localizat în:

A. alveolele pulmonare

B. pericard

C. duoden

D. cripta gastrică

E. colon

F. ileon
 G. apendice

H. peritoneu

I. suprafața gastrică

J. jejun

8. Epiteliu simplu scuamos tapetează:

A. suprafața gastrică

B. segmentul subțire al ansei Henle

C. cripta gastrică

D. mucoasa colonului

E. pleura

F. mucoasa duodenului

G. alveolele pulmonare

H. peritoneul

I. pericardul

J. mucoasa apendicelui

9. Epiteliul simplu scuamos are funcție de:

A. reducerea forțelor de frecare

B. sinteză de lipide

C. termogeneză

D. transport de fluide

E. secreție de mucus

F. schimburi gazoase

G. sinteză de keratină

H. fagocitoză

I. difuziune

J. tapetare
10. Un nucleu bastoniform, localizat perpendicular pe membrana
bazală, este caracteristic pentru:

A. epiteliul stratificat scuamos nekeratinizant

B. epiteliul simplu scuamos

C. epiteliul simplu cilindric heterogen din intestinul subțire

D. epiteliul simplu cubic

E. epiteliul simplu cilindric ciliat tubar

F. epiteliul stratificat scuamos keratinizat

G. epiteliul simplu cilindric omogen gastric

H. epiteliul simplu cilindric heterogen din intestinul gros

I. epiteliul bistratificat cubic

J. epiteliul simplu cilindric cu stereocili din epididim

11. Membrana bazală asigură:

A. permeabilitate

B. nutriție

C. contact/relaționare

D. difuziune

E. adeziune

F. sinteză de imunoglobuline

G. regenerarea țesutului conjunctiv

H. sinteză proteică

I. sinteză de citokine

J. deplasare unidirecțională a fluidelor

12. Celula mioepitelială este prezentă în:

A. glanda pilorică

B. glanda Brunner

C. acinul mucos
 D. acinul seros

E. glanda sebacee

F. glanda fundică

G. glanda sudoripară apocrină

H. glanda mamară

I. glanda sudoripară ecrină

J. glanda Lieberkuhn

13. Celula care prezintă înălțime aproximativ egală cu lățimea

(celula cubică) este specifică pentru:

A. epiteliul care tapetează suprafața ovariană

B. epiteliul din plexurile coroide

C. foliculul ovarian primar

D. epiteliul intestinal

E. epiteliul din canaliculul biliar

F. epiteliu care formează foița parietală a capsulei Bowman

G. epiteliul tubului contort distal

H. epiteliul care tapetează trompa uterină

I. epiteliu alveolar

J. epiteliul gastric

14. Epiteliu stratificat scuamos fără keratinizare este prezent în:

A. vezica urinară

B. vezicula biliară

C. pielea subțire

D. corzi vocale

E. esofag

F. epiglotă

G. uretra membranoasă
 H. orofaringe

I. pielea groasă

J. buză (versant intern)

15. Epiteliu stratificat scuamos cu keratinizare este prezent:

A. la nivel gingival

B. în corzi vocale

C. în esofag

D. la nivelul palatului dur

E. în orofaringe

F. în papilele linguale foliate

G. la nivelul buzei - versant intern

H. la nivelul palmelor

I. în epiglotă

J. la nivelul plantelor

16. Glanda parotidă:

A. este o glandă tubulo-acinoasă compusă

B. este o glandă formată din celule secretoare de glicoproteine

(mucus)

C. este o glandă multicelulară

D. este o glandă extraepitelială

E. este o glandă intraepitelială

F. este o glandă asociată tiroidei

G. este o glandă unicelulară

H. este o glandă tubulară dreaptă

I. este o glandă cu excreție de tip merocrin

J. este o glandă formată din celule secretoare de polipeptide

(proteine)
17. Epiteliu simplu scuamos tapetează:

A. foița parietală a capsulei Bowman

B. mucoasa gastrică

C. urechea internă

D. rete testis

E. mucoasa endometrială

F. mucoasa traheală

G. urechea medie

H. mucoasa vezicii urinare

I. mucoasa intestinală

J. seroasele

18. Celula a cărei înălțime depășește lățimea (celula columnară,

cilindrică sau prismatic înaltă) este specifică pentru:

A. foliculii ovarieni primari

B. epiteliul ductelor eferente

C. epiteliul veziculei biliare

D. epiteliul endometrului, în cavitatea uterină

E. foliculii tiroidieni în normofuncție

F. epiteliul trompelor uterine

G. peritoneu

H. epiteliul intestinului subțire

I. pericard

J. pleura

19. Epiteliu simplu cilindric tapetează:

A. capsula Bowman (foița parietală)

B. ansa Henle (segment subțire)

C. ductele eferente
 D. tractul digestiv (cea mai mare parte)

E. endometrul, în cavitatea uterină

F. lumenul vascular

G. seroasele

H. trompele uterine

I. vezicula biliară

J. mucoasa traheală

20. Epiteliu simplu cilindric gastric:

A. tapetează glanda fundică

B. acumulează apical mucoid (material glicoproteic)

C. este un epiteliu de tip secretor omogen

D. tapetează suprafața gastrică

E. prezintă celule caliciforme

F. este un epiteliu de tip secretor-absorbtiv heterogen

G. tapetează glanda pilorică

H. prezintă microvilozități apicale

I. secretă mucoid (material glicoproteic)

J. tapetează criptele gastrice

21. Epiteliu simplu cilindric ciliat:

A. tapetează vezica urinară

B. tapetează trompele uterine

C. tapetează epididimul

D. tapetează unele segmente ale căilor pulmonare

E. tapetează vilozitățile intestinale

F. tapetează capsula Bowman

G. tapetează sinusurile paranazale

 H. tapetează cavitatea uterină

I. tapetează traheea

J. prezintă kinetocili la polul apical

22. Epiteliul stratificat cilindric este localizat în:

A. vilozitatea intestinală

B. trompele uterine

C. endometru - mucoasa cavității uterine

D. unele canale interlobulare ale glandelor salivare

E. mucoasa anală (mici arii)

F. cripta gastrică

G. uretra membranoasă

H. uretra spongioasă

I. laringe (mici suprafețe)

J. glanda Lieberkuhn

23. Epiteliul pseudostratificat este localizat în:

A. mucoasa intestinală

B. ductul deferent

C. sacul lacrimal

D. trompele uterine

E. glanda fundică

F. bronșiile supralobulare

G. endometru - mucoasa cavității uterine

H. trahee

I. canalele mari glande exocrine

J. cripta gastrică

24. Epiteliul pseudostratificat se caracterizează prin:

 A. celule cubice care nu ating lumenul

B. doar celulele cilindrice sunt în contact membrana bazală

C. celule înalte (cilindrice) care ating lumenul

D. localizare la nivelul trompei uetrine

E. sinteza unei scleroproteine necesare pentru protecție

F. celule cu înălțimi diferite

G. celulele se aplatizează progresiv creând aspect de falsă

stratificare

H. localizare la nivelul căilor respiratorii

I. unele celule prezintă în citoplasmă granule bazofile evidente

J. nucleii localizați pe mai multe rânduri, la distanțe diferite față de

mebrana bazală (aspect fals stratificat)

25. Uroteliul:

A. prezintă cili la nivelul polului apical al celulelor superficiale

B. este prezent la nivelul calicelor

C. este prezent la nivelul vezicii urinare

D. este prezent la nivelul bazinetului

E. este format din două straturi de celule cubice

F. este un epiteliu de tip pseudostratificat

G. este prezent la nivelul ureterelor

H. prezintă microvilozități la nivelul polului apical al celulelor

superficiale

I. prezintă keratină

J. este format din dintr-un singur strat de celule cilindrice

26. Uroteliul:

A. celulele din stratul superficial prezintă cuticulă (specializare a

polului apical)

B. este prezent la nivelul bazinetului, ureterului, vezicii urinare

 C. prezintă strat intermediar format dintr-un singur rând de celule (în
vezica urinară în vacuitate)

D. prezintă strat intermediar cu celule în „rachetă de tenis” (în

vezica urinară în distensie)

E. prezintă strat superficial cu celule „în umbrelă” globuloase (în

vezica urinară în distensie)

F. principala caracteristică este plasticitatea

G. prezintă strat bazal, intermediar și superficial (în vezica urinară în

vacuitate)

H. prezintă cuticula apicală subțire (în vezica urinară în vacuitate)

I. este un epiteliu de tip pseudostratificat

J. prezintă strat intermediar cu mai mult de două rânduri de celule

(în vezica urinară în distensie)

27. Celulele în formă de umbrelă, care prezintă cuticulă, sunt

prezente în: (revin)

A. canalul deferent

B. epiteliul de la nivelul ureterelor

C. uretra membranoasă

D. epiteliul de la nivelul vezicii urinare în vacuitate

E. epiteliul de la nivelul calicelor majore

F. epiteliu de la nivelul vezicii urinare în distensie(?)

G. uretra spongioasă

H. epiteliu de la nivelul bazinetului

I. epididim

J. sacul lacrimal

28. Celulele caliciforme:

A. sunt celule sintetizante de mucus

B. necesită colorații speciale pentru identificarea mucusului

C. sunt prezente la nivelul mucoasei intestinului subțire

 D. sunt prezente abundent în criptele gastrice

E. sunt prezente la nivelul mucoasei colonului

F. sunt absente în mucoasa colonului

G. sunt absente în mucoasa apendicelui

H. sunt prezente la nivelul mucoasei gastrice

I. sunt prezente la nivelul mucoasei apendicelui

J. sunt absente în mucoasa traheei

29. Vilozitățile intestinale:

A. sunt prezente în arii limitate la nivelul mucoasei ileonului

B. sunt tapetate de un epiteliu simplu cilindric secreto-absorbtiv

heterogen

C. sunt prezente în arii limitate la nivelul mucoasei jejunului

D. prezintă numeroase enterocite

E. sunt prezente în arii limitate la nivelul mucoasei duodenului

F. au rol de creștere a suprafeței de absorbție

G. prezintă celule caliciforme

H. sunt numeroase la nivelul mucoasei colonului

I. sunt prezente exclusiv la nivelul intestinului subțire

J. sunt rare la nivelul mucoasei colonului

30. Epiteliu simplu cilindric heterogen secreto-absorbtiv este

localizat la nivelul:

A. vilozităților intestinale din jejun

B. mucoasei apendicelui ileo-cecal

C. mucoasei orale

D. mucoasei esofagiene

E. mucoasei laringiene

F. mucoasei colonului
 G. unor segmente din mucoasa gastrică

H. mucoasei orofaringiene

I. vilozităților intestinale din duoden

J. vilozităților intestinale din ileon

31. Microvilozitățile sunt:

A. expansiuni citoplasmatice delimitate de membrană

B. formate din 9 triplete de microtubuli aranjați uniform în jurul unei

perechi centrale

C. expansiuni citoplasmatice de dimensiuni egale

D. implicate în absorție și resorbție

E. specifice uroteliului

F. localizate la polul apical al celulelor cilindrice

G. formate 25-30 filamente centrale de actină

H. formate din 6 perechi microtubuli aranjați uniform în jurul unei

perechi centrale

I. formate din 9 perechi microtubuli aranjați uniform în jurul unei

perechi centrale

J. expansiuni citoplasmatice groase și lungi

32. Microvilozitățile sunt: (revin)

A. prezente în epiteliul capsulei Bowman

B. prezente în epiteliul gastric

C. constituite din 25-30 filamente centrale de actină

D. acoperite de glicocalix

E. prezente în epiteliul intestinal

F. constituite din filamente de miozină, fimbrină, fascină și vilină

G. prezente în epiteliul vezicii urinare

H. prezente în epiteliul endometrului, în cavitatea uterină

I. prezente în epiteliul tubar

 J. prezente în tubul contort proximal renal

33. Stereocilii sunt:

A. mai subțiri și mai scurți comparativ cu microvilozitățile obișnuite

B. structural, microvilozități mai groase

C. prezenți caracteristic în căile respiratorii

D. prezenți în urechea internă

E. structural, similar cililor

F. vizual, mai lungi comparativ cu microvilozitățile obișnuite

G. structural, cili vibratili (kinetocili)

H. prezenți în epididim

I. prezenți în epiteliul senzorial din canalul cohlear

J. ușor confundați cu microvilozitățile obișnuite

34. Celula sintetizantă de polipeptide (proteine):

A. este denumită celulă zimogenă

B. prezintă nucleu rotund cu nucleol proeminent central

C. este specifică acinilor din glanda parotidă

D. prezintă granule de zimogen în cantitate constantă indiferent de

etapa funcțională

E. prezintă polarizare evidentă

F. prezintă granule de zimogen la polul apical

G. prezintă nucleu aplatizat, cu nucleol absent

H. este specifică acinilor din glanda palatină

I. nu prezintă polarizare evidentă

J. este denumită celulă mucigenă

35. Celulele sintetizante de polipeptide (proteine) se

caracterizează prin: (revin)

