Sunteți pe pagina 1din 69

1.Expuneți princiipile sistemului de îngrijiri perinatale.

1. Reducerea mortalităţii perinatale de la 15,2 pînă la 12,0 la 1000 nou-născuţi către finele anului 2003.
2. Reducerea mortalităţii neonatale precoce de la 7,8 pînă la 6,0 la 1000 nou-născuţi în contul micşorării
complicaţiilor legate de: hipoxia intrauterină; infecţiile intrauterine; complicaţiile respiratorii atribuite prematurităţii
(SDR); traumatismului obstetrical. 3. Reducerea mortalităţii materne de la 40,2 pînă la 20,0 la 100000 nou-născuţi vii
4. Instituira unui sistem regionalizat de asistenţă medicală neonatală.
5. Implementarea tehnologiilor aprobate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept cost-efective la toate
nivelurile asistenţei medicale pe verticală.
2.Anatomia și fiziologia organelor genitale feminine externe.
Organele genitale externe: Muntele Venus,labiile mici,labiile mari,clitorisul,glandele Bartholin,glandele
periuretrale(Skene),orificiul extern al uretrei,himenul,perineul.Muntele Venus-regiune situată deasupra simfizei
pubiene,acoperită cu păr și avînd sub tegument un strat abundent de grăsime.Labiile mari-sunt 2 cute tegumentare
avînd o formă ovoidă alungită acoperită cu păr pe fața loe externă, fața lor internă are aspect de mucoasă și prezintă
nueroase glande sebacee care secretă smegma vuivară.Labiile mari se unesc la cele două extremități formînd comisura
anterioară și alta posterioară.Labiile mici sunt două repliuri cutanate cu aspect de mucoasă,care sunt situate în
interiorul labiilor mari.Clitorisul este situat la intersecția anterioară a labiilor mici,este cea mai sensibilă lparte
erogenă(excitații sexuale).Glandele Bartholin în număr de două sunt situate la baza labiilor mari de fiecare parte cîte
una.Fiecare glandă are un canal excretor care trece prin baza labiilor mici și al cărui orificiu extern se deschide în
șanțul dintre labii și himen.șanțul nimfohimenal.Rolul glandei este o secreta un lichid filant care lubrefiază organele
genitale externe.Glandele Skene fiind dispuse periuretral,se deschid pe părțile laterale și posterioare ale meatului
uretral.Himenul-membrana subțire care acoperă parțial deschierea vaginală.
3.Anatomia și fiziologia uterului.
Uterul –organ cavitar,musculos,impar situat în cavitatea bazinului mic,care servește drept canal de trecere pentru
spermatoizi,găzduiește produsul de concepție și după dezvoltarea lui îl elimină în exterior.Uterul are următoarele părți:
fundul (constituit din partea superioară bombată); corpul –care are configurația unui triunghi ce se îngustează treptat
spre col; colul –care constituie prelungirea corpului și care proeminează în regiunea superioară a vaginului.Între corp
și col se găsește o porțiune numită istm .Are două fețe: anterioară(vezicală), posterioară. Două margini laterale:
dreaptă și stîngă la nivelul cărora circulă arterele.Cavitatea colului uterin comunică în partea superioară cu cavitatea
uterină prin orificiul intern, iar în partea inferioară cu vaginul prin orificiul extern.Dimensiunile uterului la femeia
care nu a născut: lungime 18 cm,lățime 4 cm, grosime 2-2,5 cm.La multipare: lungime 8-9 cm,lățime 5-6 cm,
grosime 3 cm.Colul uterin are 3 cm.Funcțiile uterului- preimește și fixează blastocitul în endometru,asigură hrănirea și
dezvoltarea oului lipsit de rezerve nutritive în cele 9 luni de gestație, descuamarea stratului funcțional din care are loc
scurgerea menstruală.Stratul intern –endometrul combus din stratul bazal și funcțional ,el se îngroașă sub influența
hormonilor sexuali feminini.Stratul mediu-miometrul(fibre musculare).Stratul extern perimetru(peritoneu).
Vascularizarea este asigurată de arterele uterine care provin din artera iliacă internă.Mucoasa uterină are o evoluție
ciclică lunară.În cursul sîngerării menstruale se elimină pătura superficială,care se reface ulterior din epiteliul fundului
glandelor uterine care nu se elimină.Mucoasa canalului cervical-endocervix-este alcătuit din celule ciliare cilindrice
și celule calciforme care secretă mucos,numeroase glande străbat parenchimul cervical.
4.Anatomia și fiziologia vaginului.
Vaginul este un conduct musculomembranos,extensibil și elastic,ce joacă un rol de seamă în copulație(depunerea
spermatoizilor) și șervește drept canal de trecere a fătuui și anexelor sale în timpul nașterii.Forma vaginului este
diferită:cilindrică în treimea superioară,în formă e cilindru aplatisat anteroposterior în treimea mijlocie sau de cilindru
aplatisat transversal în treimea inferioaară. Dimensiunile vaginului sunt variate ,în funcție deindivid,vîrstă,raport
sexual, precum și de faptul dacă femeia a născut sau nu.Lungimea aproximativ 7-8 cm.Fiind un organ extensibil are
proprietatea de a se destinde în special în timpul nașterii.Vaginul are o direcție oblică ,pornind de sus în jos,dindărat
înainte,formînd cu uterul unghiul uterovaginal,deschis spre simfiza pubiană și este delimitat antterior de vezica
urinară și uretra,posterior de rect,superior de uter și inferior de vulvă.Vaginul este un organ cu o mobilitate foarte
pronunțată,datorită laxității țesuturilor înconjurătoare.Excepție face doar extremitatea inferioară a organismului,care
este fixată în chinga perineală.Mijloacele de suspensie a vaginului sunt reprezentate de colul uterin,țesutul celular
subperitoneal condensat în jrul vaselor,conexiunile cu uretra,rectul și vezica urinară.Elementele de susținere ale
vaginului sînt constituite de planșeu pelviperineal.Vginul are 3 tunici:-tunica externă formată dintr-un țesut
conjunctiv ,printre elementele căruia se găsesc fibre musculare netede,numeroase vase sangvine și limfatice;-tunica
medie sau musculară-constituită din fibre musculare netede dispuse în două straturi: unul inferior cu fibrele orientate
longitudinal și altul periferic cu fibrele orientate circular;-tunica internă sau epitelială-formată dintr-un endoteliu de
tip pavimentos stratificat și dintr-un corion lipsit de glande,dar care cuprinde în partea inferioară numeroși corpusculi
senzitivi.Vaginul este vascularizat de arterele vaginale,care pornesc din artera hipogastrică,arterele uterină,vezicală
inferioară,hemoroidală medie și pudendă internă.Funcții: calea de eliminare a sîngelui menstrual,locul de producere a
contactului sexual,canal muscular,suplu și elastic prin care trece fătul în timpul nașterii, funcție de autosanație.Are loc
contactul sexual în fornixul posterior.
5. Explicați esența ,,capacității de autosanație a vaginului,,
Vaginul se curata singur prin lubrifiere, procesul de autocuratare incepand dupa menstruatie si continuand pana la
urmatoarea menstruatie;1 grad de puritate a vaginului caracterizată prin prezența reproducerii feminineorganul de tije
Dodderlein și Lactobacillus. Aceste microorganisme constituie baza unui vagin sanatos. În același timp, mediul este
acid. Orice microbi patogeni, celule sanguine, în special leucocite, sunt absente;2.grade de puritate a vaginului
feminine –batonașe,lactobacilli,cocileucocite-10,celule epiteliale-5; 3.grade de puritate a vaginului- bastoane
puține,streptococci,stafilococi,ciuperci,-30 ;4.grade-bastoane absente, leucocite 50 și m.mult
6.Expuneți barielele biologice ale sistemului reproductiv feminine
Bariele biologice ale sistemului reproductive feminine sunt:-închiderea fantei genitale. Vulva este constituita din
organele genitale externe ale femeii (labii mari, labii mici, clitoris). Alcatuita din tegument, ea asigura protectia
organelor genitale interne;-membrana heminală-Membrana himenala inchide orificiul vaginal și împiedică pătrunderea
infecției;-dopul mucozitar a lui Cristeler-Odată cu debutul sarcinii, în cervix se acumulează o cantitate de mucus care
este secretată de uter (de glandele cervicale) în timpul ovulației. Mucusul se îngroașă cu fiecare ovulație, sigilând
astfel cervixul și blocând accesul oricărei infecții din vagin și protejând astfel fătul.Acest dop gelatinos conține
anticorpi cum sunt imunoglobulinele și peptidele antimicrobiene, care ajută sistemul imunitar să combată patogeni
precum bacterii, fungi, etc). Secreția glandelor cervicale este susținută constant de estrogen și progesteron, hormonii
implicați în dezvoltarea fătului; astfel, celulele cervicale sunt formate în mod continuu.Aspectul dopului gelatinos este
similar unui mucus sau jeleu (gros și lipicios), iar mărimea sa nu depășește 4-5 cm, când este eliminat. Culoarea este
alb-gălbuie, uneori cu amestec de sânge sau striuri albe, deoarece cervixul se dilată înainte de travaliu și pot apărea
capilare sparte. Trebuie să vă îngrijorați doar dacă există o hemoragie evidentă care îl însoțește. Există și alte variante
de colorit, inclusiv bej, gri sau chiar maroniu. Când prezintă un miros puternic și neplăcut, poate semnaliza o infecție,
iar o culoare verzuie poate indica hipoxie fetală;-reacția acidă a vaginului-Flora vaginala creeaza un mediu acid care
impiedica dezvoltarea la acest nivel a germenilor patogeni;-endometru-mucoasa care captuseste fata interna a uterului.
endometrul sufera modificari pe toata durata vietii femeii. In cursul ciclului menstrual, sub influenta secretiei
hormonale, el se ingroasa pentru a pregati o eventuala nidatie a oului si pentru a-i asigura nutritia. In absenta
fecundatiei, stratul superficial al endometrului se dezlipeste si este eliminat, formand scurgerile menstruale. Dupa
menopauza, endometrul se atrofiaza, iar ciclul menstrual este intrerupt. Endometrul poate fi sediul unei inflamatii
(endometrita), al polipilor, al unui cancer;-mișcările circulare,contractile și longitudinale ale trompelor uterine-
împiedică pătrunderea infecției în ovare.
7.Anatomia și fiziologia trompelor uterine.
Trompele uterine – reprezintă două canale musculomembranoase,situate de ambele părți ale uterului,între cele două
foițe ale ligamentului larg .Ele pornesc de la nivelul coarnelor uterine și se îndreaptă în afară spre partea mijlocie a
ovarului,unde se încurbează posterior.Trompele uterine au o lungime de 10-12 cm,iar lumenul lor variează de la 2-4
mm pînă la 6-8 mm.Fiecare trompă este alcătuită din 4 porțiuni:interstițială,istmică,ampulară,pavilionară,în formă de
pîlnie cu fibre.Trompa este un organ foarte mobil.Menținerea lor într-o anumită poziție are loc datorit ligamentului
larg,infundibulopelvian,tuboovarian.Ele se întind de la uter pînă la ovar.Ele cnduc ovulul captat spre uter,adăpostesc
întîlnirea gametului feminine cu cel masculine și permite fecundarea în treimea sa exterioară.Vascularizarea –
arterele provin din arcada subtubară a mezosalpingelui,ce ia naștere prin unirea ramului terminal al arterei
uterine.Vena subtubară se varsă partial în vena ovariană,partial în vena uterine.Inervația-plexul
uterotuboovarian,alcătuit din filete care provin din plexul lomboovarian și plexul hypogastric superior,asigură
inervația și legătura cu sistemul nervos cerebrospinal.În structura trompelor uterine se disting 3 straturi:extern-tunica
seroasă; mijlociu-tunica musculară; intern-tunica mucoasă. Tunica seroasă este alcătuită din peritoneul visceral,care
trece peste ttrompă.Tunica musculoasă este constituită dintr-un strat intern circular și un stra extern
longitudinal.Tunica mucoasă prezintă numeroase plici longitudinale,prevăzute cu plici secundare,datorită faptului are
un aspect stelat.Constă dintr-un strat de cellule epiteliale cilindrice,ai căror cili vibratili se mișcă în direcția uterului.
8.Anatomia și fiziologia ovarelor.
Ovarele reprezintă cele două gonade la sexul feminine.Prin funcționalitatea lor ele participă la :1.producerea de gameți
cu rol esențial în funția de reproducere a omului.2.secretarea de hormone sexuali cu rol important în cele trei funcții
specific aparatului genitomamar:menstrual,sexuală și mai ales de reproducere.Ovarul este un organ par,de formă
ovoidală,lungimea de 38 mm,lățimea-17mm și grosimea de 12 mm.Cu masa de 7 gr.Distingem două
extremități:superioară sau tubară,îndreptată spre infundibulul trompei și inferioară sau uterină care se unește cu uterul
prin intermediul ligamentului propriu al ovarului.Are două fețe:posterioară și anterioară.În structura ovarului
distingem:epiteliul embrionar,zona corticală ce conțin foliculi ovarieni,zona medulară bogată în țesut vasculos și
conjuctiv.Vascularizația se efectuează de la arcada arterială a trompei uterine.Funcția germinativă a ovarelor:formarea
foliculelor,corpului galben gesttiv și progestativ,reglarea procesului de ovulație.Funcția hormonală:Structurile
anatomice ale ovarelor ce produc hormoni steroizi sunt:1.foliculii ovarieni -ce produc precursori ai androgenilor
transformându-se în estrogeni prin teaca granuloasă.2.corpul galben și teaca luteinizantă –ce produc
progesteron.3.glanda interstițială-produc androgeni.Ovarele produc deasemenea hormoni proteici-inhibină, ,relaxină-
polipeptide.
9.Ciclul ovarian și uterin.
Ciclul ovarian.1. Faza foliculara este prima parte a ciclului ovarian, timp in care foliculii ovarieni maturi se pregatesc
pentru a elibera un ovul. Ultima parte a acestei faze se suprapune cu faza proliferativa a ciclului uterin. Prin influenta
nivelului ridicat de hormon foliculostimulant (FSH), in primele zile ale ciclului, cativa foliculi ovarieni sunt stimulati,
dar unul singur devine dominant si continua evolutia pana la maturare si eliberare de ovocit. Aceasta dezvoltare este
insotita si de o crestere a estrogenului.Durata fazei foliculare poate varia mult intre cicluri, de la 13 la 18 zile si
depinde de dezvoltarea foliculului la nivelul ovarului;2. Ovulatia este a doua faza a ciclului ovarian. Daca nivelul
estrogenului ajunge la un anumit prag, hipofiza intelege ca foliculul este pregatit pentru eliberarea ovocitului si
produce hormon luteinizant (LH), care declanseaza ovulatia, adica eliberarea ovocitului in trompa uterina. Fertilitatea
creste odata cu evolutia foliculului catre eliberarea ovocitului, perioada cea mai fertila fiind cu 5 zile inainte de
ovulatie si 2 zile dupa ovulatie.3. Faza luteala este faza finala a ciclului ovarian si corespunde fazei secretorii a
ciclului uterin. Corpul luteal (galben) este foliculul dominant care tocmai a eliberat ovocitul si urmeaza sa secrete
progesteron. Hormonii produsi de corpul luteal suprima productia de FSH si LH necesara corpului luteal pentru a se
mentine, prin urmare acesta se atrofiaza. Nivelurile scazute de progesteron declanseaza menstruatia.Daca faza
foliculara are o durata dependenta de evolutia foliculului, faza luteala are o durata fixa de aproximativ 14-15 zile
(perioada dupa care se opreste secretia de progesteron din cauza dezintegrarii corpului luteal in lipsa fecundatiei si
implantarii).Pierderea corpului luteal este impiedicata de fertilizarea ovulului, gonadotropina corionica uman? (hCG),
care este similara LH-ului, ajutand la pastrarea corpului galben.Estrogenul si FSH-ul stimuleaza productia receptorului
LH din celulele granuloase spre sfarsitul fazei foliculare. LH stimuleaza apoi, productia de progesteron a celulei
granuloase.
Ciclul uterin. 1. Perioada menstruala. In prima zi a ciclului menstrual, epiteliul ce captuseste la interior uterul
(endometrul) incepe sa se desprinda de pe peretele uterin. Acest moment este marcat de inceputul sangerarilor
vaginale (menstruatia). Durata normala a menstruatiei este de 2 pana la 7 zile. 2. Faza proliferativa este a doua faza a
ciclului uterin atunci cand estrogenul face ca mucoasa uterului sa creasca si sa prolifereze. 3. Faza secretorie este faza
finala a ciclului uterin si corespunde fazei luteale a ciclului ovarian. In timpul fazei secretorii, corpul galben produce
progesteron, care joaca un rol vital in a face endometrul receptiv la implantare si la sarcina, prin cresterea fluxului de
sange si reducerea contractilitatii muschiului neted in uter. Daca au loc fecundatia si implantarea, corpul luteal
continua sa secrete progesteron pana la inceperea dezvoltarii placentei in al 2-lea trimestru de sarcina.
10.Ciclul menstrual.Reglarea ciclului menstrual.Igiena menstruației
Durata unui ciclu menstrual variaza foarte mult in randul femeilor (fiind cuprins intre 21 si 35 de zile), cu o durata
medie de 28 de zile. Fiecare ciclu poate fi impartit in trei faze, pe baza evenimentelor din ovar (ciclu ovarian) sau din
uter (ciclu uterin), sub controlul sistemului endocrin. Ciclul ovarian1. Faza foliculara este prima parte a ciclului
ovarian, timp in care foliculii ovarieni maturi se pregatesc pentru a elibera un ovul. Ultima parte a acestei faze se
suprapune cu faza proliferativa a ciclului uterin. Prin influenta nivelului ridicat de hormon foliculostimulant (FSH), in
primele zile ale ciclului, cativa foliculi ovarieni sunt stimulati, dar unul singur devine dominant si continua evolutia
pana la maturare si eliberare de ovocit. Aceasta dezvoltare este insotita si de o crestere a estrogenului.Durata fazei
foliculare poate varia mult intre cicluri, de la 13 la 18 zile si depinde de dezvoltarea foliculului la nivelul ovarului.
2. Ovulatia este a doua faza a ciclului ovarian. Daca nivelul estrogenului ajunge la un anumit prag, hipofiza intelege ca
foliculul este pregatit pentru eliberarea ovocitului si produce hormon luteinizant (LH), care declanseaza ovulatia, adica
eliberarea ovocitului in trompa uterina. Fertilitatea creste odata cu evolutia foliculului catre eliberarea ovocitului,
perioada cea mai fertila fiind cu 5 zile inainte de ovulatie si 2 zile dupa ovulatie.3. Faza luteala este faza finala a
ciclului ovarian si corespunde fazei secretorii a ciclului uterin. Corpul luteal (galben) este foliculul dominant care
tocmai a eliberat ovocitul si urmeaza sa secrete progesteron. Hormonii produsi de corpul luteal suprima productia de
FSH si LH necesara corpului luteal pentru a se mentine, prin urmare acesta se atrofiaza. Nivelurile scazute de
progesteron declanseaza menstruatia.Daca faza foliculara are o durata dependenta de evolutia foliculului, faza luteala
are o durata fixa de aproximativ 14-15 zile (perioada dupa care se opreste secretia de progesteron din cauza
dezintegrarii corpului luteal in lipsa fecundatiei si implantarii).Pierderea corpului luteal este impiedicata de fertilizarea
ovulului, gonadotropina corionica uman? (hCG), care este similara LH-ului, ajutand la pastrarea corpului galben.
Estrogenul si FSH-ul stimuleaza productia receptorului LH din celulele granuloase spre sfarsitul fazei foliculare. LH
stimuleaza apoi, productia de progesteron a celulei granuloase.Ciclul uterin 1. Perioada menstruala. In prima zi a
ciclului menstrual, epiteliul ce captuseste la interior uterul (endometrul) incepe sa se desprinda de pe peretele uterin.
Acest moment este marcat de inceputul sangerarilor vaginale (menstruatia). Durata normala a menstruatiei este de 2
pana la 7 zile. 2. Faza proliferativa este a doua faza a ciclului uterin atunci cand estrogenul face ca mucoasa uterului sa
creasca si sa prolifereze. 3. Faza secretorie este faza finala a ciclului uterin si corespunde fazei luteale a ciclului
ovarian. In timpul fazei secretorii, corpul galben produce progesteron, care joaca un rol vital in a face endometrul
receptiv la implantare si la sarcina, prin cresterea fluxului de sange si reducerea contractilitatii muschiului neted in
uter. Daca au loc fecundatia si implantarea, corpul luteal continua sa secrete progesteron pana la inceperea dezvoltarii
placentei in al 2-lea trimestru de sarcina. Igiena menstruației-alegerea metodelor eficiente de captare a
sîngelui(absorbante,tampoane interne ,cupe menstruale) care trebuie de schimbat regulat la 5-6 ore sau mai des în
dependent de eliminările prezente.înainte de schimbarea absorbantelor se recomandă igiena intima(bae sau duș), în
timpu menstruației evitați parfumurile și alte produse parfumante utilizate în zona intima.Folosiți tehnica de spălare de
jos în sus,Folosiți un sindur produs de igienă menstruală.

11.Bazinul feminin.Carcasul osos.Dimensiunile externe ale bazinului mare.


Diametrul bispinos-distanța dintre cele două spine iliace anterioare și superioare 25-27 cm.Diametrul bicrest-
distanța dintre cele două creste iliace 27-29 cm. Diametrul bitrohanteric –distanța dintre cele două trohantere 29-31
cm.Diametrul antero-posterior extern-de la apofiza spinoasă a celei dea 5 vertebră lombară la marginea superioară a
simfizei pubiene 19-21 cm. Conjugata externă-20 -9 =11 conjugata vera
Indici Bazin feminin

