Punct de Zile Săptămâni Luni Luni

referinţă calendaristice lunare

Fertilizare 266 38 8 şi ¾ 9 şi ½
UM 280 40 9 şi ¼ 10
 SĂPTĂMÂNA a V-a

•Creşterea capului depăşeşte creşterea celorlalte regiuni, fiind cauzată

de dezvoltarea rapidă a encefalului;
•Faţa ajunge în contact cu proeminenţa cardiacă;
•Al doilea arc faringian creşte şi acoperă arcurile III şi IV – formează
sinusul cervical;
•Se dezvoltă cotul şi placa palmară;
•Apar razele digitale în ziua 33
 SĂPTĂMÂNA a VI-a

•Membrele superioare prezintă o diferenţiere rapidă: cotul şi articulaţia

pumnului sunt clar vizibile;
•Membrele inferioarese dezvoltă ceva mai tarziu faţă de cele
superioare
•În jurul şanţului branhial dintre primele două arcuri, se dezvoltă nişte
proeminenţe. Şanţul devine meat acustic extern, iar proeminenţele din
jurul lui fuzionează şi formează pavilionul urechii;
•Ochii sunt vizibili datorită formării pigmentului retinian
•Capul este mult mai mare decât trunchiul şi este flectat pe
proeminenţa cardiacă
 SĂPTĂMÂNA a VII-a

•Comunicarea între intestinul primitiv şi sacul vitelin este redus la un

duct mic, pediculul vitelin;
•Ansele intestinale intră în celomul extraembrionar în porţiunea
proximală a cordonului ombilical – procesul se numeşte herniere
ombilicală fiziologică;
•Apar şanţuri între razele digitale ale plăcii palmare, indicând clar
viitoarele degete.
 SĂPTĂMÂNA a VIII-a

•Degetele mâinii sunt scurte;

•Şanţurile dintre razele digitale ale picioarelor sunt vizibile;
•Coada este încă prezentă, dar scurtă şi groasă;
•Apare plexul vascular al scalpului – formează o bandă caracteristică în
jurul capului;
 La sfârşitul perioadei embrionare:

•Produsul de concepţie are caracteristici umane, totuşi, capul este

disproporţionat de mare (aproximativ ½ din embrion).
•S-a format regiunea gâtului, iar pleoapele sunt mai evidente.
•Intestinele sunt situate înca în partea proximală a cordonului ombilical.
•La începutul săptămânii a VIII-a ochii sunt deschişi, iar la sfârşitul
săptămânii pleoapele încep să se unească prin fuziune epitelială.
•Pavilionul urechii externe are aspectul final, dar este jos situat.
•Deşi există diferenţe între organele genitale externe masculine şi
feminine, ele nu sunt suficient de evidente pentru a permite
identificarea sexului.
 SĂPTĂMÂNILE 9 – 12

•La începutul s.9 capul este ½ din lungimea fătului, pentru ca la sfârşitul
s.12 lungimea craniu-şezut să se dubleze;
•Picioarele sunt scurte cu degete mici. La sfârşitul s.12 membrele
superioare au ajuns la lungimea relativă finală; membrele inferioare nu
sunt încă aşa dezvoltate.
•Faţa este lată, ochii îndepărtaţi şi pleoapele fuzionate
•La sfârşitul perioadei apar centrele de osificare primară în craniu şi
oasele lungi
•Ansele intestinale sunt vizibile la extremitatea proximală a cordonului
ombilical până la sfârşitul s.10. La începutul s.11, ansele sunt înglobate
în abdomen.
•La începutul s.9, ficatul este sediul eritropoiezei – la sfârşitul s.12,
splina este sediul eritropoiezei
•Formarea urinii este completă în s.12, iar urina este eliminată în
lichidul amniotic.
Embrion 10 săptămâni
Fetus în vârstă de 12 săptămâni
 SĂPTĂMÂNILE 13 – 16

•Creşterea este accelerată

•Membrele inferioare cresc în lungime
•Mişcările membrelor nu sunt încă sesizate de mamă
•Osificările se accentuează; oasele sunt vizibile pe radiografie
•Ovarele sunt diferenţiate şi conţin foliculi primordiali cu ovogonii
•Fătul are aproape formă umană, ochii fiind localizaţi anterior, iar
urechile au aproape poziţia definitivă
Fetus în vârstă de 16 săptămâni
 SĂPTĂMÂNILE 17 – 20

