CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“RAISA PACALO”
CATEDRA OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE
Sarcina pentru elevi:

⚫Vizionaţi filmul
⚫Deduceţi tema lecţiei
 Tema

NAŞTEREA FIZIOLOGICĂ
Cel mai fericit eveniment din viaţa femeii şi a
întregii familii!!!
 Sarcina pentru elevi

Ce?

Cînd? Cum?

Naşterea

De ce?
Unde?
 P L A N U L:
1. Naşterea, definiţia, clasificarea.
2. Perioadele naşterii, durata lor.
3. Forţele de expulzie a naşterii.
4. Evoluţia clinică a perioadei de dilatare, fazele.
5. Supravegherea şi îngrijirea parturientei în perioada de
dilatare.
6. Biomecanismul naşterii în varietatea anterioară a
prezentaţiei occepitale.
7. Supravegherea şi îngrijirea parturientei în perioada de
expulzie a fătului.
8. Supravegherea şi îngrijirea parturientei în perioada de
delivrenţă şi expulzie a placentei.
 Sarcina pentru elevi

⚫Varianta 1 – denumiţi organele genitale

externe, funcţiile
⚫Varianta 2 – denumiţi organele genitale
interne, funcţiile
⚫Varianta 3 – noţiunea de fecundaţie şi
durata sarcinii fiziologice
⚫Varianta 4 - anatomia şi funcţiile placentei
 Naşterea

⚫Este un proces fiziologic prin care fătul şi

placenta cu anexele ei sunt expulzate din
uter. De regulă naşterea are loc la
termenul de 37-42 de săprămîni(280 de
zile,10 luni,OMS). La acest termin fătul
devine matur, capabil de existenţă
extrauterină. Astfel de naştere se numeşte
“la termen”.
 Naşterea poate fi:

⚫ normală (eutocică) sau patologică (distocică);

⚫ la termen (38-40 s.o.), prematură (22-37 s.o.)
sau după săptămîna 42 – întîrziată;
⚫ spontană şi provocată (intervenţie medicală,
chirurgicală, criminală);
⚫unică (un singur făt) sau multiple (gemelară,
terţiară etc.);
⚫pe căi naturale sau chirurgicală (cezariană).
 Sarcina pentru elevi:

⚫
Cauzele declanşerii naşterii

Prezentarea studiului independent

Prodroamele naşterii
❑Deplasarea centrului de
greutate a gravidei înspre
anterior, capul şi umerii
sunt îndreptaţi posterior
("Ţinuta mândră a
gravidei");
❑ "ptozarea abdomenului":
segmentul inferior al
uterului este supraextins,
craniul fetal prezentat se
angajază în strîmtoarea
superioară, fundul uterului
este înclinat spre anterior şi
coborît accentuat; respiraţia
devine mai liberă;
❑ proeminează ombilicul;
 Prodroamele naşterii

❑ senzaţii neobişnuite pînă în prezent: sensibilitate

crescută, nevrozitate, sau dincontra, apatie, ca
urmare a modificărilor sistemului nervos central şi
sistemului neuro-vegetativ (se observă cu cîteva zile
pînă la naştere);
 Prodroamele naşterii
❑reducerea greutăţii corporale a gravidei cu
1-2 kg;
❑ reducerea activităţii motorice fetale;
❑ apariţia durerilor surde lombo-sacrale,
apoi şi a contracăiilor neregulate;
❑eliminare din vagin a dopului gelatinos
Kristeller, posibil cu mici eliminări
sangvinolente;
❑ colul uterin biologic se
pregăteşte, se "maturizează";
 Sarcina pentru elevi:
Selectaţi caracteristicele perioadei
⚫ preliminare fiziologice şi patologice
Fiziologică Patologică
1. 1.

2. 2.

3. 3.

4. 4.

