Morfologia

glandei mamare

ELABORAT DE GROSU CRISTINA M1508

PROFESOR: SURGUCI MIHAIL ,CONFERENTIAR
UNIVERSITAR
 Glandele mamare sunt glande
reproductive secundare, reprezentând
glande sudoripare modificate, derivate din
endoderm. La femei acest organ asigură
lactaţia, iar la bărbaţi posedă acrivitate
funcţională minimă, fiind nedezvoltate.
 Glandele mamare sunt situate în partea
superioară a treimii toracice medii,
extinzându-se lateral de la marginea
sternală până la nivelul liniei axilare
anterioare
 Cadranele sânului

 Topografic, văzut din faţă, sânul este divizat în patru

cadrane: superomedial, superolateral, inferomedial şi
inferolateral, de-a lungul a două axe(verticală şi
orizontală), ce trec prin mamelon. Văzut din faţa,
sânul are aspectul unui disc, al unui con sau al unei
sfere, proiectată pe un plan desenat de jumatatea
inferioară a perimetrului bazei care formează şantul
submamar. Topografic, trasând două linii care trec prin
marile diametre ale bazei conului mamar, suprafaţa
sânului este împărţită în patru cadrane din care cele
două superioare au suprafaţa mai mare.
 Structura sânilor este identică
la toate femeile, dar în
proporţii variabile, în funcţie
de stadiile diferite ale vieţii
reproductive, de propriul ţesut
glandular, conjunctiv şi adipos.
 Suprafaţa internă a glandelor mamare
acoperă fascia muşchilor toracici.
Porţiunea majoră a glandei mamare
corespunde muşchiului pectoral mare, iar
porţiunea laterală şi cea inferioară -
muşchilor serratus anterior şi oblic extern,
şi uneori porţiunii mici a muşchiului rectus
abdominalis. Partea caudală a ţesutului
mamar (ce poartă denumirea de fascia
Spence) se extinde superior şi lateral
perforând fascia profundă axilară şi intrând
în axilă, contribuind la fiuidificarea vaselor
şi situarea ganglionilor limfatici axilari.
 Circa 80-85% din glanda mamară le formează
ţesutul adipos, care la femeia adultă este
substituit cu ţesut glandular şi ducturi. Stroma
formată din ţesut conjunctiv fibros uneşte
lobii, iar ţesutul adipos se află în interior şi
printre lobi. Stroma fascială derivată din fascia
superficială a peretelui toracic se transformă
în multiple benzi fasciale ce pătrund în glanda
mamară până la ţesutul subcutanat şi piele.
Aceste benzi fasciale, denumite ligamentele
Cooperi, menţin glandele mamare în poziţie
fixată pe peretele toracic. Ele pot fi
distorsionate de tumori derivate din ţesuturile
subcutanate.
 Fiecare glandă mamară conţine 12-20 lobi de formă
conică, cu structura mixta,tubuloalveolara. Baza fiecărui
lob este orientată spre coastă. Apexul, conţinând
majoritatea ducturilor excretoare, este orientat spre
areolă şi mamelon. Fiecare lob este compus dintr-o grupă
de lobuli, iar ducturile lactifere formează duetul principal
al lobului ce converge în areolă. Ducturile lobare posedă
ampule în regiunea areolei cu deschidere separată în
mamelon. Lobii se află într-o plasă formată din ţesut
adipos, care este mai dezvoltat la periferie şi conferă
glandei contur şi formă sferică
 Areola reprezintă o zonă pigmentată cu diametrul de 2-6
mm, situată în partea apicală a glandei. Culoarea variază
de la slab pal până la maro intens, în funcţie de vârstă,
sarcină şi pigmentarea pielii. Pielea areolei conţine
multipli noduli mici, înzestraţi cu glande sebacee
{glandele Montgomery). Glandele sunt responsabile de
umectarea mamelonului şi facilitează prevenirea uscării
şi apariţia fisurilor. In perioada a II-a a sarcinii glandele
sebacee se hipertrofiază remarcabil. Fasciculele musclare
longitudinale încep de la fasciculele circulare,
înconjurând ducturile lactifere, apoi converg în mamelon.
Ampulele ducturilor lactifere se întind adânc de la
mamelon şi areolă
Vascularizarea glandei
mamare

Venele însoţesc arterele şi

Arterele iau naştere în mamara internă - ramura
a. subclavie, în mamara externă - ramură a. mai formează o reţea
axilare şi în arterele intercostale II, III şi IV. subcutanată, ajungând la faţa
anterioară a glandei.
 Vasele limfatice subcutanate şi
profunde colectează limfa trecând
prin multiple grupe de ganglioni
limfatici (extern, brahial, toracic,
intrascapular, intermediar,
subclavicular, intern).
 Inervarea. Nervii senzitivi vin de la nervii intercostali IV—V. La inervarea
pielii participă ramuri ale nervilor pectoralis medialis et lateralis din
plexul brahial şi nervul supraclavicular din plexul cervical. Nervii
simpatici împreună cu vasele pătrund în glanda mamară.
 Dezvoltarea glandelor mamare la
pubertate si adult
In perioada pubertara, glandele mamare cuprind sinusurile
lactifere si cateva ramificatii ale acestora,denumite ducte
lactifere.
In cursul pubertatii feminine, glandele mamare se hipertrofiaza
si mamelonul devine proeminent.
Hipertrofia sanilor in cursul pubertatii se realizeaza prin
acumularea de tesut adipos si tesut conjunctiv, insotita de
alunecarea si ramificarea ductelor lactifere ca urmare a
stimularii exercitate de estrogeni ovarieni.
 Histologie

Unitatea structural caracteristica a glandei mamare

este lobul mamar- incepe la nivelul celor mai mici
ducturi lactifere.Lobul mamar contine mai multe
ducte care dreneaza intr-un singur duct terminal.
Fiecare lob mamar este inconjurat de tesut conjunctiv
lax. Lobii mamari sunt delimitati de un tesut
conjunctiv mai dens, cu celularitate redusa.
In apropierea mamelonului ductile lactifere se dilata
si formeaza sinusurile lactifere. La nivelul orificiilor
mamelonare, sinusurile lactifere sunt tapetate cu un
epiteliu pavimentos stratificat. Ulterior, epiteliul
devine cilindric sau cubic stratificat. Ductele lactifere
si ductile terminale sunt tapetate cu un epiteliu cubic
unistratificat, dublat de un strat compact de cellule
mioepiteliale.
Tesutul perialveolar contine numeroase limfocite si plasmocite. Populatia plasmocitara
de la nivelul mamar creste semnificativ catre sfarsitul gestatiei, plasmocitele secreta
imunoglobuline, in special IgA care mai apoi asigura imunitatea pasiva a nou-
nascutului.
Structura histologica a glandelor mamare parcurge o serie de transformari minore pe
parcursul ciclului menstrual, spre exemplu proliferarea celulelor ductale in perioada
ovulatiei.Modificarile tesutului mamar coincide cu varful secretiei de estrogen. Imbibitia
tesutului conjunctiv determina hipertrofierea premenstruala a sanilor.
 Mamelonul la exterior este acoperit de un epiteliu
pavimentos stratificat cheratinizat, care se continuie
cu tegumentul adiacent. Epiteliul mamelonar este
sustinut de un strat de tesut conjunctiv bogat in
fibre musculare netede. Aceste fibre musculare sunt
dispuse concentric la nivelul ductelor lactifere
profunde si parallel cu axul ductal in apropierea
mamelonului.
Structura histologica a areolei