•Creşterea este mai puţin accentuată

•Membrele inferioare ating proporţiile relative finale
•Mişcările sunt detectate de mamă (147 +/- 15 zile)
•Tegumentul fătului este acoperit de un material brânzos – vernix
caseosa – rol de protecţie a pielii
•La 20 de săptămâni, corpul este acoperit de păr fin – lanugo – ajută la
menţinerea pe piele a vernix caseosa
•Sprâncenele si părul de pe cap sunt vizibile
•Apare grăsimea brună pe gât, retrosternal şi în zona perineală. Acest
ţesut adipos este bogat în mitocondrii.
•La 18 săptămâni se formează uterul şi începe canalizarea vaginului
•Din s.20, testiculele încep coborârea.
 SĂPTĂMÂNILE 21 – 25

•Are loc o creştere substanţială în greutate

•Pielea este zbârcită, roşie, uşor translucidă – sângele este vizibil prin
capilare
•În s.21 încep mişcările rapide ale ochilor
•În s.22-23 apar mişcările de clipire
•În s.24, pneumocitele de ordin II din peretele intraalveolar pulmonar,
încep să secrete surfactant – ajută la dezvoltarea alveolelor
•Fătul este viabil prin terapie intensivă
Fetus în vârstă de 21 săptămâni
 SĂPTĂMÂNILE 26 – 29

•Supravieţuirea este posibilă datorită maturării aparatului respirator

•Unghiile de la picioare sunt vizibile
•Apare grăsimea albă subcutanat – zbarciturile pielii dispar
•Splina este sediul eritropoiezei, iar de la s.28 măduva osoasă preia
sarcina.
 SĂPTĂMÂNILE 30 – 37

•Reflexul pupilar la lumină este prezent – fătul prezintă orientare

spontană spre lumină
•Sistemul nervos se dezvoltă spre s.37-38 îndeajuns încât să controleze
câteva funcţii de integrare
•Cantitatea de grăsime albă creşte – în săptămâna 37, circumferinţa
capului este egală cu cea a abdomenului
•Există o încetinire a creşterii pe măsură ce termenul se apropie
•Lungimea şezut-craniu este aproximativ 360 mm şi greutatea 3200-
3400 grame.
•La termen, grăsimea reprezintă 16% din greutatea fătului. Un făt
adaugă zilnic 14 grame de grăsime în ultimele săptămâni de gestaţie.
Feţii masculini sunt mai lungi şi mai grei la naştere decât feţii feminini.
 SĂPTĂMÂNA 38 (la termen)

•Tegumentele sunt roz

•Testiculele sunt coborâte în scrot; la feţii prematuri, testiculele sunt
încă necoborâte
•Prematuritatea este de două feluri: datorată greutăţii la naştere şi
datorată vârstei la naştere.
•Este important de deosebit copiii născuţi la termen cu greutate mică la
naştere din cauza întârzierii în creşterea fetală şi copiii prematuri care
sunt sub greutatea normală din cauza unei gestaţii scurte (prematuri
prin dată).
•Întârzierea în crestere intrauterină poate fi data de multiple cauze:
insuficienţă placentară, sarcini multiple (gemelare, tripleţi etc),
malformaţii cardiovasculare, nutriţie precară maternă. Aceşti copii au
pielea zbârcită prin pierderea grăsimii subcutanate.
Procedeul de stabilire al scorului Apgar a devenit un examen de rutină
al fiecărei naşteri – fiind iniţiat şi numit după medicul anestezit
american Virginia Apgar, în 1952.

Nou născutul este evaluat la 1 minut şi apoi la 5 minute după naştere,

controlându-se:
•respiraţie spontană
•frecvenţa cardiacă
•culoarea tegumentelor
•excitabilitatea reflexă
•tonusul muscular

Pentru fiecare din cele 5 criterii se acorda 0, 1 sau 2 puncte. Nota

maximă este 10, iar minimă 0.