Caracterele morfo-fiziologice si antropometrice ale nou

nascutului si sugarului

Nou-născutul prezintă unele particularități morfologice și funcționale, determinate de

trecerea de la viața intrauterină la cea extrauterină, care solicită adaptarea funcțiilor
organelor și sistemelor la noile condiții.

Greutatea la naștere este cuprinsă între 2.500-4.500 g, cu o medie de 3.000 g.

Lungimea corporală este între 48-55 cm, cu o medie de 50 cm, iar circumferința
craniană măsoară între 34,5-35 cm.

Capul este mare și reprezintă 1/4 din talie. Fața este mică și se poate observa cum
sprâncenele o împart în două părți egale.

Fontanela anterioară (bregmatică) este deschisă și are o formă rombică, cu diametrul

antero-posterior de 4 cm, iar cel transversal de 3 cm.
Fontanela posterioară (lambdoidă) are o formă triunghiulară și este de obicei închisă
la naștere. Atunci când este deschisă, măsoară 6-8 mm și se închide după o perioadă
de 6-8 săptămâni.
Sutura sagitală este uneori dehiscentă - craniul moale congenital.

Alte particularități

Nasul este scurt, concav, iar nările sunt îndreptate înainte;

Pavilioanele urechilor sunt normal situate și conformate;

Gâtul este scurt;

Toracele este aproape cilindric;

Abdomenul este mare - depășește rebordul costal - iar peretele abdominal are tonus
muscular scăzut;

Ombilicul se află sub linia care împarte corpul în două jumătăți egale;

Membrele inferioare sunt scurte - condilii interni sunt mai puțin dezvoltați, de unde
rezultă o arcuire în axul longitudinal al membrele inferioare, curbură care nu trebuie
confundată cu cea rahitică.

PIELEA

Pielea este acoperită cu o pătură grasă, gălbuie - vernix caseosa - mai ales în
regiunea dorsală, pe piept, gât și în zona pliurilor de flexie. Vernix caseosa este
secretată de glandele sebacee și de celule speciale ale amniosului în ultimile luni de
gestație; conține glicogen, acizi grași, colesterol și proteine.

Rolul acestui strat gras, regăsit la exteriorul pielii, este acela de-l feri pe făt de
macerație pe perioada vieții intrauterine - când este înconjurat de lichidul amniotic -
dar și de a-l proteja împotriva frigului și diverselor bacterii cu care ar putea intra în
contact. De asemenea, are efect antihemolitic.

Nou-născutul nu se îmbăiază la naștere, pentru a nu se înlătura acțiunea

protectoare a vernix caseosa. În câteva zile de la naștere, se reabsoarbe, lăsând
pielea cu o descuamație furfuracee - în special pe abdomen, gât și membre. Înlăturată
forțat, poate provoca hipoprotrombinemie accentuată.

Pielea are o culoare roșie intensă, specifică eritemului fiziologic al nou-născutului -

numai palmele și plantele rămân albăstrui. Eritemul nou-născutului este cauzat de
abundența de vase capilare largi și scurte, de imaturitatea funcției vasomotorii și de
grosimea redusă a epidermului, din care lipsește pătura cornoasă și pigmentul
melanic.

Lanugo este un păr fin, cu aspect mătăsos de puf, care se detașează spontan. El

acoperă pielea fătului, persistând după naștere pe umeri, spate, frunte, membre.
Pe tegumentele nou-născutului se mai pot întâlni nevi materni și pata mongolă. Nevii
materni sunt pete de culoare roșie, slab delimitate, prezente pe pleoapa superioară,
rădăcina nasului, regiunea occipitală. Apar în urma unor dilatații capilare tranzitorii și
dispar la vitropresiune. După câteva luni, acești nervi nu vor mai fi vizibili, dar pot
lăsa, în unele cazuri, pete brune.

Pata mongolă este o pată albastră-violacee, variabilă ca mărime, localizată mai ales

în regiunea sacro-lombară - nu are semnificație patologică.

Glandele

Glandele sudoripare sunt puțin dezvoltate; secreția sudorală începe după luna a 2-a
de viață, iar pH-ul pielii este neutru.