A. glicozilare intensă sub acțiunea glicozil-transferazei

 B. sinteză glicoproteică

C. complex Golgi bine dezvoltat supranuclear

D. RER în cantitate crescută

E. numeroase vezicole de transport

F. degranulare prin mecanism holocrin

G. degranulare prin mecanism merocrin

H. RER în cantitate scăzută

I. complexe joncționale laterale

J. complex Golgi slab dezvoltat

36. Celulele sintetizante de glicoproteine:

A. sunt denumite celule mucigene

B. prezintă citoplasmă palidă, până la incoloră

C. cu pol mucos închis se numesc celule caliciforme

D. cu pol mucos deschis sunt numeroase în acinii glandelor salivare

E. cu pol mucos deschis sunt numeroase la nivel exocolului

F. cu pol mucos deschis sunt numeroase în epiteliul gastric

G. produc mucus (un material vâscos)

H. sunt 3 tipuri distincte: cu pol mucos deschis, cu pol mucos închis,

cu pol mucos închis de tip mucoid

I. cu pol mucos închis sunt numeroase în epiteliul intestinal

J. se colorează pozitiv în colorațiile PAS și mucicarmin

37. Celula sintetizantă de lipide (sebum):

A. prezintă stadii evolutive succesive

B. prezintă stadii diferite de diferențiere și maturizare

C. prezintă un singur stadiu de diferențiere

D. prezintă numeroase incluzii lipidice în citoplasmă

 E. prezintă tonofilamente care împiedică fuziunea incluziunilor
lipidice

F. are un aspect spongios

G. se asociază cu celule mioepiteliale

H. prezintă o singură incluzie lipidică în citoplasmă

I. prezintă tonofilamente ce determină fuziunea incluziunilor lipidice

J. prezintă citoplasmă încărcată cu glicoproteine

38. Celula zimogenă: (revin)

A. are nucleu bastoniform

B. este o celulă transportoare de ioni

C. conține în citoplasmă granule intens bazofile

D. este o celulă sintetizantă de glicoproteine (mucus)

E. este prezentă în acinii pancreasului exocrin

F. este prezentă în acinii mucoși ai glandei palatine

G. este o celulă sintetizantă de polipeptide (proteine)

H. este o celulă sintetizantă de lipide

I. prezintă RER bine dezvoltat

J. este prezentă în acinii seroși ai glandelor salivare

39. Adenomerul:

A. tubular prezintă traiect ramificat

B. nu prezintă diversitate arhitecturală

C. acinar prezintă asociat celule mioepiteliale

D. tubular prezintă asociat numeroase celule mioepiteliale

E. reprezintă componenta excretorie a glandelor exocrine

F. prezintă forme variabile, cu unul sau mai multe tipuri celulare

G. acinar este caracteristic glandei fundice

H. reprezintă componenta secretorie a glandelor exocrine

 I. tubular drept este caracteristic glandei pilorice

J. tubular prezintă traiect drept

40. Adenomerul tubular:

A. prezintă traiect drept în glanda sudoripară

B. prezintă traiect spiralat în glanda sudoripară

C. prezintă traiect ramificat în glanda pilorică

D. prezintă traiect drept în glanda Liebekuhn

E. prezintă asociat numeroase celule mioepiteliale

F. prezintă traiect sinuos în glanda sebacee

G. prezintă structură de tub, cu unul sau mai multe tipuri celulare

H. prezintă traiect spiralat în glanda Lieberkuhn

I. prezintă traiect sinuos în glanda fundică

J. prezintă traiect ramificat în glanda Lieberkuhn

41. Acinul seros:

A. este specific pentru celule sintetizante de glicoproteine

B. este prezent în glanda parotidă

C. este format din celule de formă piramidală

D. prezintă asociat celule mioepiteliale

E. are lumen mic, stelat

F. este prezent în glanda paratiroidă

G. prezintă lumen larg

H. este format din celule sintetizante de glicoproteine cu pol deschis

I. este format din celule sintetizante de polipeptide

J. nu prezintă asociat celule mioepiteliale

42. Acinul mucos:

A. este format din celule sintetizante de glicoproteine cu pol mucos

închis
 B. prezintă asociat celule mioepiteliale

C. este prezent în glanda paratiroidă

D. este format din celule sintetizante de glicoproteine cu pol mucos

deschis

E. este format din celule sintetizante de polipeptide

F. este prezent în glanda palatină

G. prezintă lumen mic, stelat

H. este format din celule sintetizante de glicoproteine

I. are lumen larg, rotund

J. nu prezintă asociat celule mioepiteliale

43. Acinul mixt (muco-seros):

A. are formă rotund-ovalară

B. este localizat în glandele salivare seroase pure

C. nu prezintă asociat celule mioepiteliale

D. este format din celule seroase (4-5 celule)

E. este format din celule mucigene (4-5 celule)

F. este format din celule seroase (1-5 celule), organizate sub forma
semilunei Gianuzzi

G. prezintă asociat celule mioepiteliale

H. este format din celule mucigene (1-2 celule), organizate sub

forma semilunei Gianuzzi

I. are formă tubulo-glomerulată

J. este localizat în glandele salivare mixte

44. Adenomerul alveolar: (revin)

A. este o variantă morfologică a adenomerului acinos

B. este format din celule cubico-prismatice

C. este localizat în mucoasa intestinală

D. este localizat predominant în mucoasa gastric

 E. este localizat în glanda mamară

F. este localizat în prostată

G. asociază celule mioepiteliale în prostată

H. asociază celule mioepiteliale în glanda mamară

I. este cel mai frecvent tip de adenomer

J. este varianta morfologică a adenomerului tubular

45. Adenomerul sacciform:

A. este format din celule sintetizante de lipide

B. reprezintă componenta secretorie a glandei sebacee

C. nu prezintă canal de excreție propriu-zis

D. este specific pentru glanda sudoripară ecrină din piele

E. este specific pentru glanda sebacee

F. prezintă lumen larg vizibil

G. prezintă numeroase celule mioepiteliale

H. nu prezintă lumen

I. prezintă canal de excreție care se deschide în stratul cornos

J. reprezintă componenta excretorie a glandei palatine

46. Celula caliciformă:

A. este prezentă dispersat în epiteliul gastric

B. este o glandă multicelulară

C. este prezentă dispersat în epiteliul traheal

D. este o celulă mucigenă cu pol mucos deschis

E. este o glandă extraepitelială

F. este prezentă dispersat în epiteliul tranzițional

G. este o celulă mucigenă cu pol mucos închis

H. este o glandă unicelulară

 I. este prezentă dispersat în epiteliul intestinal

J. este o glandă intraepitelială

47. Glanda intestinală Lieberkuhn:

A. este o glandă multicelulară

B. este prezentă doar în mucoasa colonului

C. este prezentă în mucoasa intestinului subțire

D. prezintă celule mioepiteliale

E. este prezentă doar în mucoasa intestinului subțire

F. este prezentă doar în mucoasa apendicelui ileo-cecal

G. nu prezintă celule mioepiteliale

H. este o glandă tubulară fără lumen evident

I. este o glandă tubulară dreaptă

J. este prezentă în mucoasa intestinului gros

48. La nivel glandular, organizarea cordonal reticulată este

specifică pentru: (NU GASESC AL 5 LEA)

A. glanda fundică

B. glanda hipofiză – adenohipofiza

C. glanda suprarenală – zona glomerulată

D. glanda intestinală

E. glanda paratiroidă

F. glanda suprarenală – zona reticulată

G. insulele Langerhans din pancreas

H. glanda suprarenală – zona fasciculată

I. glanda tiroidă

J. glanda suprarenală – zona medulară

49. Histoarhitectonic, epiteliul secretor endocrin se poate

organiza:
 A. difuz intraepitelial

B. cordonal fasciculat

C. folicular

D. tubular acinar

E. tubular ramificat

F. tubular folicular

G. cordonal glomerulat

H. tubular glomerulat

I. cordonal reticulat

J. tubular fasciculat

50. Modalitatea de eliminare a produsului de secreție exocrin

poate fi:

A. autocrină

B. exercitată prin exocitoză

C. holomerocrină

D. apocrină

E. juxtacrină

F. endocrină

G. intracrină

H. holocrină

I. paracrină

J. merocrină

51. Modalitatea de acțiune a hormonilor poate fi exercitată:

A. autocrin

B. juxtacrin

C. intracrin

D. holomerocrin
 E. apocrin

F. holocrin

G. paracrin

H. endocrin

I. holoapocrin

J. merocrin

52. Epiteliu stratificat scuamos cu keratinizare prezintă

următoarele straturi:

A. bazal

B. parabazal

C. polimorf

D. lucios

E. spinos

F. granulos

G. cornos

H. poliedric

I. în umbrelă

J. în rachetă de tenis

53. Uroteliu:

A. poate fi aplatizat în vezica urinară în vacuitate

B. prezintă keratina cu rol protector

C. poate fi aparent stratificat în vezica urinară în distensie

D. prezintă ca principală caracteristică plasticitatea

E. poate fi aparent stratificat în vezica urinară în vacuitate

F. este prezent exclusiv în vezica urinară

G. prezintă din loc în loc celule caliciforme cu rol în distensie

H. prezintă nuclei plasați la nivele diferite față de membrana bazală

 I. poate fi aplatizat în vezica urinară în distensie

J. este format din celule de înălțimi diferite în contact direct cu

membrana bazală

54. Uroteliu: (revin)

A. prezintă un strat de celule polimorfe (intermediare)

B. este un epiteliul pseudostratificat

C. prezintă un strat superficial de celule fuziforme

D. prezintă un strat superficial de celule keratinizate

E. prezintă celule binucleate (localizate superficial)

F. prezintă un strat de celule granuloase intermediare

G. prezintă un strat superficial (cu pol apical în umbrelă)

H. prezintă un strat de celule cubice (bazale)

I. prezintă un strat de celule cu formă în rachetă de tenis, localizate

bazal

J. prezintă un strat de celule în umbrelă, localizate bazal

55. Membrana bazală: (revin)

A. este formată din lamina densa

B. este sintetizată de țesutul epitelial și țesutul conjunctiv

C. este specifică doar epiteliului stratificat scuamos cu keratinizare

D. se formează la polul apical al celulelor

E. este specifică doar epiteliului stratificat scuamos fără keratinizare

F. este formată din lamina reticularis

G. este specifică doar epiteliului pseudostratificat de tip respirator

H. este specifică doar uroteliului

I. este formată din lamina lucida

J. este localizată între țesutul epitelial și țesutul conjunctiv

56. Celula scuamoasă:

 A. are înălțime mică

B. are suprafață mare

C. se mai numește și celula spinoasă

D. are citoplasmă abundentă, ușor identificabilă

E. este o celulă aplatizată (pavimentoasă)

F. are înălțime mare

G. are citoplasmă fină, abia vizibilă

H. are suprafață mică

I. are un nucleu lenticular

J. este o celulă rotundă

57. Straturile granulos și lucios:

A. sunt specifice pentru epiteliul stratificat scuamos cu keratinizare

B. sunt prezente în epiteliul stratificat scuamos fără keratinizare

C. sunt ușor de identificat în microscopia optică

D. sunt prezente în epiteliul pseudostratificat respirator

E. sunt prezente în epidermul gros

F. sunt prezente în uroteliu

G. sunt prezente în epiteliul bistratificat cubic

H. conțin precursori de keratină (keratohialin și eleidină)

I. sunt formate din celule romboidale și aplatizate

J. sunt prezente în epiteliul gastric

58. Stratul granulos:

A. este format din celule spinoase care se aplatizează progresiv

B. este format din celule cu numeroase granule citoplasmatice

bazofile

C. este specific epiteliului bistratificat cilindric ciliat

 D. este dificil de identificat în epidermul gros

E. este specific pentru epiteliul stratificat scuamos cu keratinizare

F. este format din celule cu numeroase granule citoplasmatice

acidofile, refrigente

G. conține precursori de keratină (keratohialin)

H. este format din celule în contact cu membana bazală

I. este specific epiteliului simplu scuamos

J. este bine reprezentat în epidermul gros

59. Glanda pilorică:

A. este o glandă unicelulară

B. este o glandă multicelulară

C. este o glandă formată din celule secretoare de polipeptide

(mucus)

D. este o glandă extraepitelială

E. este o glandă localizată în mucoasa colonică

F. este o glandă tubulo-ramificată

G. este o glandă tubulară dreaptă

H. este o glandă intraepitelială

I. este o glandă localizată în mucoasa gastrică

J. este o glandă formată din celule secretoare de glicoproteine

(mucus)

60. Glandele exocrine se pot clasifica în raport de:

A. tipul de hormon sintetizat

B. modalitatea de excreție

C. tipul de celulă secretoare

D. localizarea în raport cu epiteliu de tapetare

E. histoarhitectonica adenomerelor și a canalelor de excreție

F. tipul de vascularizație asociată

 G. tipul de țesut conjunctiv asociat

H. tipul de funcție îndeplinit

I. tipul de inervație asociată

J. numărul de celule secretoare

61. Structural, țesutul conjunctiv include:

A. fibre musculare

B. keratină

C. celule

D. proteoglicani

E. glicozaminoglicani

F. specializări ale polului celular apical

G. componenta fibrilară

H. hematii

I. joncțiuni intercelulare

J. glicoproteine de adeziune

62. Țesutul conjunctiv se caracterizează prin:

A. producerea unei mari cantităţi de macromolecule extracelulare

ce alcătuiesc o matrice complexă

B. prezența dezmozomilor

C. prezența joncțiunilor nexus (gap)

D. adeziunea celulelor cu matricea extracelulară, rezultând o

interacţiune celule-matrice.

E. prezența joncțiunilor de tip occludens

F. originea mezenchimatoasă (mezo şi ectomezenchim)

G. dispersarea celulelor în matrice şi, în consecinţă, lipsa

joncţiunilor intercelulare

H. absența vascularizației

I. structurarea unora dintre macromolecule sub formă de fibre

 J. prezența joncțiunilor de tip adherens

63. Matricea extracelulară este:

A. produsă continuu de celulele migrate în țesutul conjunctiv

B. reprezentată doar de proteine fibrilare

C. rezultatul unui echilibru perfect dintre fenomenele de producere

şi degradare a moleculelor constitutive

D. situată printre celulele țesutului conjunctiv

E. rezultatul activităţii de sinteză a celulelor proprii ţesutului

conjunctiv

F. reprezentată doar din molecule de adeziune

G. într-un proces permanent de reînnoire, prin producerea şi

degradarea de molecule constitutive

H. degradată continuu de celulele migrate în țesutul conjunctiv

I. constituită din matricea (substanţa) amorfă şi matricea fibrilară

(organizată sub formă de fibre).