Oasele Gingașe

Grosimea osului Subțiri

Pozitia osului Unghi obtuz,poziție laterală

Intrarea in micul bazin Oval,așezat transversal

Arcul pubian Unghi de 90 grade,și mai mult

Poziția oaselor Transversal

Ieșirea din micul bazin Cilindru ce se îngustează

Diametru strîmptorii inferioare a bazinului se măsoară la femeia culcată pe spate cu picioarele flectate și aduse spre
abdomen.Diametrul drep e măsoară aplicînd un buton al pelvimetrului pe marginea inferioară a simfizei ,iar celălalt
pe vîrful cocisului.Pentru determinarea diametrului transvers al strimptorii inferioare se măsoară distanța dintre
tuberoitățile ischiatice.L a mărimea obținută se adaugă 1,5 cm în raport cu grosimea țesuturilor moi.
12.Planurile și diametrele bazinului feminin mic.
Planurile micului bazin:I-planul strîmptorii superioare ; II-planul părții late a excavației; III-planul părții înguste
a excavației bazinului; IV-planul strîmptorii inferioare a bazinului.I.Planul stîmptorii superioare a bazinului
are următoarele limite:anterior-marginea superioară a sinfizei și a oaselor pubiene ;lateral-liniile anonime;
posterior-promotoriul.Are formă oval situată transversal.Distingem următoarlele dimensiuni:1)D.antero-
posterior-unește promotoriul cu punctul cel mai proeminent de pe suprafața internă a simfizei=11 cm.
2)D.transver-uneștee punctele cele mai îndepărtate ale liniilor anonime=13 cm.3)D.oblic drept unește articulația
sacro-iliacă dreaptă cu tuberculul ileo-pubian stîng, diametrul oblic stîng-distanța dintre articulația sacroiliacă
stîngă și tuberculul ileo-pubian drept. Ambele sunt egale cu 12 cm.II.Planul părții late a excavației bazinului
are următoarele limite:mijlocul suprafeței interne a simfizei; lateral-centrul cavității cotiloide: posterior- a 2 și a
3 vertebră sacrală.1)D.antero-posterior unește mijlocul suprafeței interne a simfizei cu a doua și a treia vertebră
sacrală =12,5 cm.2)D.transvers unește vîrfurile cavităților cotiloide și este de 12,5 cm.III.Planul părții înguste a
excavației bazinului este limitat anterior-de marginea inferioară a simfizei; lateral-de spinele ischiatice;
posterior-de articulația sacrococigiană.1)D.antero-posterior unește articulația sacrococigiană cu marginea
inferioară a simfizei =11 cm.2)D.transvers unește spinele ischiatice =10,5 cm.IV.Planul strîmptorii inferioare a
bazinului are următoarele limite: anterior-marginea inferioară a simfizei; lateral—tuberozitățile ischiatice;
posterior-coccisul.1)D.antero-posterior unește vîrful coccisului cu marginea inferioară a simfizei =9,5 cm
2)D.transvers al strîmptorii inferioare unește suprafețele interne ale tuberozității ischiatice este 11 cm.
Toate planurile micului bazin au ca limită anterioară un punct oarecare de pe simfiză ,iar limita posterioară
diferite puncte de pe sacru sau coccis .Linia ce unește centrele tuturor diametrelor antero-posterioare al bazinului
se numește axa obstetricală a bazinului.Această axă are la început o traectorie dreaptă,iar la nivelul excavației
bazinului se curbează în raport cu concavitatea suprafeței interne a sacrului.În timpul nașterii fătul trece prin
canalul de naștere în conformitate cu direcția axei obstetricale.Înclinarea bazinului.Deoarece la femei în poziție
verticală marginea simfizei se găsește mai jos de promotoriu ,conjugata vera formează cu suprafața orizontului
un unghi de 55-60 grade.Raportul dintre planul strîmptorii superioare și suprafața orizontală se numește –
înclinare a bazinului.Înclinarea bazinului se poate modifica la femei în raport cu efort fizic și cu poziția
corpului.Un unghi mare de înclinare a bazinului predispune în timpul sarcinii la ptozarea abdomenului,deoarece
partea prezentată nu se fixează timp îndelungat în strîmptoarea superioară a bazinului.Nasterea în asemenea
cazuri evoluează lent ,frecvent se constată angajări incorecte ale capului și rupturi perineale.Unghiul de înclinare
poate fi mărit sau micșorat prin aplicarea unui suport pentru a ridica regiunea lombo-sacrală a femeii culcate.
13.Noțiune de examen obstetrical și unghiul de înclinație a bazinului.
1.Definiție.Examenul obstetrical reprezintă o modalitate esenţială pentru stabilirea diagnosticului obstetrical şi
aprecierea evoluţiei sarcinii până la finalizarea acesteia prin naştere. Acesta presupune în afara cunoştinţelor
profesionale, răbdare şi tact, calm, coerenţă,eleganţă în raport cu pacienta, bun simţ, respectând pudoarea femeii,
maleabilitate, adaptându-se uşor şi rapid situaţiei particulare date, sesizând starea psihică a pacientei şi creând
condiţiile unor relaţii de afectivitate reciprocă şi Äncredere.Examenul obstetrical cuprinde: anamneza, examenul fizic
general pe aparate şi sisteme. examenul clinic obstetrical.Anamneza.Se vor consemna datele personale ale pacientei
(vârsta gravidei, statusul marital, ocupaţia, mediul urban / rural de domiciliu).Evaluarea motivelor consultaţiei
cuprinde:Urgenţe majore (convulsii, prolabarea de cordon ombilical,hemoragie, stare de şoc). Dureri abdominale – se
vor analiza: data apariţiei, localizare,intermitente / continue, caracter de colică sau contractilitate,iradiere, semne
însoţitoare, relaţia cu o anumită poziţie, relaţia cu repausul şi/sau medicaţia antalgică şi antispastică. Pierdere de lichid
amniotic.Sângerare (aspectul sângerării, durata, cantitatea). Alte simptome cum ar fi hipertermia, tulburările
digestive(dureri epigastrice, greţuri, vărsături, tulburări de tranzit, hemoroizi), tulburările urinare (polakiurie, disurie),
cefalea intensă, rebelă, dispneea acută, edemele membrelor inferioare.Trebuie evaluate condiţiile de viaţă şi muncă
(locuinţă,venitul lunar, activitatea profesională, alimentaţia, consumul de toxice, mediul familial), precum și
antecedentele heredocolaterale (se referă la obţinerea unor date privind existenţa unor boli cronice ale părinţilor,
rudelor apropiate cum ar fi diabet zaharat, HTA, afecţiuni cu transmitere ereditară, boli genetice,sindroame
malformative, precum și date privind starea de sănătatea soţului - vârsta, grup sanguin, Rh, boli transmisibile, boli
cronice, malformaţii, boli genetice).Din antecedentele personale fiziologice se va consemna: Istoricul ciclismului
menstrual - data primei menstruaţii,succesiunea ciclurilor menstruale: interval,regularitate,durată, calitatea şi
cantitatea sângerării menstruale, sindromul premenstrual – dismenoreea, mastodinia, vârsta de debut a vieţii sexuale, a
căsătoriei. Antecedentele obstetricale – număr de sarcini, număr de naşteri – spontane/operaţie cezariană, evoluţia
lăuziei, copii sănătoşi şi greutatea acestora, alăptare.De o importanță deosebită sunt antecedentele personale
patologice: Obstetricale – avorturi spontane/provocate, complicaţii legate de avort, sarcini extrauterine (SEU), naşteri
premature,complicaţii la naştere, manopere obstetricale (forceps,vidextracţie, extracţie manuală de placentă), operaţii
cezariene, complicaţii postpartum, complicaţii ale nou-născuţilor.Ginecologice – patologie inflamatorie, tumorală,
intervenţii chirurgicale în sfera genitală, boli cu transmitere sexuală,examenul citologic Babeş-Papanicolaou (BPN)
Medicale – patologia diferitelor aparate şi sisteme, boli infecto-contagioase. Chirurgicale – intervenţii chirurgicale
extragenitale.Trebuie apreciat Istoricul sarcinii actuale, prin evaluarea primei zi a ultimei menstruații (DUM), data
perceperii primelor mişcări fetale (PMF), data contactului sexual fecundant, creştereaÎn greutate, edeme, oscilaţii ale
tensiunii arteriale, tratamentele administrate în cursul sarcinii, luarea În evidenţă, ritmul consultaţiilor prenatale,
evoluţia sarcinii – menţionând existenţa unor afecţiuni asociate sarcinii, precum și motivele consultaţiei.Examenul
fizic general pe aparate şi sisteme.Se vor aprecia tipul constituţional, înălţimea, greutatea.Examenul pe aparate şi
sisteme va nota orice modificare anormală, ce poate atrage atenţia asupra unei patologii necunoscute până atunci.
Examenul clinic obstetrical :Inspecţia:Se va practica o inspecție generală din punct de vedere obstetrical cu inspecţia
faciesului putându-se observa cloasma gravidică, inspecţia sânilor remarcând modificările induse de sarcină, inspecţia
abdomenului (mărimea, forma uterului,ştergerea cicatricii ombilicale, vergeturile, cicatricile, edemele) și inspecţia
regiunii vulvo-perineale evidențiind modificările induse de sarcină, distanţa ano-vulvară (înălţimea perineului),
prezenţa cicatricilor perineale sau hemoroizii.
Măsurătorile la nivelul uterului gravid
înălţimea fundului uterin – la termen 32-34 cm
Circumferinţa abdominală – la termen 90-92 cm
Aplicând legea lui Jonson putem aprecia greutatea fătului în funcţie de înălțimea fundului uterin (IFU) şi de
situaţia craniului fetal (n). Indicele n = 12, dacă craniul este mobil sau aplicat, n = 11, dacă craniul este angajat:
(IFU – n) x 155 = G în grame a fătului în cazul gravidelor cu o greutate corporală peste 90 kg se aplică o formulă
corectată:(IFU-n-1) x 155 = G în grame a fătului
Palparea
Furnizează informaţii privind următoarele aspecte:
Tonicitatea peretelui abdominal, putând sesiza CU
Cantitatea LA apreciind distensibilitatea abdomenului
Starea fătului: aşezare, poziţie, prezentaţie, raportul prezentaţiei cu strâmtoarea superioară
Examinarea se realizează cu pacienta Än decubit dorsal, cu coapsele şi genunchii în semiflexie, examinatorul
situându-se în dreapta pacientei
Palparea se realizează după tehnica descrisă de Leopold:
Timpul 1 – acomodarea gravidei cu mâina examinatorului,apreciind consistenţa peretelui uterin
Timpul 2 – delimitarea fundului uterin şi raportarea acestuia la anumite repere:simfiza pubiană, ombilic,
apendice xifoid
Timpul 3 – palparea polului inferior al uterului (segmentul inferior) – stabilind prezentaţia:
o craniu – formaţiunea pseudotumorală rotundă, regulată,nedepresibilă, dură
o pelvis – formaţiune pseudotumorală neregulată,consistenţă inegală, depresibilă
o aşezare transversă – segmentul inferior este gol
o cu această ocazie se apreciază şi raportul care există âître prezentaţie şi strâmtoarea superioară (mobilă,
aplicată,fixată, angajată, coborâtă)
Timpul 4 – se palpează regiunea fundului uterin, determinând polul fetal care se decelează la acest nivel
Timpul 5 – Palparea flancului uterin, delimitând:
o spatele fetal – plan regulat, cu suprafaţă dura, convexă,
nedepresibil
o părţile mici fetale – regiune neregulată, depresibilă
Auscultația
Se efectuează cu stetoscopul obstetrical, concomitent cu palparea pulsului matern, pentru a distinge zgomotele de
cauză maternă de cele fetale. Sediul focarului de auscultaţie variază în funcţie de prezentaţie:
prezentaţia craniană flectată – la jumătatea distanţei între ombilic şi spina iliacă – antero-superioară de partea
spatelui fetal
prezentaţia pelviană – paraombilical stÜng sau drept
aşezarea transversă – supra sau subombilical
prezentaţia facială – la jumătatea distanţei între ombilic şi spina iliacă antero – superioară de partea opusă
spatelui fetal Bătăile cardiace fetale (BCF) se percep ca bătăile de ceasornic, ritmice, cu o frecvenţă de 120-160
bătăi/min, fără a fi sincrone cu pulsul mamei. Se mai pot decela:
sufluri de cordon – au tonalitate fină şi se suprapun peste BCF, fiind determinate de un obstacol pe CO
suflul uterin - este mai aspru, fiind concomitent cu pulsul matern. Este determinat de circulaţia utero-placentară
mişcările fetale – care sunt percepute ca nişte lovituri,neregulate, având o tonalitate surdă
pulsaţia aortei abdominale materne
zgomotele intestinale materne
Examenul bazinului osos prin pelvimetria externă.Se măsoară următoarele diametre cu ajutorul pelvimetrului:
diametrul anteroposterior (conjugata externă Baudeloque) –marginea superioară a simfizei pubiene – vertebra L5
= 20cm
diametrul bispinos – între cele două spine iliace antero –superioare = 24 cm
diametrul bicrest – între cele două creste iliace = 28 cm
diametrul bitrohanterian – între cele două trohantere mari =32 cm aspectul rombului Michaelis:
-diagonala verticală = apofiza spinoasă L5 – vârful sacrului = 11 cm
- diagonala orizontală = între cele două spine iliace posterosuperioare = 10 cm
-diagonala orizontală o împarte pe cea verticală în două segmente: unul superior de 4 cm şi unul inferior de 7 cm
Examenul cu valve.Presupune examinarea vaginului, colului, starea membranelor și o serie de explorări
paraclinice.La examinarea vaginului se evaluează culoarea, prezența sau absența de malformații, cum ar fi
septurile vaginale, prezența de scurgeri patologice. Se recoltează probe pentru examinarea
secreției vaginale (SV).Examinarea colului apreciază anumiţi parametri care permit evaluarea prognosticului de
naştere (scorul Bishop), alături de tușeul vaginal (TV). Se mai apreciază prezența de leziuni ale colului, aspectul
OCE, aspectul glerei cervicale şi dopul gelatinos.
Concluzie:Examenul obstetrical reprezintă o modalitate esenţială pentru stabilirea diagnosticului obstetrical şi
aprecierea evoluţiei sarcinii până la finalizarea acesteia prin naştere.Anamneza cuprinde consemnarea datelor
personale, motivelor consultației, condițiile de viață și muncă, antecedentele heredo-colaterale, antecedentele
personale fiziologice,antecedentele personale patologice și istoricul sarcinii actuale. Examenul clinic obstetrical
este format din inspecţie,măsurători la nivelul uterului gravid, palpare, auscultație,examenul bazinului osos prin
pelvimetria externă, examenul cu valve, tușeul vaginal și tușeul rectal.După terminarea examenului obstetrical al
gravidei la termen se va stabili o conduită privind naşterea.2.Înclinarea bazinului.Deoarece la femei în poziție
verticală marginea simfizei se găsește mai jos de promotoriu ,conjugata vera formează cu suprafața orizontului
un unghi de 55-60 grade.Raportul dintre planul strîmptorii superioare și suprafața orizontală se numește –
înclinare a bazinului.Înclinarea bazinului se poate modifica la femei în raport cu efort fizic și cu poziția
corpului.Un unghi mare de înclinare a bazinului predispune în timpul sarcinii la ptozarea abdomenului,deoarece
partea prezentată nu se fixează timp îndelungat în strîmptoarea superioară a bazinului.Nasterea în asemenea
cazuri evoluează lent ,frecvent se constată angajări incorecte ale capului și rupturi perineale.Unghiul de înclinare
poate fi mărit sau micșorat prin aplicarea unui suport pentru a ridica regiunea lombo-sacrală a femeii
culcate.Unghiul format între ramurile inferioare ale celor două oase pubiene se numeşte unghiul
subpubian (Angulus subpubicus). Măsoară aproximativ 75° la bărbat şi 90- 100° la femeie. Atât arcul pubian, cât
şi unghiul subpubian au o deosebită importanţă obstetricală.
14.Capul fătului matur.Oasele,suturile,fontanelele bolții craniene.Diametrele capului fătului matur.
Pe capul nou-născutului distingem două porțiuni inegale:craniul facial și craniul cerebral.Craniul-format din 2
oase frontale,2 oase parietale,2 oase temporale și câte unul occipital,sfenoid și etmoid.Toate fac joncțiune prin
plăci fibrinoase-suturi.Sutura sagitală-între marginile oaselor parietale,cea mai lungă,direcție
anteroposterioară,poziție mediană,se află între ambele oase frontale.Sutura frontală-desparte oasele frontale,
poziție mediană,continuare a suturii sagitale,derivează din fontanela mare.Sutura lambdoidă-între marginile
posterioare ale oaselor parietale și osul occipital.Sutura coronariană-situată transversal,între oasele parietale și
frontale.În regiunea joncțiunii suturilor se află fontanelele.Fontanela mare:formă de romb,situată în spatial
dintre oasele frontale și parietale pe traiectul suturii sagitale.Locul de joncțiune a 4 suturi:sagitală, coronariană,
dreaptă și stângă.Fontanela mică:situată în regiunea occipitală,locul de joncțiune a 3 suturi:sagitală,lambdoidă
dreaptă și stângă.Tuberozitățile pe capul fetal:occipitală,2 parietale și 2 frontale.Diametrele capului fătului:
Anteroposterior=12 cm,Oblic mare=12,5-13cm,Vertical=9,5-10cm,Oblic mic=9,5cm,Oblic mijlociu=10cm
Transvers mare=9,5 cm,Transvers mic=8,5cm
15.Sarcina fiziologică.Noțiune,termene de sarcină,perioadele sarcinii,durata.
Sarcina –stare fiziologică a femeii ajunsă la maturitate sexuală.Sarcina durează din momentul fecundației pînă
la expulzia produsului de concepție. Durează în medie 40 săptămîni((280 de zile) de la 37-41 săptămîna
Sarcina: 3 trimestre, 9 luni.
Trimestrul I de sarcina: lunile 1-3 de sarcina;
Trimestrul II de sarcina: lunile 4-6 de sarcina;
Trimestrul III de sarcina: lunile 7-9 de sarcina.
- Primul trimestru de sarcina prima luna: primele 4 saptamani de sarcina; luna a doua de sarcina:
saptamanile 5-8 de sarcina; luna a treia de sarcina: saptamana a 9-12 de sarcina.(pînă la 12 embriogeneza și
organogeneza.). - Trimestrul al doilea de sarcina luna a patra de sarcina: saptamanile 13-17 de sarcina luna a
cincea de sarcina: saptamanile 18-21 de sarcina;(16-18- funcțiile corpului galben le ea placenta) luna a sasea de
sarcina: saptamanile 22-26 de sarcina.(22-dublarea sîngelui) - Trimestrul al treilea de sarcina luna a saptea de
sarcina: saptamanile 27-30 de sarcina; luna a opta de sarcina: saptamanile 31-35 de sarcina; luna a noua de
sarcina: saptamanile 36-40 de sarcina.(cele mai grave patologii)Sarcina reprezinta un proces fiziologic ce implica
o serie de modificari la care participa fiecare celula din organism, necesitand adaptarea la noile conditii create.
Apar modificari profunde ale proceselor metabolice si ale echilibrului hidroelectrolitic, ce determină schimbări
fiziologice.
16.Enumeraţi semnele sarcinii.Mărirea în volum a uterului la diferiţi termeni de sarcină.
Prezumtive- dereglări din partea SNC, olfactive,gustative,pigmentația pielii, colostru din glanda mamară.
Probabile- colostru din glanda mamară,aminoree,mărirea în volum a uterului,culoarea fiolacee a mucoasei
vaginului și colul uterin.Precise- mișcările fătului, palparea fătului,auscultația,imaginea scheletală la ultrasunet.
Uterul la diferiți termeni de sarcină
la 4 săpt-are forma unei nuci
la 6 săpt-are forma unui ou de găină
la 8 săpt-forma unui ou de gâscă
la 10 săpt-dimensiunea pumnului bărbatului
la 12 săpt-este la nivelul simfizei pubiene
la 24 săpt-la nivelul ombilicului
la 28săpt-cu 2,3 laturi de degete mai sus de ombilic
la 32 săpt-aproape la mijlocul distantei dintre rebordul costal și ombilic
la36 săpt-la nivelul rebordului costal.
la 40 săpt-revine aproape la mijlocul distantei dintre rebordul costal și ombilic.
17.Schimbările fiziologice în organismul feminin legate de sarcină.
Infatisarea femeii se modifică in special în al II-lea trimestru de sarcina: trasaturile fetei se Tnaspresc, capatand
un caracter acromegalic; se maresc dimensiunile membrelor si ale partii inferioare a mandibulei. !n urma cresterii
abdomenului, coloana vertebrala se vertical izeaza; umerii si occiputui se deplaseaza posterior; se mareste curbura
lombara, care în asociere cu imobilitatea articulatiilor bazinului, creeaza "mersul balansat al Tnsarcinatei" (cauza
lombalgiilor).Organele genital-masa uterului se mărește,colul uterin în timpul sarcinii se relaxează devine flasc,
succulent de colorație violacee.Vginul –hipertrofie a stratului muscular și de înbibație.Ligamentele uterului se
lungesc și se îngroașă.Ovarele se măresc ,devin moi,ovulația încetează.Organele genitale externe devin violocaee.
Sistemul nervos-oboseală,somnolență,grețuri,vărsături.buna dispoziție,euforie.Manifestări depressive,oboseală
cronică.Sistemul endocrine-majoritatea se hipertrofiează ducînd la diferite stări decolaps.Metabolice-crește
metabolismubazal,lipidic. Metabolismul glucidic-hiperglicemie. Metabolismul calciului eliminări mai reduse în
ultimul trimestru de sarcină.Sistemul cardiovascular-funcționează mai intens și se dezvoltă un nou circuit
placentar.Hipertrofie și dilatarea cordului.Apararl respirator-se intensifică activitatea pulmonară,lățire transversal a
bazei toracelui,diametrul antero posterior și vertical scad.Aparatul digestiv-grețuri,vărsături,se modifică senzația
de gust.Stomacul e întins în sus,ia pilorul deviat în dreapta și înapoi.Constipații,meteorism,diaree.
Sistemul urinar-rinichi ușor măriți,circulația mai activă,micțiuni mai frecvente din cauza compresiunii vezicii
urinare de către uter apoi dispare.Sistemul osos și articulațiile-se produce o rămolire a fibro-cartilajelor
articulare,a ligamentelor.Pielea-pigmentare sub formă de pete de culoare brună pe față,frunte, în lurul orificiului
bucal și nazal,pe abdomen și pe cicatrice existente,pe vulvă,perineu.Glandele mamare-se pregătesc pentru secreția
laptelui,crește irigarea lor cu singe,devin turgescente,,mameloanele se măresc și se pigmentează.Se stroc cîteva
picăture de colostru.
18.Noțiune de violență în sarcină.Formele.Specialiștii implicați în soluționarea ei.
DEFINIȚIA-Violenţa în familie reprezintă orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de
autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui
membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale,
emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de
libertate. Constituie, de asemenea, violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile
fundamentale. Potrivit art. 5, prin membru de familie se înţeleg următoarele categorii de persoane:
a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit
legii, astfel de rude;b) soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie;c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora
dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc;d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt sau
în drept drepturile faţă de persoana copilului;e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală
psihică, dizabilitate intelectuală sau handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea
sarcinilor profesionale.FORMELE Violenţa în familie se manifestă sub următoarele forme:a) violenţa verbală -
adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau
umilitoare;b) violenţa psihologică - impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de
suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, prin
ameninţări verbale, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de
orice fel, precum şi alte acţiuni cu efect similar;c) violenţa fizică - vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire,
îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate,
inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
d) violenţa sexuală - agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în
vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal;e) violenţa economică - interzicerea activităţii
profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană,
medicamente, obiecte de primă necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei, interzicerea
dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune,
refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de
familie minor, precum şi alte acţiuni cu efect similar;f) violenţa socială - impunerea izolării persoanei de familie, de
comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ, impunerea izolării prin detenţie, inclusiv
în locuinţa familială, privare intenţionată de acces la informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar;g) violenţa
spirituală - subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare,
ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau
religioase, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect
similar sau cu repercusiuni similare.ÎNCETAREA violenței în familie.Se poate face, în funcție de situație, prin
apelarea la una sau la mai multe din variantele de mai jos :A. - protejarea victimei,B. - sancționarea agresorului,
C. – înțelegerea victimei cu agresorul.a) Centrele de primire în regim de urgenţă (= adăposturi) sunt unităţi de
asistenţă socială, cu sau fără personalitate juridică, de tip rezidenţial, care asigură protecţie, găzduire, îngrijire şi
consiliere victimelor violenţei în familie.Adăposturile asigură gratuit, pe o perioadă determinată, asistenţă familială
atât victimei, cât şi minorilor aflaţi în îngrijirea acesteia, protecţie împotriva agresorului, asistenţă medicală şi
îngrijire, hrană, cazare, consiliere psihologică şi consiliere juridică, potrivit instrucţiunilor de organizare şi funcţionare