Glandele sebacee sunt bine dezvoltate la naștere, mai ales pe aripile nasului și

bărbie, unde se observă niște puncte de culoare alb-gălbuie, numite
„miliaria sebacee” sau „milium facial”. Milium facial reprezintă chisturi intradermice
și intraepidermice produse în urma retenției de sebum. Hormonii transmiși
transplacentar induc în primele zile de viață hiperplazia temporară a glandelor
sebacee.

Unghiile

Unghiile prezintă striațiuni longitudinale, întrec pulpa degetelor la mâini, iar la

picioare abia o ating.

Cordonul ombilical

Cordonul ombilical este format dintr-o venă și două artere cuprinse într-un țesut
conjunctivo-mucos, denumit gelatina lui Wharton. Este acoperit de un ectoderm
stratificat și de amnios. După secționarea cordonului, arterele ombilicale se
retractează, iar vena rămâne încă deschisă.

Oprirea circulației în vasele ombilicale, odată cu stabilizarea circulației pulmonare,

este urmată de trombozarea și transformarea lor în cordoane fibroase. Cordonul
ombilical trece prin faza de mumificare, formează un șanț de eliminare, apoi, între
zilele 6-10 ale nou-născutului, cade.

Plaga ombilicală trece treptat prin procesul de epidermizare, de la periferie spre

centru. Cicatrizarea se încheie către a-3-a săptămână. Pe baza refracției vaselor,
plaga ombilicală se înfundă.
Eritemul alergic

Eritemul alergic al nou-născutului apare cu o frecvență variabilă. Este localizat pe

față, spate, fese, extremități, dar respectă plantele și palmele. Poate fi însoțit și de
alte manifestări alergice - coriză, edem palpebral.

Eritemul apare sub forma unei erupții de tip polimorf - scarlatiniform, rubeoliform sau
maculo-papulos - la 24-48 ore după naștere și dispare la 2-4 zile, fără urme.
Microscopic, se observă infiltrații de eozinofile. Culturile sunt negative.

Eritemul este cauzat de sensibilitatea accentuată manifestată față de proteinele

materne trecute prin placentă sau ca răspuns la un antigen trecut prin mucoasa
intestinală, pentru care copilul nu are anticorpul format.

Se recomandă o igienă riguroasă, fără adiminstrarea de tratamente, puterea de

reacție a tegumentelor fiind scăzută.

Țesutul celular subcutanat

Paniculul adipos este bine dezvoltat pe față, puțin pe membre și deloc pe abdomen -

conține acid palmitic și stearic, grăsimi care îi conferă o consistență crescută.

Nou-născutul prezintă grăsimi brune, care sunt localizate interscapular, în jurul

mușchilor cefei, în zona axilară, în mediastin, în jurul rinichilor, glandelor suprarenale
și pancreasului. Au rol în reglarea termogenezei.

Sistemul osos

Osificarea scheletului este proporțională cu durata gestației și greutatea de la

naștere.
Osificarea cutiei craniene se face prin puncte de calcifiere, care apar în matricea
membranoasă. La naștere, cutia craniană este parțial osificată, zonele moi numindu-
se fontanele.

Fontanela anterioară sau bregmatică, delimitată de osul frontal și parietale, are formă

rombică, iar dimensiunea diagonalelor este de 3cm/4cm.

Fontanela posterioară sau lambdoidă este delimitată de oasele parietale și occipital,

are o formă triunghiulară și dimensiunea de 6-8 mm.

Alte particularități

* Coloana vertebrală este aproape rectilinie la naștere.

* Toracele prezintă coastele orizontale, formând un unghi de 80° cu coloana
vertebrală.
* Membrele superioare și inferioare au lungime egală.
* La naștere, sunt osificate diafizele și sunt prezenți câțiva nuclei epifizari:

nucleul Beclard în epifiza distala a femurului;

nucleul Tapon în epifiza proximala a tibiei;

nucleul astragalian;

nucleul calcanean;

nucleul cuboid.

Sistemul muscular

Nou-născutul prezintă o hipertonie musculară cu predominența flexiei - hipertonia

fiziologică a nou-născutului.