J. constituită predominant din celule

64. Matricea amorfă este:

A. constituită din fibre de colagen

B. constituită din fibre de reticulină

C. un gel înalt hidratat

D. un gel slab hidratat

E. alcătuită dintr-un sistem coloidal dispersat într-o fază uleioasă

F. alcătuită dintr-un sistem coloidal dispersat într-o fază apoasă

G. constituită dintr-o serie de macromolecule, reprezentate de

glicozaminoglicani, proteoglicani şi glicoproteine de adeziune

H. prezentă in vivo ca un material translucid

I. constituită din fibre de elastină

J. numită şi substanţă fundamentală sau matrice nefibrilară

65. Glicozaminoglicanii din matricea extracelulară amorfă a
țesutului conjunctiv:

A. sunt polimeri hexagonali

B. tipul sulfatat este reprezentat de acid hialuronic

C. sunt formaţi din subunităţi trizaharidice repetitive

D. sunt polimeri lineari

E. sunt de două tipuri: nesulfataţi şi sulfataţi

F. tipul nesulfatat este reprezentat de: keratansulfat, heparansulfat,

condroitin-4-sulfat, condroitin-6-sulfat, dermatansulfat

G. sunt formaţi din subunităţi dizaharidice repetitive

H. tipul nesulfatat este reprezentat de acidul hialuronic

I. tipul sulfatat include: keratansulfat, heparansulfat, condroitin-4-

sulfat, condroitin-6-sulfat, dermatansulfat

J. sunt monomeri lineari

66. Glicoproteinele extracelulare din țesutul conjunctiv:

A. sunt molecule de natură lipidică

B. sunt denumite și joncțiuni de adeziune

C. au multiple funcţii în menținerea organizării moleculare a matricei

extracelulare amorfe

D. nu sunt implicate în conectarea componentelor țesutului

conjunctiv

E. sunt denumite și glicoproteine de adeziune

F. asigură adeziunea celulelor conjunctive la membrana bazală

G. sunt componente ale substanței fundamentale

H. au multiple funcţii în edificarea organizării moleculare a matricei

extracelulare amorfe

I. au multiple funcţii în stabilirea de conexiuni între matricea

extracelulară amorfă şi celule

J. sunt prezente și printre celulele epiteliale

67. Colagenul reprezintă:

 A. o moleculă monorefringentă

B. o familie de scleroproteine dure

C. o familie de scleroproteine nonfibrilare

D. o familie de scleroproteine inelastice

E. o familie de scleroproteine fibrilare

F. o familie de scleroproteine de natură glicoproteică

G. o moleculă cu duritate redusă

H. o familie de scleroproteine constituită din multiplele tipuri de

colagen existente

I. o moleculă cu structură elastică

J. o moleculă cu structură lipidică

68. Colagenul în MO, în colorația standard HE, se caracterizează

prin:

A. orientarea fascicolelor variază în raport cu varietatea de ţesut

conjunctiv

B. fasciculele nu se ramifică

C. este foarte ușor de identificat și nu necesită colorații speciale

D. are aspect acidofil

E. este organizat în fascicule

F. fasciculele nu se anastomozează, dar moleculele trec de la un

mănunchi la altul

G. orientarea fasciculelor nu variază în raport cu varietatea de țesut

conjunctiv

H. este organizat în fascicule cu lungime definită

I. fasciculele se anastomozează și se ramifică

J. are aspect striat

69. Tipurile de colagen sunt grupate astfel:

A. colagen de tip globular

B. colagen de tip nefibrilar

 C. colagen asociat colagenului fibrilar

D. molecule lipidice ce conțin teritorii în dublu helix

E. colagen de ancorare

F. colagen carboxilat

G. colagen de tip fibrilar

H. colagen de tip perlat

I. colagen de tip trabecular

J. colagen de tip lipidic

70. Tipurile de colagen sunt grupate astfel:

A. molecule proteice care conţin teritorii triplu helicoidale

B. colagen de tip trabecular

C. colagen nefibrilar

D. colagen de tip globular

E. colagen cu funcţii necunoscute

F. molecule lipidice ce conțin teritorii în dublu helix

G. colagen fibrilar

H. colagen carboxilat

I. colagen de tip lipidic

J. colagen transmembranar

71. Fibrele elastice:

A. formează lamele de tip fenestrat, dispuse în manieră concentrică

B. o categorie de fibre specifică matricei extracelulare prezente la

nivelul țesutului muscular

C. sunt o categorie de fibre în care molecula predominantă este

reprezentată de către reticulină

D. sunt o categorie de fibre care necesită coloraţie specială cu

săruri de argint
 E. sunt o categorie de fibre în care molecula predominantă este
reprezentată de către colagen

F. sunt o categorie de fibre în care molecula predominantă este

reprezentată de către elastină

G. sunt fibre individualizate, fine, ondulate

H. o categorie de fibre specifică matricei extracelulare prezente la

nivelul țesutului epitelial de tapetare

I. sunt o categorie de fibre specifică matricei extracelulare prezente

la nivelul țesutului conjunctiv

J. sunt o categorie de fibre care necesită coloraţie specială cu

orceină, rezorcină-fuxină și aldehidă-fuxină

72. Fibrele elastice:

A. prezintă în structură elastina, o moleculă ce alcătuiește miezul

fibrei elastice

B. sunt o categorie de fibre în care molecula predominantă este

reprezentată de către acidul hialuronic

C. sunt o categorie de fibre care necesită coloraţie specială cu PAS

D. sunt o categorie de fibre în care molecula predominantă este

reprezentată de către reticulină

E. o categorie de fibre specifică matricei extracelulare prezente la

nivelul țesutului nervos

F. nu formează fascicule

G. au tendinţă de ramificare şi anastomoză, rezultând reţele cu

ochiuri largi

H. sunt o categorie de fibre specifică matricei extracelulare prezente

la nivelul țesutului conjunctiv

I. sunt o categorie de fibre specifică matricei extracelulare prezente

la nivelul țesutului epitelial glandular

J. prezintă în structură fibrilina, o moleculă ce alcătuiește teaca

periferică a fibrei elastice

73. Celula mezenchimală este:

A. o celulă complet diferențiată

 B. celula de origine a țesutului epitelial

C. o celulă capabilă să se diferențieze în celule proprii ale ţesutului

conjunctiv, celule endoteliale și celule musculare netede

D. celula de origine a țesutului conjunctiv

E. o celulă cu citoplasmă abundentă, cu numeroase prelungiri,

relativ săracă în organite celulare

F. o celulă specifică vieţii embrionare

G. o celulă multinucleată capabilă de osteoliză

H. o celulă specifică vieţii de adult

I. celula de origine a țesutului nervos

J. o celulă de formă stelată sau uşor alungită cu nuclei mari, ovali

sau elongaţi, palizi

74. Fibroblastul este:

A. o celulă alungită, fuziformă sau stelată

B. prezent în toate varietăţile de țesut conjunctiv propriu-zis

C. celula proprie a țesutului nervos

D. o celulă inactivă metabolic

E. o celulă cu citoplasmă intens eozinofilă

F. o celulă cu citoplasmă bazofilă

G. o celulă proprie țesutului epitelial

H. o celulă ce prezintă în citoplasmă organite implicate în sinteza de

lipide

I. derivat din celula mezenchimală nediferenţiată

J. responsabil de sinteza şi degradarea matricei extracelulare

75. Fibroblastul este:

A. varianta activă a fibrocitului

B. o celulă proprie a țesutului conjunctiv

C. o celula proprie a țesutului cartilaginos

 D. o celulă cu citoplasmă redusă, intens eozinofilă

E. o celulă proprie țesutului osos

F. o celulă inactivă metabolic

G. derivat din celula mezenchimală nediferenţiată

H. o celulă cu nucleu mare, central, hipocrom, şi un nucleol adesea

evident

I. o celulă ce funcționează prin transport de ioni

J. o celulă activă, specializată în sinteză proteică

76. Fibrocitul se caracterizează prin:

A. nucleu sferic

B. prezintă un nucleu bastoniform, cu cromatină condensată, de

regulă fără nucleol evident

C. este o celulă filiformă, alungită

D. citoplasmă eozinofilă

E. citoplasmă intens bazofilă

F. sinteză de colagen

G. prezența de receptori pentru LDL (proteine implicate în geneza

ateromatozei)

H. este o celulă migrată în țesutul conjunctiv

I. este celula proprie a țesutului cartilaginos

J. este foarte activ metabolic

77. Adipocitul alb:

A. în periferie prezintă un mic halou citoplasmatic eozinofil

B. are citoplasmă cu aspect spumos

C. se mai numește “unilocular”

D. este o celulă mică, poligonală

E. prezintă în citoplasmă numeroase incluzii lipidice nefuzionate

F. este o celulă cu diametru de minimum 100 μm

 G. prezintă nucleul împins la periferie

H. este lipsit de citoschelet și de organice celulare

I. prezintă nucleu central

J. central prezintă o incluzie lipidică mare, rezultată ca urmare a

coalescenţei unor picături mai mici (în principal trigliceride)

78. Adipocitul brun:

A. prezintă în citoplasmă numeroase organite implicate în sinteza

proteică

B. este o celulă migrată în țesutul conjunctiv

C. este implicat direct în procesul de termogeneză

D. se mai numește “multilocular”

E. are un nucleu turtit, împins la periferia citoplasmei

F. are o citoplasmă de aspect spumos sau spongios, datorită

prezenței de multiple incluzii lipidice mici, care nu confluează

G. este o celulă poliedrică, cu dimensiuni de 20-30 μm

H. prezintă în citoplasmă o incluzie lipidică unică

I. are un nucleu sferic situat central

J. este prezent exclusiv la adulți

79. Celulele migrate în țesutul conjunctiv sunt reprezentate de:

A. mastocite

B. limfocite

C. eozinofile

D. fibroblaste

E. osteocite

F. macrofage

G. fibrocite

H. adipocite

I. condrocite
 J. plasmocite

80. Plasmocitul este:

A. o celulă cu citoplasmă bazofilă

B. un PMN eozinofil activat

C. o celulă cu nucleu rotund, plasat excentric, cu halou perinucler

D. un mastocit degranulat

E. o celulă cu formă uşor ovalară

F. o celulă al cărui nucleu prezintă dispoziţie caracteristică a

cromatinei, aspect comparat cu imaginea în “spiţe de roată” sau
“cadran de ceasornic”

G. o celulă proprie țesutului conjunctiv

H. un macrofag

I. un limfocit B activat

J. o celulă cu origine epitelială

81. Ultrastructura plasmocitului evidențiază:

A. RER bine dezvoltat, ribozomi

B. filamente de miozină

C. filamente de actină

D. numeroși nuclei

E. puţine mitocondrii

F. pseudopode

G. incluzii cu pigment

H. microvili

I. filamente de keratină

J. câţiva centrioli înconjuraţi de complexul Golgi

82. Țesutul conjunctiv lax se caracterizează prin:

A. predominanța matricei fibrilare

 B. celule proprii şi migrate în proporții diferite, independent de
localizarea și funcţionalitatea ţesutului

C. fibre de colagen, reticulare şi elastice organizate într-o reţea

tridimensională, determinând existenţa unor spaţii areolare

D. predominanța matricei extracelulare amorfe

E. fibre de colagen individualizate, care realizează traiecte sinuoase

şi au orientări variate

F. prezența celor trei componente: celule, fibre, matrice

extracelulară nefibrilară, în proporții diferite

G. fibre de colagen care nu formează fascicule groase

H. fibre de colagen dispuse în fascicule groase

I. celule proprii şi migrate prezente în proporții diferite, în raport de

localizarea și funcționalitatea țesutului

J. prezența celor trei componente: celule, fibre, matrice

extracelulară nefibrilară, în proporții relativ egale

83. Țesutul conjunctiv lax este localizat la nivelul:

A. corneei

B. meningelui moale

C. ligamentelor

D. stromei diferitelor organe

E. seroaselor

F. capsulelor conjunctive

G. tendoanelor

H. dermului profund

I. dermului superficial

J. laminei propria/corionului din mucoase

84. Țesutul conjunctiv dens:

A. este caracterizat prin predominanța celulelor

B. este prezent la nivelul corneei

 C. se clasifică în: țesut conjunctiv dens semiordonat și țesut
conjunctiv dens ordonat

D. este prezent în dermul profund

E. este caracterizat prin predominanţa fibrelor de colagen, frecvent

organizate sub formă de fascicule

F. este caracterizat prin predominanța matricei amorfe

G. este caracterizat prin prezența joncțiunilor intercelulare

H. este caracterizat prin prezența spațiilor largi areolare

I. este o varietate de țesut conjunctiv propriu-zis

J. este caracterizat prin absența vascularizației

85. Ţesutul conjunctiv dens semiordonat este localizat în:

A. dura mater

B. alveole pulmonare

C. dermul profund al pielii

D. seroase

E. cornee

F. tecile nervilor mari

G. dermul superficial al pielii

H. septurile care compartimentează interiorul organelor interne

(splină, testicul, ficat, rinichi, limfoganglioni)

I. ligamente

J. capsulele conjunctive care tapetează unele organe interne

(splină, testicul, ficat, rinichi, limfoganglioni)

86. Ţesutul conjunctiv dens ordonat este localizat în:

A. ducte biliare

B. structuri rezistente de susținere și protecție

C. ligamente

D. seroase
 E. dermul profund

F. alveole pulmonare

G. dermul superficial

H. cornee

I. aponevroze

J. tendoane

87. Ţesutul cartilaginos:

A. este un tip “pur” de ţesut conjunctiv, fiind lipsit de vase sanguine

şi limfatice, precum şi de fibre nervoase

B. reprezintă o varietate de ţesut conjunctiv cu proprietăți speciale

C. este alcătuit din celule numite condroblaste și condrocite

D. este bogat vascularizat

E. reprezintă o varietate de ţesut conjunctiv specializat

F. prezintă o matrice extracelulară (amorfă şi fibrilară) heterogenă,

cu consistenţă scăzută

G. prezintă numeroase terminații nervoase

H. reprezintă o varietate de ţesut conjunctiv propriu-zis

I. prezintă o matrice extracelulară (amorfă şi fibrilară) cu o

consistenţă crescută şi o elasticitate asemănătoare cauciucului
(vâsco-elasticitate)

J. este alcătuit dintr-o matrice extracelulară (amorfă şi fibrilară)

omogenă

88. Ţesutul cartilaginos este:

A. un țesut ce îndeplinește funcţii de rezistență faţă de forţe

mecanice de tracţiune

B. un țesut ce îndeplinește funcţii de rezistență faţă de forţe

mecanice de compresiune

C. un țesut ce îndeplinește funcţii de susţinere faţă de forţe

mecanice de tracțiune

D. un țesut ce îndeplinește funcții de contracție

 E. un țesut ce îndeplinește funcţii de susţinere faţă de forţe
mecanice de compresiune

F. un țesut conjunctiv specializat

G. un țesut ce îndeplinește funcții endocrine

H. un țesut ce îndeplinește funcții senzoriale

I. o varietate de țesut epitelial

J. un țesut ce realizează funcții imune

89. Cartilagiul hialin este localizat în:

A. trahee

B. fosele nazale

C. laringe

D. panicul adipos

E. capsulele organelor solide

F. cartilagii costale

G. pavilionul urechii

H. septuri conjunctive

I. faringe

J. simfiza publiană

90. Cartilajul hialin este localizat în:

A. trompele lui Eustachio

B. ligamentul galben al coloanei vertebrale

C. epiglotă

D. suprafeţele articulare

E. trahee

F. dura mater

G. fosele nazale

H. pavilionul urechii
 I. cartilagiul de creştere sau de conjugare (joncţiunea între epifizele
şi diafizele oaselor lungi), în perioada de creştere

J. dermul superficial

91. Condroblastele sunt:

A. celule precursoare pentru fibrocite

B. celule active metabolic

C. celule situate în foița internă, condrogenă, a pericondrului

D. celule incapabile să se transformă în condrocite

E. celule inactive metabolic

F. celule cu potenţial mitotic

G. celule migrate în țesutul cartilaginos

H. celule cu capacitate de sinteză a matricei cartilaginoase

I. celule cu origine mezenchimală

J. celule situate în foiţa externă fibrovasculară a periostului

92. Condrocitele:

A. au capacitatea de mitoză

B. au capacitatea de sinteză a matricei cartilaginoase

C. asigură procesul de creştere interstiţială a cartilagiului

D. se află situate în condroplaste

E. sunt incapabile de diviziune

F. au capacitatea de sinteză a matricei osoase

G. formează prin mitoze asimetrice clone de condrocite, numite serii

heterogene

H. se află situate în foița condrogenă a pericondrului

I. sunt celule epiteliale intens joncționate

J. formează prin mitoze succesive clone de condrocite, numite serii

izogene

93. Țesutul conjunctiv:

 A. intervine în procesele de reparație conjunctivă

B. este un țesut de legătură conectând celelalte țesuturi

C. permite procese și schimburi metabolice cu sistemul circulator

D. prezintă joncțiuni intercelulare

E. este caracterizat prin absența vaselor de sânge

F. conferă rezistență și consistență organelor

G. induce răspuns imun de tip celular și umoral

H. tapetează lumene și cavități

I. conține celule implicate în apărarea organismului

J. este implicat în procesul de hematopoieză

94. În cartilajul hialin, matricea extracelulară conţine in vivo:

A. proteoglicani sub formă sulfatată

B. molecule glicoproteice de adeziune

C. 20-30% substanțe organice

D. 20-30% apă

E. 20-30% cristale de hidroxiapatită

F. 70-80% substanțe organice

G. gliozaminoglicani

H. 70-80% cristale de hidroxiapatită

I. 70-80% apă

J. 20-30% keratină

95. Matricea fibrilară a cartilajului hialin se caracterizează prin:

A. orientarea preferenţială a fibrelor, paralelă cu suprafaţa articulară

în zonele superficiale și sub formă de arcuri gotice, în profunzime

B. predominanța fibrelor de colagen de tip I

C. predominanța fibrelor de colagen de tip V

D. predominanța fibrelor de reticulină

 E. predominanța fibrelor de colagen de tip IX, X şi XI

F. predominanța fibrelor de elastină

G. predominanța fibrelor de colagen de tip II

H. prezența fibrelor de colagen de tip IX în cantitate redusă

I. prezența fibrelor de colagen de tip X în cantitate redusă

J. prezența fibrelor de colagen de tip XI în cantitate redusă

96. În țesutul cartilaginos hialin, matricea teritorială:

A. este PAS pozitivă

B. este intens bazofilă

C. este localizată adiacent condroplastelor(???)

D. este PAS negativă

E. este intens eozinofilă

F. prezintă o cantitate redusă de glicozaminoglicani de tipul

condroitinsulfat

G. prezintă mai multe fibre de colagen de tip II

H. prezintă mai puține fibre de colagen de tip II

I. nu permite schimburile între celule și matrice

J. prezintă o cantitate importantă de glicozaminoglicani de tipul

condroitinsulfat

97. Matricea țesutului cartilaginos hialin conține:

A. condrocalcină

B. proteoglicani

C. vase de sânge

D. sialoproteina osoasă

E. condronectina

F. proteina de matrice cartilaginoasă

G. osteocalcină
 H. glicozaminoglicani

I. osteopontină

J. proteina de matrice osoasă

98. Condrocitele sunt celule:

A. cu origine endodermică

B. cu dimensiuni medii

C. cu dispunere izolată sau în grupuri

D. care prezintă joncțiuni de tip occludens

E. multinucleate

F. cu aranjare radiară, alcătuind serii izogene coronare

G. care prezintă joncțiuni de tip adherens

H. cu aranjare liniară, alcătuind serii izogene liniare

I. migrate în țesutul cartilaginos

J. cu formă sferică/ovoidală

99. În microscopie optică, condrocitele prezintă:

A. citoplasmă intens bazofilă

B. doi nuclei

C. nucleu rotund, unic, central

D. citoplasmă bazofilă, cu striații longitudinale

E. citoplasma intens eozinofilă

F. nucleu cu 1-2 nucleoli

G. dimensiuni medii

H. citoplasmă bazofilă, cu striații transversale

I. formă sferică/ovoidală

J. nucleu situat excentric

100. Cartilagiul elastic este localizat în:

 A. conductul auditiv extern

B. bronșii

C. conductul auditiv intern

D. simfiza pubiană

E. trahee

F. epiglotă

G. scheletul embrionar

H. pavilionul urechii

I. cartilaj cuneiform laringe

J. discul intervertebral

101. Țesutul cartilaginos elastic se caracterizează astfel:

A. este lipsit de pericondru

B. matricea extracelulară amorfă este redusă

C. în pericondru, stratul extern este bogat în fibre elastice

D. condrocitele sunt numeroase şi mari

E. prezintă o consistență cauciucată

F. condrocitele sunt numeroase şi mici

G. fibrele elastice se colorează cu orceină

H. matricea extracelulară fibrilară, formată din fibre elastice, este

foarte bine reprezentată

I. în matricea fibrilară predomină fibrele de colagen de tip II

J. în matricea fibrilară predomină fibrele de reticulină

102. Țesutul cartilaginos fibros:

A. reprezintă o varietate de cartilagiu care conferă maximă

rezistenţă faţă de forța de tracţiune

B. reprezintă un amestec de ţesut conjunctiv dens şi cartilagiu hialin

C. reprezintă amestec de ţesut adipos şi cartilagiu elastic

 D. prezintă un pericondru

E. este localizat la nivelul cartilajului de creștere

F. în microscopie optică, prezintă mici zone de cartilagiu hialin,

aliniate printre fascicule de fibre de colagen de tip I

G. nu prezintă pericondru

H. reprezintă un amestec de ţesut conjunctiv lax şi cartilagiu elastic

I. este localizat în scheletul embrionar

J. reprezintă o varietate de cartilagiu care conferă maximă

rezistenţă faţă de forța de compresiune

103. Țesutul cartilaginos fibros:

A. este localizat la nivelul traheei

B. prezintă pericondru

C. este localizat la nivelul simfizei pubiene

D. reprezintă o varietatea de cartilaj care conferă maximă rezistenţă

faţă de forța de compresiune

E. este localizat la nivelul discului intervertebral

F. este un tip particular de ţesut conjunctiv lax

G. conține condrocite mici, dispuse în serii izogene axiale

H. reprezintă un amestec de ţesut conjunctiv dens şi cartilaj hialin

I. reprezintă un amestec de ţesut conjunctiv lax şi cartilagiu elastic

J. este localizat la nivelul diafizelor osoase

104. Un sistem Havers sau un osteon:

A. reprezintă unitatea structurală a țesutului cartilaginos

B. este străbătut pe toată lungimea de un spaţiu vascular numit

canal Havers

C. are diametru de până la 1 mm

D. are lungime de cel puțin câțiva centimetri

E. are o formă cilindrică

 F. este străbătut pe toată lungimea de un spaţiu vascular numit
canal Volkman

G. are diametru de până la 10 cm

H. reprezintă unitatea structurală a țesutului osos compact

I. reprezintă unitatea structurală a țesutului osos spongios

J. are formă piramidală

105. Osteoblastul:

A. este o celulă cuboidală

B. are citoplasmă bazofilă

C. este o celulă multinucleată

D. are o citoplasmă intens eozinofilă

E. în activitate devine prismatic, nucleul distanţându-se de

suprafaţa osoasă

F. este o celulă inactivă

G. prezintă un nucleu situat central, cu nucleol evident

H. prezintă prelungiri citoplasmatice care realizează joncțiuni gap cu

celulele vecine

I. este un tip particular de macrofag

J. este o celulă sferică

106. Proprietățile fizico-chimice ale fibrelor de colagen:

A. se tumefiază și capătă un aspect omogen prin tratarea cu soluții

de acizi sau baze

B. sunt insolubile în apă

C. se fragmentează sub acțiunea unei enzime specifice -

colagenaza

D. se retractă la încălzire

E. sunt elastice

F. se fragmentează sub acțiunea unei enzime specifice - elastaza

G. sunt solubile în apă

 H. se transformă în gelatină prin fierbere

I. se transformă în elastină prin fierbere

J. se dilată la încălzire

107. Osteocitele sunt:

A. celule cu organite celulare bine reprezentate

B. celule adaptate perfect la forma lacunelor osoase

C. celule cu organite celulare slab reprezentate

D. celule migrate în țesutul osos

E. celule cu citoplasmă eozinofilă și nucleu mic, hipercrom

F. celule localizate pe suprafața osoasă

G. celule capabile de osteoliză osteocitică

H. celule cu numeroase prelungiri citoplasmatice filiforme care

urmează traiectul canaliculilor, care permit stabilirea de joncţiuni
la distanţă

I. celule cu citoplasmă intens bazofilă

J. celule fără prelungiri citoplasmatice

108. Osteoclastul este:

A. o celulă mare, cu diametrul de 100 μm

B. o celulă mare multinucleată, cu aproximativ 50 de nuclei

C. o celulă cu nucleu unic

D. o celulă fuziformă

E. o celulă proprie a țesutului conjunctiv

F. o celulă mică, localizată într-un osteoplast

G. macrofagul țesutului osos

H. o celulă care în microscopie electronică prezintă patru zone:

bazală, viloasă, clară şi veziculară

I. o celulă incapabilă de osteoliză

J. o celulă ataşată pe suprafaţa osoasă

109. Următoarele celule sintetizează fibre de colagen de tip I:

A. osteoblaste

B. tenocite – celulele conjunctive din structura tendonului

C. osteoclastele

D. fibroblaste

E. enterocitele

F. condroblaste

G. celulele musculare striate scheletale

H. celulele musculare netede

I. celulele caliciforme

J. celulele mioepiteliale

110. Componenta organică a matricei extracelulare osoase:

A. conține fibre de colagen tip I în proporție de 90%

B. conține proteoglicani

C. conține sulfat de calciu

D. conține fibre elastice

E. conţine carbonat de calciu

F. conține mici cantităţi de colagen tip V, fin fibrilar

G. conține glicozaminoglicani

H. conține fosfat tricalcic, cristalizat într-o formă foarte

asemănătoare hidroxiapatitei calcice

I. conține o cantitate mare de apă

J. conține glicoproteine de adeziune

111. Moleculele glicoproteice de adeziune caracteristice ţesutului

osos sunt:

A. reticulina

B. osteocalcina
 C. osteonectina

D. elastina

E. sialoproteina osoasă

F. trombospondina

G. osteopontina

H. keratina

I. hidroxiapatita

J. colagenul

112. Proteoglicanii prezenți frecvent în matricea amorfă a țesutului

conjunctiv sunt:

A. versicanul

B. sindecanul

C. elastina

D. miozina

E. decorinul

F. colagenul

G. hidroxiapatita

H. actina

I. perlecanul

J. fibromodulina

113. Fibroblastul:

A. produce hormoni, cu rol în reacţia de apărare specifică

B. este prezent în toate varietățile de țesut conjunctiv propriu-zis

C. este responsabil de producerea colagenului

D. este o celulă inactivă metabolică

E. produce anticorpi - efectori ai răspunsului imun umoral

F. realizează exclusiv liza matricei extracelulare

 G. este principala celulă a țesutului conjunctiv

H. menţine echilibrul între sinteza şi liza matricei extracelulare

I. produce componente ale matricei extracelulare amorfe

J. realizează exclusiv sinteza matricei extracelulare

114. Compartimentul tisular al sistemului mononuclear fagocitar

este reprezentat prin:

A. PMN nazofile

B. PMN eozinofile

C. celulele Kupffer hepatice

D. macrofagele organelor limfopoetice (splină, limfoganglioni)

E. plasmocitele

F. histiocitele sau macrofagele ţesutului conjunctiv

G. monocitele

H. osteoclastele țesutului osos

I. PMN neutrofile

J. macrofagele pulmonare

115. Macrofagul:

A. este un limfocit B activat

B. se identifică în două stadii diferite în raport cu activitatea

metabolică

C. este foarte ușor de diferențiat de fibroblast

D. prezintă o citoplasmă bazofilă sau acidofilă (în raport cu stadiul

functional al celulei)

E. este a doua celulă, ca frecvență în conjunctiv, după fibroblast-

fibrocit

F. este o celulă aplatizată

G. inactiv, prezintă o formă neregulată, citoplasmă omogenă, nucleu

central hipercromatic

H. are diametru de 100 μm

 I. în activitate, este o celulă stelată, cu numeroase prelungiri,
citoplasmă cu vacuole cu material endogen și exogen, nucleu
indentat, reniform

J. este o celulă lipsită de organite celulare

116. Țesutul conjunctiv lax de tipul “corion de apărare” se

caracterizează prin:

A. prezența de numeroase capilare

B. localizarea în tractul respirator

C. prezența de numeroase celule implicate în apărare: macrofage,

limfocite, plasmocite și mastocite

D. localizarea în tractul digestiv

E. prezența exclusivă a celulor de tip fibroblast

F. prezența unor celule cu indice mitotic ridicat

G. localizarea la nivelul endometrului

H. absența celulelor implicate în apărare

I. localizarea sub epiteliul de tapetare a organelor cavitare

J. predominanța fibre de colagen

117. Țesutul conjunctiv lax de tipul “citogen” se caracterizează

prin :

A. prezența a numeroase celule de tip fibroblast

B. prezența a numeroase celule implicate în apărare: macrofage,

limfocite, plasmocite și mastocite

C. prezența unor celule cu indice mitotic ridicat

D. localizarea în endometru, sub epiteliul de tapetare a cavității

uterine

E. prezența unor celule cu indice mitotic scăzut

F. dispunerea în jurul glandelor endometriale

G. localizarea în endometru, sub muscularis mucosae

H. hormodependență

I. localizarea în tractul digestiv

 J. localizarea în tractul respirator

118. Mastocitul:

A. este o celulă identificabilă în microscopie optică prin colorațiile

Sudan III, Sudan IV, Scharlach

B. prezintă un nucleu central, sferic

C. este o celulă ușor de identificat în microscopie optică, colorația

de rutină HE

D. este o celulă mare, cu diametru de aproximativ 100 µm

E. este o celulă identificabilă în microscopie optică prin colorații

metacromatice

F. prezintă în citoplasmă o incluzie lipidică unică

G. este o celulă greu de identificat în microscopie optică, colorația

de rutină HE

H. prezintă citoplasmă bazofilă, cu numeroase granule

I. prezintă în citoplasmă multiple incluzii lipidice care conferă un

aspect spumos

J. este o celulă rotundă sau ovală, cu diametru de 20-30 µm

119. Varianta fibrilară a țesutului conjunctiv elastic:

A. este localizată la nivelul ligamentului suspensor al penisului

B. prezintă fibre elastice dispuse compact, alcătuind tunici

C. prezintă fibre elastice care formează membrane elastice

fenestrate

D. prezintă fibrele elastice care formează uneori fascicule fine

E. este localizată la nivelul ligamentului galben al coloanei

vertebrale

F. este localizată la nivelul laminei proprie a mucoasei vezicii

urinare

G. prezintă fibre elastice individualizate

H. este localizată la nivelul dermului papilar (superficial) al pielii

I. este localizată la nivelul septurilor interalveolare pulmonare

 J. este localizată la nivelul vaselor sanguine elastice (tunica medie
a peretelui)

120. Varianta lamelară a țesutului conjunctiv elastic:

A. este localizată la nivelul laminei proprie a mucoasei vezicii

urinare

B. este localizată la nivelul vaselor sanguine elastice (tunica medie

a peretelui)

C. prezintă fibre elastice care formează membrane elastice

fenestrate

D. este localizată la nivelul dermului papilar (superficial) al pielii

E. prezintă fibre elastice individualizate

F. este localizată la nivelul septurilor interalveolare pulmonare

G. este localizată la nivelul ligamentului galben al coloanei

vertebrale

H. prezintă fibre elastice dispuse compact, alcătuind tunici

I. este localizată la nivelul ligamentului suspensor al penisului

J. prezintă fibre elastice care formează uneori fascicule fine

121. Țesutul muscular striat scheletic:

A. este alcătuit din celule individualizate, mononucleate, cu

extremități bi sau trifide

B. este inervat de sistemul nervos somatic

C. realizează contracţii involuntare, tprintr-un sistem intrinsec,

generator de contracţii ritmice

D. este alcătuit din celule musculare multinucleate, de formă

cilindrică, foarte alungite

E. histogenetic, derivă din mezodermul paraxial

F. asigură mişcări voluntare la nivelul scheletului axial şi al

membrelor

G. se caracterizează prin absența unui aranjament repetitiv ordonat

al filamentelor subțiri și groase de-a lungul citoplasmei celulelor

H. inervația este asigurată de sistemul nervos autonom

 I. histogenetic, derivă din ectoderm

J. menţine postura şi poziţia corpului

122. Țesutul muscular striat scheletic este localizat la nivelul:

A. muşchiului erector al firului de păr

B. laringelui

C. vilozităţilor intestinale, central, alcătuind muşchiul Brücke

D. sfincterului anal intern

E. scheletului

F. stromei unor organe compacte (de exemplu prostata)

G. sfincterului uretral extern

I. muşchiului constrictor al pupilei

J. tubului digestiv (cavitate orală, obraji, faringe, ½ superioară

esofag, sfincter anal extern)

123. În microscopie optică, celula musculară striată scheletică se

caracterizează prin:

A. structuri punctiforme, corespunzătoare miofibrilelor, grupate în

mici arii dispersate în sarcoplasmă (câmpurile lui Cohnheim), în
secțiune transversală

B. formă cilindrică (cu capetele uşor rotunjite) în secţiune

longitudinală şi poligonală în secţiune transversală

C. citoplasma omogenă, acidofilă, lipsită de striaţii

D. nuclei multipli (20-40 nuclei/cm lungime), situaţi periferic, la

intervale regulate

E. aspect de dublă striaţie (longitudinală şi transversală) a

citoplasmei, în secţiune longitudinală

F. prezența de joncţiuni înalt specializate: discuri intercalare

G. formă aproximativ cilindrică alungită, cu extremităţi bi sau trifide

H. o peliculă fină de ţesut conjunctiv lax, numită epimisium, care

înconjoară celula

I. nucleu unic, situat central

 J. prezența de miofibrilele - structuri cilindrice în aranjament
ordonat, paralele între ele, vizibile MO sub formă de striaţii
longitudinale foarte discrete

124. Ultrastructural, în microscopie electronică, celula musculară

striată scheletică se caracterizează prin:

A. organizarea actinei sub formă de filamente subțiri

B. prezența de miofilamente contractile, în care constituentele

principale sunt actina şi miozina

C. prezența sarcomerelor

D. contactul dintre tubii T și reticulul sarcoplasmatic realizat în

ansambluri numite diade

E. organizarea miozinei sub formă de filamente groase

F. prezența de proteine reglatoare: actina și miozina

G. un raport între filamentele de actină şi miozină de 6/1

H. prezența de molecule de actină, fiecare moleculă alcătuită din

două lanțuri polipeptidice grele și din 4 lanțuri ușoare

I. prezența de proteine contractile: troponina și tropomiozina

J. o cantitate de calciu intracelular mai mică în comparație cu celula

musculară striată cardiacă

125. Contracţia celulei musculare striate scheletice presupune:

A. scurtarea sarcomerului cu 20-50%

B. o scădere importantă a concentraţiei ionilor de calciu în

sarcoplasma

C. consum energetic, sursa fiind glicogenul

D. contracţia (scurtarea) simultană şi completă a tuturor miofibrilelor

din sarcomerele implicate (conform legii “totul sau nimic”)

E. mascarea actinei de către complexul tropomiozină-troponină

F. cuplaj excitaţie-contracţie, declanşat în momentul în care un

impuls nervos ajunge la nivelul plăcii motorii

G. consum energetic, sursa fiind ATP-ul

 H. cuplaj excitație-contracţie fără implicarea reticulului
sarcoplasmatic și a tubilor T

I. un mecanism de alunecare (glisare) a filamentelor subţiri de

actină printre filamentele groase de miozină

J. un mecanism de alunecare (glisare) a filamentelor groase de

miozină printre filamentele subțiri de actină

126. Ultrastructural, celula musculară striată cardiacă se

caracterizează prin:

A. sarcoplasmă redusă, cu puțină mioglobină

B. filamentele contractile care nu formează miofibrile

C. sarcoplasmă abundentă, cu multă mioglobină

D. joncțiuni specifice numite discuri intercalare

E. miofibrile aranjate neuniform

F. incluzii de glicogen și granule de lipofuscină, abundente la

persoane tinere

G. prezența de proteine reglatoare: actina și miozina

H. mitocondrii numeroase, orientate longitudinal

I. incluzii de glicogen și granule de lipofuscină, abundente în

special la vârstnici

J. prezența de proteine contractile: troponina și tropomiozina

127. În microscopie optică, celula musculară striată cardiacă se

caracterizează prin:

A. este o celulă individualizată, mononucleată

B. se organizează histoarhitectonic în coloane celulare

anastomozate în reţea plexiformă

C. se organizează histoarhitectonic în straturi sau tunici suprapuse

D. prezența de nuclei multipli, situaţi periferic

E. are formă aproximativ cilindrică alungită, cu extremităţi bi sau

trifide

F. prezintă joncţiuni înalt specializate: discuri intercalare (strii

scalariforme)
 G. dimensiuni mai mari ale cardiomiocitelor atriale comparativ cu
cele ale cardiomiocitelor ventriculare

H. se organizează histoarhitectonic în grupe/fascicule înconjurate

de epimisium

I. are citoplasma acidofilă, cu striaţii caracteristice

J. prezența de nuclei multipli, situaţi central

128. Țesutul muscular striat scheletic este localizat în:

A. sfincterul anal extern

B. sfincterul anal intern

C. glob ocular - mușchii extrinseci

D. miocard

E. glob ocular - mușchii intrinseci

F. esofag ½ superioară

G. sfincterul uretral extern

H. vilozități intestinale

I. sfincterul uretral intern

J. cavitatea orală

129. În microscopie optică, celula musculară netedă se

caracterizează prin:

A. aspect alungit, zonă centrală proeminentă şi extremităţi efilate

(celulă fuziformă)

B. nuclei multipli, situaţi periferic

C. aspect de dublă striaţie (longitudinală şi transversală) a

citoplasmei, în secţiune longitudinală

D. formă aproximativ cilindrică, cu extremităţi bi sau trifide

E. citoplasma omogenă, acidofilă, lipsită de striaţii

F. prezența de joncţiuni înalt specializate: discuri intercalare (strii

scalariforme)

G. organizare histoarhitectonică în coloane celulare anastomozate

 H. dimensiuni mai mici comparativ cu celula musculară striată
scheletală

I. prezența periferică a unei structuri de tipul membranei bazale,

numită lamina externa

J. nucleu unic, alungit, uneori bastoniform, central, cu nucleoli

130. Țesutul muscular neted este localizat în:

A. muşchiul erector al firului de păr

B. treimea superioare a tunicii musculare a esofagului

C. miocard

D. centrul vilozităţilor intestinale (muşchiul Brücke)

E. mușchii posturali

F. tunicile circulară și longitudinală ale tubului digestiv, de la

treimea medie a esofagului până la nivelul sfincterului anal intern

G. stroma unor organe compacte (prostata)

H. sfincterul uretral extern

I. sfincterul anal extern

J. muşchiul constrictor al pupilei

131. Organizarea histoarhitectonică a țesutului muscular striat

scheletal implică:

A. organizare plexiformă

B. epimisiumul este un ţesut conjunctiv dens semiordonat

C. fiecare celulă musculară dintr-un fascicul este înconjurată de

endomisium

D. fiecare fascicul dintr-o structură musculară este tapetat de

perimisium

E. fiecare celulă musculară dintr-un fascicul este înconjurată de

epimisium

F. fiecare fascicul dintr-o structură musculară este tapetat de

endomisium

G. toate fasciculele care formează o structură musculară sunt

tapetate periferic de epimisium
 H. toate fasciculele care formează o structură musculară sunt
tapetate periferic de perimisium