elaborate de autoritate.Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgenţă sau cu aprobarea scrisă a
directorului direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, atunci când izolarea victimei de agresor se
impune ca măsură de protecţie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul în incinta
adăpostului unde se găsesc victimele.Locaţia adăposturilor este secretă publicului larg.Izolarea de agresori a
victimelor se face cu consimţământul acestora sau, după caz, al reprezentantului legal.Toate adăposturile trebuie să
încheie o convenţie de colaborare cu un spital sau cu altă unitate sanitară, care să asigure îngrijirea medicală şi
psihiatrică.b) Centrele de recuperare pentru victimele violenţei în familie sunt unităţi de asistenţă socială de tip
rezidenţial, cu sau fără personalitate juridică, care asigură găzduirea, îngrijirea, consilierea juridică şi psihologică,
sprijin în vederea adaptării la o viaţă activă, inserţia profesională a victimelor violenţei în familie, precum şi
reabilitarea şi reinserţia socială a acestora.Centrele de recuperare pentru victimele violenţei în familie vor încheia
convenţii cu autorităţile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti în vederea
acordării suportului pentru integrarea în muncă, readaptarea şi recalificarea profesională a persoanelor asistate.Izolarea
de agresori a victimelor se face cu consimţământul acestora sau, după caz, al reprezentantului legal.Toate adăposturile
trebuie să încheie o convenţie de colaborare cu un spital sau cu altă unitate sanitară, care să asigure îngrijirea medicală
şi psihiatrică. c) Centrele de asistenţă destinate agresorilor sunt unităţi de asistenţă socială care funcţionează ca centre
de zi, cu sau fără personalitate juridică, care asigură reabilitarea şi reinserţia socială a acestora, măsuri educative,
precum şi servicii de consiliere şi mediere familială.Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare şi dezintoxicare
acordate prin centrele de asistenţă destinate agresorilor se asigură în spitalele sau unităţile sanitare cu care s-au
încheiat convenţii.d) Centrele pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie sunt unităţi de asistenţă socială în
regim de zi, cu sau fără personalitate juridică, care asigură asistenţă socială, consiliere psihologică, juridică, precum şi
informarea şi orientarea victimelor violenţei în familie.e) Centrele pentru servicii de informare şi sensibilizare a
populaţiei sunt unităţi de asistenţă socială, cu sau fără personalitate juridică, care oferă servicii de informare şi
educare, asistenţă socială şi un serviciu telefonic de urgenţă pentru informare şi consiliere.
19.Legea RM Nr.45 din 01.03.2007 ,,Cu privire la prevenirea violenței în familie,,.
Articolul 7. Autorităţile şi instituţiile abilitate cu funcţii de prevenire şi de combatere a violenţei în familie
(1) Autorităţile şi instituţiile abilitate cu funcţii de prevenire şi de combatere a violenţei în familie sînt: a) organele
centrale de specialitate ale statului (Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei); b) autorităţile de specialitate ale administraţiei publice
locale de nivelul al doilea şi structurile desconcentrate: - secţiile/direcţiile de asistenţă socială şi de protecţie a
familiei;
- direcţiile generale de învăţămînt, tineret şi sport; - organele ocrotirii sănătăţii; - subdiviziunile teritoriale ale poliţiei;
c) administraţia publică locală de nivelul întîi;d) centrele/serviciile de asistenţă şi protecţie a victimelor violenţei în
familie şi a copiilor lor şi centrele/serviciile de asistenţă şi consiliere pentru agresorii familiali;e) alte organizaţii cu
activităţi specializate în domeniu. (2) Organul central de specialitate abilitat cu funcţii de elaborare şi de promovare a
politicilor de prevenire şi de combatere a violenţei în familie şi de asistenţă socială a victimelor şi agresorilor
este Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. (3) Pe lîngă Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale se
creează Consiliul coordonator interministerial în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, în componenţa
căruia intră cîte un reprezentant al autorităţilor centrale, conform alin. (1), reprezentanţii societăţii civile şi alte părţi
interesate. Consiliul coordonator interministerial este responsabil de asigurarea coordonării şi colaborării dintre
ministere şi alte autorităţi administrative centrale cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în
familie. Regulamentul Consiliului coordonator interministerial este aprobat prin hotărîre de Guvern. (4) Autoritatea
publică locală abilitată cu funcţii de implementare a politicilor de prevenire a violenţei în familie şi de asistenţă socială
a victimelor şi agresorilor este secţia/direcţia raională de asistenţă socială şi protecţie a familiei, în cadrul căreia se
desemnează un specialist responsabil de domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. (5) Celelalte servicii
publice de nivel local vor desemna persoane cu atribuţii privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie,
responsabile de coordonarea activităţilor specifice în cadrul instituţiei sale şi de colaborarea în desfăşurarea
activităţilor comune la nivelul teritoriului administrativ, în baza unor proceduri stabilite de conlucrare în prevenirea şi
combaterea cazurilor de violenţă în familie.
20.Serviciile de asistență și îngrijiri antenatale.C.M.P forma 113E compartimentele lui.
CMP – forma – 113e, pașaport medical al gravidei. Compartimentele.
Carnetul medical perinatal-cuprinte următoarele compartimente : informații generale despre despre conduita
medicală a sarcinii,cum să efectueze examenul medical complet și de cine să fie însoțită. Recomandările pentru
gravide (pe parcursul sarcinii, consultarea medicului în caz de semnele de pericol,cînd să se prezinte la maternitate,
solicitarea asistentei medicale la semnele de urgență). Gestații și nașteri anterioare eliberării carnetului.antecedentele
în familie și personale la mamă. Compartiment cu profilaxia diferitor maladii la făt- prevenirea infecției Hiv ,de ce
trebuie să adm acidul folic, de ce trebuie să adm.pastilele de fier, consumul sării iodate. Planul de naștere.Informațiile
necesare oferite la prima vizită. Date personale despre mamă și despre sănătatea soțului.6 examene medicale: pînă la
12 săptămîni, 16-18 săptămîni, 22-24 săpt, 28-30 săpt,35-36 săpt, 38 săpt. Cu includerea examenului general,
obstetrical,investigațiile instrumentale și de laborator, diagnosticul,tratamentul și recomandări, observații
suplimentare și concluzii.Date despre naștere,examinarea copilului la naștere, în caz de sarcină gemelară nașterea
copilului al 2 lea, examinarea copilului, alimentația la sîn, examenul medical postnatal.Evoluția nasterii, rezultatele
investigațiilor instrumentale și de laborator. Dinamica pe grafice a TA și BCF,Evoluția sarcinii în conformitate cu
ÎFU,dinamica greuțății pe parcursul sarcinii. Încă un compartiment pentru sarcina și nașterea a doua. Informații
suplimentare despre contracepția post-partum, modificările psihologice ce pot surveni în perioada post-partum,ce
trebuie de evitat după naștere. Programul de examinare a gravidelor obligator și la indicații la cele 6 vizite.Datele
examenului ecografic. Programul de pregătire psihoemoțională a gravidei și familiei ei cele 4 sedințe psihoemoționale.
Supravegherea grupurilor de risc matern la nivelurile 1,2 și 3 de asistentă perinatală.Supraveghera grupurilor de risc
neonatal la nivelurile 1,2 și 3 de asistență perinatală.Foi detașabile cu date despre maternitatea, secției obstetrică a
spitalului privind lăuza; informația maternității,secțiile de obstetrică a spitalului privind nou născutul; în două
exemplare. Sfaturile părinților despre alimentația nou-născuților,odihna lui.Calendarul vaccinărilor în RM.
21.Colectarea anamnezei la gravide.
Colectarea anamnezei la gravide constă în -Datele personale,anamneza vieții,anamneza ginecologică,alergologică,
menstruală, bstetricală,ereditară,bolilor cu transmitere sexuală, ultimul contact sexual,examenul obiectiv general și
specific.
22.Consilierea gravidei în cadrul vizitei antenatale Nr.1
Termenul luării la evidență a gravidelor pîna la 12 săptămîni.Prima vizită la medicul de familie și la medicul
obstetrician-ginecolog.Medicul care vă va supraveghea vă va informa la prima vizită despre –numărul de
vizite,examenele obligatorii,semnele de pericol și planul de acțiune în caz de apariție a lor,administrarea fierului și a
acidului folic, alimentația în timpul sarcinii și în perioada alăptării, utilizarea sării iodate, igiena regimul de muncă și
odihnă, consiliere pre- și post-test și testarea benevolă la sida, profilaxia transmiterii virusului hiv , pregatirea psiho-
emotionala, socială și legală a gravidei și membrilor familiei ei parteneriatul în naștere și sarcina, deprinderile nocive
în timpul sarcinii și după naștere contracepția, relaxiile sexuale în timpul sarcinii și după naștere, contracepția,
îngrijirea și alimentația nou- născutului la domiciliu,violența domestică, planul de naștere și de conduită a sarcinii. Se
colectează datele personale despre mamăși datele despre sănătatea tatălui.Primul examen medical include
:acuze,examenul general(starea generală,greutatea,PS,talia,TA,varice,examenul glandelor mamare.Examenul
obstetrical:DSp,DCr,DTr,CE,tușeul vaginal,eliminări vaginale,hemoragi. Investigații instrumentale și de laborator.
Grupa sangvină,factorul Rh,alte examene.Diagnosticul.Tratamentul și recomandări.Pregătire psihoemoțională sedința
1, observații suplimentare și concluzii.Examinări suplimentare. Primul examen medical – masa corpului,pulsul,
tensiunea arterială, examenul gl.tiroide,mamare, consultaţia obstetricianului, internistului, pelvimetria, examen
vaginal, frotiu vaginal la gradul de puritate, reacția waserman.Hiv-Sida,analiza general a sîngelui a urinei., HbsAg,
Rh, grupele sanguine, sănătatea soţului, recomandări în privinţa aliment., igienei, şi comportamentului sexual. După
indicație-testul la sarcină,,glucoza ăn singe,bilirubina,asat,alat,hiv,titrul de anticorpi,grupa de singe și Rh sot,USG,
amniocenteza,analiza cromozomică la gravide după 35 de ani și cu anamneză complicate, electrocardiografia,
colposcopia,frotiul după papanicolau,însămînțare bacteriologică din vagin,urocultura,consultațian stomatologului,
ORL,oculistul.Prima ședință (după luarea în evidență)- pregătirea gravidei către naștere-noțiuni generale despre
sarcină, numărul vizitelor antenatale , modificările fizice și psihoemoționale în timpul sarcinii, administrarea acidului
folic și preparatelor de fier , problemele posibile , semnele de pericol și stările de urgență în timpul sarcinii, drepturile
și responsabilitatea gravidei de propia sanătate și sănătatea copilului, metodele de relaxare în timpul nașterii, carnetul
medical perinatal, prevenirea BTS/HIV-SIDA.
23.Expuneți semnele de pericol în timpul sarcinii.
-Febră->38°C,-Vomă sau grețuri,-Edeme la mâini și picioare,-Varice,-Prurit cutanat constant,-Oboseală nemotivată,
disconfort,slăbiciune generală,vertijuri,-Dereglări de micțiune calitative și cantitative,-Diaree,-Cefalee,-Creșterea sau
scăderea bruscă în greutate în scurt timp
24.Expuneți semnele de urgență în timpul sarcinii.
-Eliminări sangvinolente din vagin,-Edeme care progresează rapid,-Dereglări de vedere,-Eliminări abundente
nesangvinolente din vagin,-Dureri abdominale
25.Expuneți semnele de prezentare la maternitate în timpul sarcinii.
-În caz de eliminare a dopului gelatinos din vagin,-Scurgerea lichidului amniotic,-La apariția primeor contracții
uterine,manifestate prin dureri în partea de jos a abdomenului sau a spatelui,-Dacă a trecut termenul așteptat de naștere
-În cazul când nu se simt mișcările fetae mai multe ore în ultimul trimestru al sarcinii
26.Expuneți examenul clinic și de laborator la prima vizită antenatală.
Termenul luării la evidență a gravidelor pîna la 12 săptămîni.Prima vizită la medicul de familie și la medicul
obstetrician-ginecolog.Medicul care vă va supraveghea vă va informa la prima vizită despre –numărul de
vizite,examenele obligatorii,semnele de pericol și planul de acțiune în caz de apariție a lor,administrarea fierului și a
acidului folic, alimentația în timpul sarcinii și în perioada alăptării, utilizarea sării iodate, igiena regimul de muncă și
odihnă, consiliere pre- și post-test și testarea benevolă la sida, profilaxia transmiterii virusului hiv , pregatirea psiho-
emotionala, socială și legală a gravidei și membrilor familiei ei parteneriatul în naștere și sarcina, deprinderile nocive
în timpul sarcinii și după naștere contracepția, relaxiile sexuale în timpul sarcinii și după naștere, contracepția,
îngrijirea și alimentația nou- născutului la domiciliu,violența domestică, planul de naștere și de conduită a sarcinii. Se
colectează datele personale despre mamăși datele despre sănătatea tatălui.Primul examen medical include :acuze,
examenul general(starea generală,greutatea,PS,talia,TA,varice,examenul glandelor mamare.Examenul obstetrical:
DSp,DCr,DTr,CE,tușeul vaginal,eliminări vaginale,hemoragie.Investigații instrumentale și de laborator.Grupa
sangvină,factorul Rh,alte examene.Diagnosticul.Tratamentul și recomandări.Pregătire psihoemoțională sedința 1,
observații suplimentare și concluzii.Examinări suplimentare.Primul examen medical – masa corpului,pulsul,
tensiunea arterială, examenul gl.tiroide,mamare, consultaţia obstetricianului, internistului, pelvimetria, examen
vaginal, frotiu vaginal la gradul de puritate, reacția waserman.Hiv-Sida,analiza general a sîngelui a urinei., HbsAg,
Rh, grupele sanguine, sănătatea soţului, recomandări în privinţa aliment., igienei, şi comportamentului sexual.După
indicație-testul la sarcină,,glucoza ăn singe,bilirubina,asat,alat,hiv,titrul de anticorpi,grupa de singe și Rh sot,USG,
amniocenteza,analiza cromozomică la gravide după 35 de ani și cu anamneză
complicate,electrocardiografia,colposcopia,frotiul după papanicolau,însămînțare bacteriologică din
vagin,urocultura,consultațian stomatologului,ORL,oculistul.Prima ședință (după luarea în evidență)- pregătirea
gravidei către naștere-noțiuni generale despre sarcină, numărul vizitelor antenatale , modificările fizice și
psihoemoționale în timpul sarcinii, administrarea acidului folic și preparatelor de fier , problemele posibile , semnele
de pericol și stările de urgență în timpul sarcinii, drepturile și responsabilitatea gravidei de propia sanătate și sănătatea
copilului, metodele de relaxare în timpul nașterii, carnetul medical perinatal, prevenirea BTS/HIV-SIDA.
27.Expuneți examenul clinic și de laborator la a II-a vizită antenatală.
Al doilea examen medical 16-18 săptămîni.La examenul obiectiv- starea general, greutatea ,PS,TA,varice,
edeme.Examenul obstetrical-înălțimea fundului uterin,eliminări vaginale,hemoragie.Investigații instrumentale și de
laborator-USG,titru de anticorpi dacă Rh -. Al doilea examen medical: masa corpului,TA,, înălţimea fundului uterin,
examenul de laborator analiza generala a urinei,hemoglobina, USG. După indicație-la rh negative titrul de
anticorpi,sige la alfa-fetoproteina.
28.Expuneți examenul clinic și de laborator la a III-a vizită antenatală.
Al treilea examen medical 22-24 săptămîni. Examenul general:starea generală,geutatea,pulsul,varice,tensiunea
arterială. Examenul obstetrical- ÎFU,BCF, perimetrul abdominal, mișcări fetale,eliminări vaginale,hemoragie.
Investigații instrumentale și de laborator-USG,titrul de anticorpi la Rh negative.Obligatoriu-masa
corpului,TA,ÎFU,BCF, hemoglobina,analiza generală a urinei.După indicații-la Rh – titrul de anticorpi.
29.Expuneți examenul clinic și de laborator la a IV-a vizită antenatală.
Obligatoriu:masa corpului,TA,ÎFU,BCF,hemoglobina,RW-2,analiza generală a urinei, frotiul vaginal ,inclusiv testul
cu KOH de 10%,dacă gr.III-IV de puritate, pregătirea psihoemoțională ,socială și legală a gravidei și familiei
ei,oferirea concediului de maternitate.După indicații: glucoza sîngelui,la Rh negative titrul de anticorpi, investigații
bacteriologice a conținutului vaginal(gradul III-IV de puritate),consultația stomatologului.
30.Expuneți examenul gravidei la a V-a vizită antenatală.
La 35-36 săptămîni.
Examenul obiectiv- starea generală,pulsul,TA,greutatea,varice,edeme.Examenul obstetrical: înălțimea fundului
uterin,perimetrul abdominal,partea prezentată,miscari fetale,eliminări vaginale,hemoragie BCF.
Investigatii de laborator și instrumentale-titrul de anticorpi la rh negative,glucoza sîngelui,protrombina și fibrinogenul
n sînge.Al V-lea: înălţimea fundului uterin, masa corpului, TA,BCF,AGUrinei a sîngelui,Hb, mişcările
fetale,circumferinta abdomenului ,atitudinea şi prezentaţia fătului, perimetrul abdomenului, frotiu de control,
fizioprofilaxia, şcoala părinţilor, consultaţia obstetricianului. Partea prezentată de la 28-30săpt.. BCF cu stetoscopul la
20 săpt.. fătul nu-şi mai shimbă partea prezentată la primipare după 36 săpt., multipare după 38săpt..,pregătirea
psihoemotionala,sociala și legală a gravidei și familiei ei.După indicație-glucoza singelui,la rh negative titrul de
anticorpi,protrombina si fibrinogenul in singe, consultația stomatologului.
31.Expuneți examenul gravidei la a VI-a vizită antenatală.
La termenul de sarcina 38-40 saptamini se va efectua vizita a 6-a.Obligatoriu:Masa corporala;T/A;Inaltimea
fundului uterin si Circumferinta abdominala;BCF;partea prezentata si atitudinea ei catre intrarea in bazinul mic.
Dupa indicatii: -orientarea gravidei catre nastere si controlul spitalizarii in maternitate;-USG 2-(3).
32. Gravidiograma.Noțiune.Indicii ce se reflectă.
Gravidiograma este un component al Carnetului Medical Perinatal,ce este reprezentarea grafică a creșterii intrauterine
a fătului și evoluției sarcinii.Indicii ce se înscriu în ea sunt Dinamica greutății pe parcursul sarcinii,Dinamica tensiunii
arteriale și bătăilor cordului fetal,evoluția sarcinii conform Inălțimii fundului uterin.
33.Nașterea fiziologică.Cauzele declanșării nașterii.Prodroamele nașterii.
Nașterea –act natural fiziologic prin care fătul și placenta sunt expulzați pe căile naturale de forțele de travaliu care
survin la sfîrșitul gestației,de regulă la 39-40 săptămîni.Prodroamele nașterii:-creșterea excitației miometrului,ce se
manifestă prin contracții uterine la palparea abdomenului,la eforturi fizice,mișcări.-coborîrea înălțimii fundului uterin
provocată de o deplasare mai joasă a capului fetal prezentat către strîmptoarea superioară a micului bazin sau de o
inclinare a uterului în poziția anterioară(la multipare).-slăbirea mișcărilor fătului și eliminarea din vagin a unor
secreții ,avînd o consistență sero-mucoasă lipicioasă.-semnele maturizării colului uterin.Colul se deplasează în poziție
mediană după axul bazinului.Cele mai precise prodroame sunt: contracțiile uterine neregulate și eliminarea din vagin
a dopului gelatinos.Cauzele declansarii Travaliului:Factori Endocrini:- placenta imbatraneste;- progesteronul scade;-
fibra uterina devine sensibila la ocitocina.Factori Uterini:- in apropierea termenului, contractilitatea uterina este
foarte ridicata.Factori Metabolici:- in ultima luna, gravida creste in greutate cu 50-60 gr/zi, pentru ca, apoi, cu 3-4
zile inainte (de termen), sa scada brusc cu aproximativ 1000 gr;-se constata o crestere a normonilor supra-renali:
adrenalina si nor-adrenalina, care controleaza tonusul uterin.Factori Ovulari:- distensia maxima a fibrei uterine
determina contractia. Asa se explica de ce in hidramnios si in sarcinile gemelare, declansarea nasterii se produce mai
devreme;- la termen se formeaza segmentul inferior, din istm;- prezentatia coboara, in aceasta zona, care este foarte
bogata in intero-ceptori si declanseaza contractia;- se reduc functiile metabolice, pentru ca placenta imbatraneste;-
daca procesul de imbatranire se produce inainte de termen, se poate declansa nasterea prematura;- produsul de
conceptie sau fatul atinge dezvoltarea maxima;- sistemul lui nervos este sensibil la modificarile determinate de
imbatranirea placentei. Apar semne de suferinta si se transmit semnale de la copil catre sistemul nervos al mamei si se
declanseaza travaliul.Factori Nervosi:- in timpul sarcinii exista un echilibru neuro-umoral si endocrin, care se strica
in momentul in care placenta imbatraneste;- ruperea acestui echilibru transmite excitatiile catre sistemul nervos al
mamei si declanseaza contractia.
34.Nașterea eutocică.Noțiune,perioadele,durata nașterii,perioadelor la
primipare și multipare.
Nasterea Eutocica sau Normala: este nasterea spontana, in prezentație craniana flectata sau pelviana si care se produce
la termen (270-280 zile)Nașterea –act natural fiziologic prin care fătul și placenta sunt expulzați pe căile naturale de
forțele de travaliu care survin la sfîrșitul gestației,de regulă la 39-40 săptămîni.Nașterea se realizează în 4 perioade:
-perioada de dilatare a colului uterin-începe cu depistarea contracțiilor uterine regulate și se termină cu deschiderea
completă a colului uterin,la multipare 6-10h , la primipare12-18ore.-perioada de expulzie a fătului,-începe din
momentul deschiderii complete a colului uterin și se termină prin nașterea fătului,1-2 ore la primipare, 10 min-1 oră
la multipare.-perioada de delivrență a placentei-începe imediat după nașterea fătului și se termină prin expulzia
placentei din cavitatea uterului, durează de la 10-60 min.- perioada post-partum-2 ore după naștere femeia stă
culcată ,se odihnește.
35.Mecanismul perioadei de dilatare.
Perioada de dilatare a colului-este cea mai lungă; ea cuprinde dilataţia orificiului uterin, formarea şi ruperea pungii
amniotice şi progresiunea mobilului fetal. Mecanismul perioadei de dilatare: În urma contracțiilor musculaturii uterine
se neutralizează funcția ,,de închidere ,,a colului uterin,se produce o scurtare treptată a coluui ,iar apoi ștergerea lui
până a gradul ce permite expulzia fătului din cavitatea uterină.Procesele de ștergere și deschiderea colului uterin sunt
posibile sub influența forțelor de contracție-contracții ale musculaturii netede a corpului uterin ce se repetă periodic-
fiind forțe de deschidere,care mai apoi sunt forțe de expulzie.Forțele de contracție sunt involuntare ,se repetă periodic
la un anumit interval de timp,sunt dureroase însă gradul de pronunțare sau intensitate diferă de la parturientă la
parturientă.Contracțiile uterine se dezvoltă într-o ordine anumită :începând spontan ,unda de contracție treptat se
intensifică,atingând intensitatea cea mai înaltă,se menține la acest nivel câteva secunde,apoi musculatura se relaxează
fiind însoțită de scăderea intensității,și apoi se prelungește în pauză(perioada dintre contracții)Pe parcursul
contracțiilor punga amniotică tot mai adânc coboară în canalul colului uterin și îl deschide excentric.Când contracțiile
uterine sunt destul de pronunțate se determină hotarul dintre musculatura contractată și porțiunea inferioară a uterului
cu pereții subțiri și distinși (segmentul inferior al uterului)-acest segment are denumirea de inel de contracție.La
primipare deschiderea colului uterin începe cu orificiul extern,ca rezultat al deschiderii treptate a canalului,colul se
înglobează în segmentul inferior.Pe parcurs canalul uterin se scurtează se șterge complet,marginile colului se
subțiază,se fac elastice și orificiul extern începe să se deschidă.La multipare colul uterin se deshide aproape
concomitent din partea orificiul intern și extern,în acest timp colul se scurtează și se șterge.O deschidere completă este
considerată cea de 10 cm.
36.Mecanismul perioadei de expulzie.
Mecanismul naşterii şi cuprinde 3 timpi principali:1. Angajarea precedată de orientarea părţii prezentate, fixarea şi
flectarea ei;2. Coborârea şi rotaţia intrapelvină;3. Degajarea.Perioada de expulzie a fătului- începe din momentul
când s-a produs dilataţia completă şi ruperea membranelor. Contracţiile uterine se succed mai des, la 1-2 minute,
durata lor este mai lungă, până la 90 de secunde, iar durerile devin din ce în ce mai puternice şi mai apropiate între ele.