5. 5.
 Perioada preliminară
Fiziologică
1. Durează 6-8, 10 ore
2. Apar dureri nepronunţate sîcîitoare 2. Contracţiile uterului sunt slabe
în regiunea inferioară a
abdomenului, lombară
3. Contracţii uterine de o durată
scurtă, ne intensive
4. Din vagin apar eliminări ale
glerului cervical, puţin colorate în
roşu – are loc expulzia dopului
gelatinos numit “Cristeler”
5. Nu toate gravidele simt perioada
preliminară. Ia treptat trece în
naşterea propriuzisă.
Patologică
1. Durata mai mare 10 ore (l-2s.)
dar dureroase
3. Sporeşte excitabilitatea,
nevrozitatea, ce duce la
surminarea gravidei
4. Poate apărea hipoxia i/u a
fătului
5. De regulă, duce la apariţia
insuficienţei primare a
forţelor de contracţii.
 Naşterea se realizează în 3 perioade:

⚫ Perioada de dilatare.
⚫ Perioada de expulzie.
⚫ Perioada de delivrenţă
EVOLUŢIA CLINICĂ A
PERIOADE I DE
DILATARE
EVOLUŢIA CLINICĂ A PERIOADE I DE DILATARE

⚫Perioada de naştere cu cea mai lungă durată

este prima perioadă - (perioada de scurtăre,
ştergere şi dilatare a colului uterin), care la
primirate este de 10 -11 ore, iar la multipare –
6 - 8 ore.

⚫Începe odată cu apariţia contracţiilor uterine

regulate cu o durată şi de o intensitate
crescîndă, micşorîndu-se între ele intervalul.
 PROCESELE DE ŞTERGERE A COLULUI ŞI
DESCHIDEREA LUI SE ÎNFĂPTUIEŞTE SUB
INFLUIENŢA FORŢELOR DE EXPULZIE

Sarcina pentru elevi:

⚫
Selectaţi caracteristicele forţelor de expulzie

CONTRACŢIILE SCREMETELE
 PROCESELE DE ŞTERGERE A COLULUI ŞI DESCHIDEREA
LUI SE ÎNFĂPTUIEŞTE SUB INFLUIENŢA FORŢELOR DE
EXPULZIE:
 

⚫Contracţiile sunt involuntare, se

repetă periodic la un anumit timp,
sunt dureroase. La multe femei
senzaţiile de durere sînt suportabile,
altele, însă, sunt supuse unor
contracţii deosebit de dureroase, care
sunt însoţite de multiple dereglări
(greţuri, vomă, slăbiciuni, excitaţie
neuropsihică, nelinişte).
Localizarea durerilor
⚫Scremetele constituie al doilea component al
forţelor de expulzie, apar pe cale reflexă, ca
rezultat al excitaţiei elementelor nervoase situate
în colul uterin, parametru şi muşchii planşeului
pelviperineal de către partea prezentată a fătului
în timpul trecerii prin canalul de naştere.
⚫În timpul scremetelor parturienta îşi reţine
respiraţia, diafragmul coboară, muşchii
abdomenului se contractă, puterea, presiunea
abdominală cresc şi se transmit uterului şi
fătului.
 FAZELE PERIOADEI DE DILATARE

� FAZA I ( FAZA LATENTĂ) - începe o dată cu apariţa

contracţiilor uterine regulate şi se încheie cu ştergerea
colului şi dilatarea lui de 4 cm. Durează la primipare în
medie 6,5 ore la multipare - 5 ore. Durata fazei depinde de
gradul de pregătire a căilor de naştere. (După OMS nu mai
mult de 8 ore) 
� FAZA II (FAZA ACTIVĂ) se caracterizează printr-un
travaliu intens, dilatarea colului de la 4 pînă la 8 cm (viteza
de dilatare 1,5 - 2cm / oră la primipare şi 2 - 2,5 cm/oră la
multipare şi prin scurgerea lichidului amniotic.
(OMS - 1 cm/oră).
� FAZA III este caracterizată printr-un temp mai lent al
naşterii, faza durează 1 - 2ore, începe la dilatarea colului
uterin mai mult de 8 cm şi se finalizează cu dilatarea
completă 10 - 12 cm.
PERIOADĂ DE DILATARE
 Procesul de ştergere a colului uterin la
primipare şi multipare se realizează diferit

� La primipare deschiderea colului începe cu orificiul intern.