Hipertonia este consecința dezvoltării incomplete a centrilor corticali și a căilor

nervoase. Musculatura cefei rămâne hipotonă și nu asigură susținerea capului.

Particularitățile aparatului respirator

Cutia toracică are o formă cilindrică, cu diametrul antero-posterior aproape egal cu

cel transversal. Perimetrele toracice - superior, mijlociu și inferior - sunt egale și
măsoară 33-34 cm la naștere.

Respirația este de tip abdominal, cu o frecvență de 60 respirații/minut. Ritmul poate fi

uneori neregulat - crize de apnee, ritm Cheyne-Stokes, amplitudine inegală.

Aparatul cardiovascular

Nasterea produce mari modificari hemodmamice.

La nastere odata cu sectionarea cordonului ombilical si excluderea astfel a circulatiei
placentare, nou nascutul va avea un pat vascular cu 25% mai mic decat in viata
fetala, in schimb volumul circulator va prezenta o crestere pe seama sangelui preluat
din placenta. Aceste modificari se rezolva prin deschiderea circulatiei pulmonare,
aceasta substituind circulatia placentara.
La nastere pulsul este de 160 batai/min., scade la sfarsitul primei luni de viata la 120
batai/min.
Inima este globuloasa, situata transversal, impinsa de diafragmul ridicat. Socul
apexian se percepe in spatiul al IV-lea intercostal, la 1-2 cm inafara liniei
medioclaviculare. Tesutul elastic si conjunctiv al miocardului este putin dezvoltat iar
epicardul este foarte subtire.
Zgomotele cardiace se percep mai puternic din cauza peretelui toracic subtire.
Arterele au un continut crescut de fibre elastice si un calibru larg, ceea ce determina
o hipotensiune fiziologica.
Circulatia periferica este lenta, extremitatile sunt reci si adesea cianotice, desi
concentratia oxigenului arterial este normala. Nou nascutul prezinta o fragilitate
capilara si o permeabilitate vasculara crescuta.
Tensiunea arteriala la nou nascut sistolica este in medie 70-80 mm Hg si diastolica
40-50 mm Hg.

Digestia

La o varsta gestationala de 28 - 30 saptamani, tractul gastro-intestinal este suficient

de dezvoltat pentru a permite absorbtia si utilizarea substantelor nutritive. Cu toate
acestea, functia digestiva este insuficient maturata in momentul nasterii, urmand sa
se perfectioneze ulterior.

Aparatul digestiv al nou nascutului prezinta unele particularitati:

•  adaptari ale cavitatii bucale in vederea suptului;
•  flora microbiana intestinala;
•  meconiul.
 
Cavitatea bucala are buzele si musculatura adaptate pentru prezentand urmatoarele
particularitati:
- plica lui Robin-Magitot, un pliu al mucoasei bucale de l grosime la nivelul viitorilor
incisivi si canini superiori care are erectil in submucoasa, si contribuie la apucarea si
comprimarea mamelonului;
•  pliurile transversale ale mucoasei palatine care fixeaza mamelonul in timpul
suptului;
•  bula lui Bichat, de marimea unei cirese, formata din acid palmitic si stearic, prin
consistenta ei marita nu permite deprimarea partilor moi ale obrajilor in timpul
suptului, facilitand realizarea presiunii negative in cavitatea bucala;
•  buzele prezinta pe partea interna a mucoasei o serie de santuri radiare, iar intre ele
mucoasa este mai ridicata, are in submucoasa tesut erectil formand niste pernute
care usureaza fixarea buzelor in jurul mamelonului.
 
Suptul este un act reflex cu centrul in bulb, cu calea senzitiva (centripeta)
reprezentata de ramura senzitiva a trigemenului si calea motorie (centrifuga) prin
ramura motorie a trigemenului, hipoglosului si facialulu.
Suptul apare la atingerea buzelor sau a mucoasei bucale.
Gura are rol de pompa aspiratoare, iar limba de piston.
Actul suptului cuprinde:
1. o prima faza de aplicare a buzelor pe mamelon si aspirare ca urm are a reflexului
punctelor cardinale declansat de atingerea obrazului copilului de sanul mamei;
2. comprimarea mamelonului si revarsarea laptelui prin realizarea presiuni negative
in cavitatea bucala, urmata de deglutitie, cu propulsia laptelui spre esofag.
 