În perioada de expulzie se efectuează degajarea prezentaţiei şi a restului mobilului fetal. Perioada de expulzie durează
de la o jumătate de oră până la 1½ la primipare şi 15-30 de minute la multipare.Asocierea scremetelor cu contracțiile
expulsive înseamnă începutul procesului de expulzie a fătului.TIMPII NAŞTERII (MECANISMUL NAŞTERII)
Timpul întâi- Angajarea- este adaptarea diametrului cel mai mare al prezentaţiei la cel mai mare diametru al
strâmtorii superioare. Pentru a se acomoda la strâmtoarea superioară, craniul execută mişcarea de orientare, adică se
aşează cu diametrul cel mai mare (occipito-frontal), in diametrul oblic stang de cele mai multe ori, sau in diametrul
oblic drept. Totuşi, pentru ca strâmtoarea superioară să fie străbătută, mai este nevoie de reducerea diametrului de
angajare a prezentaţiei, adică diametrul occipito-frontal. Reducerea se poate obţine prin flexiune, care la început
moderată, se continuă în tot timpul coborârii şi se termină atunci când craniul a ajuns pe planşeul perineal. Angajarea
se consideră efectuată când circumferinţa cea mai mare a prezentaţiei a trecut de strâmtoarea superioară.Timpul al II-
lea- Coborârea –după ce craniul fetal a trecut de strâmtoarea superioară, este împins în jos pâna la strâmtoarea
inferioară. În excavaţie, toate diamtrele sunt egale, iar coborârea se face într-unul din diametrele oblice. Pe măsură ce
craniul coboară, se continuă şi mişcarea de flexiune, la care se adaugă şi o mişcare de rotaţie. În partea inferioară a
excavaţiei, craniul trebuie să facă o mişcare prin care să-şi adapteze diametrul cel mare în diametrul mare al strâmtorii
inferioare, care este antero-posterior; sutura sagitală a craniului, aflată într-un diametru oblic, ajunge în diametru
antero-posterior.Timpul al III-lea- Degajarea- trecerea marii circumferinţe a craniului mai întâi prin strâmtoarea
inferioară şi apoi prin despicătura antero-posterioară a muşchilor ridicători anali şi prin orificiul vulvo-vaginal se
numeşte degajare.Craniul rotat în diametrul antero-posterior al strâmtorii inferioare îşi accentuează flexiunea şi astfel
occiputul coboară mai întâi sub simfiza şi apoi înaintea ei, după care urmează mişcarea de deflexiune. Ovoidul fetal
este format din 2 părţi distincte, capul şi trunchiul, care au diametrele lor mari îndreptate în sens invers, şi anume:
antero-posterior la cap, transversal la trunchi. Am văzut că, pentru a-şi uşura progresiunea, capul îşi micşorează
diametrele prin flectare, iar trunchiul îşi micşorează diametrele prin turtire. Segmentul al II-lea a ovoidului fetal, va
executa în parte, în progresiunea sa prin canalul pelvi-genital, aceleaşi mişcări ca şi craniul fetal.
37.Biomecanismul nașterii în varietatea occipitală anterioară.
Timpii biomecanismului nașterii în varietatea occipitală anterioară sunt:1)Flexiunea capului fătului(rotație în jurul
axei transversale). 2)Rotația internă a capului cu occipitul înainte. 3)Deflexiunea capului- 4)Rotația internă a
umerilor și cea externă a capului-îndată după naștere capul se întoarce cu fața spre coapsa dreaptă ori stîngă a mamei
în corespundere cu poziția.Capul execută rotația externă sub acțiunea rotației interne a umerilor.5) degajarea
umerilor, expulsia totală a fătului.Primul timp - angajarea craniului fetal şi accentuarea flexiunii lui .Are loc în
strâmtoarea superioară a micului bazin. în momentul angajării şi formării prezentaţiei occipitale, capul este flectat
moderat, iar diametrul cu care el este aplicat în strâmtoarea superioară este d. suboccipitofrontal (oblic mediu), egal cu
10,5 cm. Forţele de propulsie, transmise de la fundul uterului spre craniu prin intermediul coloanei vertebrale fetale,
dintr-o parte, şi forţa contrapresiunii canalului osos dur, din altă parte, se întâlnesc în regiunea articulaţiei
atlantooccipitale. Ca urmare are loc accentuarea flexiunii craniene. Diametrul de angajare devine d.
suboccipitobregmatic (oblic mic), egal cu 9,5 cm. Sutura sagitală coincide cu diametrul oblic (în prezentaţia OISA - cu
d. oblic drept, în OIDA - cu d. oblic stâng) sau cel transversal al strâmtorii superioare. Fontanela mică (punctul de
reper) se palpează: în OISA la stânga anterior, în OIDA la dreapta anterior .Timpul doi - coborârea şi rotaţia internă a
craniului (rotatio interna capitis) cu occiputul în sens anterior. După anagajare capul fătului trebuie să coboare treptat,
trecând succesiv din planul strâmtorii superioare în planul părţii largi a micului bazin (unde nu întâlneşte rezistenţă,
deoarece diametrele acestui plan sunt de 12,5 cm, iar diametrul de angajare al capului - 9,5 -10,5 cm), în planul părţii
înguste (unde întâlneşte o rezistenţă serioasă, deoarece diametrele acestui plan sunt de numai 10,5 cm - transversal şi
11 cm anteroposterior) şi, în sfârşit, în planul strâmtorii inferioare a bazinului mic. Concomitent cu coborârea are loc
şi rotaţia internă a capului, care devine accentuată la trecerea în planul părţii înguste. Obstacolul din partea spinelor
sciatice îl obligă pe fat să se rotească în căutarea diametrului convenabil, care este cel anteroposterior. în acest plan
capul se roteşte cu 45° în sens anterior astfel, încât occiputul este orientat spre simfiză pubiană, iar partea voluminoasă
- craniul facial - ocupă excavaţia sacrată.Sutura sagitală se apropie, dar nu coincide cu diametrul anteroposterior (mai
exact se află în diametrul oblic accentuat) al planului părţii înguste al micului bazin; iar fontanela mică se găseşte la
stânga anterior. Rotaţia internă a capului finalizează în planul strâmtorii inferioare, când fosa suboccipitală ajunge la
marginea simfizei pubiene, sutura sagitală coincide cu diametrul anteroposterior al acestui plan, iar fontanela mică
(situată până acum excentric) devine centrată .Timpul trei - extensia (sau deflexiunea mare a extremităţii cefalice) şi
degajarea capului.După finalizarea rotaţiei interne şi coborârea capului astfel, încât fontanela mică se află cu cel puţin
7 cm mai jos de simfiza pubiană, iar fosa suboccipitală ajunge la marginea inferioară a simfizei, formând aici un punct
fix, - începe deflexiuţiea şi degajarea progresivă a capului. Strâmtoarea inferioară va fi depăşită succesiv de către bolta
craniului, frunte, faţă şi bărbie.Concomitent cu degajarea craniului are loc angajarea umerilor cu diametrul biacromial
(12 cm) în d. oblic al strâmtorii superioare. Timpul patru - rotaţia internă a trunchiului şi rotaţia externă (de 90°) a
craniului fetal (rotatio trunci interna et rotatio capitis externa). După angajarea umerilor urmează coborârea şi rotaţia
internă de 45° a lor, cu înclinarea umărului anterior înainte şi în jos. Diametrul biacromial trece prin diametrele oblice
ale bazinului. Rotaţia internă a umerilor finalizează în planul strâmtorii inferioare unde d. biacromial coincide cu d.
anteroposterior al acestui plan, iar sub simfiza pubiană se fixează umărul anterior.Rotaţia internă a umerilor se
transmite capului deja născut. în OISA occiputul fetal se roteşte în sens orar spre stânga, în OIDA spre dreapta, contra
sensului orar.Timpul cinci - degajarea umerilor, expulsia totală a fătului (expulsio trunci et corporis totalis). Umărul
anterior se fixează sub simfiză, trunchiul pivotează (se curbează) în jurul simfizei; umărul posterior se înclină înainte
şi în sus, alunecă pe suprafaţa excavaţiei sacrate, trece de vârful coccisului şi comisura posterioară. Deci, în primul
rând se vor degaja şi naşte umărul posterior şi mâna posterioară, apoi umărul anterior şi mâna anterioară, iar apoi, fară
dificultate se nasc extrem itatea pelviană şi membrele inferioare.
38.Biomecanismul nașterii în varietatea occipitală posterioară
Dacă spatele fetal este orientat spre peretele posterior al uterului şi nu-şi schimbă poziţia în timpul travaliului,
asemenea naştere se numeşte în varietate posterioară. Cauzele situării fătului în varietate posterioară nu se cunosc, dar,
dat fiind că în 33 % din cazuri ale prezentaţiei craniene fătul se situează în poziţia a doua, varietate posterioară, şi
numai în 1,5 % în varietate anterioară, putem evidenţia însemnătatea poziţiei a doua.De regulă, în procesul naşterii
capul trece din varietatea posterioară în varietatea anterioară, rotindu-se, în acest caz, l^ 135°. Numai în circa 4% din
cazuri această trecere nu are loc şi naşterea evoluează în varietate posterioară.Diagnosticul varietăţii posterioare se
stabileşte în baza examenului obstetrical intern: fontanela mică şi occiputul se vor situa posterior.Varianta OIDP
(occipitoiliacă dreaptă posterioară) se întâlneşte în 30-35%,iar OISP (occipitoiliacă stângă posterioară) - în 6% din
naşterile în prezentaţiile craniene flectate.Mecanismul naşterii în varianta posterioară a prezentaţiei occipitale constă
din următoarele momente.Primul timp - angajarea şi flexiunea moderată a craniului fetal are loc în strâmtoarea
superioară. Diametrul de angajare este diametrul suboccipitofrontal(diametrul oblic mediu), egal cu 10,5 cm. Punctul
de reper este situat la mijlocul distanţei dintre fontanela mică şi bregmă. Sutura sagitală coincide cu diametrul oblic
sau, mai rar, cu cel transversal al acestui plan. Fontanela mică se găseşte în OIDP - la dreapta posterior, în OISP - la
stânga posterior.Timpul doi - coborârea şi rotaţia internă a capului.Rotaţia internă a craniului fetal poate avea loc în
două variante: a) concomitent cu coborârea capul face o rotaţie mică de 45°, astfel că în planul strâmtorii inferioare
occiputul se va afla pe sacru (rotaţie cu occiputul spre posterior, iar cu faţa spre anterior); b) concomitent cu coborârea
capul face o rotaţie mare de 135°, sutura sagitală trece succesiv din diametrul oblic în transversal, apoi în diam etrul
oblic contralateral, transformându-se în prezentaţie occipitoiliacă anterioară (cu occiputul spre simfiză). în această
variantă mecanismul de mai departe al naşterii are loc după modelul varietăţii anterioare a prezentaţiei occipitale.
Timpul trei - flexiunea accentuată (suplimentară) a capului fetal .După ce în planul strâmtorii inferioare s-a terminat
rotaţia internă mică (de 45°) a capului şi occiputul s-a deplasat pe sacru, fruntea alunecă sub simfiză şi formează un
punct fix (unghiul anterior al bregmei sau hotarul pilozităţii frunţii se fixează de marginea inferioară a simfizei) în
jurul căruia are loc o flexiune suplimentară, accentuată a craniului fetal. Flexiunea continuă până când fosa
suboccipitală ajunge la vârful coccisului, formând aici alt punct fix. în jurul acestui punct are loc următorul moment:
Timpul patru - deflexiunea craniului fetal şi degajarea lui (fig. 43). în urma flexiunii capului prin fanta genitală apar
tuberozităţile parietale şi occiputul. Deflexiunea este urmată de apariţia părţii anterioare a oaselor parietale, frunţii şi
feţei. Are loc degajarea şi naşterea capului.Timpul cinci - rotaţia internă a umerilor şi externă a capului. Timpul şase
- degajarea umerilor, expulsia totală a fătului, practic nu se deosebesc de cele în prezentaţia occipitoiliacă anterioară.
în varietatea posterioară a prezentaţiei occipitale înaintarea capului în cavitatea bazinului mic este un proces mai
îndelungat în raport cu acelaşi din varietatea anterioară a prezentaţiei occipitale. Se lungeşte mai ales perioada de
expulsie, deoarece pentru o flexiune suficientă a capului este necesar un travaliu mai intens.
39.Mecanismul perioadei de delivrență.
După nașterea fătului ți terminarea perioadei de expulzie se începe perioada a treia a nașterii,în timpul căreia se
produce dezlipirea placentei și membranelor oului fetal de pe peretele uterului și expulzia lor din cavitatea
uterului.Uterul se contractă,își micsorează dimensiunile,capătă o formă rotundă și se coboară la nivelul ombilicului.
Peste câteva minute încep contracțiile de delivrență,în timpul cărora se contractă tot țesutul muscular al uterului.Cu
fiecare contracție suprafața placentară se micșorează,iar placenta are proprietăți de a se contracta,de a se dezlipi de
pereții uterului.Perioada de delivrență se conduce urmărind permanent cu o deosebită atenție parturienta.Pentru
dirijarea acestei perioade este necesar de a cunoaște următoarele semne principale care indică dezlipirea placentei de
uter și se găsește în segmentu său inferior sau vagin:1.Modificare formei și înălțimii fundului uterin(Semnul
Șreder).2.Alungirea porțiunii externe a cordonului ombilical(Semnul Alfred).3.Alungirea cordonului ombilical la
scremetele parturientei(Semnul Clein).4.Apariția unei tumefieri deasupra simfizei.5.Semnul Ciukalov-
Kiustner.Cordonul ombilical nu se retrage în vagin.La sfârșitul perioadei de delivrență se verifică integritatea
placentei.După expulzia placentei și anexelor,organele genitale externe,perineul și suprafețele mediale ale coapselor se
prelucrează cu soluție dezinfectantă și se examinează.În perioada de delivrență cu o evoluție normală starea
parturientei de obicei nu este dereglată: pulsul frecvent in perioada de expulzie devine ritmic,nivelul TA se
normalizează,senzațiile de frisonare dispar,culoarea tegumentelor și mucoaselor vizibile devine normală. Contracțiile
de delivrență nu provoacă senzații neplăcute.Schimbări în starea generală a femeii(amețeli,slăbiciune),paloarea
tegumentelor și a mucoaselor,pulsul frecvent,micșorarea TA de obicei denotă despre hemoragiile patologice,ce
necesită măsuri urgente.Se va organiza o supraveghere continuă privind starea generalăa parturiente.Informația despre
starea subiectivă.Se va observa culoarea tegumentelor și a mucoaselor vizibile.Se va menționa frecvența pulsului și
parametrilor lui,se va măsura ta.Se va duce evidența cantității sîngelui pierdut de parturientă.Se va urmări modificarea
formei uterului și ÎFU.Se va urmări starea vezicii urinare pentru a nu permite umplerea ei în exces,deoarece acestea
inhibă contracțiile e delivrență,împiedicînd procesul de dezlipire și expulzie a placentei.Dacă starea genrală a
parturientei este satisfăcătoare și volumul hemoragiilor este fiziologic,se recomandă de a aștepta dezlipirea și
expulzia placentei de sine stătător timp de o oră.Pentru dirijarea perioadei de delivrență este necesar de a cunoaște
următoarele semne principale,care indică dezlipirea placentei de la uter și se gășește în segmentul lui interior sau în
vagin: modificărea formei și ÎFU(Șreder),alungirea porțiunii externe a cordonului ombilical(Aldfred); alungirea
cordonului ombilical la scremetele parturientei(Clein); apariția unui tumori deasupra simfixei (Miculici).Pentru
eliminarea placentei și a membranelor complet dezlipite se aplică cîteva metode: Procedeul Abuladze-după golirea
vezicii urinare se masează ușor uterul prin peretele abdominal anterior pentru a intensifica contracțiile uterine,pe urmă
se apucă cu ambele mîini în pliu longitudinal peretele abdominal anterior,parturientei i se propune să se screamă ,și
placenta se elimină/Procedeul Ghenter- medicul se plasează întro parte ,cu fața spre picioarele parturientei,degetele
mîinilor strînse în pumni se situează cu partea dorsală a falangelor proximale,pe fundul uterului în regiunea proecției
unghiurilor anexelor și treptat în jos și în direcție mediană. Procesdeul Krede-Lazarevici- în cazul cînd cele două nu
sunt eficiente.Se masează ușor uterului pentru a intensifica contracțiile ,cu mîna dreaptă se apucă uterul prin peretele
abdominal anterior,astfel încît 4 degete să fie situată pe peretele lui posterior,palma-pe fundul uterului,iar degetul
mare-pe peretele anterior al uterului.Pe urmă se execută stoarcerea placentei și a anexelor ei îndeplinind eforturile
mîinii drepte în jos și înainte.Controlul integrității placentei-placenta se așează pe o suprafață netedă cu partea
maternă în sus și atent se studiează cotiledoanele unul după altul.,se examinează minuțios marginile placentei –ele să
fie netede,și de la elle nu trebuie să pornească vase sangvine traumatizante.După examinarea feței materne se
examinează fața anexele-,pentru acesta se întoarce partea maternă în jos și cea fetală în sus.Anexele se apucă cu
degetele de marginile rupturii și se îndreaptă, restabilindu-se amera oului fetal.După expulzia placentei și anexelor
organelor genitale externe ,perineu și suprafețele mediale ale coapselor se prelucrează cu sol.dezinfectantă și se
examinează :mai întîi organele genitale externe și perineul,apoi cu un tampon de tifon steril se desfac labiile genitale
și se examinează intrarea în vagin.După aceasta se examinează cu valva colul uterin și pereții vaginului fiecărui
femei.Rupturile țesuturilor moi ale căilor de naștere sînt porți de infectare,rupturile perineului duc la prolabarea
organelor genitale inerne ,iar rupturile colului uterin –la ectropion al colului,eroziune.Cicatricile vechi ale colului
uterin se rezecționează și integritatea colului uterin se restabilește complet.După 2 ore de la naștere lăuza trebuie să se
găsească în sala de naștere,în această perioadă este necesară să se acorde atenție asupra stării
generale,pulsul,TA,periodic se palpează uterul,se urmărește culoarea tegumentelor și mucoaselor,posibilitatea
apariției hemoragiei din căile de naștere.
40.Conduita și nursing-ul parturientei în prima perioadă a nașterii.
Asistența obstetricală se acordă în maternitate și în secțiile de naștere ale spitalelor raionale.Nașterea este asistată de
medic și uneori se încredințează doar moașei.Mai întâi se internează și se examinează parturienta ținând cont de
anamneză.După internare parturienta este culcată în pat.Poate să se ridice doar la permisiunea medicului atunci când
partea prezentată este deja fixată la strâmptoarea superioară a micului bazin și punga amniotică este intactă.Dacă
aceste condiții lipsesc parturienta trebuie să stea culcată.Când capul este mobil parturienta este culcată pe acea parte a
corpului în care este înreptat occipitul fătului.Astfel ameliorăm angajarea occipitului în intrarea superioară a micului
bazin.Se efectuează examenul obstetrical extern,concomitent se măsoară înălțimea fundului uterin,marginile
uterului,consistența pereților lui în timpul contracției și în pauză,starea segmentului inferior apreciat prin palparea
șanțului de retracție și a ligamentelor rotunde.Se face auscultația bătăilor cordului fetal și la indicație exmenul
obstetrical intern.Se apreciază contracțiie uterine și se observă deschiderea colului uterin.
41.Conduita și nursing-ul parturientei în a II-a perioadă a nașterii
În perioada a doua a nașterii medicul trebuie tot timpul să se găsească în sala de naștere.Se verifică starea generală a
parturientei,starea fătului și a căilor de naștere.Este necesar de a urmări ca scremetele să coincidă în timp cu
contracțiile uterului,pentru că scremetele înafara fazei de contracție a uterului duc la pierderea fără folos a energiei
parturientei și la prelungirea perioadei de expulzie.Din momentul apariției scremetelor parturienta este transferată pe
brancardă din salonul de travaliu.Parturienta stă culcată pe spate cu picioarele flexate din articulațiile coxofemurale și
ale genunchior,extremitatea patului este mai ridicată deoarece poziția mai ridicată a părții superioare a trunchiului
ușurează scremetele și ameliorează trecerea părții prezentate prin canalul de naștere.Bazinul parturientei se găsește pe
marginea patului,organele genitale externe accesibile pentru acordarea ajutorului manual în timpul nașterii.Când apar
scremetele femeia răsuflă adânc și reține puțin respirația forțând maximal trecerea fătului prin canalul de naștere.După
expulzia fătului este necesară secționarea cordonului ombelical,plasarea nou-născutului pe sânii mamei(contactul
piele-la-piele)și toaleta primară a nou-născutului.
42.Ajutorul manual la naștere.Scopul și manevrele.
Ajutorul manual în prezentaţia pelviană pură după metoda Ţovianov.
După apariţia feselor, obstetricianul aplică manevra Ţovianov, ce constă din acţiuni având ca scop păstrarea poziţiei
membrelor fătului, ceea ce preîntâmpină ridicarea mâinilor şi deflexiunea capului fătului. Poziţia normală a
membrelor fătului se obţine fixând coapsele la trunchi, împiedicând astfel naşterea lor precoce. în afară de aceasta,
picioarele fătului fixează la piept mâinile încrucişate, ceea ce preîntâmpină ridicarea mâinilor. Şi, în fine, având în
vedere că volumul corpului împreună cu mâinile încrucişate (în medie = 42 cm) e mai mare decât volumul capului (în
medie = 32-34 cm) ultimul se naşte fără dificultăţi. Manevra Ţovianov asigură un rezultat favorabil în cazul activităţii
contractile satisfăcătoare. » Tehnica manevrei Ţovianov în caz de prezentaţie pelviană (modul feselor) constă din
următoarele. După degajarea feselor, ambele mâini se aplică pe segmentul fetal expulsat astfel, încât ambele police să
se plaseze pe coapsele fătului, aduse pe abdomen. Celelalte 4 degete se situează pe suprafaţa sacrului.Datorită poziţiei
mâinilor e comod de a contribui la evoluţia fiziologică a mecanismului naşterii - mişcarea corpului ce se naşte în sus,
spre traiectul axului canalului de naştere. în cursul naşterii corpului fătului, medicul, ţinând mâinile la nivelul inelului
vulvar, permite trecerea treptată a corpului fătului ce se naşte, în acelaşi timp strângând atent cu policile picioarele de
abdomen, iar celelalte degete le deplasează pe spatele fătului. în acelaşi timp trebuie să avem grijă ca picioarele fătului
să nu se nască înainte de plexul brahial şi să nu se ridice mâinile pe corp. Corpul este ţinut în aşa mod ca să nu se
formeze varietatea posterioară (spatele în nici un caz să nu se întoarcă spre sacru). Screamătul ce urmează de obicei
provoacă naşterea fătului până la nivelul ombilical, apoi până la unghiul inferior al scapulelor. în acest timp diametrul
transvers al fătului trece în unul din diametrele oblice, iar la momentul naşterii plexului brahial, în diametrul
anteroposterior al strâmtorii inferioare a bazinului mic. E necesar a îndrepta fesele fătului spre sine, pentru ameliorarea
degajării mâinii anterioare. Pentru degajarea mâinii posterioare fătul este ridicat în sus. Concomitent cu naşterea
mâinii posterioare se nasc şi picioarele, apoi din fanta genitală apare bărbia, gura şi nasul fătului. Pentru naşterea
capului după aplicarea manevrei Ţovianov corpul fătului se ridică în sus şi se plasează treptat pe abdomenul
parturientei, capul se naşte fără intervenţie suplimentară. Dificultăţile degajării capului fetal, de obicei, sunt
determinate de disproporţia fetopelviană, de deflexiunea moderată sau pronunţată a capului, tehnica incorectă a
manevrelor sau extracţiei fetale. Dacă naşterea mâinilor şi capului se reţine, se recurge la eliberarea mâinilor prin
manevre manuale clasice, iar a capului - prin manevra Moriso-Levre-Leaşapeli. în cazul prezentaţiei pelviene
complete asistenţă manuală se acordă începând cu momentul apariţiei din fanta genitală a unghiurilor inferioare ale
scapulelor. Ulterior se efectuează aceleaşi manipulaţii ca şi în cazul prezentaţiei pelviene decomplete (modul feselor).
Etapa următoare este degajarea capului fetal prin metoda Moris-LevreLeaşapeli Prin această manevră, craniul este
flectat, rotat, coborât şi, în fine, degajat. După degajarea umerilor, fătul se aşează pe mâna medicului, care este
introdusă în vagin şi din care două degete sunt introduse în gura fătului. Cealaltă mână se aşează cu indexul şi
mediusul ca o furcă pe umerii copilului şi cu ea se trage în jos. Cele două mâini lucrând sinergie, vor executa o
flexiunea a capului, o rotaţie în diametrul anteroposterior şi o coborâre până ce 1/3 din occipital va apare sub simfiză.
După aceea, prin tracţiunea ambelor mâini, ridicăm lent corpul fătului şi degajăm încet bărbia, gura, nasul, fruntea şi
apoi bregma. Capul se degajează conform mecanismului naşterii: dacă capul se află în strâmtoarea superioară a
bazinului mic cu mâna care cuprinde gâtul, umerii se efectuează tracţiuni înapoi; când capul coboară în cavitatea
bazinului mic se efectuează tracţiuni înapoi şi în jos; dacă capul a coborât până la nivelul când fosa suboccipitală se
află la nivelul marginii inferioare a arcadei pubiene, corpul fătului se ridică brusc înainte şi din fanta genitală apare
mandibula, faţa, fruntea, iar apoi occipitul.Manevrele Ţovianov în cazul prezentaţiilor podalice. Se efectuează în
modul următor: organele genitale externe se acoperă cu un şerveţel steril şi cu palma mâinii drepte se împiedică
expulsia precoce a picioarelor din vagin - drept rezultat picioarele se flectează în genunchi, capătă poziţia în „pirostrii”
în vagin, iar prezentaţia podalică se transformă în prezentaţie pelviană mixtă. Are loc excitarea puternică a plexului
sacral, urmată de intensificarea contracţiilor uterine şi a scremetelor.Picioruşelor li se opune rezistenţă până la
deschiderea completă a colului uterin. Deschiderea completă are loc atunci, când se observă proeminarea evidentă a
perineului, rectului, totodată scremetele devin frecvente şi puternice. Poziţia inelului de contracţie este înaltă. Sub
presiunea feselor fanta genitală se deschide treptat şi picioarele fătului, în pofida rezistenţei aplicate de medic apar de
sub palma lui. După naşterea pelvisului mâna nu opune rezistenţă şi naşterea se conduce ca şi în cazul prezentaţiei
pelviene complete. Condiţia obligatorie pentru finalizarea cu succes a naşterii prin această manevră este infuzia
intravenoasă a preparatelor uterotonice, auscultaţia sistem atică (după fiecare screamăt) a bătăilor cordului fetal,
monitorizarea poziţiei include: inelul de contracţie, secreţiile vaginale (este posibilă decolarea placentei, ruptura
colului uterin).Esenţa manevrei manuale clasice în caz de prezentaţie pelviană constă în următoarele. Medicul fixează
picioarele fătului şi le orientează spre plica inghinală dreaptă (în cazul primei poziţii) sau spre cea stângă (în cazul
celei de-a doua poziţii). Apoi cu mâna corespunzătoare din partea fosei sacrale, el va extrage mâna posterioară a
fătului şi, apăsând cu 2 degete pe fosa cubitală, va elibera mâna cu mişcări specifice oscilatorii. Apoi cu două mâini
obstetricianul cuprinde toracele fătului şi îl roteşte, fără a-1 trage în jos, la 180°, în aşa mod că mâna anterioară a
fătului devine posterioară şi se extrage cu aceeaşi mână a medicului, similar primei. La eliberarea mâinilor trebuie
ţinut cont de următoarele momente: a) fixarea circulară a mâinii cu policele şi indexul provoacă frecvent fractura
mâinii, de aceea la eliberarea mâinilor e contraindicată introducerea policelui. b) coborârea mâinii în jos nu pe faţă şi
torace, ci pe occiput, de-a lungul spatelui duce, de obicei, la fracturi grave. Uneori are loc ridicarea mâinilor fătului
după cap. Această situaţie este favorizată de tentativele intempestive de extragere a fătului în caz de deschidere
insuficientă a colului uterin, în insuficienţa forţelor de contracţie, bazin strâmtat etc. Mâinile pierd poziţia tipică,
îndepărtându-se de la trunchi în sus spre faţă, amplasându-se înaintea feţei pe părţile laterale ale capului sau după
ceafa (gradele I, II, III). Fixarea feselor este o complicaţie gravă, care poate apărea ca urmare a insuficienţei forţelor
de contracţie şi în caz de făt macrosom, ca semn al disproporţiei fetopelviene.
43.Conduita și nursing-ul parturientei în perioada de delivrență.
În perioada a treia a nașterii se va evalua starea parturientei, se vor efectua primele îngrijiri ale nou-născutului sănătos.
Se pot practica:-management activ: administrarea unui uterotonic (oxitocină, 10 UA i/m) în primul minut după
nașterea fătului, secționarea decalată a cordonului ombilical (1-3 minute după naștere), tracțiune controlată a
cordonului ombilical cu contr- presiune pe segmentul inferior al uterului, după decolarea placentei masaj uterin,
evaluarea periodică și frecventă a tonusului uterin prin palparea fundului uterin după delivrența placentei.
-management pasiv: așteptarea expulziei spontane a placentei, fără nici o intervenţie exterioarǎ. Managementul activ
al perioadei a III-a a naşterii micşorează riscul apariţiei hemoragiei postpartum, micşorează volumul pierderilor
sanguine, necesitatea folosirii preparatelor din sânge și este recomendat de OMS.După naşterea placentei se va
controla integritatea feţei materne, fetale şi a membranelor. Vaginul şi fanta genitală se examinează fără valve cu
scopul identificării semnelor de hemoragie sau traumei din timpul naşterii.Lăuza și nou-născutul se vor afla în sala de
naștere 2 ore dupa delivrența placentei în perioada de lăuzie precoce. În acest timp se vor monitoriza în prima ora la
fiece 15 min, a doua ora la fiece 30 min.: starea fizică generală a lăuzei, culoarea tegumentelor, frecvenţa respirației,
pierderea sanguină prin căile genitale, supravegherea uterului.
44.Perioada de lăuzie.Noțiune.Durata.Perioadele.
Perioada de lăuzie- începe din momentul expulziei placentei și continuă 6-8 săptămîni .În această perioadă în
organismul femeii dispar toate modificările apărute în legătură cu sarcina și naștere.Excepție fac glandele mamare.În
timpul lăuziei se pot evidenția 3 perioade:-lăuzia imediată(precoce) primele 24 de ore .Stare de astenie
,oboseală,adinamie,transpirație, somnolență,bradicardie, se instalează hemostaza la nivelul plăgii uterine prin
retracția uterului.-lăuzia propriu-zisă- 2-12 zile după naștere ,instalarea secreției lactate și începerea revenirii
organelor și sistemelor la stare de negraviditate.-lăuzia îndepărtată(tardivă) 12-42 zile revenirea organelor ți sistemelor
la stare de negraviditate,refacerea endometrului cu reapariția menstruației la 6-8 săptămîni.Nursingul-se recomandă
ridicarea prcoce din pat al lăuzelor.Mobilizarea lor precoce ridică tonusul lor vital,ameliorează funcția aparatului
cardiovascular și respirator,a vezicii urinare și a intestinului.Zilnic se controlează involuția uterului la lăuze.(palparea
zilnică a uterul și se va aprecia consistența lui,inălțimea fundului și lipsa durerii).Controlul secrețiilor uterine.Se
recomandă golirea vezii urinare la fiecare 3-4 ore, pentrucă fiind supraumplută duce la involuția uterului și scurgerea
lohiilor.Dcă în primele 3 zile lăuza nu are scaun,vor fi efectuate clisme evacuatoare și administrare de purgativ.Dacă
pe pirineu sunt suturi va fi evacuat intestinul la a 5 zi.Se face toaleta organelor genitale externe de 2 ori pe zi cu
permanganat de kaliu 1:1000.Regiunea suturilor se șterge cu un tifon steril și șe badijonează cu sol.dezinfectant.Dieta
este una obișnuită cu produse lactate,legume,fructe,carne slabă,pește.O importanță deosebită are igiena glandelor
mamare.După fiecare alăptare ele sunt prelucrate cu soluție alcoolică de verde de briliant 1 %.Lăuza trebuie să
însușească tehnica alăptării corecte și tehnica stoarcerii laptelui din sîn.Respectarea tehnicii corecte a alăptării la sîn
previne formarea fisurilor pe mameloane.Dacă lăuzia evoluează normal externarea se face la a 4-5 zi.