I. endomisiumul este o peliculă fină de ţesut conjunctiv lax

J. epimisiumul este o peliculă fină de ţesut conjunctiv lax

132. Sinapsa neuro-musculară:

A. include un buton terminal care conține mitocondrii și vezicule cu

acetilcolină

B. se mai numește și placă motorie

C. prezintă trei componente: terminaţia axonală, fanta sinaptică şi

membrana celulei musculare

D. include un buton terminal care butonul terminal conține

mitocondrii și vezicule cu adrenalină

E. include o terminație axonală învelită doar de teaca Schwann

F. se mai numește și placă desmozomală

G. se mai numește și placă terminală

H. se mai numește și placă senzitivă

I. include o terminație axonală care este învelită de teaca de

mielină și de teaca Schwann

J. este specifică inervației musculaturii netede

133. Sarcomerul:

A. reprezintă teritoriul cuprins între două linii Z

B. este unitatea morfo-funcțională a celulei musculare striate

C. este unitatea morfo-funcţională a celulei musculare netede

D. este alcătuit din două discuri A și două hemidiscuri I

E. este alcătuit din două hemidiscuri I de o parte și de alta a unui

disc A central

F. este responsabil de elasticitatea fibrei musculare netede

G. reprezintă teritoriul cuprins între două linii M

H. prezintă linia Z în mijlocul discului A central

 I. prezintă linia M situată în mijlocul discului A central

J. prezintă linia Z în mijlocul discului I

134. În microscopie optică, celula musculară striată cardiacă se

caracterizează prin:

A. formă cilindrică, cu extremități bi sau trifide

B. dispunere în coloane celulare ce formează o rețea plexiformă

C. dimensiuni mai mari la nivel ventricular comparativ cu cele de la

nivel atrial

D. dispunere în fascicule suprapuse

E. prezența a doi nuclei excentrici

F. dublă striație citoplasmatică vizibilă în secțiune transversală

G. prezența de joncțiuni intercelulare evidențiabile prin colorare cu

albastru alcian și PAS

H. prezența unui nucleu unic, central

I. prezența epimisiumului

J. prezența de joncțiuni intercelulare evidențiabile prin colorare cu

hematoxilină ferică

135. Celulele musculare netede se dispun:

A. în fascicule – la nivelul limbii

B. în benzi inelare – muşchiul constrictor al pupilei

C. în fascicule – muşchiul erector al firului de păr

D. în tunici concentrice – sfincterul anal intern

E. izolat – în stroma prostatei

F. în coloane celulare ce formează o rețea plexiformă – cord

G. izolat – în treimea superioară a esofagului

H. în fascicule delicate – în mușchiul lui Brucke

I. în tunici concentrice – vase sangvine

J. în fascicule – mușchii oculomotori

136. Celula musculara striată cardiacă prezintă:

A. aranjament neordonat al miofilamentelor contractile

B. aranjament ordonat al miofilamentelor contractile

C. sarcoplasmă cu o cantitate importantă de mioglobină

D. axoplasmă

E. sarcoplasmă cu o cantitate redusă de mioglobină

F. dublă striație citoplasmatică vizibilă în secțiune longitudinală

G. sarcolemă

H. axolemă

I. miofilamente ce ocolesc nucleul unic, central

J. miofilamente ce împing nucleul unic la periferie

137. Contractilitatea celulelor musculare striate scheletale:

A. este capacitatea de a transforma energia termică în energie

mecanică

B. se realizează prin alunecarea filamentelor de miozină de-a lungul

celor de actină

C. nu necesită consum de energie

D. se realizează prin alunecarea filamentelor de actină de-a lungul

celor de miozină

E. este capacitatea de a transforma energia chimică în energie

mecanică

F. necesită prezența discurilor intercalare

G. necesită ca sursă de energie ATP

H. necesită prezenţa a două molecule proteice contractile: actina şi

miozina

I. necesită prezența mioglobinei intracitoplasmatice

J. necesită prezenţa a două molecule proteice contractile: troponina

şi tropomiozina

138. Sistemul cardiac de conducere se caracterizează prin:

 A. prezența nodulului sino-atrial

B. prezenta nodulului ventricular

C. prezența celulelor gliale

D. prezența nodulului atrio-ventricular

E. proprietatea de depolarizare spontană ritmică

F. prezența nodulului sino-ventricular

G. prezenta neuronilor

H. prezența fasciculului His

I. activitate contractilă spontană, aritmică, în absenţa impulsurilor

nervoase

J. prezența reţelei Purkinje

139. Joncțiunea mușchi-tendon:

A. prezintă endomisiumul în continuitate cu peritenoniumul intern

B. prezintă endomisiumul în continuitate cu peritenoniumul extern

C. prezintă perimisiumul în continuitate cu peritenoniumul intern

D. are rol în controlul forţelor contractile implicate în mişcare

E. se caracterizează printr-o relaţie de contiguitate între fibrele

musculare şi fibrele tendinoase

F. prezintă epimisiumul în continuitate cu peritenoniumul extern

G. se mai numește joncțiune mio-tendinoasă

H. se caracterizează printr-o relaţie de discontinuitate între fibrele

musculare şi fibrele tendinoase

I. are rol în controlul forţelor contractile implicate în peristaltism

J. se mai numește fus neuro-muscular

140. Țesutul muscular:

A. este format din condrocite

B. este format din celule numite miocite

 C. are origine din mezodermul splanhnic, adiacent tubului cardiac
primitiv– tipul neted

D. are origine din mezodermul splanhnic, adiacent tubului cardiac

primitiv– tipul striat cardiac

E. prezintă ca proprietate principală contractilitatea

F. are origine din mezodermul paraxial – tipul striat cardiac

G. are origine din mezodermul splanhnic, adiacent intestinului

primitiv – tipul neted

H. are origine din mezodermul splanhnic, adiacent intestinului

primitiv – tipul striat scheletal

I. prezintă ca proprietate principală elasticitatea

J. are origine din mezodermul paraxial – tipul striat scheletal

141. Celula musculară netedă:

A. prezintă multipli nuclei rotunzi, periferici, în secțiune transversală

B. se mai numește și cardiomiocit

C. are formă cilindrică în secțiune transversală

D. prezintă dublă striație în secțiune longitudinală

E. prezintă nucleu rotund central în secțiune transversală

F. în secțiune longitudinală, extremităţi efilate vin în contact cu

porţiunile centrale, dilatate, ale celulelor supra și subiacente

G. nu prezintă nucleu în secțiune transversală, dacă zona

secţionată corespunde extremităţilor efilate

H. are formă rotund - ovalară în secțiune transversală

I. este fuziformă în secțiune longitudinală

J. prezintă extremităţi bi sau trifide, în secțiune longitudinală

142. În timpul contracției celulei musculare striate scheletale se

realizează:

A. glisarea filamentelor de actină printre cele de miozină

B. scurtarea sarcomerelor cu 20-50%

C. alungirea sarcomerelor cu 20-50%

 D. apropierea capetelor libere ale filamentelor de actină de linia M

E. apropierea liniilor Z ale sarcomerelor

F. dublarea dimensiunilor zonei H

G. glisarea filamentelor de miozină printre cele de actină

H. îndepărtarea capetelor libere ale filamentelor de actină de linia M

I. îndepărtarea liniilor Z

J. dispariția zonei H

143. Ultrastructural, celula musculară striată cardiacă include în

citoplasmă:

A. acid hialuronic

B. keratohialină

C. keratină

D. tropomiozină (proteină reglatoare)

E. troponină (proteină reglatoare)

F. mioglobină

G. eleidină

H. filamente de actină (moleculă contractilă)

I. uroplakine

J. filamente de miozină (moleculă contractilă)

144. Ultrastructural, celula musculară striată scheletală conține:

A. corpii Nissl

B. placa desmozomală

C. fagolizozomi

D. reticulul sarcoplasmatic

E. neurofibrile

F. sarcomerele

G. complexul Golgi
 H. granule de zimogen

I. mitocondriile

J. tubii T

145. Clasificarea fibrelor musculare striate scheletale în fibre roșii,

albe și intermediare se face în raport de:

A. cantitatea de mielină

B. numărul de mitocondrii

C. caracteristicile ATP-azei miofibrilare

D. cantitatea de hemoglobină

E. intensitatea contracției

F. tipul de joncțiuni intercelulare

G. durata contracție

H. proprietatea de plasticitate

I. cantitatea de mioglobină

J. tipul de citoschelet

146. Celula musculara netedă prezintă:

A. citoplasma omogenă, bazofilă, cu dublă striație

B. extremități bi sau trifide

C. extremităţi efilate și o zonă centrală proeminentă (fuziformă)

D. sarcoplasmă

E. sarcolemă

F. citoplasma omogenă, acidofilă, lipsită de striaţii

G. axolemă

H. o structură periferică de tipul membranei bazale - lamina externa

I. celule satelit asociate între sarcolemă și lamina externa

J. axoplasmă

147. Miofibrilele din fibra musculară striată scheletală:

 A. în microscopie optică, conferă aspect de dublă striație pe
secțiune transversală

B. sunt implicate în mecanismul contracției

C. în microscopie optică, apar ca structuri punctiforme în secțiune

transversală - câmpurile lui Cohnheim

D. sunt în număr redus în sarcoplasmă

E. prezintă un aranjament dezordonat în sarcoplasmă

F. în microscopie optică, conferă aspect de dublă striație în

secțiune longitudinală

G. în microscopie electronică, realizează o alternanță de benzi clare

și întunecate

H. sunt în număr de câteva mii

I. ocolesc nucleul situat central

J. sunt implicate în procesul de sinteză proteică

148. Mușchii striați scheletali realizează:

A. deglutiția

B. mișcările buzelor

C. mișcările voluntare ale globului ocular

D. evacuarea vezicii urinare

E. contracțiile ritmice ale miocardului

F. constricția pupilei

G. peristaltismul intestinal

H. contracțiile uterine

I. articularea cuvintelor

J. mișcări voluntare ale scheletului axial și ale membrelor

149. Ultrastructural, celula musculara striată scheletală conține:

A. filamente contractile – tropomiozină și troponină

B. proteine necontractile – aproximativ 75% din totalul proteic al

celulei
 C. proteine ce leagă labil oxigenul - mioglobină

D. filamente necontractile – actina și miozina

E. filamente contractile de miozină

F. proteine reglatoare – tropomiozina și troponina

G. proteine ce leagă labil oxigenul - hemoglobină

H. filamente necontractile – aproximativ 25% din totalul proteic al

celulei

I. filamente contractile de actină

J. filamente specifice citoscheletului – actina și tropomiozina

150. Funcțiile țesutului nervos sunt:

A. conductibilitatea

B. realizarea de conexiuni cu alte țesuturi

C. suport și nutriție pentru celelalte țesuturi

D. integrarea şi coordonarea răspunsului faţă de stimulii

recepţionaţi, pe care îi transformă în potenţial electric generator
de impuls nervos

E. comunicarea intercelulară prin joncţiuni particulare numite nexus

F. recepţia, prelucrarea, stocajul şi transportul informaţiei din

exterior şi din interior

G. contractilitatea

H. excitabilitatea

I. comunicarea intercelulară prin joncţiuni particulare numite

sinapse

J. capacitatea de transformare a impulsului nervos în potențial

electric

151. În cadrul sistemului nervos periferic, celula Schwann:

A. se mai numește și celulă Ranvier

B. formează teaca de mielină a fibrelor nervoase amielinice

C. acoperă în întregime toată lungimea unui axon

 D. facilitează, prin teaca Schwann și teaca de mielină, conexiunea
directă a axonului cu mediul extern

E. are nucleu alungit

F. prezintă organite celulare în număr redus în citoplasmă

G. formează în jurul axonului teaca de mielină prin înfăşurarea

membranei celulare în multiple spirale

H. are formă aplatizată, dimensiuni medii

I. formează teaca de mielină a fibrelor nervoase nude

J. realizează un jgheab pentru fibra nervoasă

152. Neuronii se caracterizează prin:

A. organitele considerate specifice sunt mitocondriile și miofibrilele

B. sunt unitățile morfo-funcţionale ale ţesutului nervos

C. prelungirile aferente sunt multiple și ramificate

D. prezintă capacitate de diviziune

E. structural prezintă corp celular și prelungiri citoplasmatice

F. prelungirile citoplasmatice axonale şi dendritice sunt numite

generic cilindrax

G. prelungirile eferente sunt denumite dendrite

H. prelungirile aferente sunt denumite axoni

I. prelungirile eferente sunt unice, lungi și emit colaterale

J. prelungirile citoplasmatice axonale şi dendritice sunt numite

generic pericarion

153. Neuronul:

A. nu este implicat în generarea impulsului nervos

B. prezintă nucleu cu aspect de “ochi de bufniţă”

C. prezintă prelungiri aferente – axoni și eferente - dendrite

D. prezintă un corp celular mic, denumit și axoplasmă

E. reprezintă unitatea morfo-funcţională a ţesutului nervos

 F. este o celulă de susținere în țesutul nervos

G. prezintă nucleu lenticular situat excentric

H. prezintă un corp celular cu forme și dimensiuni diferite

I. prezintă prelungiri aferente – dendrite și eferente - axoni

J. prezintă prelungiri citoplasmatice ce alcătuiesc cilindraxul

154. Ultrastructural, citoplasma corpului neuronal include ca

organite comune:

A. peroxizi și lizozomi

B. substanța tigroidă

C. microfilamente de actină

D. centrozom

E. neurofibrile

F. mitocondrii numeroase

G. miofilamente de miozină

H. reticul endoplasmatic neted

I. complex Golgi

J. corpii Nissl

155. Axonul:

A. prezintă membrană plasmatică denumită axolemă

B. prezintă o zonă de emergență denumită hil

C. prezintă citoplasmă denumită sarcoplasmă

D. prezintă membrană plasmatică denumită sarcolemă

E. preia impulsul nervos de la alte celule

F. conduce impulsul nervos de la corpul celular spre alţi neuroni

sau spre alte celule efectorii

G. reprezintă prelungirea unică eferentă a neuronilor

H. prezintă citoplasmă denumită axoplasmă

 I. reprezintă prelungirea unică aferentă a neuronilor

J. devine arborizat în punctul de emergență

156. Dendritele:

A. prezintă în punctul de emergență un diametru mai mare decât al

unui axon

B. se ramifică intens, devenind arborizate

C. preiau impulsul nervos de la celule senzoriale periferice

D. sunt prelungiri celulare eferente

E. sunt multiple, mărind substanţial suprafaţa receptorie neuronală

F. conduc impulsul nervos spre celule efectorii

G. sunt prelungiri celulare aferente

H. prezintă teacă de mielină

I. sunt acoperite de axolemă

J. păstrează dimensiunile diametrului pe toată lungimea lor,

realizând structuri cilindrice

157. Fibrele nervoase sunt:

A. mielinizate, înconjurate doar de teaca oligodendrocitară - în

sistemul nervos central

B. nude, înconjurate de keratină

C. mielinizate, înconjurate de teaca de mielină și de teaca Schwann

- în sistemul nervos periferic

D. amielinizate, lipsite de teaca de mielină, dar având teaca

Schwann

E. mielinizate, înconjurate de teaca de mielină și de teaca

oligodendrocitară - în sistemul nervos central

F. nude, lipsite de teaca de mielină şi de teaca Schwann)

G. nude, înconjurate de o teacă de astrocite

H. amielinizate, înconjurate doar teaca de mielină

I. mielinizate, înconjurate doar de teaca Schwann - în sistemul

nervos periferic
 J. prezente în sistemul nervos central și sistemul nervos periferic

158. Neuronii pseudounipolari:

A. prelungirea aferentă are rol receptor

B. transmit impulsul nervos fără a traversa corpul celular

C. prezintă iniţial o singură prelungire, care ulterior se ramifică în

două prelungiri (aferentă şi eferentă)

D. sunt localizați la nivelul mucoasei olfactive

E. prezintă o singură prelungire, de tip axonal

F. prezintă o singură prelungire, de tip dendritic

G. sunt localizați la nivelul retinei

H. ambele prelungiri conduc impulsul nervos, având rol de axoni

I. sunt localizați la nivelul mucoasei gustative

J. sunt localizaţi în ganglionii cerebrospinali

159. Teaca de mielină:

A. determină o conducere lentă a impulsului nervos

B. este absentă în fibra nervoasă amielinizată

C. lipsește la nivelul nodurilor Ranvier

D. are rol de conductor termic

E. asigură conducerea saltatorie rapidă a impulsului nervos

F. este prezentă în fibra nervoasă amielinizată

G. facilitează transmiterea impulsului nervos

H. are rol de izolator electric

I. împiedică transmiterea impulsului nervos

J. este prezentă la nivelul nodurilor Ranvier

160. Plachetele sunt caracterizate prin:

A. au formă de disc biconcav, cu margini rotunjite

B. au rol de a transporta gaze sangvine

 C. au durata medie de viaţă: 120 de zile

D. au tendinţa de a adera unele la altele

E. plasticitate

F. sunt capabile să emită pseudopode

G. sunt derivate dintr-o celulă precursoare denumită megacariocit

H. au durata medie de viaţă: 9-10 zile

I. au formă de disc biconvex, uşor alungit

J. pe frotiu apar izolate sau frecvent grupate în “ciorchini” de 4-5

plachete

161. Monocitele:

A. sunt precursoarele plasmocitelor

B. prezintă în citoplasmă granulații metacromatice cu albastru de

toluidină

C. au nucleu tipic bilobat, în “desagă”

D. au durata medie de viaţă: 120 de zile

E. au nucleu mare, central sau uşor excentric, reniform, în potcoavă

F. sunt precursoarele macrofagelor

G. ajung în ţesuturi prin diapedeză

H. cele mai mici celule de pe frotiul sanguin

I. au citoplasma bazofilă

J. sunt cele mai mari celule de pe frotiul sanguin

162. Limfocitele T sunt caracterizate prin:

A. au rol în imunitatea umorală

B. au precursori în măduva osoasă hematogenă

C. au precursori în megacariocit

D. sunt maturate la nivelul măduvei osoase hematogene

E. fenotipic sunt clasificate în limfocite T4 și limfocite T8

 F. au rol în imunitatea celulară

G. au nucleu tipic bilobat, în “desagă”

H. sunt maturate la nivelul timusului

I. sunt maturate la nivelul splinei

J. prezintă TCR, receptorul pentru antigen al celulei T

163. PMN eozinofile sunt caracterizate prin:

A. granule intracitoplasmatice mari, colorate cu eozină în roşu

strălucitor sau roşu portocaliu

B. granule lizozomale conţinând enzime cationice

C. granule intracitoplasmatice metacromatice în colorația cu

albastru de toluidină

D. nucleu mare, central sau uşor excentric, reniform, în potcoavă

E. granule intracitoplasmatice mari, intens bazofile

F. nucleu unic, rotund sau uşor indentat

G. durata lungă, până la 120 zile

H. durata scurtă de viaţă, până la 12 ore

I. nucleul tipic bilobat, în “desagă”,

J. capacitatea de a emite pseudopode

164. Sângele:

A. poate fi considerat drept un țesut conjunctiv (datorită similarităţii

structurale)

B. reprezintă aproximativ 7,5% din greutatea corporală

C. include keratină

D. include celule Kupffer

E. include fibrină

F. include plasmă

G. reprezintă aproximativ 50% din greutatea corporală

H. include elastină
 I. include elemente figurate

J. poate fi considerat drept un țesut epitelial (datorită similarităţii

structurale)

165. Hematiile:

A. au tendinţa de a adera reversibil una la alta in vitro, realizând

rulouri

B. sunt în număr de 4,5-5 milioane/mm3 la bărbaţi, 4-4,5

milioane/mm3 la femei

C. au o durata medie de viaţă de 3 zile

D. au o durata medie de viaţă de 120 de zile

E. sunt în număr de 10 milioane/mm3 la bărbaţi, 9 milioane/mm3 la

femei

F. au formă de disc biconvex

G. prezintă nucleu central

H. au culoare roşie-portocaliu pe frotiu, datorită hemoglobinei

conţinute

I. au formă de disc biconcav

J. se colorează în violet pe frotiu

166. Polimorfonuclearele neutrofile:

A. au citoplasmă bazofilă

B. prezintă granulații specifice

C. prezintă mai multe granulații specifice decât granulații

nespecifice

D. prezintă granulații nespecifice

E. prezintă nucleu tipic indentat, reniform

F. prezintă nucleu tipic bilobat, în “desagă”

G. prezintă 2-5 lobi nucleari uniţi prin punţi fine de cromatină

H. nu au nucleu

I. nu prezintă granulații citoplasmatice

 J. trec prin diapedeză în ţesutul conjunctiv

167. Polimorfonuclearele bazofile:

A. prezintă nucleu reniform, excentric

B. nu prezintă granulații citoplasmatice

C. contribuie la apărarea antibacteriană şi antiparazitară

D. prezintă nucleu lobat, în litera “S”

E. prezintă nucleu tipic bilobat, în “desagă”

F. au precursor comun cu mastocitele

G. prezintă granulaţii citoplasmatice mari, intens eozinofile

H. prezintă granulații citoplasmatice intens bazofile

I. prezintă în granulații precursori ai keratinei

J. au citoplasmă eozinofilă

168. Formula leucocitară include:

A. PMN neutrofile 0,5-1%

B. monomorfonucleare - limfocite 3-5%

C. PMN bazofile 0,5-1%

D. monomorfonucleare - monocite 5-8%

E. PMN neutrofile 55-70%

F. PMN bazofile 40-45%

G. monomorfonucleare - monocite 15-20%

H. monomorfonucleare - limfocite 20-25%

I. PMN eozinofile 3-5%

J. PMN eozinofile 55-70%

169. Leucocitele:

A. se clasifică după coloraţia granulelor în neutrofile, eozinofile și

bazofile
 B. se clasifică după forma nucleului în polimorfonucleare şi
monomorfonucleare

C. sunt în număr de 5000-9000/mm3 pe frotiu

D. migrează, prin diapedeză, din sânge în ţesuturi

E. au o durata medie de viaţă: 120 de zile

F. se clasifică după granulaţiile citoplasmatice în granulocite şi

agranulocite

G. realizează transportul oxigenului

H. iniţiază şi participă la realizarea hemostazei şi la retracţia

cheagului

I. sunt celule proprii țesutului conjunctiv

J. derivă dintr-o celulă precursoare denumită megacariocit

170. Funcţiile celulelor endoteliale sunt:

A. sinteza cuticulei

B. transport activ pentru glucoză, aminoacizi şi electroliţi

C. sinteza substanțe vasodilatatoare: endotelina

D. difuziunea simplă pentru O2 şi CO2

E. pinocitoză pentru apă, molecule mici şi proteine solubile

F. endocitoză mediată de receptori, pentru LDL

G. menţinerea unei bariere cu permeabilitate selectivă

H. sinteza de keratină

I. capacitate de diviziune care crește progresiv cu vârsta

J. sinteza de mielină

171. Arterele medii și mici se caracterizează prin:

A. nutriţia treimii interne din grosimea peretelui se realizează cu

ajutorul vasa vasorum

B. limitanta elastică internă este prezentă, evidentă

C. media conţine predominant miocite contractile

 D. media reprezintă 45-50% din grosimea peretelui

E. în segmentele declive ale corpului, intima formează pliuri (valve)

F. adventicea prezintă capacitate de metaplazie fibroelastică (în

ateroscleroză)