Flora microbiana intestinala. Tractul intestinal este steril la fat. In timpul nasterii, prin
trecerea capului prin canalul pelvigenital, cavitatea bucala se colonizeaza
cu stafilococ, colibacili, streptococ, etc. Ulterior, colonizarea bacteriana progreseaza
descendent, cu aparitia in intestin a unei flore polimorfe. Dupa o perioada de 2
saptamani, tubul digestiv al nou nascutului alimentat natural va dezvolta o flora
aproape pura de bacii bifidus, in timp ce la nou nascutul alimentat artificial va
predomina bacilul coli.
 
Meconiul este denumirea scaunului nou nascutului in primele 2-3 zile. Acesta este in
cantitate de 100-200g, are culoare verde inchis si consistenta vascoasa. Meconiul
este format din elemente biliare (colesterol si saruri minerale, pigmenti biliari),
elemente amniotice (lanugo, celule cutanate pavimentoase, celule plate), elemente
ale tractusului digestiv (celule de descuamatie intestinala, suc gastric, intestinal,
pancreatic, cu fermentii lor). Meconiul este urmat de un scaun de tranzitie, brun, cu
lapte coagulat. Scaunele tipice de lapte uman apar la 2-3 zile si sunt in numar de 4-6
in 24 ore.
Amilaza salivara este prezenta la nastere, actioneaza si la nivel intestinal cand este
inghitita cu saliva, compensand astfel deficitul arnilazei pancreatice.
 
Lipaza linguala prezinta activitate normala la nastere si hidrolizeaza pana la 30% din
lipidele laptelui.
Lipaza gastrica are o activitate crescuta la nou nascut si hidrolizeaza preferential
trigliceridele cu lant mediu si scurt care se absorb prin mucoasa gastrica,
compensand activitatea scazuta a lipazei pancreatice.
Secretia enzimatica pancreatica prezinta o activitate normala a proteazei, scazuta a
lipazei, iar amilaza este absenta.
Secretia enzimatica intestinala de enterokinaza, peptidaze, fosfataze si dizaharidaze
prezinta o activitate completa la nou nascutul la termen.
Astfel, nou nascutul la termen este capabil de a efectua digestia si absorbtia
corespunzatoare a proteinelor si a lactozei din lapte. Absorbtia lipidelor este redusa;
ele se elimina prin scaun in proportie de 15-20% din ingesta.
Ficatul se palpeaza la 2 cm sub rebord, iar splina pana la 1 cm. Activitatea de
detoxifiere hepatica, indeosebi glicuronoconjugarea, sinteza factorilor de coagulare,
a lipoproteinelor si a colesterolului sunt deficiente la nastere.

Aparatul uro-genital

In timpul vietii intrauterine, homeostazia apei si electrolitilor sunt asigurate de

placenta. La nastere, functia de excretie este preluata de un rinichi deficitar
functional, in conditiile unor importante modificari hidroelectrolitice: reducerea apei
extracelulare si cresterea incarcarii osmotice prin alimentatie.
Filtrarea glomerulara este redusa in primele 3 zile de viata, crescand ulterior ca
urmare a modificarilor cardiovasculare postnatale.
Capacitatea de dilutie este similara adultului, dar capacitatea de concentrare este
limitata.
Diureza este de 75-100 ml/kg corp. Urina este hipotona fata de concentratia plasmei.
Concentratia in cloruri este scazuta; nou nascutul are capacitate redusa de a excreta
electrolitii.

Nou-nascutul prezinta o hiperuricemie tranzitorie ca urmare a hemolizei postnatale.

in conditii de hipoxie si acidoza, uratii precipita si se acumuleaza in tubii colectori
renali, determinand aparitia infarctelor uratice. in aceste situatii urina este tulbure si
lasa pe scutece un depozit.rosu-caramiziu.