45.Schimbările în diferite sisteme și organe ale lăuzei.
În perioada de lăuzie treptat revin la poziția și starea normală ligamentele,trompele uterine și ovarele.Se restabilește
tonusul vaginal,se vindecă rupturile din regiunea organelor genitale externe,vagin și colul uterin.Cele mai pronunțate
procese de involuție se produc în aparatul genital al femeii,mai ales în uter.Procesul de restabilire a pereților interni ai
uterului este însoțit de formarea secreției plăgii-a lohiilor.Peretele abdominal și musculatura planșeului pelviperitoneal
își recapătă tonusul normal.Imediat după naștere glandele mamare secretă timp de 2-3 zile colostru.Din a 4-5a zi de
lăuzie se stabilizează secreția lapteui,calitatea și cantitatea căruia sunt individuale pentru fiecare femeie.Alăptarea nu
numai că stimulează lactația ,dar totodată influențează favorabil procesele de involuție a uterului.Modificările de a
nivelul altor organe și sisteme se fac treptat și la 6 săptămâni organismul matern recapătă caractere de
negraviditate.Starea generală a unei lăuze sănătoase după naștere nu se tulbură.În primele săptămâni de lăuzie
metabolismul este ridicat,devenind ulterior normal.Activitatea rinichilor în perioada de lăuzie este normală,însă uneori
diureza se complică din cauza tulburărilor funcționale ale vezicii urinare.Tulburările urinare pot fi cauzate de atonia
vezicii urinare sau de edemul mucoasei.În perioada de lăuzie se constată constipații,care depind de atonia
intestinului.Atonia intestinală este favorizată și de relaxarea presei musculare abdominale.Uneori este foarte dureros
actul de defecație din cauza nodurilor hemoroidale mărite și edemațiate.
46.Problemele posibile și stările de urgență în lăuzie.Tactica AMF.Congestia (tumefierea) sânilor este frecventă
între a 3-a şi a 4-a zi după naştere, când sânii încep să se umple cu lapte. Acest lucru poate produce disconfort şi
mărirea de volum a sânilor. Pentru a se diminua discomfortul, se recomandă alăptare la sân, stoarcerea sânilor, cure de
fizioterapie, în urma consultului prealabil a medicului. În aceasta perioadă se recomandă măsurarea temperaturii
corpului.Depresia postpartum.Se indică consultul medicului în cazul în care apar problemele psihice în perioada
postpartum, deoarece poate apărea depresia postpartum.Chiar şi în cazul în care nu sunt probleme în această perioadă,
se indica consultul medical la 2-6 săptămâni după naştere. Acesta este momentul pentru a discuta anumite aspecte care
îngrijorează, inclusiv metodele de contracepţie.Se evită contactul sexual şi introducerea de obiecte în vagin, inclusiv
tampoane intravaginale atâta timp cât sângerările sunt prezente sau contactul sexual este dureros sau inconfortabil.
Organismul necesită cel puţin 4-6 săptămâni pentru a se recupera după trauma suferită în timpul naşterii.Este comun
ca după naştere, libidoul sa fie scăzut. În timpul perioadei de recuperare după naştere şi în perioada în care copilul are
multe nevoi, partenerii trebuiesc sa fie înţelegători unul cu celălalt. Este nevoie de comunicare pentru a restaura
sexualitatea după naştere.Menstruaţia, însoţită de abilitatea de a rămâne din nou însărcinata vor reveni în funcţie de
ritmul organismului. Rareori ovulaţia se poate instala la 2-3 săptămâni după naştere, chiar înainte de perioada
menstruală. Pentru evitarea sarcinilor se pot folosi metode contraceptive, chiar dacă se alăptează la sân.În cazul în care
nu se alăptează, menstruaţia va apărea la o lună sau două după naştere. În cazul în care se alăptează, menstruaţia poate
lipsi pentru câteva luni. Media de amenoree pentru femeile care alăptează este de 6-8 luni după naştere. Alăptarea nu
este o metodă sigură de contracepţie.Există şi alte modalităţi de a asigura contracepţia în această perioadă:
prezervative, diafragme, spermicide, sterilet, coitul întrerupt, sterilizare chirurgicala etc. Nu ezitaţi să vă adresaţi în
acest sens medicului curant sau oricărui alt medic competent în planificarea familială.Hemoroizii reprezintă dilataţii
ale venelor de la nivelul canalului anal şi rectului. Deşi în general nu sunt dureroşi, hemoroizii pot fi destul de
deranjanţi. Cauza principală a apariţiei hemoroizilor este efortul depus în travaliu, la care se pot adăuga şi alţi factori
(surplusul de greutate din timpul sarcinii, constipaţia cronica).Hemoroizii pot fi interni sau externi. Cei interni apar
primii în interiorul canalului anal şi provoacă sângerări, mâncărimi şi chiar dureri. Atunci când zona inflamată iese în
afara anusului, se poate vorbi de hemoroizi externi. Acestea reprezinta vene varicoase localizate subcutanat care se
prezintă sub forma unor excrescenţe dure, adesea dureroase.Dacă după naştere observi sângerări în scaun, cel mai bine
este sa te adresezi medicului proctolog. Este posibil să suferi de hemoroizi postpartum şi să ai nevoie de tratament de
specialitate. Îţi pot fi de ajutor şi următoarele:-aplicarea unei pungi cu gheata pe zona afectată de câteva ori pe zi;
gheaţă poate contribui la reducerea inflamaţiei şi a disconfortului;-băi de şezut călduţe (în reprize de 15 minute de
câteva ori pe zi);-alternarea tratamentelor reci şi calde pot fi de ajutor: încearcă băile calde după aplicarea de compresă
reci (punga cu gheata);-după fiecare scaun, curaţă blând zona afectata folosind şervetele umede speciale în locul
hârtiei igienice obişnuite;-aplică un unguent special sau foloseşte supozitoarele recomandate de medic; nu este
recomandată administrarea de medicamente specifice fără consultarea medicului proctolog;-nu folosi niciodată
produse pentru hemoroizi mai mult de o săptămâna; opreşte aplicarea/administrarea lor dacă observi ca nu dau
rezultate;În perioada postpartum este indicat consultul medicului de urgenţă atunci când:sângerările vaginale par a fi
în cantitate mai mare pe măsura ce trece timpul, sângele are culoare roşu deschis la 4 zile după naştere sau atunci când
se elimină cheaguri mari de sânge,apar ameţeli,febră,există semne de depresie postpartum (senzaţia de disperare sau
neputinţa ce durează mai multe zile; gânduri periculoase sau halucinaţii) secreţiile vaginale urat mirositoare,
abdomenul este dureros,dureri acute ce nu depind de localizare,sânii sunt dureroşi sau roşii şi se asociază cu febră.
47.Nursing-ul lăuzei în perioada de lăuzie fiziologică.
Se recomandă ridicarea precoce din pat a lăuzelor,inclusiv a celor cu suturi de perineu,aplicate pe rupturi de gradee I și
II.Metoda de mobilizare precoce a lăuzelor ridică tonusul vital,ameliorează funcția aparatului cardiovascular și
respirator,a vezicii urinare și a intestinului.Această metodă contribuie la eliminarea lohiilor,accelerează involuția
organelor genitale,fiind adesea o măsură eficientă de profilaxie a bolilor puerperale septice.
Zilnic se verifică involuția uterului la lăuze.Involuția corectă a uterului este un criteriu important al decurgerii normale
a perioadeii de lăuzie.Astfel se palpează zilnic uterul și se va aprecia consistența lui,înălțimea fundului și lipsa
durerii.Un criteriu important al evoluției corecte a lăuziei este aprecierea cantității și calității lohiilor.Lăuzei i se
recomandă golirea la fiecare 3-4h a vezicii urinare,pentru că fiind supraplină ea reține involuția uterului și scurgerea
lohiilor.Dacă nu are scaun se va efectua clismele evacuatoare sau administrare de purgative.Dacă sunt suturi de
perineu intestinul va fi evacuat doar în ziua a 5-a de lăuzie.În îngrijirea lăuzei este importantă toaleta organelor
genitale externe.O importanță deosebită o are îngrijirrea glandelor mamare.După alăptare se spală cu săpun.Până la
alăptare mameloanele se prelucrează cu soluție.Trebuiesc stoarse.Se recomandă consumarea produselor lactate,
legume,fructe,carne slabă,pește.Dacă lăuzia decurge normal,se externează în a 4-5a zi.
48.Alimentația nou-născutului.Poziționarea corectă la sânul mamei a nou-născutului.Regimul alimentar.
Avantajele alimentației naturale.Dezavantajele celei artificiale.
Alimentaţia la sân este benefică atât pentru mamă cât şi copil şi este încurajată de medicii pediatri.
În cazul alimentaţiei la sân, pot apărea probleme la început atât pentru mama, cat şi pentru copil. Alăptatul este o
tehnică ce se învaţă, va deveni mai uşoară pe măsura ce trece timpul. Majoritatea dificultăţilor ce pot apărea cu
alăptatul se pot rezolva cu terapie la domiciliu sau prin discuţia cu medicul specialist.În primele zile de alăptare,
mameloanele pot deveni sensibile sau dureroase şi pot apărea mici fisuri la nivelul pielii. Pe măsura ce se continuă
alăptatul, aceste leziuni se vor vindeca. Se recomandă:băi de aer ,respectarea igienei glandelor mamare (înainte şi după
fiecare alăptare sânii se spală cu apă, se şterg cu cearşaf curat) cu scop regenerativ, pe fisurile mici ale mameloanelor
periodic (între alăptări) se aplică cîteva picături de lapte matern sau ulei de cătină, care se îndepărtează înainte de
fiecare alăptare,în fisurile mari ale mameloanelor contactaţi medicul d-voastră.
Poziționarea corectă la sân.Aşezat bine, copilul prinde fără nici un efort, cu ajutorul buzelor, o parte din areola
mamelonului. Gura copilului trebuie să fie larg deschisă, iar buzele – întoarse în exterior. Limba copilului trebuie să se
afle în zona maxilarului inferior, astfel ca împreună cu el să facă o mişcare văluroasă de stoarcere a laptelui, prin
comprimarea rezervelor de lapte contra palatului gurii. Limba trebuie să se vadă în spaţiul dintre buze şi sân. Copilul
suge încet şi profund. Înghiţiturile lui pot fi văzute sau auzite. Ţinut prea aproape de mamă, copilul poate atinge sânul
cu bărbia sau năsucul. Mama nu trebuie să-şi facă griji în privinţa respiraţiei copilului. Nasul copilului are o astfel de
structură, care îi permite să respire anume dintr-o astfel de poziţie.Semnele poziţionării corecte a copilului în
timpul alimentării la sân:-Copilul este întors cu tot corpul spre mamă şi e strâns lipit cu burtica de burta mamei;-Faţa
copilului se află aproape de piept;-Corpul şi capul copilului formează o linie dreaptă;-Mama susţine cu ambele mâini
capul şi corpul copilului.Semnele aplicării corecte la sân:-Bărbia copilului atinge pieptul mamei;-Guriţa este larg
deschisă;-Buza de jos este curbată către exterior;-Deasupra buzei superioare se observă o fâşie mai mare a areolei
decât sub buza inferioară.Ministerul Sanatatii pune la dispozitia familiei un ghid de alimentatie al nou nascutului
sanatos care prezinta beneficiile si contraindicatiile alaptarii:-scade incidenta infectiilor gastrointestinale, respiratorii
superioare si otice;-scade incidenta mortii subite la sugar;-reduce riscul aparitiei alergiilor;-stimuleaza dezvoltarea
cognitive;-reduce riscul diabetului zaharat de tip 1 si 2;-previne malnutritia;-reduce riscul obezitatii si al
hipercolesterolemiei;-reduce riscul de boala Crohn;-are afect analgesic.Pentru mama alaptarea are urmatoarele
avantaje:-ajuta in evolutia uterina rapida dupa nastere si previne hemoragiile din postpartum;-intarzie reaparitia
menstruatiei;-reduce riscul de anemie si necesarul de fier pentru mama care alapteaza;-accelereaza pierderea in
greutate;-protejeaza impotriva cancerului de san si ovar;-ofera protectie impotriva osteoporozei postmenopauzale
-scade riscul de diabet zaharat de tip 2;-scade necesarul de insulina la mamele diabetic;-este mai comoda si mai putin
obositoare;-realizeaza o legatura psiho-afectiva profunda cu copilul;-este economica pentru familie. DEZAVANTAJELE
ALIMENTAŢIEI ARTIFICIALE:- copilul se poate îmbolnăvi mai frecvent de infecţii acute şi boli cronice (limfom, colită
ulceroasă, celiachie, etc.).- risc de alergie la proteinele laptelui de vacă (diareea cronică, scădere în greutate, erupţii
alergice).- creşte riscul diabetului zaharat;- este mai greu digerabil, absorbţie mai scăzută a substanţelor nutritive
(expl. lipide,Ca, vit. etc.);- lipsesc din compoziţie „celulele vii” (factorii imuni antiinfecţioşi), hormonii, enzimele şi
modulatorii de creştere.- nu–şi modifică compoziţia.- necesită suplimentare cu apă datorită încărcăturii osmotice mai
mari.- creşte riscul obezităţii şi riscul supraponderalităţii şi în perioada de adult.- prepararea inadecvată creşte riscul
malnutriţiei.- creşte riscul rahitismului şi al anemiei ( mai ales cu administrarea laptelui de vacă, dar nici formulele cu
adaos de fier nu apără de anemie, fierul fiind mai greu absorbit).- are nevoie de preparare, de echipamente, de mai
mult timp.- poate produce probleme orthodentice (datorită tetinei) şi de vorbire.- este asociată cu performanţe mai
scăzute la testele de inteligenţă.- se poate contamina în procesul de fabricaţie cu microelemente nocive (aluminiu, iod)
şi în timpul preparării, cu bacterii.- nu produce schimbări biologice în organismul mamei, nu stimulează afecţiunea,
scade instinctul matern.- încarcă bugetul familiei.- poate perturba formarea ataşamentului mamă – copil, se poate
administra şi de alte persoane, creşte riscul de abandon.- Mama trebuie înştiinţată despre aceste pericole, şi trebuie
învăţată modul de sterilizare a biberonului, tetinei, prepararea corectă şi păstrarea laptelui;
49.Afecțiunile puerperale.Clasificarea după Sazanov-Bartos.
Infectiile puerperale sunt infectiile care se instaleaza in timpul nasterii si lehuziei, cu poarta de intrare genitala,
localizate sau diseminate extragenital (inclusiv glanda mamara). Din punct de vedere clinic sunt stari patologice
caracterizate prin temperatura peste 38 grade C, masurata la 6 ore, cel putin 2 zile, in prima saptamana a lehuziei
(excluzand primele 24 ore).
I etapă:
● IP este limitată în regiunea plăgii
Ulcer puerperal (perineu, peretele vaginal, colul uterin"
Endometrită puerperală
II-a etapă:
● IP depășește plaga de naștere rămânând localizată în limitele bazinului mic
Metrită
parametrită
metroflebită
pelviotromboflebită
tromboflebită extrimităţilor inferioare
anexită
pelvioperitonită
pelvicelulită
III-a etapă:
● IP conform manifestărilor clinice este aproape de cea generalizată,dar nu generalizată
peritonită difuză
tromboflebita progresivă
şocul infecţio-toxic
IV-a etapă:
● IP este generalizată
Sepsis, fără metastaze manifeste-septicemia
Sepsis, cu metastaze-septicopiemie
50.Afecțiunile puerperale în prima etapă.Ulcerul puerperal.Caracteristica și diagnosticul.Îngrijirea lăuzei la
domiciliu.Rolul AMF.
I etapă:
● IP este limitată în regiunea plăgii
Ulcer puerperal (perineu, peretele vaginal, colul uterin"
Endometrită puerperală.
Ulcer puerperal Proces inflamator local (fără răsunet asupra stării generale) provocat de dezunirea plăgilor suturate
de la nivelul colului uterin, mucoasei vaginului, vulvei, perineului.Diagnostic : USG (uterometria sub involuţia
uterului, cavitatea dilatată, incluziuni ecopozitive) – eficacitatea 50%; RMN, CT (scaner) – folosite în cazul evoluției
nefavorabile a endometritei.; Histeroscopia – forma pură de endometrită, cu necroza membranei deciduale, restanţe
placentare, cheguri.; Determinarea pH vaginal şi uterin.; Histologia placentei.; Proteina C reactivă.; Indicii imunitari
IL1,IL2, PCT; Metode citochimice. ; Analize biochimice.; Examen bacteriologic al conţinutului vaginal şi uterin;
Însamînțarea lohiilor -din vagin în 1ml mai mult de 100000. Tabloul clinic local: Marginile plăgii sunt edemațiate,
roșii, indurate, dolore, iar la nivelul firelor de sutură se exprimă o secreție seroasă, sero-sangvinolentă sau purulentă.
Complicații:-limfangită, -flebite superficiale,-flegmon ischiorectal ,-parametrite,-septicopiemii,-gangrenă
vulvovaginală,-fasceită necrozantă.Tratamentul antibacterial la început, inițial este bazat pe principiul etiologiei
polimicrobiene a infecției puerperale. Selectarea tipului si modului de administrare sunt, în bună parte, dictat de
severitatea infecției. Terapia antibacteriana trebuie sa includa cîteva preparate ce au un spectru larg de acțiune:
-Peniciline de sinteza (Ampicilina);-Cefalosporine (Cefazolina, Cloforan 1,0 -2,0 x 4 ori/zi i/m, i/v );-Aminoglicozide
(Gentamicina, Tabramicina);-Metronidazolul (Metrogil 500mg x 3 ori/zi)Tratamentul antibacterian Limfotrop direct
sau indirect. Cu scopul acumulării concentrației maximale de antibiotic în sistemul limfatic ce este principala cale de
progresare a IP.
51.Endometrita puerperală.Noțiune.Etiologie.Tabloul clinic,Diagnosticul. Principiile de tratament și profilaxie.
Este cea mai frecventa forma a afectiunilor post-partum. Frecventa acesteia dupa nasterile independente fiziologice
constituie 1-5%,dupa nasteri patologice 15-20% si peste 20% dupa cezariana.Etiologie. Endometrita reprezinta o
maladie polimicrobiana.Ea poate fi provocata de Bacteriile conditionat-patogene aerobe ;Anaerobe;Bacteriile gram
negative conditionat-patogene: escherichii, klepsiella,proteus;Bacteriile gram pozitive (stafilococul auriu,
enterococul);Bacteroizii;Peptococii;Peptostreptococii.;Clasificare.Conform evaluarii clinice distingem:
-forma clasica; -forma atipica,asimptomatica;-forma abortiva;-endometrita dupa operatia cezariana.Tabloul clinic:
Semne subiective: *Temperatura pina la 37,5-38 C,*Frisoane,*Cefaleea,*Dureri in regiunile hipogastrica si lombara ,
inferioara a abdomenului,*Dereglari disurice,*Alterarea starii generale.Semne obiective:*Pulsul accelerat,*Hipotonie
arteriala*Hiperemia fetei,*Lohiometrie cu miros fetid,*Uter ramas in subinvolutie.In forma atenuată a endometritei ,
tabloul clinic descris nu este accentuat. Mai frecvent debuteza in zilele a 8-9, temperatura fiind mai des
subfebrila,modificarile in singe pot fi neesentiale. Fenomenele locale ale afectiunii la fel sint pronuntate.Forma
abortiva a endometritei incepe analog cu cea clasica. In vederea prognozarii recidevelor endometritei atenuate un rol
important il are examinarea statutului imunologic.Dupa operatia cezariana endometrita, de regula,evolueaza in forma
grava.In tabloul clinic predomina simptome de intoxicare si pareza intestinala. Acestea se constata mai frecvent si intr-
o forma mai mult grava la gravidele cu hemoragii intraoperatorii masive. In perioada postoperatorie se inregistreaza
semne de hipovolemie,hipoproteinurie si hipokaliemie.Diagnosticul*USG,*Histeroscopia,*Termometria i/u, metode
termografice,*Determinarea PH vaginului şi uterului,* Histologia placentei,*Examen de laborator,Proteina C-
reactivă,*Indicii imunitari,* Metode cito-chimice (fosfataza alcalină, SDH,LDH,ş.),*Analize biochimice(ionograma,
proteina generală, globulinele, ş.a.),*Examen bacteriologic al conţinutului vaginal şi uterin,* Înseminare masivă a
lohiilor.Tratament I.General:1. Antibioticoterapia (peniciline semisintetice, cefalosporine, macrolide,
aminoglicozide, metronidazol, ş.a.,2. Tratament de dezintoxicare (intravenos, enterosorbenţi),3. Tratament de
desinsibilizare (antihistaminice),4. Imunomodulatoare (imunofan, t-activin, polibiolin, levomezol, spirulină, ş.a.)
5. Uterotonice: medicamentos (oxitocina, pituitrina, hinina, metilergometrină, prostoglandine)fizioterapeutic
(vibromasaj şi electrostimulare a uterului electroforeză cu Zn, Cu),6. Vitaminoterapia
II. Local: 1. Aspiraţia conţinutului cavităţii uterului,2. Irigarea cu antiseptice a cavităţii uterului(sol.Furacilini1:
5000-500,0-1000ml, t° + 4-8°C, sol. Dioxidin 0,1% -300.0, sol. Hlorfilipt, sol. Metragil, antibiotice, ş.a.)
3. Iradierea cavităţii uterine cu raze laser heliu-neon, infra-roşii
52.Fisurile și ragadele mameloanelor.Profilaxia și tratamentul.Rolul AMF în conduita lor la
domiciliu.
Ragadele mamare sunt mici fisuri – răni – ale mamelonului produse în timpul alăptării din diferite cauze,
dintre care cele mai importante sunt atașarea incorectă a bebelușului la sân, dar și o poziție greșită în
timpul alăptării. Este firesc ca, după naștere, sânii să fie sensibili, dar este importantă să reținem că o
durere intensă precum o mușcătură e semn de ragadă.profilaxia:1.Poziționarea corectă la sân a copilului.
2.Băi de aer,3. Îngrijirea corectă a sânilor. Nu este nevoie să spălați sânul cu apă și săpun după fiecare
alăptare. Aceasta poate duce la uscarea pielii, cauzând fisuri. Este suficient să faceți un duș igienic în
fiecare zi. Pentru sân, puteți folosi un săpun lichid cu un pH neutru. După duș ștergeți ușor mamelonul, nu
frecați cu prosopul.4. În sutiene de folosit tampoane speciale pentru sâni. Ele absorb picăturile de lapte
secretate și protejează mamelonul de umiditate.5.Un regim rational de alăptare. În primele zile ale
alăptării se elimină o cantitate mică de colostru. Cerințele nutriționale pentru sugari sunt mici. Prin
urmare, termenul alăptarii este de aproximativ 10 minute. Copilul primește în acest timp cantitatea
necesară de colostru și nu rănește mamelonul.6. Terapia cu vitamine. Pentru a preveni hipovitaminoza
este nevoie de un aport regulat de multivitamine pentru mamele care alăptează. Aceasta contribuie la
metabolismul normal al pielii, ceea ce o face rezistentă la răni și se vindecă rapid. Administrarea de
multivitamine ar trebui să înceapă în timpul sarcinii.Tratament:Tratamentul mameloanelor crăpate
trebuie să fie eficient și rapid. Este important să se mențină lactația.Fisurile se dezinfectate cu o soluție de
permanganat de potasiu.În cazul în care pielea mamelonului este prea uscată, apoi se aplică un tampon
steril înmuiat în ulei de pește sau lanolină.Bepanten-ul are un efect antimicrobian și cicatrizant.Se poate
aplica de asemenea o soluție de vitamina A, precum și gel sau unguent solkoseril.Compresele sunt foarte
utile. Soluția medicamentoasă în acest caz poate fi compusă din Chlorophyllipt soluțe uleioasă 2%,
Sintomicin liniment (1-5%) sau furacilin unguent (0.2%). O pânză sterilă îmbibată în unul dintre aceste
soluții trebuie aplicată pe mamelon după alăptare și înainte de culcare. După aplicarea compresei sânul
trebuie spălat cu apă caldă și săpun și șters cu un prosop curat.Nu trebuie să omitem că cel mai bun
tratament pentru fisurile mameloanelor este laptele matern. După alăptarea, mamelonul trebuie spălat cu
apă caldă, apoi se decantează câteva picături de lapte, se unge areola și se lasă să se usuce.
53.Mastita puerperală.Noțiune.Clasificare,diagnosticul,Tabloul clinic.Principiile de tratament și
profilaxie.Rolul AMF în conduita lor la domiciliu.
Mastita puerperală:Forme clinice:-Mastita seroasă,-Mastita infiltrativă,-Mastita purulentă.
a)Infiltrativ-purulentă:difuză,nodulară.b)În stadiul de abces:furunculoza areolară,abcesul subareolar
(superficial),abcesul intramamar(profund),abcesul retromamar.c)În stadiul de flegmon:supurația necrotică
d)În stadiul de gangrenă.Modul de infectare:Limfatic (cel mai frecvent),Galactogen (rar),Hematogen
(extrem de rar).Diagnostic:ecografie mamara,mamografie, biopsii mamare,examen citologic sau
bacteriologic al secreției mamelonare.Tabloul clinic: de cele mai dese ori este un proces unilateral. Are
un debut acut, cu febra pronuntata(39°C)frisoane, cefalee, astenie. Concomitent apar dureri locale, cu
aparitia unei tumefieri si hipertermii locale deasupra infiltratului.La palpare se determina un sector de
indurare, dureroasa, de o cosistenta dură,elastica (mastita seroasa).In cazul lipsei tratamentului aceasta
forma poate progresa (<3 zile) cu dezvoltarea mastitei infiltrative, caracterizata prin dezvoltarea
infiltratelor de diferite dimensiuni. In aceasta forma se atesta o scadere relativa a t° precum si a lactatiei
glandei afectate. La un tratament corect infiltratul se reabsoarbe timp de 5-10 zile.Insa in cazul unui
tratament ineficient, forma infiltrativa trece in forma purulenta- starea bolnavei se agraveaza, sunt
prezente semne de intoxicatie generala, insomnie, cefalee, febra pronuntata, frisoane.Mai exista: forma
abcedanta (se poate drena) forma flegmonoasa (proces purulent masiv) forma gangrenoasa (extrem de
grava)Durata mastitelor purulente nu este mai mica de 2saptamani iar in forma grava procesul inflamator
continua pana la 2-3luni.Tratament:Tratament local: stoarcerea regulata a sinului.Tratament
antibacterian: sunt folosite preparate de spectru larg. Initial piniciline semisintetice (meticilina,
oxacilina).Daca infectia este rezistenta se indica terapia combinata cu gentamicina, ampiox,
cefalosporina.In toate mastitele se indica tratament general intensiv de dezintoxicare si desensibilizare .
Mastitele purulente se trateaza pe cale chirurgicala: se efectueaza incizia larga a glandei mamare cu
evacuarea continutului cavitatilor purulente si inlaturarea tesuturilor necrozate. Se face drenaj, cavitatile
se prelucreaza cu solutie hipertonica NaCl, dioxidina.Alaptarea copilului se restabileste dupa controlul
bacterian al laptelui(lapte steril)
54.Pruncul și familia.Contactul și rolul părinților în educația copilului.
Primul contact pe care il exercita nou-nascutul cu lumea din exterior este contactul piele-la –piele cu
mama lui.Al doile contact insa este contactul prunc-familie,unde se incadreaza si ceilalti membri ai
familiei in dezvoltarea si cresterea nou-nascutului.Familia reprezintă locul în care individul se dezvoltă,
unde își petrece o mare parte din timp, unde devine practic ființă socială. Indiferent de organizarea
familei, de identitatea sa etnică, religioasă ori politică, aceasta se caracterizează prin dinamism și printr-o
mobilitate continuă. Familia este un sistem dinamic, care cunoaște transformări permanente. Membrii ei
se dezvoltă, evoluează împreună și adaugă elemente care îmbogățesc în permanență viața familială. Cu
toate aceste schimbări însă, se poate spune că „instituția familiei rămâne stabilă” Totodată, se poate
afirma că termenul de „familie” nu mai surprinde realitatea caracteristică a generațiilor precedente,
tocmai datorită acestei schimbări. De-a lungul timpului, familia a fost definită în mai multe feluri, dar
„familia, în orice societate, este o formă de comunitate umană alcătuită din cel puțin doi indivizi, uniți
prin legături de căsătorie și/sau paterne, realizând, mai mult sau mai puțin, latura biologică și/sau cea
psihosocială”Rolul educației realizate în familie este acela de a dezvolta aptitudini de bază și competențe
sociale în primii ani, ulterior copiii fiind preluați de catre școală, pentru instruirea didactică. Familia
pregătește și susține copilul din punct de vedere academic (în afara școlii), emoțional, comportamental,
social, financiar.Familia exercită o influență deosebit de adâncă asupra copiilor. O mare parte dintre
cunostințele despre natură, societate, deprinderile igienice, obișnuințele de comportament, elevul le
datorează educației primite în familie. Rolul familiei este foarte important în dezvoltarea copilului din
punct de vedere fizic, intelectual, moral, estetic ș.a. Ca prim factor educativ, familia oferă copilului
aproximativ 90% din cunoștințele uzuale (despre plante, animale, ocupațiile oamenilor, obiectele
casnice), familia este cea care ar trebui să dezvolte spiritul de observație, memoria și gândirea copiilor.
Copilul obține rezultatele școlare in functie de modul in care părinții se implică în procesul de învățare.
Părinții trebuie să-i asigure copilului mijloacele materiale și de spațiu necesare studiului, trebuie să-și
ajute copilul din punct de vedere cognitiv. Acest ajutor trebuie însă limitat la o îndrumare sau sprijin,
nefiind indicată substituirea copilului de la sarcinile școlare. Tot în familie se formează cele mai
importante deprinderi de comportament: respectul, politețea, cinstea, sinceritatea, decența în vorbire și
atitudini, ordinea, cumpătarea, grija față de ceea ce îi aparține.Dezvoltarea personalității copilului și a
formării lui în conformitate cu idealul social și cel personal este influențată de diferențele de ordin
economic, social, cultural care există între familii. Familia însă, în ciuda acestor diferențe, prezintă
anumite însușiri comune. Condițiile de viață ale copilului sunt influențate de comportamentul părinților.
Familia trebuie sa aibă disciplina ei. Toate problemele se pot rezolva mai ușor într-un climat de prietenie
și de înțelegere. În afara acestor elemente pe care copilul le preia în mod natural, prin imitație și
contagiune, din familie, părinții trebuie să-și dezvolte și să-și asume în mod conștient o serie abilități și
responsabilități. Funcția de părinte presupune a veni în întâmpinarea nevoilor copilului pentru o
dezvoltare normală, a acompania copilul și a-l dirija în dezvoltarea lui. Există câteva abilități de care
părintele are nevoie pentru a putea fi un părinte bun.
55.Îngrijirea nou-născutului la domiciliu.Rolul AMF în îngrijirea lui la domiciliu.
Lucrătorul medical efectuează prima vizită la domiciliu îndată după externarea nou-născutului din
maternitate.În cadrul vizitei la domiciliu se extrage atenția la următoarele:-Dacă a primit careva
recomandări privitor la revenirea imediată cu copilu în spital la apariția anumitor probleme de sănătate,
-Se verifică dacă copilul a fost vaccinat adecvat,-Dacă a primit careva recomandări privitor la
îngrijire(alăptare,poziție,regim,semne de pericol etc),-Se verifică fișa clinică a copilului dacă a fost
completată adecvat,-Din extrasul medical se verifică dacă trebuie să continuie tratament la domiciliu,
atunci va fi supravegheat mai frecvent.La prima vizită la domiciliu medicul de familie trebuie să
evalueze:-Culoarea tegumentelor-determinarea prezenței sau absenței icterului,-Ochii-dacă nu sunt
eliminări purulente sau semne ale unei infecții,-Regiunile axilare la prezența intertrigourilor
-Poziția copilului pentru determinarea tonusului muscular,-Plaga ombilicală,-Frecvența respirației
-Dimensiunile fontanelelorObservare:-Cum este poziționat la sân,-Cât de efectiv suge sânul,-Dacă mama
are suficient lapte Se consiliază mama privitor la igiena copilului,Recomandări privind îmbrăcarea
copilului,privind somnul copilului,îngrijirea unghiuțelor și Plimbările în aer liber
56.Pregătirea psiho-emoțională a gravidei și membrilor familiei ei către naștere.Ședința I
Prima ședință pina la 8 săpt. (după luarea în evidență)- pregătirea gravidei către naștere-noțiuni generale
despre sarcină, numărul vizitelor antenatale , modificările fizice și psihoemoționale în timpul sarcinii,
administrarea acidului folic și preparatelor de fier , problemele posibile , semnele de pericol și stările de
urgență în timpul sarcinii, drepturile și responsabilitatea gravidei de propia sanătate și sănătatea copilului,
metodele de relaxare în timpul nașterii, carnetul medical perinatal, prevenirea BTS/HIV-SIDA.
57. Pregătirea psiho-emoțională a gravidei și membrilor familiei ei către naștere. A II-a Ședință.
A doua ședintă 28-30 săptămîni—pregătirea pentru naștere- noțiuni generele despre sarcina
normală,termenii de naștere,semnele începutului nașterii,perioadele nașterii,metode de relaxare în naștere,
metode medicamentoase și nemedicamentoase de analgezie. Probleme posibile și stările de urgență în
timpul nașterii.
58. Pregătirea psiho-emoțională a gravidei și membrilor familiei ei către naștere. A III-a Ședință