Ca rezultat al deschiderii treptate a canalului, colul ia forma
unei pîlnii şi se înglobează în segmentul inferior. Pe
parcursul deschiderii canalului uterin se scurtează, se şterge
complet, rămînînd închis numai orificiul lui extern.
Marginile colului se subţiază, se fac elastice şi orificiul
extern începe să se deschidă.
 Procesul de ştergere a colului uterin la
primipare şi multipare se realizează diferit

� La multipare colul uterin se deschide aproape concomitent

din partea orificiului extern şi intern, în acest timp colul se
scurtează şi se şterge.

� Deschiderea de 10 cm se consideră completă, la acest grad

de deschidere orificiul nu împiedică trecerea copului şi a
trunchiului fetal.
Multipară Primipară
❑La angajarea părţii
prezentate, se
formează inelul de
contact, în urma
cărei apele amniotice
se împart în apele
anterioare-
(formînduse
punga amniotică)
şi posterioare.

Punga amniotică
 In timpul contractiilor muschii uterului apasa
asupra continutului oului fetal, se mareste
tensiunea intrauterina, lichidul amniotic se
indreapta in directia segmentului uterin inferior.
Aceasta portiune inferioara a oului fetal, formata
din membrane fetale şi lichidul amniotic ce se
aplica în canalul colului uterin se numeste punga
amniotica.
 CA O COMPLICAŢIE ESTE SCURGEREA PREMATURĂ,
PRECOCE SAU TARDIVĂ A LICHIDULUI AMNIOTIC

�Gravida trebue instruită din perioada antenatală în

legătură cu posibilitatea ruperii membranelor
pungii amniotice înainte de apariţia contracţiilor
uterine şi necesitatea prezentării urgente la medic.
�Scurgerea prematură a lichidului amniotic are loc
în cazul ruperii pungii pînă la momentul
debutului contracţiilor uterine regulate
�Scurgerea precoce – pînă la deschiderea colului
uterin de 6 cm
�Scurgerea tardivă – în perioada de expulzie
 
Daca ruperea spontana a membranelor fetale se retine dupa
deschiderea completa a colului uterin este necesara o
interventie artificiala, deoarece aceasta situatie incurca
evolutia fiziologica a nasterii.

Amniotomia
 Se sfîrşeşte I perioada cu:
1.Stergerea şi deschiderea complectă a
colului uterin (10-12 cm);
2.Ruperea pungii amniotice;
3. Fixarea părţii prezentate.
 DIRIJAREA NAŞTERII PE PARCURSUL PERIOADEI DE DILATARE

⚫ De regulă, naşterea este asistată de medic şi moaşă.

⚫ De obicei femeile se internează de la inceputul perioadei de
dilatare avînd cu sine CARNET MEDICAL PERINATAL. 
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

1. Să liniştească parturienta, să linişteasca familia;

⚫ să se informeze rapid despre:
-paritate, desfăşurarea naşterilor precedente;
-debutul şi frecvenţa contracţiilor uterine(CUD);
-scurgerea lichidului amniotic (ora, abundenţa,
culoarea);
-să verifice CMP şi grupa de sînge-Rh.
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

2. Să pregătească:
-mănuşi, antiseptice, foarfece, tifon;
-stetoscop obstetrical;
-aparatul de măsurat TA ;
- patul parturientei (aleze etc.), scutece curate.

3. Să efectueze ea insuşi :
- monitorizarea stării generale, măsurarea
temperaturii, a pulsului, a TA – 1 la 2 ore ;
- frecvenţa şi intensitatea contracţiilor uterine,
auscultarea BCF – 1 la o oră

4. Transportul se va face în poziţie culcată, dacă membranele s-

au rupt.
Exerciţii pentru relaxare şi respiraţie corectă în
timpul naşterii

A - rezemat de speteaza scaunului B - în picioare

C – în picioare aplecată D - dans lent
 EVOLUŢIA CLINICĂ A
PERIOADEI DE EXPULZIE
 Evoluţia perioadei de expulzie