Vezica are o capacitate de 50 cm3. Mictiunile apar reflex la atingerea capacitatii

vezicale. Numarul mictiunilor variaza intre 10-15/zi.

Organele genitale externe

Organele genitale externe prezinta un aspect morfologic caracteristic gestatiei la

termen. La baieti penisul este scurt, pielea scrotului prezinta pliuri transversale, iar
testicolele sunt coborate in scrot sau se palpeaza pe canalele
inghinorscrotale, Fimoza este frecventa si este considerata fiziologica.
La fete, regiunea vulvara este complet inchisa, labiile mari, cu bogat tesut grasos,
acopera labiile mici si clitorisul.

Sistemul nervos

Nou-nascutul se prezinta ca o fiinta subcorticala, cu

activitate mai ales bulbo- spinala, reflexa, fara activitate voluntara si fara inhibitie
corticala. Aceasta se manifesta printr-o hipertonie musculara, cu o pozitie de flexie a
membrelor, care se accentueaza in tipat. Hipertonia musculara nu este prezenta la
muschii cefei, capul nou-nascutului cade.
Circumvolutiile sunt dezvoltate, iar suprafata cortexului este Ia nou-nascut 700 cm2.
Permeabilitatea hemato-encefalica este mare si determina o albuminorahie de 30-50
mg% si un numar de 30-40 celule/mm3.
Maturizarea sistemului nervos dupa nastere se face mai ales pe seama mielinizarii
axonilor.
 
Expresia imaturitatii sistemului nervos:
•  reflexe exagerate;
•  reflexul cutanat plantar Babinski - pozitiv;
•  activitatea motorie spontana se traduce printr-o contractie generalizata, anarhica;
•  nou-nascutul prezinta tendinta de persistenta a atitudinilor pe care i le imprimam
(catatonie).
Functiile vegetative sunt bine dezvoltate Ia nastere, tipatul si plansul prezente la
nastere sunt fenomene subcorticale.

Nou-nascutul prezinta reflexe arhaice care semnifica integritatea centrilor

subcorticali si care sunt lipsiti de controlul scoartei:

Reflexul punctelor cardinale

La atingerea tegumentelor peribucale cu indexul, nou-nascutul isi intoarce capul de

partea excitata, schitand reflexul de supt.

Reflexul optic-tonic al cefei (Peiper)

Se apropie brusc o lumina de ochii nou-nascutului; acesta va da capul pe spate

cu contractura muschilor cefei pana la pozitia de opistotonus, cu pupila in mioza.

Reflexul pozitiei de spadasin (al lui Magnus si Klein)

Nou-nascutul este in decubitus dorsal; i se intoarce usor capul

la dreapta sau la stanga; reflex, isi ridica membrul superior de
partea faciala cu antebratul in extensie pe brat si mana in
pronatie; membrul superior de partea occipitala este mai ridicat decat cel de partea
faciala cu antebratul in flexie pe brat si mana in flexie pe antebrat; membrul inferior
de partea faciala este in flexie, iar cel de partea occipitala in extensie.

Reflexul Moro (de imbratisare)

Nou-nascutul este in decubitus dorsal; se aplica o excitatie

brusca (se trage brusc scutecul de sub copil); acesta va avea o
miscare rapida de extensie si abductie a membrelor superioare cu revenire lenta in
flexie si adductie. Reflexul dispare dupa varsta de doua luni.

Reflexul de apucare (agatare)

Reflexul consta in flectarea degetelor cu agatare, la excitarea palmei sau plantei cu

indexul nostru.

Reflexul de redresare a capului

Tractionarea de antebrate a nou-nascutului, pana ce este adus in sezut, va produce
caderea posterioara a capului urmata de aducerea lui inainte.

Reflexul mano-bucal (Babkin)

La presiunea palmara bilaterala cu policele examinatorului nou-nascutul ridica capul

si deschide larg gura.

Reflexul ascensorului (reactia de cadere)

Nou-nascutul este sustinut din axile deasupra capului examinatorului; se imprima o

miscare brusca de cadere; nou-nascutul va departa bratele de trunchi cu degetele in
evantai ca aripile unei pasari, avind tendinta sa planeze, sa-si micsoreze viteza de
cadere.