A treia ședința 32-33 săptămîni- instruirea persoanei de suport, parteneriat la naștere, conduita în timpul
nașterii, poziții în naștere și importanța comportamentului activ, exerciții respiratorii și de relaxare în
timpul nașterii, contactul piele la piele, inițierea alăptării precoce.
59. Pregătirea psiho-emoțională a gravidei și membrilor familiei ei către naștere. A IV-a Ședință.
A patra ședința 35-36 săptămîni-igiena lăuzii, sexualitate și contracepția , stările de urgență în perioada
de lăuzie, coordonatele personalului de contact, îngrijirea și alimentația nou-născutului, alimentația
natural și problem legate de ea , grupurile și personele de support a alimentației natural.
60.Hemoragiile în sarcină precoce.Etiologia.Sarcina ectopică.Noțiune,etiologie,clasificare,tabloul
clinic a rupturii tubare.
Hemoragiile in sarcina precoce se produc din cauza avorturilor si sarcinii ectopice.
Notiune: Graviditatea ce se dezvolta in exteriorul uterului este numita sarcina ectopica sau extrauterina.
Cauzele principale ce duc la formarea unei sarcini ectopice sint urmatoarele : 1. bolii inflamatoare
genitale (infectii septice,gonoree) ,avorturi artificiale sau spontane cu raclajul uterului, 2. Dereglarea
functiei de transport (vehiculare) a trompelor, in primul rind scaderea vitezei de vehiculare a oului, ceea
ce duce la retinerea anormala in mucoasa tubara,3. Dereglari hormonale ale ovarelor.
4. Defect congenital de structura (trompe infantile lungi ,subtiri ,intortocheate ,in pozitie inalta sau
hipoplastice cu musculatura slaba).5. Tumori.Mioamele uterine tubare, chisturile paroovariene
,tuboovariene, endomertioza .creaza un obstacol direct sau duc la formarea trompelor.
6. Spasmele tubare pot sa retina oul fecundat si sa duca la o sarcina tubara.7. Migratia externa sau
abdominala a oului fecundat.8. Operatii intrauterine si prezenta mijloacelor anticonceptionale in uter. In
organismul integru toate cauzele numite pot fi asociate ,pot actiona concomitent agravind starea sanatatii.
*Localizarea sarcinii ectopice:1.sarcina ovariana: a) nidatia intrafoliculara –varianta interna;
b) epiooforala (ovariana)—varianta externa ;2. Graviditatea in cornul rudimentar al uterului .
3. Graviditatea abdominala sau peritoneala :a)primara;b)secundara;
4.Graviditatea intraligamentara;5. Sarcina tuboovariana;6. Sarcina cervicala. Clasificarea sarcinii
tubare: 1. conform zonei de implantare: - sarcina tubara interstitiala;-sarcina tubara istmica;-sarcina
tubara ampulara;-sarcina tubara infundibulara;-sarcina tuboovariana 2. conform variantelor clinice:-
sarcina tubara in evolutie(sau intacta);-sarcita sub forma de avort tubar (ruptura interna a capsulei
produsului de conceptie);-sarcina intrerupta prin rupture trompei (ruptura externa a capsulei produsul de
conceptie).
*Mecanismul intreruperii sarcinii tubare :1Ruptura interna a capsulei produsului de conceptie –avort
tubar. Din cauza lipsei de spatiu in trompa capsula oului in crestere se bombeaza in directia lumenului
pina ce se perforeaza si incepe o scurgere de singe .La o hemoragie mica extremitatile fibriale tubare se
lipsesc de chiaguri de singe si se inchid ,formind un hematosalpinx. Apoi singele se prelinge prin orificiul
abdominal tubar in cavitatea abdominala formind un hematocel peritubar ,iar mai tirziu se colecteaza in
spatiul Douglas,formind hematocelul retrouterin. De obicei embrionul moare si se reabsoarbe sau este
expulzat in cavitatea abdominala .In cazuri rare embrionul supravetuieste , se implanteaza in cavitatea
abdominala si formeaza o sarcina abdominala secundara. 2. Ruptura externa a capsulei produsului de
conceptie – ruptura trompei . In cautarea materialului nutritiv vilozitatile coriale erodeaza si invadeaza
peretele subtire al trompei, inclusiv seroasa. Din vasele erodate prin peretele lezat singele se scurge in
cavitatea abdominala intr-o cantitate mare,deoarece acesta este o singerare arteriala. Hemoragia este cu
atit mai pronuntata, cu cit mai aproape de uter s-a implantat oul. Intreruperea sarcinii interstitiale este
urmata de cea mai abundenta hemoragie, deoarece aici este mai dezvoltata reteaua vaselor sangvine.
CLINICA SARCINII TUBARE (in evolutie)PROGRESIVE(intacta).Pacienta acuza: Amenoree
secundara cu o durata de 4-5, mai rar 6-8 sapt.;Greturi ;Varsaturi ;Schimbarea senzatiilor olfactive.
Sarcina tubara intacta poate sa provoace o senzatie de tractiune dureroasa intr-o parte din cauza
contractiilor. La examenul general— in unele cazuri observam semne de infantilism,tumefierea glandelor
mamare,secretia colostrului La examenul in valve – se observa colorarea violacee a vestibului vulvar , a
vaginului si a portiunii vaginale a colului uterin.La tactul bimanual – uterul este putin marit si ramolit
,insa gradul de marire si relaxarea nu corespunde virstei presupuse de sarcina ,lateral de uter ,la o virsta
avansata, se palpeaza o tumefiere elastica (trompa), care este putin dureroasa si adesea pulseaza.
Examenul microscopic difera : in cazul sarcinii uterine se indica prezenta elementelor oului fetal, ceea
ce lipseste la o graviditate extrauterina. Daca embrionul moare, membrana se dezlipeste si poate sa se
elimine din uter partial sau total sub forma de mulaj al uterului (sac decidual). Corionul produce
gonadotropina, care poate fi determinata prin reactiile corespunzatoare. Diagnosticul sarcinii tubare in
evolutie in conditie obisnuite si cu mijloace obisnuite este dificil, ca diagnostic se folosesc mijloace ca
laparascopia, culdoscopia, ultrasonografia.Diagnosticul diferential se face cu sarcina uterina la virste
mici, cu anexitele, hidrosalpinxul, chistul ovarian.Conduita medicala : daca suspectam prezenta unei
sarcini tubare intacte (progresive), pacienta se spitalizeaza, ei i se indica regim la pat se observa si tactul
vaginal in dinamica, se precizeaza diagnosticul cu ajutorul laparoscopiei, ultrasonografiei si altor mijloace
suplimentare. Imediat ce diagnosticul se confirma, se recurge la o laparotomie urgenta si se efectueaza
operatia tubectomiei sau extractia oului si plastica tubara.Ruptura tubară.Clinica : de obicei incepe
brusc cu semne de hemorogie interne in cavitate abdomonala. Dupa o amenoree secundara de 4—6—8
saptamini apare brusc accese de dureri intruna de regiunile hipogastrice laterale, urmate de voma,
pierdere de cunostinta.Durerile iradiaza in regiunea lombara, rect membrele inferioare ori in scapula si
umar La examenul general predomina tabloul anemiei acute socul abdominal (colaps mixt-anemic
peritoneal), apare paloarea tegumentelor mucoaselor, pupilele se delata, fata estea acoperita cu sudoare
rece buzele sunt palide cu aspect cianotic, temperatura este normala sau subfebrila, respiratia superficiala,
pulsul este atenuat, frecvent tensiunea arteriala scade progresiv.Abdomenul este meteorizat in unele cazul
supluPercutia si palparea abdomenului provoaca dureri pronuntate in partea trompei rupte .Sint
prezente simptomul Sciotkin-Blumberg de regula este pozitiv .La Percutia se poate determina prezenta
lichidului (singelui) in abdomen la schimbarea pozitiei corpului .Clinica poate evolua in doua modalitati :
1.Starea bolnavei se agraveaza progresiv (din cauza hemoragiei interne masive), apare starea de colaps,
fata este trasa si alba, respiratia frecventa si superficiala, pulsul radial se determina cu greu sau nu se mai
palpeaza.2.Dupa primul colaps se stabileste o ameliorare aparenta temporara care este urmata de un nou
colap.La examenul vaginal se evidentiaza o lividitate a mucoasei vestibulului vaginal si a colului uterin
uneori apar eliminari sangvinolente. Uterul poate fi moderat hipertrofiat si putin relaxat. La palparea
anexelor prin unul din fornixurile laterale se depisteaza o tumefiere fara contururi clare, dureroase
Fornixul (fundul de sac vaginal) posterior este plat sau bombat. Daca in spastiul Douglas sa acumulat
destul singe, atunci palparea fundului de sac posterior duce la agravarea durerii (asa- numitul “strigat al
spatiului Douglas”).
61. Tabloul clinic al avortului tubar.Diagnosticul.Principiile de tratament și îngrijirea
postoperatorie a ginecopatelor.
Avortul tubar Ruptura interna a capsulei produsului de conceptie. Simptomele tipice care se dezvolta
si se accentueaza treptat :1.Hemoragii uterine in forma de pacura. Primile manifestari clinice apar atunci,
cind se formeaza in hematosalpinx cauzat de hemoragii din trompa. 2. Contractii dureroase ale uterului in
forma de colici, care apar pentru a expulza membrana deciduala si singele din uter.3.Dureri in partea
corespunzatoare a abdomenului, adeseori intense, insotite de slabiciune, pina la pierderea tranzitorie a
cunostintei apar si accese de vome repetate;4. La tactul vaginal se determina prezenta unei tumori de
consistenta moale, dureroasa la palpatie, linga uter in regiunea trompei corespunzatoarea sau in spatiul
Douglas.Tactica medicala:Cind este suspectat un avort tubar ,pacienta se interneaza urgent in stationarul
prevazut cu serviciu de chirurgie ginecologica, unde se efectueaza observarile dinamice necesare;Din
cauza pericolului de ruptura a trompei tactul vaginal si palparea anexelor se efectueaza cu mare prudenta;
Din aceeasi cauza personalul medical trebuie sa fie permanent gata pentru a efectua operatia necesara
urgenta. Pentru precizarea diagnosticului se folosete :- Puncţia exploratoare in spaţiul Douglas ;
- Laparoscopia sau culdoscopia; - Ultrasonografia; - In cazuri excepţionale (procese vechi) se executa
chiuretajul uterului si examenul histologic al materialului obtinut prin raclaj.
Etapele tratamentului sarcinii extrauterine: a) Operatie (laparoscopia chirurgicala);b) Combaterea
hemoragiei, socului şi anemizării; c) Conduita perioadei postoperatoare;d) Reabilitarea funcţiei de
reproducere. AMF la sat.-echipa+medical de familie, -pe abdomen punga cu geață, pe un scutec pe 30
minute peste 30 de minute;-menținerea cu ser fiziologic,acid ascorbic 5-10 ml i/v, -pregătirea
donatorilor, -tr.chirurgical, (nu se administrează nospa,baralgin,i/v)
62.Primul ajutor al AMF în caz de suspiciune de sarcină ectopică în condiții rurale și lipsa
medicului.
-echipa+medical de familie,se cheama la sine
-pe abdomen punga cu geață, pe un scutec pe 30 minute peste 30 de minute
-menținerea cu ser fiziologic,acid ascorbic 5-10 ml i/v,
-pregătirea donatorilor,
-tr.chirurgical, (nu se administrează nospa,baralgin,i/v)
63.Avortul.Noțiune.Etiologie.Principii de clasificare.
AVORTUL (Abortus) : Intreruperea sarcinii pina la virsta de 22 de saptamini se numeste avort.
Se distinge : avort provocat , avort spontan .Avortul provocat– este intreruperea premeditata a sarcinii la
dorinta femeii sau la recomandatia medicului; chirurgical in conditii sterile, medicamentos,criminal.
Avortul criminal – este avortul efectuat in afara institutiei medicale.Avortul spontan – se subintelege
intreruperea involuntara a sarcinii cu expulzarea pe cale naturala a produsului de conceptie in urma unor
factori etiologici.Intreruperea sarcinii prin avort are loc incepind cu termenele cele mai mici pina la
limita de 22 de saptamini.Etiologia avorturilor spontane:1.Stari patologice ale organismului matern
(predispozante si determinante) : a)genitale;b)extragenitale.2. Stari patologice ale produsului de
conceptie: a)patologia fatului;b)patologia placentei, membranelor fetale.3.Factori imunitari.4.Factori de
mediu;Stari patologice ale organismului matern. Cauzele predispozante:Infectii acute :boli
infectioase respiratorii ,gripa, citomegalovirusul, herpesul, rujeola, adenovirusul.Infectii sexual
transmisibile: SIDA, sifilis, gonoreea, trihomoniaza, citomegalovirusul, virusul gripal.Infectii cornice :
bruceloza, toxoplasmoza, listerioza, reumatismul si colagenozele, formele grave de tuberculoza, sifilis.
Anemii si bolile sistemului hematopoetic: bolile organelor interne (boli cardiovasculare, ale organelor
respiratorii, gastrointestinale, renale ); Tulburari endocrine, diabetul, bolile gl.tiroide, hiperandrogenia; si
procesele patologice: intoxicatiile, schimbarile metabolice, modificarile reactivitatii organismului ceea ce
duce la cresterea excitabilitatii musculaturii uterine.Hipovitaminozele : A, B, C, E. Factori genetici :
(schimbari patologice in celulele sexuale masculine si feminine, aberatii cromozomiale); Gestozele ;
Intoxicatii alimentare, medicamentoase, cu gaze toxice, alcool, nicotina ,droguri.Clasificarea avorturilor
spontane:Dupa virsta sarcinii : a) avorturi precoce (pina la virsta de 12 saptamini), b) avorturi
tardive (in limitele de 12-22 saptamini). Dupa gradul de evolutie clinica: a) avort iminent (abortus
imminens);b) avort incipient (abortus incipiens); c) avort progresiv –avort in evolutie( abortus
progrediens);d) avort incomplet (avortus incompletus);e) avort complet (abortus completus); f) retentie
de avort (missed abortion); Dupa clinica si gradul de infectare; a) avort neinfectat ,afebrile,b) avort
infectat, febril,c)avort criminal (ilegal, delictual,clandestin; Dupa cauza aparitiei:a) spontane,
b)provocate;
64.Formele clinice ale avortului spontan.Tabloul clinic l iminenței de avort
spontan.Diagnosticul.Principiile de tratament prolongat.
Clasificarea avorturilor spontane:Dupa virsta sarcinii :a) avorturi precoce (pina la virsta de 12
saptamini) b) avorturi tardive (in limitele de 12-22 saptamini.Dupa gradul de evolutie clinica:a) avort
iminent (abortus imminens);b) avort incipient (abortus incipiens);c) avort progresiv –avort in
evolutie( abortus progrediens),d) avort incomplet (avortus incompletus); e) avort complet (abortus
completus); f) retentie de avort (missed abortion);Dupa clinica si gradul de infectare:a) avort
neinfectat ,afebril b) avort infectat, febril,c)avort criminal (ilegal, delictual,clandestin;Dupa cauza
aparitiei:a) spontane b) provocate;
65.Avortul spontan incipient.Tabloul clinic și principiile de tratament.
Tabloul clinic:
Durerile cu aceeași localizare,cauzate de contracțiile uterine,sunt însoțite de eliminări sangvinolente din
uter.Crește excitabilitatea și contractibilitatea lui.Colul uterin se scurtează,orificiul extern se dilată.Acest
tip de avort e posibil de oprit.Asistența de urgență:1.Calmăm situația,2.Întrebăm acuzele,3.Culcăm
neapărat gravida,4.Deasupra simfizei aplicăm ceva rece învelit într-un prosop pe o jumate de oră peste 30
min,5.Pentru a menține vena picurăm sol.fiziologică,6.Administrăm contractile-Pituitrina, Oxitocina,
Mamofizina,7.Atenție!CaCl2-10%,10ml.i/v cu sol Glucoză 20%-10ml i/v și nicidecum i/m.Cu precauție!
(Calciu gluconat nimerind sub piele provoacă necroza țesutului),8.Administrăm Vicasol 1-3ml -1%
i/m,sau Dicinon sau Acid aminocapronic 6%,9.Anunțăm salvarea sau în timpul efectuării pașilor de mai
sus rugăm pe cineva să cheme serviciul de urgență.10.Căutăm donatori de sânge.
66.Tabloul clinic al avortului spontan progredient(progresiv).Primul ajutor a AMF în condiții
rurale și lipsa medicului.Principiile de tratament.
Contracțiile uterine și durerile cresc,hemoragia se intensifică.Colul uterin este scurtat,orificiul extern se
dilată progresiv până la dimensiunile ce permit trecerea oului fetal prin canalul cervical.La această etapă
avortul nu mai poate fi oprit.Produsul de concepție se expulzează total sau parțial.Fiind insoţite de
hemoragii, necesita o intervenţie chirurgicala urgenta: se efectueaza golirea uterului prin chiuretaj: se
administreaza uterotonice, se combate anemia şi se instituie profilaxia infecţiei.La o retenţie de avort in
termene tardive se face coagulograma (hemosteziograma), se pregateste colul uterin, se declanseaza
artificial contracţiile cu prostaglandine si oxitocina şi apoi se efectueaza evacuarea conţinutului din uter,
ţinind cont de posibilitatea unei hemoragii prin deficit de coagulare.AMF la sat avort in mers:-poziția
culcată,-punga cu gheața,-Serviciul de urgență,-contractile, Calciu clor,-monitorizarea stării generale
-restabilirea lichidului pierdut,-pregătirea donatorilor,-indeplinirea indicațiilor medicului
67.Rolul AMF în asistența de urgență în avorturile spontane incomplete și de retenție.
Avorturile incomplete:Fiind insoţite de hemoragii, necesita o intervenţie chirurgicala urgenta:
se efectueaza golirea uterului prin chiuretaj: se administreaza uterotonice, se combate anemia şi se
instituie profilaxia infecţiei.La o retenţie de avort in termene tardive se face coagulograma
(hemosteziograma), se pregateste colul uterin, se declanseaza artificial contracţiile cu prostaglandine si
oxitocina şi apoi se efectueaza evacuarea conţinutului din uter, ţinind cont de posibilitatea unei hemoragii
prin deficit de coagulare.
68.Avortul provocat.Noțiune.Clasificare.Indicațiile.
Avortul provocat-este întreruperea sarcinii până la 27 săptămâni.Este întreruperea premeditată a sarcinii la
dorința femeii sau la recomandația medicului,chirurgical în condiții sterile,medicamentos,criminal.
Clasificare:-Chirurgical,-Medicamentos,-Criminal
Indicațiile și contraindicațiile pentru întreruperea artificială a sarcinii:
Contraindicat în:-gonoree acută,inflamațiile acute ale organelor genital,prezența focarelor purulente,bolile
infecțioase acute,termenul sarcinii ce depășește 12 săpt.Indicat când:-păstrarea sarcinii poate agrava
starea gravidei sau constituie un pericol vital,dezvoltarea anormală a fătului sau pericolul transmiterii unei
boli ereditare grave.
69.Instrumentele torturii.Setul de instrumente utilizate în avortul chirurgical.
Seturi de instrumente individuale sterile:1) Valve vaginale.2) Pense de col.3) Pensa port-tampon (pensă
fenestrată).4) Dilatatoare mecanice (Hegar, sau conice tip Pratt sau Denniston).5) Dilatatoare osmotice
dacă sunt disponibile (tip Dialapam, Lamicel).6) Canule flexibile de diferite dimensiuni
Instrumentele torturii:1.Aspirația vacuum manual,2.Chiureta uterine,3.Seringă cu ac spinal,4.Forceps
5.Forceps Van Huevel,6.Foarfece embriotomic,7.Embriotom,8.Cuțitul de oțel(a lui Fried),9.Perforatorul
Lollini,10.Perforatorul Luer,11.Perforatoare Blot,12.Perforatorul cu vârf ascuțit și lung,13.Perforatorul
Bergamini,14.Croșeta dublă a lui Smellie,15.Croșeta Gaurded Davis,16.Croșeta Bedfor,17.Croșeta cu
zimți,18.Anvelopa Tete,19.Cefalotribele lui Blot,20.Tire-Tete, 21.Decapitator, 22.Cranioclast,
23.Basiotribe Tarnier,24.Extractor Mauriceau,25.Cârlige distructive
70.Nocivitatea și profilaxia avorturilor provocate în comunitate.
Avorturile provoacă un effect nociv asupra organismului gravidei.Prin efectuarea unui avort femeia este
predispusă la multiple complicații cum ar fi:perforația uterului,hemoragii,resturi ale produsului de
concepție,procese inflamatoare ale organelor genital interne,disfuncția ovarelor,sterilitate,sarcină
extrauterină,la nașterile ulterioare:naștere prematură,hemoragii precoce,hipotonie uterină etc.Deaceea nu
este binevenită efectuarea avortului.O cauză primordială în indicația avortului sunt factorii nocivi pe
parcursul sarcinii:tutun,alcool,droguri,medicamente contraindicate în sarcină ce duc la dezvoltarea
anormală a fătului-motiv care induce efectuarea avortului.Pentru a preveni avorturile provocate înainte de
a concepe un copil,soțul și soția trebuiesc consiliați cu privire la modul de a concepe un copil și efectele
factorilor nocivi.Pentru a preveni cauzele nedorite ce induc efectuarea unui avort cei doi trebuie să treacă
un șir de examinări privitor la sănătatea organismului lor și capacitatea de a concepe un făt și respectiv un
copil sănătos.Dacă sunt depistate careva dereglări ce ar putea agrava dezvoltarea fătului sau ar putea
influența negative asupra fătului se indică o cură de tratament preventiv pentru a avea o sarcină fără
complicații.
71.Hemoragiile în sarcină tardivă cauzate de placenta praevia.Noțiune. Clasificare.Tabloul clinic.
Placenta Praevia-inserția prea joasă a placentei ,care acoperă total sau parțial deschiderea colului uterin.
Există 4 variante anatomoclinice:-centrală-acoperă în totalitate locul cel mai decliv al segmentului
uterin inferior-orificiul cervical intern,-parțial centrală-acoperă o parte a orificiului cervical intern
-marginală-ajunge cu inserția la marginea orificiului cervical intern,-laterală-ajunge cu marginea la 2-3
cm de orificiul cervical intern.Etiologie. Factori uterini-inflamațiile cronice endometriale,stări distrofice
endometriale,obstacole endouterine(malformații uterine,noduli fibromatoși endocavitari), trecut genital
nefavorabil(metroragii,avorturi și chiuretaje repetate,cicatrice uterine cezariene), primipare în vîrsta de
30-40 de ani.Factori ovulari-sarcină gemelară, întîrzierea cronologică a procesului embriogenetic.
Alți factori-incopatibilitatea Rh cu izoimunizarea ,pacientele cu DZ,fumatul care duce la tulburări
vasculare,paciente cu antecedente de placenta praevia.Tabloul clinic.Hemoragie pe cale vaginală,
capricioasă,, nocturnă fără dureri .Sîngele de culoare roșu închis sau cu cheaguri în cantități mici și
repetate.
72.Diagnosticul și principiile de tratament a placentei praevia la diferite termene de sarcină.
Diagnosticul.Simptomul principal este hemoragia din căile genitale,care de obicei apare în primul
trimestru de sarcină.Prima hemoragie este bruscă neașteptată ,indoloră,puțin abundentă, durează cîtva
timp și încetează spontan; apare în orice moment ,uneori noaptea în somn,după cîteva zile sau săptămîni
hemoragia apare din nou.USG –precizarea localizării placentei.Tactul vaginal,examenulîn valve-foarte
atent pericol de provocare a hemoragiei.Diagnosticul paraclinic-ex.radiologic –cistografia,placentografia
directă,amniografia ,arteriografia retrogradă; scanarea radiozitopică,termografia,ultrasonografia.
Tratamentul.Internarea obligatorie și urgentă .Repaosul obligatoriu la pat.Adm.terapiei antispastice
(sulfatul de Mg 20-25 % 10 ml i/m, sau hidroclorură de papaverină 2%-2 ml i/m, no-șpa 2%-2 ml
i/m.Adm terapiei hemostatice (gluconat de Ca 10%-10 ml i/v, vikasol 1% -3 ml i/m).În caz de placenta
praevia totală se faceoperație cezariană,la fel și în caz de combinare a placentei praevia parțială,marginală
și laterală cu o hemoragie abundentă,pozișia oblică și transversală a fătului, prezentație pelviană,făt
macrosom.În caz placentă praevia parțială și oprirea hemoragiei după ruperea membranelor-nașterea se
face pe căi naturale.Conduita nașterii pe cale vaginală- ruperea precoce a membranelor cu o medicație
antispastică (no-șpa,baralgină); perfuzie i/v cu preparate spasmolitice în prima perioadă a nașterii( 6 ml
noșpa sau 2 ml hidroclorură de papaverină) cîte 25-30 de pic pe minu timp de 4-5 zile; pregătire deplină
pentru a efectua o terapie intensivă de infuzie-transfuzie; stimularea dinamicii uterine este contraindicate
(în caz de insuficiență a contracțiilor uterine se preferă operația cezariană).Evoluția perioadei de
delivrență este complicată.Dezlipirea placentei este întîrziată din cauza inserției ei în segmentul
inferior,ce nu posedă o forță contractilă suficientă.Complicații-anemie,infecție,șoc hemoragic,hemoragie
masivă,ruptură uterină pe segmentul inferior,placenta acreta(dezvoltarea anormală a placentei în
musculatura uterină și extracția ei devine imposibilă necesitînd histerectomie totală în scopul salvării
mamei.
73.Decolarea prematură a placentei normal înserate(D.P.P.N.I)Noțiune.Etiologie.Clasificare.Tabloul
clinic la gr.I de decolare.
Decolarea prematura de placenta este o afectiune grava, in care placenta se separa ,partial sau complet, de
mucoasa uterului inainte de nasterea copilului. In cazul decolarii premature de placenta sangele se
acumuleaza in spatele placentei (hematom retroplacentar), separa o parte din placenta si o impinge la
distanta de peretele uterin. Acest proces poate priva fatul de oxigen si substante nutritive si poate
determina nasterea prematura, greutate mica la nastere (de 2500g sau mai mica) si pierderi masive de
sange la mamaCauza decolarii premature de placenta este necunoscuta. Diferiti factori poate creste
riscul de decolare prematura de placenta inclusiv: Hipertensiunea arteriala (140/90 mm Hg sau mai
mare) ; Varsta inaintata; Carente alimentare. Alimentatia deficitara in acid folic ( rol in sinteza proteinelor
si in dezvoltarea placentei), vitamine si proteine predispune la decolare prematura de placenta.; Abuzul de
substante. Decolarea prematura de placenta este mai frecventa la femeile care fumeaza ( creste fragilitatea
capilarelor determinand hipoxie) sau consuma cocaina si alcool in timpul sarcinii.; Traumatisme directe.
Cordon ombilical neobisnuit de scurt; Ruperea prematura a membranelor si pierderea rapida a fluidului
care inconjoara si protejeaza copilul in uter (lichidul amniotic).; Corioamniotita. Corioamniotita este o
infectie care survine la femeia gravida, care consta in infectia corionului si a amniosului.; Utilizarea
incorecta a oxitocinei, rahianestezia; Decolarea prematura de placenta la sarcini anterioare; Tulburari de
coagulare.;Sarcinile gemelare si multiparitatea (mai multe sarcini in antecedente) cresc riscul de decolare
prematura de placenta.; Cresteri reduse in greutate in timpul sarcinii.Decolarea prematura de placenta se
manifesta prin sangerare vaginala, care poate fi usoara sau abundenta, in functie de gravitatea decolarii.
Hemoragia este de obicei cu sange inchis la culoare, fara cheaguri de sange. Uneori insa sangele ramane
in spatele placentei, astfel incat nu apare sangerarea vaginala. Simptomele clasice ale decolarii premature
de placenta includ: Sangerarea vaginala, Dureri abdominale, Dureri de spate, Uter sensibil si dureros,
Contractii uterine rapide . In formele grave de decolare prematura de placenta se asociaza stare generala
alterata, semne de soc, dispnee (respiratie dificila), puls accelerat, extremitati reci, scaderea tensiunii
arteriale, bataile cordului fetal (BCF) alterate sau absente, modificari ale miscarilor fatului.Examenul
clinic este principala modalitate de stabilire a diagnosticului.Examenul clinic evidentiaza: gravida este
palida, prezentand transpiratii reci, senzatie de sete, anxietate (teama), dispnee (respiratie dificila), puls
accelerat, extremitati reci, scaderea tensiunii arteriale; sangerare vaginala cu sange inchis la culoare;
uterul este voluminos, cu tonus crescut pana la duritate lemnoasa; batatile cordului fetal(BCF) nu se
percep sau sunt alterate; Deoarece sangerarea poate sa nu fie de la nivelul uterului, medicul va examina
vaginul si cervixul (colul uterin) pentru a exclude prezenta unei infectii, rupturi uterine sau polip cervical.
De asemenea medicul va verifica daca colul uterin este dilatat, caz in care poate apare hemoragie
vaginala prin interesarea vaselor mici. Pentru a ajuta la excluderea altor cauze posibile de sangerare
vaginala pot fi necesare analizele de sange si ecografia.Ecografia este o metoda imagistica care utilizeaza
undele ultrascurte pentru a obtine o imagine a uterului si fatului. Ecografia poate evidentia hematomul
retroplacentar (situat in spatele placentei).La gr I:simptomatologia este foarte discretă,de cele mai multe
ori diagnosticul cu greu este precizat.Pacienta acuză dureri ușoare abdominal,palpator se remarcă
hipertonie uterină,starea general nemodificată,starea fătului satisfăcătoare.
74.Decolarea placentei normal înserate de gr.II.Tabloul clinic.Diagnosticul. Principiile de tratament
și conduită.
Examenul clinic este principala modalitate de stabilire a diagnosticului.Examenul clinic evidentiaza:
gravida este palida, prezentand transpiratii reci, senzatie de sete, anxietate (teama), dispnee (respiratie
dificila), puls accelerat, extremitati reci, scaderea tensiunii arteriale; sangerare vaginala cu sange inchis la
culoare; uterul este voluminos, cu tonus crescut pana la duritate lemnoasa; batatile cordului fetal(BCF)
nu se percep sau sunt alterate; Deoarece sangerarea poate sa nu fie de la nivelul uterului, medicul va
examina vaginul si cervixul (colul uterin) pentru a exclude prezenta unei infectii, rupturi uterine sau polip
cervical.De asemenea medicul va verifica daca colul uterin este dilatat, caz in care poate apare hemoragie
vaginala prin interesarea vaselor mici. Pentru a ajuta la excluderea altor cauze posibile de sangerare
vaginala pot fi necesare analizele de sange si ecografia.Ecografia este o metoda imagistica care utilizeaza
undele ultrascurte pentru a obtine o imagine a uterului si fatului. Ecografia poate evidentia hematomul
retroplacentar (situat in spatele placentei).La gr II-caracterizat printr-o disgravidie bruscă,dureri
abdominale intense,ce apar în ultimele săptămâni de evoluție a sarcinii.Starea generală se modifică treptat
și apar semnele de debut al unui șoc hemoragic:paloare,amețeli,dispnee,extrimități reci,Ps accelerat.TA
inițial normală apoi ridicată,ca ulterior să se prăbușească treptat.Uterul mai voluminos decât la o sarcină
normală la termenul respectiv(din cauza prezenței hematomului)BCF sunt alterate sau absente.Se elimină
o cantitate de sânge închis,incoagulabilă.Se constată o anemie acută,albuminurie,hematurie și oligurie.
Tratament:*Fatul nu este aproape de termen. In cazul in care decolarea prematura de placenta este
usoara (de cativa cm2, meatom de 30-40 ml), frecventa batailor cardiace fetale este normala si este prea
devreme ca bebelusul sa se nasca mama va fi internata in spital pentru o monitorizare atenta si se va
recomanda repaus la pat. In cazul in care se opreste sangerarea si starea copilului este stabila se poate
recomanda tratament la domiciliu. In unele cazuri este posibil sa se administreze medicatie pentru a ajuta
dezvoltarea plamanilor bebelusului (corticosteroizi) - in cazul in care exista riscul de nastere prematura.
*Fatul este aproape de termen. In cazul in care fatu este aproape de termen si decolarea prematura de
placenta este usoara poate fi posibil nasterea vaginala (sub supraveghere atenta) . In cazul in care
decolarea prematura de placenta este grava sau pericliteaza sanatatea mamei sau a copilului se va practica
operatia de cezariana (sub anestezie totala). Daca sangerarea este severa poate fi nevoie de transfuzie de
sange, plasma, fibrinogen, heparina si tratamentul socului hemoragic (oxigen, tratamentul insuficientei
renale si hepatice). In cazul in care sangerarea nu se opreste sau tulburarile de coagulare nu raspund la
tratament se va practica histerectomia (indepartarea pe cale chirurgicala a uterului).
75.Algoritmul tacticii AMF la sat și în lipsa medicului în caz de D.P.P.N.I.
Tactica AMF-
-Pozitia ,-punga cu gheata,-Serviciul de urgență,-hemostatice vicasol i/m 1 %, decinon, spasmolitice
-mentinerea venei,-restabilirea volumului lichidului pierdut glucoza,NaCl,acid ascorbic
-pregatirea donatorilor,-indeplinirea indicatiilor echipei de la salvare
76.Diagnosticul diferencial a tabloului clinic și primului ajutor în caz de avort spontan
progredient,placenta praevia și decolarea prematură a placentei normal înserate conform
Diagramei Vienn.