⚫După dilatarea completă a colului uterin începe

a doua perioadă a naşterii, în timpul căreia
are loc expulzia fătului din uter prin căile de
naştere.
 Evoluţia perioadei de expulzie
⚫Asocierea scremetelor cu contracţiile uterine
înseamnă începutul procesului de expulzie a fătului,
la parturientă apare dorinţa inevitabilă a parturientei
de a se screme. Sub acţiunea acestor puteri are loc
conformarea fătului.
⚫Scremetele se repetă peste l-2min cu durata de 50-80
sec.
 Evoluţia perioadei de expulzie
Durata perioadei a II-a e de 30 – l oră la
multipare şi 1,5-2 la primipare.

⚫Cu fiecare efort expulziv deschiderea fantei genitale

se măreşte şi în interiorul ei apare tot mai mult
segmentul părţii prezentate, în pauză el se retrage.
Această situaţie se numeşte apariţia capului.
⚫În timpul unuia dintre scremete capul se fixează în
inelul vulvar, şi nu se mai retrage în pauze dintre
scremete. Acest moment se numeşte degajarea
capului care se termină cu naşterea lui.
Evoluţia perioadei de expulzie

apariţia capului degajarea capului

 Evoluţia perioadei de expulzie

⚫Capul născut este îndreptat cu faţa posterior.

Scremetele după naşterea capului pentru o
perioadă scurtă se întrerup, pe urmă reapar şi
sub acţiunea lor trunchiul fătului se roteşte, iar ca
rezultat unul din umeraşi se îndreaptă spre
pubis, iar altul spre sacru.
 Evoluţia perioadei de expulzie

⚫Rotirea trunchiului se transmite capului născut

care se întoarce conform biomecanismului
naşterii. Umeraşul anterior se reţine sub pubis,
iar umeraşul posterior se arată de asupra
perineului şi pe urmă se naşte toată centura
scapulară. Celelalte părţi ale fătului – trunchiul şi
picioruşele se nasc fără greutăţi.
 Evoluţia perioadei de expulzie
⚫Concomitent cu naşterea trunchiului se scurge
lichidul amniotic posterior, care conţine particule
de vernix cazeoza, cîteodată cu amestec
sanguinolent din rupturile căilor de naştere moi.

⚫După naşterea copilului parturienta se simte

obosită, pulsul frecvent treptat se normalizează,
apar frisoane legate de obicei de consumul unei
cantităţi mare de căldură şi de transpirarea în
timpul efortului fizic tensionat în perioada de
expulzie.
Biomecanizmil naşterii
Biomecanizmil naşterii
TIMPUL 1.
Flexiunea capului.

TIMPUL 2.
Rotaţia interna a
capului.

TIMPUL 3.
Deflexiunea capului.

TIMPUL 4.
Rotaţia externă a
capului şi internă a
umerilor.
 Asistenţa în perioada de expulzie a fătului

Reglarea Eliberarea
coborîrii capuşorului
rapide a şi protejarea
capului şi perineului
deflexiei
precoce a
craniului

Fixarea Eliberarea
umeraşului umeraşului
anterior posterior
Asistenţa în perioada de expulzie a fătului
 Conduita perioadei de expulzie

⚫Copilul născut este primit în mîini pe un scutec

cald. Prin mişcări sugative copilul este prelucrat
cu scutecul, care apoi se înlătură, copilul fiind
acoperit cu un scutec uscat.
 Conduita perioadei de expulzie

⚫În momentul întreruperii pulsaţiei pe cordonul

ombilical se aplică o pensă Kocher la 10 cm de
inelul ombilical, iar a doua la 8 cm.

⚫ Cordonul ombilical dintre aceste două pense se

prelucrează cu un tampon cu alcool etilic de 95% şi
se secţionează cu foarfeca sterilă.

⚫Secţiunea fetală a bontului ombilical se prelucrează

cu soluţie 1% iodonat, iar însăşi bontul ombilical cu
pensa se plasează sub copil.
Conduita perioadei de expulzie

⚫Mişcările de sugere a copilului

stimulează terminaţiile
nervoase a complexului
mameloanelor, transmit
impulsuri prin căile nervoase
la hipotalamus, inducînd
secreţia prolactinei şi
oxitocinei.