Reflexul pozitiei statice

Se tine nou-nascutul in pozitie verticala la marginea unei mese; fata dorsala a

piciorului se atinge usor de marginea mesei; nou-nascutul va ridica piciorul si-1 va
aseza cu fata sa plantara pe masa.

Reflexul automat de mers (al lui Andre Thomas)

Noul-nascut este asezat cu plantele pe masa; se imprima o miscare

de cadere in fata si sugarul va pasi avand tendinta sa-si redreseze
pozitia corpului.

Reflexul de extensie incrucisata a membrelor inferioare

La ciupirea pielii gambei, nou-nascutul va flecta, apoi va extinde membrul inferior

opus cu abductie care va aduce calcaiul in contact cu locul excitat.

Reflexele arhaice dispar intre 4-5 luni, cand apare inhibitia corticala. Asimetria lor
indica leziuni ale sistemului nervos in hemoragii intracraniene, paralizii de plex
brahial.

Somnul si perioada de veghe sunt greu de delimitat deoarece nou-nascutul tine

pleoapele inchise si in perioada de veghe. Trezirea nou-nascutului este legata de
senzatia de foame.

Organele de simt
Vazul

Nou-nascutul vede la nastere, ochii reactioneaza la lumina, dar nu are vedere

cromatica. Miscarile globilor oculari sunt necoordonate, iar strabismul convergent
tranzitor este aproape fiziologic. Fanta palpebrala este mare, ochii se deschid in
cursul nasterii si sunt supusi infectiilor la trecerea prin canalul pelvi-genital.
Glandele lacrimale sunt mici si secreta lacrimi dupa varsta de 3 saptamani.

Auzul

Urechea nou-nascutului prezinta unele particularitati anatomice: conductul auditiv

extern este ingust si orientat oblic, trompa este larga, scurta si orientata orizontal,
mastoida este mica si compacta. Pneumatizarea urechii medii are loc cu primele
inspiratii si cu deglutitia. Transmiterea sunetelor se face prin conducere osoasa pana
la resorbtia lichidului din urechea medie.
Auzul este prezent la nastere. Nou-nascutul reactioneaza la stimulii auditivi puternici
prin reflexe acustico-palpebrale si modificari ale ritmului respirator.

Gustul

Nou-nascutul diferentiaza gustul amar de cel dulce.

Simtul olfactiv

Este prezent la nastere. Centrii olfactivi sunt printre primii care se mielinizeaza.

Simtul tactil

Simtul tactil bine dezvoltat de la nastere se evidentiaza la unele reflexe arhaice: a

punctelor cardinale, de agatare, mano-bucal si de extensie incrucisata a membrelor
inferioare.

Adaptarea termica

In cursul expulziei, temperatura nou-nascutului este identica cu a mamei. Imediat

dupa nastere, temperatura corporala a copilului scade la 36°C si revine dupa cateva
ore la 37°C.
Nou-nascutul prezinta o instabilitate termica determinata de unele deficiente
specifice.
Termogeneza este limitata. Cantitatea de caldura necesara organismului este
asigurata in totalitate pe cale metabolica, prin epuizarea glicogenului si utilizarea
lipidelor.
Grasimea bruna localizata interscapular, la gat, axilar, mediastinal, intre esofag si
trahee, in jurul pancreasului, rinichilor si glandelor suprarenale are un rol major in
termogeneza nou nascutului. Celulele grasimii brune sunt bogate in mitocondrii si
contin numeroase vacuole de grasime. Zonele cu grasimi brune sunt bine
vascularizate, bogate in enzime oxidative si nervi simpatici.

Expunerea nou-nascutului la o temperatura ambianta joasa declanseaza, reflex, prin

receptorii cutanati, secretia de catecolamine si eliberarea acizilor grasi din grasimile
brune. Prin oxidarea acizilor grasi se elibereaza caldura.
Centrii nervosi termoreglatori sunt situati in partea anterioara a hipotalamusului, in
zona preoptica. Nou-nascutul nu reactioneaza prin febra la infectii datorita imaturitatii
centrilor nervosi.