DPPNI Avort progresiv Placenta praevia


Comun
Contracții uteri
Dureri locale cu
ne dureroase asociate
Hemora hipertonus local
cu hemoragie
gii noct Hemorag foarte dureros
abundenta si
urne,ind ii
tabloul
olore in
clinic al șocului
tremestru
posthemoragic
III de sar
77.Hemoragiile în naștere.Cauzele.Hemoragiile în I și a II-a perioadă a nașterii.Tabloul clinic și
principiile de conduită și tratament.
Placenta Praevia-inserția prea joasă a placentei ,care acoperă total sau parțial deschiderea colului uterin.
Există 4 variante anatomoclinice:-centrală-acoperă în totalitate locul cel mai decliv al segmentului
uterin inferior-orificiul cervical intern,-parțial centrală-acoperă o parte a orificiului cervical intern
-marginală-ajunge cu inserția la marginea orificiului cervical intern,-laterală-ajunge cu marginea la 2-3
cm de orificiul cervical intern.Etiologie. Factori uterini-inflamațiile cronice endometriale,stări distrofice
endometriale,obstacole endouterine(malformații uterine,noduli fibromatoși endocavitari), trecut genital
nefavorabil(metroragii,avorturi și chiuretaje repetate,cicatrice uterine cezariene), primipare în vîrsta de
30-40 de ani.Factori ovulari-sarcină gemelară, întîrzierea cronologică a procesului embriogenetic.
Alți factori-incopatibilitatea Rh cu izoimunizarea ,pacientele cu DZ,fumatul care duce la tulburări
vasculare,paciente cu antecedente de placenta praevia.Tabloul clinic.Hemoragie pe cale vaginală,
capricioasă,nocturnă fără dureri .Sîngele de culoare roșu închis sau cu cheaguri în cantități mici și
repetate.Diagnosticul.Simptomul principal este hemoragia din căile genitale,care de obicei apare în
primul trimestru de sarcină.Prima hemoragie este bruscă neașteptată ,indoloră,puțin abundentă, durează
cîtva timp și încetează spontan; apare în orice moment ,uneori noaptea în somn,după cîteva zile sau
săptămîni hemoragia apare din nou.USG –precizarea localizării placentei.Tactul vaginal,examenulîn
valve-foarte atent pericol de provocare a hemoragiei.Diagnosticul paraclinic-ex.radiologic –cistografia,
placentografia directă,amniografia ,arteriografia retrogradă; scanarea radiozitopică, termografia,
ultrasonografia.Tratamentul.Internarea obligatorie și urgentă .Repaosul obligatoriu la pat.Adm.terapiei
antispastice (sulfatul de Mg 20-25 % 10 ml i/m, sau hidroclorură de papaverină 2%-2 ml i/m, no-șpa 2%-
2 ml i/m.Adm terapiei hemostatice (gluconat de Ca 10%-10 ml i/v, vikasol 1% -3 ml i/m).În caz de
placenta praevia totală se faceoperație cezariană,la fel și în caz de combinare a placentei praevia
parțială,marginală și laterală cu o hemoragie abundentă,pozișia oblică și transversală a fătului, prezentație
pelviană,făt macrosom.În caz placentă praevia parțială și oprirea hemoragiei după ruperea membranelor-
nașterea se face pe căi naturale.Conduita nașterii pe cale vaginală- ruperea precoce a membranelor cu o
medicație antispastică (no-șpa,baralgină); perfuzie i/v cu preparate spasmolitice în prima perioadă a
nașterii( 6 ml noșpa sau 2 ml hidroclorură de papaverină) cîte 25-30 de pic pe minu timp de 4-5 zile;
pregătire deplină pentru a efectua o terapie intensivă de infuzie-transfuzie; stimularea dinamicii uterine
este contraindicată(în caz de insuficiență a contracțiilor uterine se preferă operația cezariană).Evoluția
perioadei de delivrență este complicată.Dezlipirea placentei este întîrziată din cauza inserției ei în
segmentul inferior,ce nu posedă o forță contractilă suficientă.Complicații-anemie,infecție,șoc
hemoragic,hemoragie masivă,ruptură uterină pe segmentul inferior,placenta acreta(dezvoltarea anormală
a placentei în musculatura uterină și extracția ei devine imposibilă necesitînd histerectomie totală în
scopul salvării mamei.DPPNI:Decolarea prematura de placenta este o afectiune grava, in care placenta se
separa ,partial sau complet, de mucoasa uterului inainte de nasterea copilului. In cazul decolarii premature
de placenta sangele se acumuleaza in spatele placentei (hematom retroplacentar), separa o parte din
placenta si o impinge la distanta de peretele uterin. Acest proces poate priva fatul de oxigen si substante
nutritive si poate determina nasterea prematura, greutate mica la nastere (de 2500g sau mai mica) si
pierderi masive de sange la mamaCauza decolarii premature de placenta este necunoscuta. Diferiti
factori poate creste riscul de decolare prematura de placenta inclusiv: Hipertensiunea arteriala (140/90
mm Hg sau mai mare) ; Varsta inaintata; Carente alimentare. Alimentatia deficitara in acid folic ( rol in
sinteza proteinelor si in dezvoltarea placentei), vitamine si proteine predispune la decolare prematura de
placenta.; Abuzul de substante. Decolarea prematura de placenta este mai frecventa la femeile care
fumeaza ( creste fragilitatea capilarelor determinand hipoxie) sau consuma cocaina si alcool in timpul
sarcinii.; Traumatisme directe. Cordon ombilical neobisnuit de scurt; Ruperea prematura a membranelor
si pierderea rapida a fluidului care inconjoara si protejeaza copilul in uter (lichidul amniotic).
Corioamniotita. Corioamniotita este o infectie care survine la femeia gravida, care consta in infectia
corionului si a amniosului.; Utilizarea incorecta a oxitocinei, rahianestezia; Decolarea prematura de
placenta la sarcini anterioare; Tulburari de coagulare.;Sarcinile gemelare si multiparitatea (mai multe
sarcini in antecedente) cresc riscul de decolare prematura de placenta.; Cresteri reduse in greutate in
timpul sarcinii.Decolarea prematura de placenta se manifesta prin sangerare vaginala, care poate fi usoara
sau abundenta, in functie de gravitatea decolarii. Hemoragia este de obicei cu sange inchis la culoare, fara
cheaguri de sange. Uneori insa sangele ramane in spatele placentei, astfel incat nu apare sangerarea
vaginala. Simptomele clasice ale decolarii premature de placenta includ: Sangerarea vaginala, Dureri
abdominale, Dureri de spate, Uter sensibil si dureros, Contractii uterine rapide . In formele grave de
decolare prematura de placenta se asociaza stare generala alterata, semne de soc, dispnee (respiratie
dificila), puls accelerat, extremitati reci, scaderea tensiunii arteriale, bataile cordului fetal (BCF) alterate
sau absente, modificari ale miscarilor fatului.Examenul clinic este principala modalitate de stabilire a
diagnosticului.Examenul clinic evidentiaza: gravida este palida, prezentand transpiratii reci, senzatie de
sete, anxietate (teama), dispnee (respiratie dificila), puls accelerat, extremitati reci, scaderea tensiunii
arteriale; sangerare vaginala cu sange inchis la culoare; uterul este voluminos, cu tonus crescut pana la
duritate lemnoasa; batatile cordului fetal(BCF) nu se percep sau sunt alterate; Deoarece sangerarea poate
sa nu fie de la nivelul uterului, medicul va examina vaginul si cervixul (colul uterin) pentru a exclude
prezenta unei infectii, rupturi uterine sau polip cervical.De asemenea medicul va verifica daca colul uterin
este dilatat, caz in care poate apare hemoragie vaginala prin interesarea vaselor mici. Pentru a ajuta la
excluderea altor cauze posibile de sangerare vaginala pot fi necesare analizele de sange si ecografia.
Ecografia este o metoda imagistica care utilizeaza undele ultrascurte pentru a obtine o imagine a uterului
si fatului. Ecografia poate evidentia hematomul retroplacentar (situat in spatele placentei).Tratament
*Fatul nu este aproape de termen. In cazul in care decolarea prematura de placenta este usoara (de
cativa cm2, meatom de 30-40 ml), frecventa batailor cardiace fetale este normala si este prea devreme ca
bebelusul sa se nasca mama va fi internata in spital pentru o monitorizare atenta si se va recomanda
repaus la pat. In cazul in care se opreste sangerarea si starea copilului este stabila se poate recomanda
tratament la domiciliu. In unele cazuri este posibil sa se administreze medicatie pentru a ajuta dezvoltarea
plamanilor bebelusului (corticosteroizi) - in cazul in care exista riscul de nastere prematura.Fatul este
aproape de termen. In cazul in care fatu este aproape de termen si decolarea prematura de placenta este
usoara poate fi posibil nasterea vaginala (sub supraveghere atenta) . In cazul in care decolarea prematura
de placenta este grava sau pericliteaza sanatatea mamei sau a copilului se va practica operatia de
cezariana (sub anestezie totala). Daca sangerarea este severa poate fi nevoie de transfuzie de sange,
plasma, fibrinogen, heparina si tratamentul socului hemoragic (oxigen, tratamentul insuficientei renale si
hepatice). In cazul in care sangerarea nu se opreste sau tulburarile de coagulare nu raspund la tratament se
va practica histerectomia (indepartarea pe cale chirurgicala a uterului).
78.Hemoragiile în perioada de delivrență.Cauzele,tabloul clinic și principiile de tratament în
dependență de cauză.Hemoragia cu caracter patologic în perioada de delivrență poate surveni în
următoarele cazuri:-retenția placentei decollate în cavitatea uterului,-retenția placentei patologic
înserate cu o decolare incompletă de pe pereții uterului,-ruptura țesuturilor moi ale filierei genital,colului
uterin,vaginului și perineului.Cel mai frecvent în perioada de delivrență hemoragia este provocată de
tulburarea procesului de dezlipire a placentei și de expulzia ei din uter.Taboul clinic:-hemoragii de
diferită intensitate în perioada de delivrență,-lipsa semnelor de dezlipire a placentei după o durată de 15-
20 min de la nașterea copilului,-uter de o consistență moale,uneori de o formă asimetrică,-inserție uterină
din cauze generale sau locale,-anamneză obstetricală agravată.II .Conduita curativă:În cazul când
hemoragia a depășit 250ml constă în:1)perfuzie pentru a corecta hipovolemia,2)decolarea manuală a
placentei cu controlul manual endouterin și masajul bimanual al uterului,3)administrarea de ocitocice în
perfuzie.II.În cazul când hemoragia lipsește și durata perioadei de delivrență s-a epuizat (20min) și
semnele de dezlipire lipsec conduita constă în:1)instalarea unei perfuzii cu glucoză 5%-250ml cu
oxitocină 3-5UA timp de 10-15min.2)se trece la perfuzie fără ocitocice.3)Se impune o manevră manual
de dezlipire a placentei.4)Pentru prevenirea unei hemoragii hipotonice se continuă perfuzia cu glucoză și
oxitocină5)Dacă nici această manevră nu are effect se face o histerectomie pe cale abdominală de urgență.
79.Hemoragiile post-partum.Cauzele.Tabloul clinic și principiile de tratament în dependență de
cauză.
Hemoragia postpartum este sangerarea excesiva care are loc dupa nasterea unui copil.Printre conditiile
care pot creste riscul de hemoragie post partum se enumera: - desprinderea de placenta - desprinderea
precoce de placenta din uter ; - placenta previa - placenta acopera sau se afla foarte aproape de
deschiderea cervicala ;- supradistensie uterina - extinderea excesiva a uterului ca urmare a prezentei unei
cantitati prea mari de lichid amniotic sau a unui copil prea mare (cu greutate de peste 4 kilograme la
nastere) ; - sarcini multiple - mai mult de o placenta si supradistensia uterului ; - hipertensiune indusa de
sarcina - hipertensiune arteriala indusa de sarcina ; - mai multe nasteri ; - travaliu prelungit ; - infectie ;
- obezitate ; - administrarea de medicamente pentru inducerea travaliului ; - administrarea de
medicamente pentru oprirea travaliului (travaliu prematur) ; - utilizarea forcepsului sau vacuum pentru
scoaterea copilului din uter, la nastere. Hemoragia postpartum poate fi inclusiv cauza urmatorilor factori:
- leziuni sau rupturi la nivelul colului uterin sau a tesuturilor vaginale ; - ruptura unui vas de sange uterin ;
- sangerare intr-o portiune de tesut localizat in zona pelvisului care se dezvolta intr-un hematom, de
obicei, la nivelul vulvei sau zonei vaginale ; - tulburari de coagulare a sangelui, cum ar fi coagularea
intravasculara diseminata ;- placenta accreta - placenta este anormal atasata in interiorul ; - placenta
increta - tesutul placentar invdeaza musculatura uterului ; - placenta percreta - tesutul placentar se intinde
spre muschiul uterin si exista riscul sa se poata rupe. Fiecare femeie poate avea simptome diferite. Printre
cele mai frecvente se numara: - sangerare necontrolata ; - scaderea tensiunii arteriale ; - cresterea
frecventei cardiace ; - scaderea numarului de celule rosii (hematocrit) ; - inflamatie si durere a tesuturilor
din zona vaginala si perineala.Hemoragii prin inerția uterului(precoce).Tabloul clinic: evoluție
ondulantă.a)forma localizată:hemoragie moderată inițial,care apoi crește,sângele se pierde în cantitate de
100-300ml,TA păstrată în limitele normale,paloarea tegumentelor,tahicardie în progresie, starea generală
satisfăcătoare,uterul se relaxează periodic,dar reacționează prin contracții la administrarea
uterotonicelor,pungii cu gheață,masajului transabdominal.b)forma generalizată:este cea mai frecventă și
prezintă un tablou clinic tipic caracterizat prin lipsa de retractibilitate uterină în întregime:hemoragia de la
bun început este abundentă,ea poate fi externă(internă și mixtă)uterul este mărit în volum,globules,
depășește ombilicul,are consistență diminuată,flască,reacționează insufficient sau deloc la administrarea
uterotonicelor,la masajul transabdominal,extreme de brusc progresează hipovolemia,evoluează șocul
hemoragic.Conduita:include 3 etape:Etapa I:Hemoragia depășește 0,5% din masa corpului,alcătuind în
medie 401-600ml:1)Evacuarea vezicii urinare prin cateter,masaj extern uterin timp de 20-30s cu interval
de 1min,hipotermie locală(punga cu gheață pe abdomen),perfuzie intravenoasă(soluție salină,sol de
glucoză concentrată),2)Administrarea i/v a câte 0,5ml oxitocină și metilergometrină într-o seringă,iar
ulterior aceleași preparate cu aceeași doză în perfuzie cu sol de glucoză 5%-250-300 ml,câte 35-40
pic/min timp de 30-40 min.3)Efectuarea unui control manual al cavității uterine pentru a asigura
integritatea pereților uterine,eliminarea cheagurilor de sânge,resturilor placentare și membranelor rămase
eventual în uter,apoi fără a scoate mâina se face masaj bimanual sufficient de energic și continuu.
4)Examinarea canalului moale în valve și suturarea rupturilor constatate.5)Perfuzie i/v a unui cocktail
vitamino-energetic pentru sporirea retractibilității uterului:sol glucoză 40%-100-150ml,sol de Calciu
gluconat 10%-10ml.În cazul când hemoragia continuă și depășește 500ml se indică transfuzia de sânge.
Etapa II: Hemoragia atinge 1-1,8% din masa corpului,ceea ce în medie constituie 601-1000ml.
1)Perfuzie i/v a oxitocinei 10,0 în 500 ml de ser isotonic cu 1mg de prostaglandină E2,dizolvat în 300 ml
de soluție cristaloidă,câte 35-40pic/min.2.Aplicarea penselor Museaux pe col cu tracțiunea ulterioară în
jos astfel încât colul uterin împreună cu ele să se aplice spre abdomen.3.Reechilibrarea volemică prin
transfuzie de sânge într-un ritm corespunzător hemoragiei.Etapa III: Hemoragia depășește 2% din masa
corpului,atinge 1001-1500 ml.1)laparatomie mediană și histerectomie interanexială conform volumului
de pierdere sanguină și stării sistemului hemostatic.2).Volumul de hemotransfuzie ttrebuie să constituie
un surplus de 20-30% față de volumul pierdut de sânge.3)Administrare de corticosteroizi(prednisolon 90-
100 mg,hidrocortizon 500-1000mg).4)În caz că hemoragia continuă se indică suplimentar ligatura
arterelor hipogastrice.Hemoragia în lăuzia tardivă(după 2-4h) este provocată mai frecvent de o retenție
de resturi placentare,mai rar de p endometrită.În hemoragiile repetate sângele coagulat se depune în jurul
restului vilozitar,formând un polip placentar,care poate atinge o mărime considerabilă.Simptome: Semne
de anemie secundară prin pierderea intermitentă a unei cantități semnificative de sânge,contracții uterine
ce tind să expulzeze polipul placentar cu tendință de desprindere,la examenul genital se observă
intredeschiderea canalului cervical,uterul mărit,sensibil.Conduita: constă în efectuarea unui control
instrumental uterin,mai cu seamă în ca de persistență a hemoragiei sau de hemoragie accentuată.
80.Rolul AMF în caz de hemoragie post-natală tardivă.
Conduita:include 3 etape(AMF trebuie să respecte indicațiile medicului).Etapa I:Hemoragia depășește
0,5% din masa corpului,alcătuind în medie 401-600ml:1)Evacuarea vezicii urinare prin cateter,
masaj extern uterin timp de 20-30s cu interval de 1min,hipotermie locală(punga cu gheață pe abdomen)
perfuzie intravenoasă(soluție salină,sol de glucoză concentrată)2)Administrarea i/v a câte 0,5ml oxitocină
și metilergometrină într-o seringă,iar ulterior aceleași preparate cu aceeași doză în perfuzie cu sol de
glucoză 5%-250-300 ml,câte 35-40 pic/min timp de 30-40 min.3)Efectuarea unui control manual al
cavității uterine pentru a asigura integritatea pereților uterine,eliminarea cheagurilor de sânge,resturilor
placentare și membranelor rămase eventual în uter,apoi fără a scoate mâina se face masaj bimanual
sufficient de energic și continu.4)Examinarea canalului moale în valve și suturarea rupturilor
constatate.5)Perfuzie i/v a unui cocktail vitamino-energetic pentru sporirea retractibilității uterului:sol
glucoză 40%-100-150ml,sol de Calciu gluconat 10%-10ml.În cazul când hemoragia continuă și depășește
500ml se indică transfuzia de sânge.Etapa II: Hemoragia atinge 1-1,8% din masa corpului,ceea ce în
medie constituie 601-1000ml.1)Perfuzie i/v a oxitocinei 10,0 în 500 ml de ser isotonic cu 1mg de
prostaglandină E2,dizolvat în 300 ml de soluție cristaloidă,câte 35-40pic/min.2.Aplicarea penselor
Museaux pe col cu tracțiunea ulterioară în jos astfel încât colul uterin împreună cu ele să se aplice spre
abdomen.3.Reechilibrarea volemică prin transfuzie de sânge într-un ritm corespunzător hemoragiei.
Etapa III: Hemoragia depășește 2% din masa corpului,atinge 1001-1500 ml.1)laparatomie mediană și
histerectomie interanexială conform volumului de pierdere sanguină și stării sistemului hemostatic.
2).Volumul de hemotransfuzie ttrebuie să constituie un surplus de 20-30% față de volumul pierdut de
sânge.3)Administrare de corticosteroizi(prednisolon 90-100 mg,hidrocortizon 500-1000mg)
4)În caz că hemoragia continuă se indică suplimentar ligatura arterelor hipogastrice.
Pregătirea instrumentarului pentru examenul instrumental uterin.
81.Traumatism obstetrical.Noțiune de macro- și microtraumatism.Etiologie.
Clasificarea rupturilor uterine.
Traumatismul obstetrical matern reprezintă într-un mod real o problemă majoră nu numai din punct de
vedere medical, ci şi social, psihologic, demografic.La traumatismele obstetricale materne se referă:
- Rupturi perineale şi vulvare;- Rupturi vaginale;- Rupturi ale colului uterin;- Hematoame vulvare,
paravaginale şi perineale, retroperineale;- Rupturi ale uterului;- Inversia uterului;- Leziuni ale simfizei
pubiene;- Fistule postnatale.Rupturile uterine sunt traumatismele uterului,a colului uterin caracterizată
prin ruptură de diferită localizare , de diferit grad și de diferit tablou clinic.Ruptura uterină este tulburarea
integrității peretelui uterin ce pot fi complete-când sunt interesate toate straturile uterine,cavitatea uterului
comunicând cu cavitatea abdominal și incompletă-când interesează doar mucoasa și stratul muscular iar
cea seroasă rămânând integră.Clasificare:După caracter:completă și incompletă.Ca localizare: pe fundul
uterin,pe corpul uterin,pe segmental inferior,pe fundurile de sac vaginale.Ca tablou clinic:iminentă,
începătoare,constituită.În funcţie de momentul apariţiei rupturii uterine ele se împart în:1. rupturi uterine
în timpul sarcinii (rare),2. rupturi uterine în timpul travaliului (frecvente) În cursul sarcinii rupturile
uterine pot fi: a) spontane; b) provocate c)mixtă. Rupturile spontane sunt rezultatul unei cicatrice pe uter.
Ele se observă, cu o relativă frecvenţă , în timpul unei incizii,după o operaţie cezariană, practicate pe
corpul uterin (incizie corporală). Rupturile provocate,sunt rezultatul unor traumatisme violente, închise
sau deschise.În cursul naşterii rupturile uterine pot fi de asemenea: a) spontane; b) provocate c)mixtă.
Rupturile spontane sunt consecinţa unui obstacol ireductibil al dilataţiei:- bazin strâmtat,- tumora praevia;
- rigiditatea anatomică a colului;- prezentaţii vicioase ale fătului.Obstacolele ireductibile de natură
mecanică conduc la ruptură uterină, justificând teoria mecanică (Bandl). Rupturile spontane în cursul
naşterii pot fi consecinţa unei fragilităţi excessive a uterului, în următoarele circumstanţe:- multiparitatea
şi vârsta (35-40 de ani), care antrenează modificări în structurile componente ale uterului gravid, ducând
la scăderea rezistenâţei acestora la solicitările de distensie şi contracţie;- interval mare între naşteri;
- chiuretaje uterine multiple;- cicatricii după operaţie cezariană, prin patologia de cicatrizare uterină,
dovedită de histerosalpingografii efectuate în intervalul dintre sarcini.Aceste modificări degenerative
conduc şi ele la rupturi uterine şi, de aici, teoria histopatologică în etiopatogenia acestora. Astăzi se
admite că modificările degenerative ale pereţilor uterini devin factori favorizanţi în ruptura uterină.
Rupturile provocate în travaliu sunt consecinţa unor manevre obstetricale (aplicare de
forceps, versiune internă a fătului, controlul manual al cavităţii uterine).
82.Tabloul clinic al iminenței de ruptură uterină.Primul ajutor la sat și în lipsa medicului în acest
caz.
Tabloul clinic al iminenței de ruptură uterină:1.Travaliu foarte intens cu contracții foarte dureroase,uneori
convulsive.2.Segmentul inferior al uterului în distensie extremă,subțiat,dureros la palpare.3.Inelul de
contracție se ridică sus,ajunge la ombilic și se situează oblic(devenind inel de retracție)4.Ligamentele
rotunde ale uterului intră în tensiune,putându-se uneori palpa cu două cordoane întinse și dureroase .
5.Apariția edemului marginilor orificiului uterin cu extindere în vagin și perineu.6.Dereglarea micțiunii
datorită comprimării vezicii urinare și a uretrei între craniul fătului și oasele bazinului
7.Insuficiența contracțiilor de expulzie,dilatația fiind incompletă,iar craniul rămânând mobil deasupra
strâmptorii superioare.Primul ajutor:Rupturile spontane clasice pe uter necicatriceal se pot