G. adventicea reprezintă 40-45% din grosimea peretelui

H. adventicea reprezintă 5% din grosimea peretelui

I. intima este alcătuită din endoteliu şi ţesut subendotelial

J. limitanta elastică internă este absentă

172. Capilarele sanguine se caracterizează prin:

A. capilarele de tip barieră prezintă celule endoteliale cu joncţiuni

intercelulare de tip desmozomi

B. capilare de tip II (capilare fenestrate) sunt localizate în ficat

C. capilarele de tip I (capilare continui) sunt localizate în ficat

D. capilarele de tip barieră prezintă celule endoteliale cu joncţiuni

intercelulare de tip occludens

E. capilare de tip III (capilare sinusoide) sunt localizate în ţesutul

nervos şi în timus

F. capilarele de tip II prezintă celule endoteliale cu pori sau

fenestraţii în citoplasmă

G. capilarele de tip III (capilare sinusoide) prezintă celule endoteliale

discontinue, dispuse pe o MB fragmentată

H. capilarele de tip I (capilare continui) prezintă celule endoteliale cu

joncţiuni intercelulare, dispuse pe o MB continuă

I. capilarele de tip barieră prezintă membrană bazală discontinuă

J. sunt formate din epiteliu simplu scuamos (endoteliu)

173. Structura generală a vaselor include:

A. limitanta elastică internă (numai la artere)

B. endomisium

C. perimisium

D. adventicea
 E. endotenonium

F. epimisium

G. media (absentă la capilare)

H. mezoteliu

I. țesut subendotelial (absent la vasele de calibru redus)

J. endoteliu

174. Endoteliul:

A. este format din celule cu durată medie de viaţă de 1 zi

B. are înălțime invers proporțională cu calibrul vasului

C. este format din celule cubice, dispuse cu axul lung în direcția de

scurgere a sângelui

D. are un indice mitotic redus

E. are un indice mitotic crescut

F. este format din celule alungite, dispuse cu axul lung în direcția

de scurgere a sângelui

G. este format celule cu durată medie de viaţă de 3-6 luni

H. este un epiteliu simplu scuamos

I. are înălțime proporțională cu calibrul vasului

J. este un epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat

175. Stratul subendotelial al arterelor:

A. poate include macrofage migrate

B. conţine miocite cu fenotip dual, contractil şi secretor

C. conţine keratinocite cu fenotip dual, contractil şi sintetizant de

keratină

D. este format din ţesut conjunctiv dens ordonat

E. prezintă celule musculare netede contractile responsabile de

îngustarea lumenului

F. este un țesut muscular striat scheletal

 G. conține celule miointimale joncționate cu endoteliul

H. poate include adipocite migrate

I. conține celule miointimale joncţionate prin desmozomi cu fața

apicală a endoteliului

J. este format din ţesut conjunctiv lax

176. Media arterelor medii și mici:

A. prezintă capacitate de metaplazie fibroelastică (în ateroscleroză)

B. reprezintă 10-15% din grosimea peretelui

C. conţine predominant fibre de reticulină, dispuse în 10-40 de

pături concentrice

D. este alcătuită din țesut conjunctiv dens semiordonat

E. conţine predominant miocite contractile, dispuse în 10-40 de

pături concentrice

F. este alcătuită din țesut conjunctiv dens ordonat

G. prezintă miocite secretorii, care produc matricea extracelulară

H. realizează o contracţie tonică prin care se menţine diametrul

luminal constant

I. este alcătuită din celule endoteliale

J. reprezintă 45-50% din grosimea peretelui

177. Arteriola:

A. se ramifică în vase de tip limfatic

B. prezintă un diametru de 10-100 μm

C. prezintă un diametru de peste 2 cm

D. se ramifică în venule postcapilare

E. are rol în realizarea rezistenţei periferice, determinând tensiunea

arterială diastolică

F. se ramifică în 2-3 metarteriole, cu diametru mai redus

G. prezintă exclusiv limitantă elastică externă (LEE)

 H. prezintă structură similară arterelor de tip elastic, având doar 3-5
lamele elastice fenestrate

I. prezintă exclusiv limitantă elastică internă (LEI)

J. prezintă structură similară arterelor de tip muscular, având doar

3-5 pături musculare

178. Vasele limfatice:

A. converg către arterele pulmonare

B. sunt reprezentate de venule postcapilare

C. sunt prezente în sistemul nervos

D. străbat limfoganglionii, cu rolul de a filtra limfa

E. au rolul de a colecta excesul de fluid tisular (limfa)

F. converg către ductul toracic și ductul limfatic drept

G. sunt absente în sistemul nervos

H. sunt reprezentate de structuri de tip glomus

I. sunt reprezentate de capilare limfatice periferice, vase limfatice și

ducte limfatice

J. sunt absente în limfoganglioni

179. Aparatul cardio-vascular include:

A. compartimentul de colectare şi retur la inimă, reprezentat de

artere

B. compartimentul de colectare a limfei, reprezentat de venule

postcapilare

C. compartimentul microcirculaţiei

D. compartimentul de distribuţie a sângelui, reprezentat de artere

E. compartimentul de distribuţie a sângelui, reprezentat de vene

F. compartimentul central, reprezentat de patul capilar

G. compartimentul macrocirculaţiei

H. compartimentul de colectare şi retur la inimă, reprezentat de

vene
 I. compartimentul central, reprezentat de inimă

J. compartimentul de colectare a limfei şi drenaj spre vene,

reprezentat de vasele limfatice

180. Timusul:

A. este organizat în pseudolobuli, fiecare prezintând corticală și

medulară

B. este un organ limfoid periferic (secundar)

C. este organizat în pulpă albă și pulpă roșie

D. prezintă vascularizație exclusiv limfatică

E. prezintă septuri incomplete

F. prezintă capsulă, stromă și parenchim

G. este organizat în corticală superficială și corticală profundă

H. produce limfocite T

I. este un organ limfoid central (primar)

J. produce limfocite B

181. Timusul:

A. prezintă, în fiecare pseudolobul, o zonă medulară intens

eozinofilă

B. este organizat în zonă corticală superficială și zonă corticală

profundă

C. prezintă o capsulă conjunctivă periferică

D. prezintă corpusculi Hassal distribuiți în corticală

E. este organizat în pseudolobuli (lobuli incompleți)

F. prezintă histoarhitectonic pulpa roșie și pulpa albă

G. prezintă, în fiecare pseudolobul, o zonă corticală intens bazofilă

H. prezintă, în fiecare pseudolobul, o zonă corticală palid bazofilă

I. prezintă, în fiecare pseudolobul, o zonă medulară palid eozinofilă

J. prezintă corpusculi Hassal în zona medulară

182. Corpusculul Hassal din timus:

A. este prezent exclusiv în medulară

B. este prezent exclusiv în corticală

C. este o structură intens bazofilă

D. prezintă nuclei turtiţi, picnotici, bastoniformi

E. este organizat sub formă de lamele concentrice dispuse în “bulb

de ceapă”

F. este format din celule epiteliale reticulare stromale tip VI

G. este organizat sub formă de lamele concentrice dispuse în “spiță

de roată”

H. este o structură intens eozinofilă

I. este format din celule mioepiteliale

J. este format din celule epiteliale stromale tip I

183. Celulele epiteliale reticulare stromale (CERS) din timus:

A. tipul I are rol de barieră funcţională între corticală şi medulară

B. sunt conectate prin joncţiuni

C. prezintă corp celular aplatizat

D. în corticală, tapetează interiorul capsulei şi septurilor

E. sunt responsabile de fagocitarea limfocitelor T

F. tipul IV formează corpuscului Hassal

G. tipul VI formează corpusculul Hassal

H. secretă hormoni timici necesari maturării limfocitelor T

I. nu sunt conectate prin joncțiuni

J. prezintă un corp celular stelat

184. Limfonodul:

A. prezintă caracteristic noduli (foliculi) limfoizi cu centru germinativ

B. prezintă caracteristic venule cu endoteliu înalt

 C. prezintă caracteristic pulpă albă și pulpă roșie

D. nu prezintă venule cu endoteliu înalt

E. prezintă corticală superficială denumită paracorticală

F. nu prezintă sinusuri limfatice

G. prezintă corticală profundă denumită paracorticală

H. prezintă caracteristic corpusculi Hassal

I. prezintă caracteristic 4 sinusuri limfatice

J. prezintă corticală superficială

185. Limfonodul:

A. prezintă stromă citofibrilară

B. nu prezintă venule cu endoteliu înalt

C. prezintă în parenchim numeroase cripte epiteliale

D. prezintă stromă de natură epitelială

E. prezintă capsulă, stromă și parenchim

F. este un organ limfoid central (primar)

G. prezintă un sistem limfatic sinusoidal bine dezvoltat

H. prezintă zone T-dependente și zone T-independente

I. este un organ limfoid periferic (secundar)

J. prezintă numeroși corpusculi Hassal

186. Care dintre următoarele afirmații referitoare la amigdale sunt

adevărate:

A. amigdala faringiană/adenoidă este localizată pe peretele superior

al faringelui

B. amigdalele palatine sunt localizate pe ambele părți ale faringelui

și între arcurile palatofaringian și palatoglos

C. amigdala linguală este localizată la baza limbii

D. sunt asociate tubului digestiv

E. sunt localizate în ileon

 F. sunt localizate în esofag

G. sunt localizate în apendicele ileo-cecal

H. sunt localizate în orofaringe

I. amigdala linguală este localizată la nivelul palatului moale

J. amigdalele palatine sunt localizate la baza limbii

187. Amigdalele palatine:

A. sunt constituite din acumulări dense de țesut limfoid

B. prezintă în profunzime o hemicapsulă conjunctivă, care le

delimitează de structurile adiacente

C. sunt tapetate de epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat

D. nu prezintă cripte

E. sunt situate la nivelul mucoasei laringelui

F. prezintă o capsulă conjunctivă care delimitează complet

parenchimul (??)

G. sunt situate la nivelul mucoasei esofagului

H. sunt tapetate de epiteliu stratificat scuamos keratinizat subțire

I. prezintă pe suprafață invaginări ale epiteliului numite cripte

J. sunt situate la nivelul mucoasei, în orofaringe, între arcurile

palatofaringian și palatoglos

188. Țesutul limfoid asociat mucoaselor (MALT):

A. este localizat la nivelul submucoasei peretelui tubului digestiv

(GALT)

B. este localizat la nivelul laminei propria a căilor respiratorii (BALT)

C. este localizat la nivelul submucoasei peretelui tractului

genitourinar

D. este constituit din aglomerări dense de țesut limfoid încapsulat

E. are rol de organ limfoid central (primar)

F. este localizat la nivelul laminei propria a tubului digestiv (GALT)

 G. este localizat la nivelul submucoasei peretelui căilor respiratorii
(BALT)

H. este localizat la nivelul laminei propria a tractului genitourinar

I. are rol de organ limfoid periferic (secundar)

J. este constituit din aglomerări dense de țesut limfoid neîncapsulat

189. Amigdala faringiană:

A. este localizată pe peretele postero-superior al nazofaringelui, la

nivelul liniei mediane

B. este constituită din țesut limfoid organizat sub formă de noduli

(foliculi) limfoizi și infiltrat limfocitar difuz

C. este tapetată de o mucoasă intens plicaturată care formează

numeroase falduri, intens infiltrate cu limfocite

D. este delimitată de o capsulă conjunctivă densă continuă

E. nu prezintă cripte

F. prezintă numeroase cripte

G. este tapetată de un epiteliu pseudostratificat ciliat

H. este localizată pe peretele postero-superior al cavității orale

I. este tapetată de un epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat

J. este tapetată de un epiteliu stratificat scuamos keratinizat subțire

190. Țesutul limfoid asociat mucoaselor (MALT) este constituit din:

A. aglomerări de țesut limfoid difuz asociat pancreasului endocrin

B. aglomerări de țesut limfoid difuz asociat suprarenalei

C. aglomerări de țesut limfoid difuz asociat mucoasei ileonului (plăci

Peyer)

D. aglomerări de țesut limfoid difuz asociat pielii (SALT)

E. aglomerări de țesut limfoid ce constituie inelul amigdalian al lui

Waldeyer

F. aglomerări de țesut limfoid difuz asociat glandelor salivare (??)

G. aglomerări de țesut limfoid difuz asociat tiroidei

 H. aglomerări de țesut limfoid difuz asociat mucoasei apendicelui
ileo-cecal

I. aglomerări de țesut limfoid difuz asociat ficatului

J. aglomerări de țesut limfoid difuz asociat mucoasei căilor

respiratorii (BALT)

191. Tiroida:

A. este formată din capsulă, stromă și parenchim

B. este o glandă exocrină

C. prezintă modalitate de organizare de tip folicular

D. prezintă organizare fasciculată

E. prezintă celule foliculare

F. prezintă mucoasă și submucoasă

G. prezintă organizare glomerulară

H. prezintă celule parafoliculare

I. prezintă coloid folicular

J. prezintă celule principale și oxifile

192. Foliculul tiroidian:

A. este tapetat de tireocite dispuse pe mai multe straturi

B. conține în interior tireoglobulina (coloid tiroidian)

C. prezintă dimensiuni identice în raport de starea de funcționalitate

D. conține în interior glicozaminoglicani sulfatați

E. prezintă dimensiuni diferite în raport de starea de funcționalitate

F. este tapetat de celule foliculare (tireocite) cu înălțime identică

indiferent de starea de funcționalitate

G. este tapetat de celule foliculare (tireocite) cu înălțime diferită în

raport de starea de funcționalitate

H. prezintă capsulă

I. este o cavitate sferică sau ovalară

 J. este tapetat de celule foliculare (tireocite) dispuse pe un singur
strat

193. Tireocitul:

A. prezintă nucleu bastoniform

B. este denumit și celulă foliculară

C. prezintă citoplasmă intens acidofilă

D. este considerat celula principală a tiroidei

E. tapetează foliculul tiroidian

F. sintetizează calcitonină

G. prezintă nucleu rotund, sferic

H. este considerat celula oxifilă a a tiroidei

I. este considerat celula parafoliculară a tiroidei

J. prezintă citoplasmă bazofilă

194. Coloidul folicular:

A. este sintetizat de celulele oxifile

B. este modalitatea de stocare extracelulară a tiroxinei

C. este intens bazofil

D. este intens eozinofil

E. este modalitatea de stocare intracelulară a tiroxinei

F. se mai numește tireoglobulina

G. este sintetizat de tireocite

H. este localizat în interiorul foliculului tiroidian

I. se mai numește tri-iodotironina

J. este localizat în exteriorul foliculului tiroidian

195. Celulele parafoliculare:

A. se mai numesc celule C

B. secretă T4
 C. prezintă dimensiuni mai mari comparativ cu tireocitele

D. se mai numesc celule clare

E. au origine din crestele neurale

F. sunt localizate între tireocite sau între foliculi tiroidieni

G. secretă T3

H. sunt organizate în cordoane celulare

I. prezintă dimensiuni mai mici comparativ cu tireocitele

J. sunt organizate în rețea

196. Paratiroidele:

A. sunt responsabile de sinteza de tiroxină

B. prezintă organizare foliculară

C. nu prezintă capilare sinusoide

D. prezintă celule parafoliculare

E. prezintă celule principale și oxifile

F. prezintă numeroase capilare sinusoide

G. prezintă ducte striate

H. sunt responsabile de sinteza de parathormon

I. intervin în metabolismul fosfo-calcic

J. prezintă modalitate de organizare cordonal reticulată compactă

197. Celulele oxifile:

A. sunt prezente până la vârsta de 4 ani

B. sunt mai puțin numeroase decât celulele principale

C. sunt mai numeroase comparativ cu celulele principale

D. au dimensiuni mai mari comparativ cu celulele principale

E. sunt absente până la vârsta de 4 ani

F. sunt celule prezente în parotidă

 G. sunt celule prezente în paratiroidă

H. au dimensiuni mai mici comparativ cu celulele principale

I. se mai numesc celule parafoliculare

J. sunt localizate printre celulele principale

198. Suprarenala:

A. prezintă medulosuprarenală formată din zona glomerulata,

fasciculata și reticulata

B. prezintă corticosuprarenală care sintetizează adrenalină și

noradrenalină

C. prezintă capsulă, stromă și parenchim

D. prezintă canale scurte

E. este formată din corticosuprarenală și medulosuprarenală

F. este foarte bine vascularizată

G. prezintă celule mioepiteliale

H. în corticosuprarenală se identifică zona glomerulata, zona

fasciculata și zona reticulata

I. este responsabilă de sinteza de hormoni steroidieni

J. corticosuprarenala și medulosuprarenala sunt două structuri

glandulare cu morfologie și funcție similară

199. Celulele din corticosuprarenală:

A. au dimensiuni mai mari comparativ cu celulele din

medulosuprarenală

B. au citoplasmă palidă

C. sintetizează adrenalină și noraderanlină

D. au dimensiuni mai mici comparativ cu celulele din

medulosuprarenală

E. au formă cilindrică, piramidală sau poliedrică

F. se mai numesc celule oxifile

G. au citoplasmă spongioasă
 H. au citoplasma intens bazofilă

I. formează insule celulare compacte (??)

J. sintetizează aldosteron, cortizon și dehidroepiandrosteron

(DHEA)

200. Celulele din medulosuprarenală:

A. se mai numesc spongiocite

B. au origine din crestele neurale

C. sintetizează parathormon

D. se mai numesc celule argentafine sau cromafine

E. sunt celule rotunde cu citoplasma bazofilă

F. sunt celule mioepiteliale

G. se mai numesc celule oxifile

H. sintetizează adrenalină și noradrenalină

I. au citoplasma clară (*este mai palida/mai colorata, *celula e clara

J. au dimensiuni mai mari comparativ cu celulele din

medulosuprarenală (*aici trebuia sa scrie: comparativ cu cele din
corticosuprarenala