Termoliza este apreciabila datorita suprafetei cutanate mari cu o vascularizatie

abundenta si tesutului adipos subcutanat redus, care nu permite izolatia termica
satisfacatoare. Pierderea de caldura are loc la nastere prin evaporarea lichidului
amniotic de pe tegumente, prin conductie fata de lenjeria mai rece si prin convectie la
administrarea oxigenului. Polipneea fiziologica contribuie la pierderile de caldura
prin evaporare. Pierderile de caldura din interiorul organismului sunt reglate
vasomotor.

Nou-nascutul isi poate mentine temperatura constanta de 36, 5°C la nivelul

tegumentelor abdominale si de 37°C temperatura centrala in conditiile unui comfort
termic ambiant de 21-26°C. Aprecierea homeostaziei termice impune masurarea
temperaturii rectale si cutanate la nivelul plantelor si abdomenului.

Apararea antiinfectioasa

Diferentierea sistemului imunitar incepe in perioada embrionara, dar nasterea

surprinde apararea antiinfectioasa scazuta la nivelul tuturor componentelor.

Imunitatea nespecifica

Apararea imunitara nespecifica reprezinta capacitatea organismului de a reactiona

impotriva bacteriilor, virusurilor si ciupercilor in mod spontan, fara un contact
anterior.
Mijloacele de aparare nespecifica ale organismului uman sunt reprezentate de bariera
mecanica a tegumentelor si mucoaselor, imunitatea mediata celular si umoral.
•  bariera mecanica este redusa datorita subtirimii extreme a stratului cornos si a pH-
ului de 6,5-7,5 ca urmare a secretiei sudorale extrem de reduse. Abia dupa o luna pH-
ul tegumentelor devine acid atingand valori ca la adult de 4,25. Pielea nou nascutului
nu poate opune bariera colonizarii masive postnatale. Vernix-ul caseosa si acizii:
grasi liberi secretati de glandele sebacee realizeaza o protectie redusa la nivelul
tegumentelor;
•  mucoasele au un important grad de permeabilitate neindeplinindu-si rolul de
bariera,
•  imunitatea nespecifica celulara este asigurata de celulele ! fagocitare si celulele
citotoxice. Sistemul fagocitar - compus din PN, E; celulele sistemului
reticuloendotelial - are un rol redus la nou nascut. Mobilizarea leucocitelor in cursul
infectiilor este uneori buna, alteori scazuta, iar in infectii grave numarul leucocitelor
nu creste. Aceasta reducere a raspunsului leucocitar la o infectie ca si capacitatea
fagocitara scazuta explica lipsa de limitare a procesului infectios si tendinta de
generalizare a infectiilor la aceasta varsta.
•  imunitatea nespecifica umorala este asigurata de lizozim, sistemul complementului
seric, opsonine, properdina si interferon. La nivelul mucoasei bucale n.n. are lizozim
care inhiba unele bacterii permitand colonizarea cavitatii bucale cu flora saprofita
normala. Lizozimul se gaseste in sangele n.n. in cantitate de 8-20 mg/l, ca si in
sangele matern si provine din distrugerea leucocitelor avand actiune iitica asupra
germenilor gram pozitivi, actiune antivirala si de aglutinare a bacilului dizenterie.
Opsoninele, complementul, properdina - se gasesc la n.n. intr-o proportie de 20% fata
de valorile adultului. Capacitatea de a produce interferoni de catre limfocitele nou
nascutului este similara cu a adultului.

Imunitatea specifica

Nou nascutul la termen prezinta timusul complet dezvoltat ca organ, dar tesutul
limfoid este incomplet diferentiat functional.
Imunitatea specifica prezinta un sistem mediat celular si un sistem mediat umoral.

Bibliografie :

https://www.umft.ro/wp-content/uploads/2021/10/
Notiuni_practice_de_puericultura_ebook.pdf

https://www.romedic.ro/particularitatile-nou-nascutului-0C431

Andronicescu (Ulmeanu )Anca clasa 3 E AMG