⚫Oxitocina provoacă contracţia

uterului şi decolarea placentei
în perioada de delivrenţă.
EVOLUŢIA CLINICĂ A
PERIOADEI DE
DELIVRENŢĂ
 Evoluţia perioadei de delivrenţă

⚫Durează 15 - 30 min.
⚫După naşterea fătului se începe perioada a treia a
naşterii, în timpul căreia se produce dezlipirea
placentei şi a membranelor oului fetal de pe peretele
uterului şi expulzia lor din cavitatea uterină.
 Evoluţia perioadei de delivrenţă

⚫Dezlipirea placentei de peretele uterin începe de la

centrul (mai des), ori de la periferia ei (mai rar).
 Evoluţia perioadei de delivrenţă

⚫Perioada de delivrenţă se caracterizează prin

eliminări de sînge din vasele utero – placentare
traumate.

⚫Pierderea fiziologică de sînge variază de la 100 –

300ml, alcătuind în medie 250 ml, şi nu acţionează
negativ asupra organismului femeii.

⚫După expulzia placentei uterul revine într-o stare de

contractibilitate, fasciculele musculare contractate
puternic comprimă vasele şi opresc hemoragia.
 DIRIJAREA
PERIOADEI DE DELIVRENŢĂ

⚫ Se organizează o supraveghere continuă privind

starea generală a parturientei (acuzele – dacă nu
are ameţeli, zgomot în urechi, întunecare în ochi,
slăbiciune etc.);

⚫ Se observă culoarea tegumentelor şi mucoaselor

vizibile, se va menţiona frecvenţa pulsului, se va
măsura tensiunea arterială.
 DIRIJAREA
PERIOADEI DE DELIVRENŢĂ

⚫ Se duce evidenţa sîngelui pierdut în

naştere.

⚫ În acest scop sub fesele parturientei se aşterne

un scutec steril şi se pune o ploscă dezinfectată,
sîngele colectat se toarnă într-un cilindru
gradat cu un volum de 1 - 2 l. La cantitatea de
sînge măsurat se adaugă masa sîngelui scurs pe
scutec, care se determină după diferenţă.
 DIRIJAREA
PERIOADEI DE DELIVRENŢĂ

⚫ Se urmăreşte modificarea formei uterului şi

înălţimea fundului uterin – ce dă posibilitate să se
conicidă s-a decolat placenta sau nu.

⚫ Se va urmări starea vezicii urinare.

⚫ Dacă starea parturientei este satisfăcătoare şi volumul

hemoragiei este fiziologic, se recomandă de a aştepta
dezlipirea şi expulzia placentei timp de o oră.
 DIRIJAREA
PERIOADEI DE DELIVRENŢĂ

⚫ Măsurile de grăbire a procesului de expulzie

(tragerea de cordonul ombilical, masajul uterin
etc.) dereglează procesul fiziologic de decolare a
placentei, schimbă ritmul cantracţiilor uterine,
ce poate cauza hemoragii serioase.

⚫ Măsurile active pentru înlăturarea placentei vor

fi aplicate dacă cantitatea de sînge pierdut
depăşeşte 300 ml, dacă se înrăutăţeşte starea
femeii, ori cînd placenta se reţine în uter mai
mult de o oră.
 DIRIJAREA
PERIOADEI DE DELIVRENŢĂ

Pentru dirijarea perioadei de

delivrenţă este necesar de a
cunoaşte semnele principale,
care indică dezlipirea
placentei de la uter şi că ea
se găseşte în segmentul lui
inferior sau în vagin.
 Sarcina pentru elevi:

Studiaţi fişele şi prezentaţi:

⚫ Grupa 202 - semnnele de decolare a

placentei

⚫Drupa 203 – procedeele de expulzie a

placentei decolate
 Semnul Şreder

⚫Modificarea şi înălţimea
fundului uterin. Imediat după
expulzia fătului uterul are o
formă sferică, fundul uterin se
află la nivelul ombilicului. După
dezlipurea placentei uterul
devine mai îngust, adesea se
declină în dreapta, fundul lui se
ridică mai sus de ombilic pînă
la arcul costal.
 Semnul Alfred

⚫După dezlipirea completă de

pe pereţii uterului, placenta
şi membranele coboară în
segmentul inferior şi ca
urmare porţiunea externă a
cordonului ombilical ce
lungeşte. Pensa aplicată pe
cordonul ombilical la nivelul
fantei genitale coboară cu 8 –
12 cm.
 Semnul Clein

⚫Alungirea cordonului ombilical la

scremetele parturientei. La
scremetele parturientei porţiunea
externă a cordonului ombilical se
alungeşte. Dacă după scremete
porţiunea externă a cordonului
ombilical nu se atrage în vagin,
placenta s-a dezlipit, dacă se
retrage – nu s-a dezlipit.
 Apariţia unei tumori deasupra
simfizei
Dacă placenta s-a dezlipit, atunci ea coboară în
segmentul inferior al uterului, care are pereţi mai
subţiri, şi peretele anterior al acestui segment
împreună cu peretele anterior al abdomenului se
ridică, formînd o tumoare de-asupra simfizei
pubiene.
 Semnul Ciucalov – Chiustner

⚫Dacă cu rebordul palmei se apasă de asupra

simfizei, şi cordonul ombilical se atrage în vagin -
atunci placenta nu s-a decolat, iar dacă nu se
atrage – placenta s-a dezlipit de la uter.
 Procedeul Abuladze

⚪Se goleşte vezica urinară

⚪se masează uşor uterul prin peretele abdomonal
anterior pentru a intensifica contracţiile uterine
⚪se apucă cu ambele mîini în pliu longituional
pertele abdominal anterior
⚪parturientei i se propune să se screamă
⚪placenta complet dezlipită se elimină de obicei
după 1-2 scremete în urma micşorării volumului
cavităţii abdominale şi folosirii raţionale a
forţelor de expulzie.
Procedeul Abuladze
 Procedeul Crede – Lazarevici
⚫ se goleşte vezica urinară
⚫ uterul se plasează în poziţie mediană, se masează uşor pentru a
intensifica contracţiile
⚫ asistenta medicală se află în stînga parturientei, cu faţa spre picioarele
ei
⚫ cu mîina dreaptă se apucă uterul prin peretele abdominal anterior,
astfel, încît patru degete să fie situate – pe peretele posterior al
uterului, palma – la fundul uterin, iar degetul mare – pe peretele
anterior al uterului
⚫ se execută stoarcerea (exprimarea) placentei şi a anexelor, îndreptînd
eforturile mîinii drepte în jos şi înainte.
⚫ pentru a înlătura contracţiile orificiului intern al colului uterin, ce pot
avea loc cînd se foloseşte procedeul, în deosebi cînd el nu se
îndeplineşte corect, se întroduce sol. Atropini sulfatis 0,1% - 1 ml sau 2
ml sol. No-şpa 2%.
⚫ placenta şi anexele dezlipite complet sînt expulzate uşor.
Procedeul Crede – Lazarevici
 Procedeul Ghenter
⚫ se goleşte vezica urinară
⚫ uterul se plasează în poziţie mediană, se masează uşor
pentru a intensifica contracţiile
⚫ asistenta medicală se află în stînga parturientei, cu faţa
spre picioarele ei
⚫ pumnele ambelor mîini se plasează la nivelul coarnelor
uterine
⚫ se execută stoarcerea (exprimarea) placentei şi a anexelor,
îndreptînd eforturile mîinilor în jos şi înainte.
⚫ placenta şi anexele dezlipite complet sînt expulzate uşor.
Procedeul Ghenter
 Dacă după expulzia placentei anexele
se reţin în uter:

⚫placenta se ia cu ambele mîini şi cu mişcări de rotaţie

în formă de funie se răsucesc anexele.
 Dacă după expulzia placentei anexele
se reţin în uter:

⚫În practică se foloseşte cu succes altă metodă de

eliminare a anexelor din cavitatea uterului: după
expulzia placentei parturienta sprijinindu-se cu
tălpile, ridică bazinul, încît placenta atîrnă în jos şi
cu greutatea sa contribuie la eliminarea anexelor din
căile genitale.
 CONTROLUL INTEGRITĂŢII PLACENTEI

⚫Placenta şi anexele eliminate din căile genitale se supun

unui examen minuţios, pentru a ne convige de
integritatea lor.
 CONTROLUL INTEGRITĂŢII PLACENTEI

⚫Pentru aceasta placenta se

aşează pe o suprafaţă netedă
(sau pe palme) cu partea
maternă în sus şi atent se
studiază cotiledoanele unul
după altul
⚫se examinează minuţios
marginile placentei: ele trebuie
să fie netede şi de la ele nu
trebuie să pornească vase
sanguine traumatizate
 CONTROLUL INTEGRITĂŢII PLACENTEI

⚫După ce sa examinat partea

maternă a placentei se
întoarce cu partea fetală în
jos, iar cu cea fetală în sus.

⚫Anexele se apucă cu
degetele de marginile
rupturii şe se îndreaptă,
restabilinde-se camera
oului fetal.
⚫După naştere timp de 2 ore trebuie să se acorde
atenţie stării generale a lăuzeii (TA, ps, periodic să se
palpeze uterul, să se urmărească culoarea
tegumentelor şi mucoaselor, posobilitatea apariţiei
hemoragiei din căile de naştere. După 2ore lăuza este
se transferată în secţia lăuzie împreună cu fişa de
observaţie a naşterii .
 Sarcina pentru elevi:

Rezolvaţi studiu de caz:

La vizită la domiciliu parturienta O., 22 ani prezintă contacţii regulate, ce au

început 4 ore în urmă. Starea generală satisfăcătoare. TA 120/80 mmHg. Ps

80 b/min

Prezentaţia longitudională, craniană. Bătăile cordului fetal ritmice, frecvenţa

140 b/min, se determină mai jos de ombilic în stânga.

Punga apelor intactă.

1.Determinaţi perioada naşterii.

2.Explicaţi conduita în acest caz.
3.Numiţi durata primei perioade a naşterii.
4.Caracterizaţi contracţiile uterine în perioada de dilatare.
 Sarcina pentru elevi:

Rezolvaţi studiu de caz:

Asistenta medicală este chemată la domiciliu la o

gravidă cu vîrsta sarcinii 35-36 s.o. ce prezintă
dureri.
Obiectiv gravida este agitată, acuză dureri intense
în regiunea abdomenului şi în spate, care au
apărut 6 ore în urmă.
În timpul durerilor femeia se screme.
La inspecţia organelor genitale se observă
bombarea perineului.

1. Descrieţi conduita în acest caz.

 Sarcina pentru elevi:

Rezolvaţi studiu de caz:

⚫Perioada de delivrenţă.
De la naşterea fătului au trecut 15min. Starea

parturientei este satisfăcătore. Hemoragia 150 ml.

Semnele care arată că placenta s-a decolat sunt

pozitive. La scremetele parturientei placenta nu se

naşte.

1. Explicaţi conduita în acest caz.

 Sarcina pentru elevi:

Rezolvaţi studiu de caz:

Perioada de delivrenţă. La parturienta B., 26 ani după naşterea

fătului s-a născut placenta cu suprafaţa fetală înainte. Hemoragia

150ml.

1. În ce mod s-a decolat placenta de pe uter ?

2. Ce moduri de decolare a placentei cunoaşteţi ?

3. Cantitatea de sânge pierdut este fiziologică sau patologică?

4. Cum se determină cantitatea de sânge pierdut în naştere?

 Sarcina pentru elevi:

Elaboraţi o prezentare
„Naşterea la domiciliu”
în care vor fi reflectate următoarele
momente: cauzele, conduita,
documentarea, profilaxia
naşterilor la domiciliu.