preveni prin:consultaţie prenatală judicioasă,o depistare a distociilor (osoase, de prezentaţie) a
malformaţiilor, o dispensarizarea acestora şi a. altor gravide cu risc (cele cu utere cicatriceale după
cezariene sau alte operaţii uterine, avorturi numeroase, disproporţie făt-bazin),precum şi a multiparelor,
internarea acestor gravide încă din săptămînile 35—36 ale sarcinii.— în travaliu • Conduita activă la
naştere, corectarea tulburărilor de contrăctibilitate uterină:Prin măsuri luate la timp, se poate evita
accidentul unei rupturi uterine.Daca contracţiile uterine încep să devină din ce în ce mai violente şi
dureroase, pe un fond de tonus din ce în ce mai ridicat (fără ca ele să fi fost provocat prin ocitocice),
asociate şi cu celelalte semne amintite la prodromul clinic şi sindromul de preruptură uterină, se
administrează spasmolitice (atropină -f papa- verină),mialgin, baralgin, piafen, dilauden.Pentru a nu
periclita viata mamei se impune transportul de urgenţă într-un serviciu de specialitate In obstetrică-
ginecologie (cu serviciu chirurgical bine organizat).
83.Expuneți tabloul clinic a rupturii uterine desăvârșite.Măsurile de ranimare.
Tabloul clinic:
1.Momentul rupturii este marcat de apariția unei dureri abdominal extreme de violente,2.Imediat după
aceasta travaliul și bătăile cordului fetal dispar,3.Agravarea progresivă a stării generale,legată de șoc și
pierderea de sânge.Paliditatea tegumentelor și mucoaselor,accentuarea trăsăturilor feței,Ps frecvent și de
amplitudine mică,prăbușirea tensiunii arteriale,uneori-greață și vărsături.4.La palpare fătul se percepe
direct sub peretele abdominal,alături de corpul uterin,deplasat într-o parte .5.Hemoragie externă nu prea
mare,uneori absent.În ruptură constituită sângele se varsă în cavitatea abdominal,iar în rupture incomplete
se acumulează în țesutul cellular al bazinului.În tratamentul rupturilor de uter este inclusă laparatomia,
însă în timpul intervenției chirurgicale se efectuează și tratamentul antișoc.Dar dacă totuși a fost instalat
șocul posthemoragic se efectuează reanimarea metabolic.Ce constituie o latură important în complexitatea
tratamentului șocului.Combaterea acideozei și frânarea catabolismului sunt cele 2 obiecte de lucru în
reanimarea metabolică.Se administrează sol.de BIcarbonat de Sodiu4%-2ml/kg corp.Mai pot fi aplicate
sol de Ringer lactate,Trisaminol.Menținerea unei diureze adecvvade prin adm unei doze mici de lasix sau
manitol.Tratamentul insuficientei respiratorii:1.Eliminarea secrețiilor din căile respiratorii
2.Oxigenoterapia.Inhalație cu O2 umezit 40-60min.Respirație artificială în hipoventilație pronunțată și
apnee.3.În edem pulmonar se indică:Inhalație cu O2 prin sol alcool 70% sau i/v sol de alcool 30%-100
ml,Respirație artificială în regim cu presiune pozitivă la sfârșitul expirației.Adm morfinei,
neurolepticelor, narcoză curativă,Indicarea diureticelor și glicozidelor în cazul insuficienței cardiac.
Aplicarea tuturor componenților generali și specifici de terapie intensivă enumerate în combinare cu un
control și monitorizare minuțioasă al eficienței,garantează tratamentul reușit a unei stări de șoc și
reanimare eficientă.
84.Rupturile colului uterin.Etiologie.Clasificare.Tabloul clinic și principiile de tratament.
În cursul travaliului se produce ștergerea colului uterin,marginile căruia devin supple și extensibile.uneori
pee le apar mici rupture,care nefiind însoțite de sângerare trec de multe ori neobservate.Rupturi mai
adânci se produc de obicei pe marginile colului din parte unde au trecut,în prezentațiile occipital,
iminențele parietale și protuberanța occipital,iar în prezentațiile deflectate-iminențele frontale.Se disting
trei grade de ruptură de col uterin.La gr I se referă rupturile colului uterin dintr-o parte sau din ambele
părți și care au o lungime de cel mult 2 cm. Rupturile mai mari de 2 cm fac parte din gr II. Gr III – cea
mai gravă – când rupturile colului uterin ajung până la corpul uterului sau chiar îl afectează.Manifestări.
Rupturi de adâncime mică cu lungimea de 0,5-1 cm, de regulă, nu se manifestă în nici un fel. Rupturile
mai adânci sunt însoțite de hemoragii. Sângerările pot apărea imediat ce apare ruptura colului uterin,
adică, la începutul perioadei efortului de împingere, după nașterea copilului, pierderile de sânge sunt mai
mari. Trebuie totuși de remarcat faptul că nu întotdeauna rupturile colului uterin sunt însoțite de
hemoragii. În perioada de după naștere, semne ale unei inflamații și infecții sunt apariția eliminărilor
verzui sau gălbui cu miros neplăcut.Profilaxia. Pentru profilaxia acestei complicații, gravida trebuie să
înceapă a împinge fătul doar după ce o va vedea moașa. Dacă medicul va decide că colul uterin s-a dilatat
complet, procesul nu va fi traumatizant.Tratamentul. Ruptura colului uterin în mod obligatoriu va fi
suturată. Pentru refacerea colului uterin, întotdeauna, se folosesc fire dizolvabile, așa cu nu va fi nevoie
de înlăturarea aței. Atunci când gradul de ruptură este de nivelul III, când medicii suspectă că leziunea a
ajuns până la corpul uterului, are loc examinarea manuală a uterului pentru a stabili cu exactitate
lungimea rupturii. Abia după asta se purcede la reconstrucția țesuturilor afectate.
85.Rupturile vaginului.Etiologie. Clasificare.Tabloul clinic și tratamentul.
Rupturile vaginului pot fi:1.spontane sau provocate,2.superficiale sau profunde,3.longitudinale sau
transversal.Rupturile vaginului survin în caz de rigiditate a pereților vaginali,infantilism,degajarea
craniului fetal mare,nașteri precipitate,intervenții obstetricale.Simptomatologia se reduce excluziv la
hemoragie,uneori masivă.Tratamentul se reduce la hemostaza obligatorie a hemoragiei și prelucrarea
plăgii pentru prevenirea infecțiilor secundare.Însă ruperea vaselor sangvine fără lezarea tegumenteleor
vulvei și peretelui vaginal duce la formarea hematomului.Tabloul clinic:formarea unei tumori de culoare
violacee în regiunea organelor genital externe.Parturienta din cauza tensiunii exercitate de sângele
acumulat asupra țesuturilor moi acuză dureri violente.Uneori hemoragia din țesutul cellular subcutan este
atât de intensă încât se instalează simptomele unei anemii generale.Tratamentul: În cazul hematoamelor
mici se aplică terapia expectativă,limitându-se a aplicarea pungii cu gheață.Dacă hematomu tinde să se
mărească se va practica incizia,golirea tuturor cheagurilor de sânge și aplicarea ligaturii vasului
sângerând.SUpurarea hematomului se manifestă prin creșterea t°corp,frison,intensificarea durerii,
modificări caracteristice ale sângelui,în acest caz se indică deschiderea urgentă a abcesului.
86.Rupturile perineului.Noțiune.Clasificare.Tabloul clinic.Diagnosticul și principiile de tratament și
profilaxie.
Ruptura de perineu
Motive. Ruptura de perineu se produce pentru că capul copilului exercită presiuni asupra pielii și
mușchilor din această zonă a corpului. Ruptura se mai produce și din cauza elasticității insuficiente a
țesuturilor moi ale perineului. În momentul în care se vede capul copilului, moașa întreprinde o serie de
manipulări, scopul cărora este de preveni rupturile de perineu. În momentul în care moașa întreprinde
aceste măsuri, femeia este rugată să nu facă eforturi de împingere pentru a nu accelera cursul
evenimentelor. În acest timp, moașa parcă ar deplasa țesuturile moi ale perineului de pe capul copilului. În
acest timp, mama trebuie să respire des și din piept, dar să nu împingă. După ce apare, capul copilului
este întors cu fața spre unul din șoldurile mamei, ulterior apar și umerii copilului. Moașa scoate inițial
unul apoi – pe al doilea. În acest moment, femeia, de asemenea, este rugată să nu facă eforturi de
împingere. Dacă este accelerat cursul evenimentelor, umerii copilului nu vin pe rând, ci amândoi odată,
fapt care poate genera o ruptură de vagin. După adâncitura lor, rupturile de perineu sunt clasificate în trei
categorii. La categoria I se referă rupturile scurte de perineu – în acest caz este deteriorată, în mare parte,
doar pielea și o mică parte a mucoasei vaginului. În cazul rupturilor de gradul II – împreună cu pielea sunt
afectați parțial și mușchii perineului. Dacă ruptura este catalogată ca fiind de gradul III – a fost deteriorat
sfincterul – mușchiul inelar care înconjoară rectul.Tabloul clinic este caracterizat de hemoragii mici.Cele
abundente pot surveni în rupture de gr III în special în caz de varice și rupture la nivelul regiunii
clitoridiene, Durerile sunt persistente și foarte violente.Perineul devine cinotic și edemațiat și bombat.Mai
apoi pielea perineului devine palidă,devine luciosă cu fisuri mici pe ea.Profilaxia. Măsura profilactică de
bază este tăierea acesteia. Această măsură se aplică în următoarele cazuri:1. Iminența de rupere a
perineului. Dacă doctorul care primește nașterea observă că pielea perineului se învinețește, aceasta poate
fi un semnal că aceasta se va rupe. În acest caz, medicul va recurge la epiziotomie – tăierea perineului. În
asemenea cazuri, tăierea este mult mai preferabilă întrucât marginea rănii după tăietură cu foarfeca este
mai dreaptă și orientată în altă direcție, astfel se evită afectarea sfincterului. În acest fel și rana se vindecă
mai ușor.2. În cazul unei nașteri premature sau dacă, în timpul sarcinii, fătul a suferit de insuficiență de
oxigen sau elemente nutritive. În acest caz, este, într-un fel, ușurată calea de naștere pentru micuț,
înlăturându-se ultima barieră – perineul.3. Nașterea în prezentație pelviană. Întrucât, în cazul unei
asemenea nașteri, apare mai întâi pelvisul copilului și doar după asta vine capul, care este mai mare,
pentru a evita presarea capului bebelușului, în zona perineului se face o tăietură.Despicarea are loc în
felul următor. La apogeul contracției, când gradul de încordare al mușchiului uterin și peretelui abdominal
anterior este maxim, este tăiată pielea perineului. Dacă instrumentul medical este orientat într-o parte, se
spune că s-a executat o epiziotomie, dacă în jos spre rect – perineotomie.Procedura se realizează fără
anestezie întrucât în timpul contracției durerea provocată de tăietură nu se simte.Tratament.Se efectuează
cusături ale pielii, mușchilor perineului și peretele vaginului. Există diferite metode în acest sens. În
conformitate cu una dintre acestea, pe fiecare strat (de piele și mușchi) se fac cusuturi separate. În acest
fel, vaginul și mușchii se restabilesc cu fire dizolvante, iar pielea este cusută cu fire ce urmează a fi
înlăturate după 4 -5 zile de la naștere. În conformitate cu altă metodă, care se aplică în cazul rupturilor de
gradul I și II, firele sunt cusute în baza unei scheme speciale, un fir cuprinde toate straturile ce urmează să
fie restabilite. Ața este dizolvantă.
87.Traumele natale a nou-născutului.Hematomul și bosa sero-sangvină.Tabloul clinic și diagnosticul
diferencial.Principiile de tratament.
Hematomul este o hemoragie subperiostală localizată mai frecvent la nivelul oaselor parietale.
Apare o formațiune bine delimitată,elastic care nu depășește suturile și se formează în primele ore sau
zile după naștere.Este cauzată de comprimarea părții prezentate a craniului fetal în timpul nașterii.Cele
mai frecvente circumstanțe care se asociază hematomul sunt:aplicarea forcepsului,primiparitatea și
disproporția fetopelviană.Tratamentul:nou-născutului I se administrează i/m Vit.K Dacă hematomul este
mare atunci se face puncție și apoi se introduce antibiotic.Bosa sero-sangvină-este o infiltrație
serohemoragică a părții prezentate a fătului.Spre deosebire de hematom,depășește suturile și se resoarbe
aproximativ în 1-2zile după naștere.Bosele serosangvine când depășesc anumite limite și sânt însoțite de
simptome neurologice și respiratorii,constituie traumatism obstetrical.Tratament:vit.K i/m și acid ascorbic
per os.
88.Gestozele.Noțiune. Etiologie.Principiile de clasificare.
Gestozele reprezintă un grup de sindroame ce apar numai în timpul sarcinii şi dispar odată cu
întreruperea ei sau naşterea fătului. Etiologia Gestozele apar ca rezultat al dereglărilor adaptării
organismului matern,în primul rînd al sistemului neurohormonal ,ce se manifestă prin reacţii adverse la
graviditate.Aceste schimbări fiziologice sînt adaptative şi contribuie la evoluţia normală a sarcinii şi la
dezvoltarea fătului.Toate aceste schimbări se află sub supravegherea SNC.Dereglările neurohumorale în
metabolism duc la dezechilibrul proporţiilor fiziologice ale electroliţilor,microelementelor,fracţiunilor
proteice,hormonilor,la schimbarea reacţiilor imunologice.Ca rezultat în sînge apar substanţe intermediare
de metabolism şi se provoacă autointoxicarea organismului.Clasificare: până la 20 săpt-precoce,de la 20-
40 săpt-tardive.precoce:greață,vomă,sealoree
tardive HTA.preeclampsie și eclampsie,status eclamptic.
gravitate:ușoare,medii și grave.
după fon apar:curat și asociat.
89.Gestozele precoce.Voma.Noțiune.Clasificare.Tabloul clinic.Diagnosticul și principiile de
tratament.
Gestozele precoce sînt rezultatul unor tulburări survenite în sistemul neuroendocrin,în care rolul de bază
îl aparţine dereglării stării funcţionale a SNC.Tabloul clinic. Gestozele precoce-voma
,greața,sialoree.Formele clinice sînt diverse.Cele mai caracteristice sînt dereglările tractului
gastrointestinal reprezentate mai ales de voma gravidică,combinată cu sialoreea.Voma gravidelor este
simptomul de bază al gestozelor precoce.După evoluţie deosebim voma uşoară,moderată,gravă,şi foarte
gravă.Diagnostic -Tabloul clinic Numărul de vome, Examenul obiectiv (culoarea tegumentelor,
mucoaselor, PS,TA,t⁰,greutatea, diureza). Examenul de laborator: urograma, acetonuria,hemograma,
azotemie,datele ionogramei,echilibrul acido-bazic,probele hepatice,probele funcţionale renale
Ex auxiliar: ECG,USG.Voma uşoară (mai mare de 5 ori/zi)- cea mai mare parte din hrană se reţine în
stomac,nu este repulsie la hrană,starea generală satisfăcătoare.În multe cazuri nu necesită
tratament.greturi,inapetenta,puls accelerat 90 ,TA normă,indispunere,somnolentă.2-3 luni trece
spontan.Voma moderată (mai mare de 10 ori/zi)- o parte din hrana îngerată se reţine,are loc o scădere
ponderală (pînă la 5kg/lună), se reduce diureza (pînă la 300-400ml/24 ore),urina concentrată,tahicardie
90-100 moderată,temperatura poate fi subfebrilă,acetonurie tranzitorie,scade TA,pielea uscată.scadere
ponderală,limba uscata,saburala,astenie,apatie,constipatii.În singe-eritrocite scazute,hemoglobina
scazuta,saruri de clor scazute...TR.in stationar.Voma gravă (20 şi mai multe ori/zi)-alimentele îngerate nu
se reţin în stomac,puls frecvent (120 şi mai multe bătăi/min),temperatura subfebrilă,în caz de agravare
apare febra,pierdere în greutate,pielea uscată,flască miros de acetonă din gură,abdomen retras,dureros
la palpare,TA scazută,sclere icterice,semne de intoxicatie si distrofie,sialoree,repulsie fata de
alimente,apatie,sleita de puteri,insomnie.Tratamentul vomei: în cazul vomei uşoare este suficient un
regim corect; voma moderată şi gravă se tratează în condiţii de staţionar,unde gravida poate fi investigată
şi tratată complet.Procedeele curative prevăd: Crearea unui regim curativ protector; Acţiune asupra SN
cu scop de restabilire a funcţiilor sale dereglate; Evitarea deshidratării şi alimentarea raţională (mese
frecvente şi în proporţii mici) în combinaţie cu psihoterapia şi indicarea preparatelor antivomitive;
Restabilirea metabolismului: hidrosalin,proteic,lipidic,glucidic şi a funcţiilor organelor vitale; reglarea
microcirculatiei Dezintoxicatia organismului Tratamentul bolilor intercurente; Administrarea preparatelor
antihistaminice; Tratamentul simptomatic Întreruperea sarcinii în cazuri incurabile conservativ; În unele
cazuri psihoterapia,hipnoza,reflexoterapia. Medicamente cofeina –bromura de natriu, suprimarea vomei-
etaperazina 0,002-0004 g de 2-3 ori pe zi, splenină,terucal 1 ml de doua ori,dimedrol 1 ml 1%,promedrol
1 ml 2%, vitaminele C,B1,B2,B12.Masuri contra deshidratarii-sol.fiziologica de clorura de natriu,Ringer
disodiu,trisodiu,acesodiu,glucoza 5 % 500 ml 40% 10-20 ml cu insulina. Combaterea acidozei- i/v
bicarbonat de sodiu în sol 4% 100-150 ml.În caz de astenie transfuzii de plasmă uscată ,singe in cantitati
mici 100-150 ml.După disparitia vomei –prelungirea adm.vitaminelor.Voma gravidelorGr. gravităţii
uşoară,medie,gravă.Metode-cîntărirea ,măsurareadiurezei , determinarea acetonei in urina, analiza
biochimică a singelui.Diagnoza diferenciara-afecţiunileSNC maladiile tractului digestiv intoxicaţii
boli infectioase.Algoritmul nursingului gravidelor cu vomă:Staţionarizarea,Echilibrarea proceselor
neurologice – crearea climatului psihoemoţional pozitiv Regularea somnului,Alimentaţia la necesitate,
Evidenţa respectării regimului somnului,alimentar, igienic. Cîntărirea .Măsurarea diurezei, Monitorizarea
temperaturei,PS,TA.
90.Stări hipertensive în sarcină.HTA indusă de sarcină.Tabloul clinic.Diagnosticul.Evoluția și
conduita saricinii.Principiile de tratament.
A)Hipertensiunea indusa de sarcina 1.Preeclampsia, 2.Eclampsia
B.Hipertensiunea cronica preexistenta sarcini;C.Hipertensiunea cronica cu preeclampsie supraadaugata;
D.Hipertensiunea tranzitorie.Pentru medicul practic disgravidiile tardive pot fi: Monosimtomaice
(edeme,HTA) ,Polisimtomatice (EDEME,HTA,proteinuria) Precoce sau asociata,sau supraadaugata
Disgravidie ,,pura’’ sau tardiva.Conform gradului de manifestare: 1.usoare 2.moderate 3.severe
4.extrem de grave.Conform manifestarilor clinice: 1.preeclampsie 2.eclampsie Actualmente exista
peste 30 de teorii ale patogenezei acestei patologii.Din cele mai importante teorii pot fi mentionate:
-teoria corticoviscerala-dereglari corticale,-imunogenetica-incompatibilitatea fetomaterna, -de
disadaptare,care reflecta natura neurogena a patologii,si teoria ischemiei placentare.Clinic acest
fenomen se manifesta prin: -miocardiopatie ,-insuficienta renala, -reducerea filtratieiglomerulare,-
scaderea diurezei,-proteinurie. Spasmul vascular si ischemia renala induc cresterea nivelului de renina
si angiotensina ceea ce agraveaza angiospasmul.Tulburarile circulatiei utero-placentare provoaca hipoxia
si hipotrofia fatului.Preeclampsia indusa de sarcina -Clinica preeclampsiei este determinata de
simtomatica : HTA la care se adauga proteinuria si edemele.Initial,preeclampsia se manifesta
monosimtomatic(de cele mai multe ori HTA indusa de sarcina),cu timpul apar si alte simtome;triada
clasica Zangenmeister se manifesta cu edeme,proteinurie si HTA.Clinica poate varia de la caz la caz in
functie de virsta,paritate,fonul morbid antegravidar,starea functionala a SNC si sistemului vascular,
reactivitatea organizmului etc.Un sindrom de baza e cel hipertensiv.Gravitatea hipertensiunii variaza
considerabil.Cresterea tensiunii sistolice mau sus de 200 mm Hg,si celei distolice trebuie apreciata nu
dupa valori absolute,ci in dinamica.. TA nu este un parametru fiziologic constant,ci variabil care depinde
de virsta si de gradul de solicitare fizica,stare emotionala, presiune atmosferica.Valorile TA oscileaza in
diferite perioade ale zilei,in functie de pozitia corpului precum si in functie de metoda de masurare a ei.O
activate fizica intensiva,durere, stresul ,nelinistea si starea de nervozitate pot cauza cresterii TA ,in acest
caz este o reactie a organismului femeii la manevrele legate de masurarea tensiunii.Manifestarile clinice
ale formei severe de preeclampsie sunt urmatoarele:-hiperemia fetei,tusea,tendinta spre plins,
comportament neadecvat,scaderea auzului,dificultati de vorbire, cianoza,tahipnee, excitatiemotorie,
frisoane,hipertermie.In unele cazuri se dezvolta eclampsia-criza convulsiva. Stadiul clinic al
preeclampsiei se caracterizeaza prin aparitia hipertensiunii arteriale dupa saptamina a 20-a de
gestatie,asociata cu o proteinurie mai mare caracterizata prin urmatoarele schimbari de homeostaza:
-hipovolemia in mare parte din contul volumului de plasma circulanta si in mai mica masura din contul
volumului globular,si ca urmare cresterea indecelui vasoconstrictiei generalizata si scaderea debitului
cardiac:-insuficienta placentara cronica,hipoxie cronica si hipotrofie a fatului;-tulburari ale functiei
renale:ca urmarea spasmului vaselor se dezvolta glomerulopatia gravidica cu scaderea perfuziei renale si
filtratiei glomerulare,insotite de scaderea diurezei,cresterea nivelului de creatinina,uree si acid uric in
singe;-tulburarea functiei hepatice caracterizata prin disfunctia metabolismelor proteic,lipidic, glucidic,
hidrosalin,dereglari de microcirculatie;-modificari in sistemul de hemostaza,trombocitopenie si,mai rar
prezenta deficitului de antitrombina;-prezenta tabloului clinic de tensiune intracraniana,tulburarea
circulatiei cerebrale,edem cerebral care conduce la lezarea structurilor creerului.Posibilitatea dezvoltarii
preeclampsiei este confirmata prin teste speciale care se efectuiaza in trimestrul II de sarcina:
-testul cu schimbarea pozitiei:testul postural,Roll-over-test.Testul este pozitiv daca indicii tensiunii
diastilice difera cu mai mult de 20mm Hg -alterarea circulatiei utero-placentare,tradusa prin valori inalte
ale ratei sistolo-diastolice pe a.a uterine si spiralate la 14-16 saptamini,-trombocitopenie ,ce progreseaza
o data cu evolutia sarcinii,-hipercoagularea in verigile celulare si plasmatice ale hemostazei,-scaderea
nivelului anticoagulantilor,-limfopenie,-activarea oxidarii peroxide a lipidelor,-scaderea nivelului
devactivitate antioxidanta a singelui.Criterii de diagnostic:Cresterea TA se observa pina la 21 saptamini
de sarcina.Aparitia proteinuriei la acelasi termen demonstreaza prezenta unei patologii renale.
Diagnosticul preeclampsiei pe fond de HTA cronica se pune gravidelor cu HTA cronica la care
proteinuria sau alte simtome ale preeclampsiei se atesta pentru prima data dupa 20 saptamini de sarcina,
Diagnosticul preeclampsiei/eclampsiei se pune gravidelor cu TA normala ,la care HTA si proteinuria se
manifesta dupa saptamina a 20-a de gestatie(disgravidie tardiva ,,pura’’).Diagnosticul HTA indusa de
sarcina se stabileste in cazul gravidelor la care cresterea TA are loc dupa saptamina a 20-a de gestatie,in
absenta proteinuriei.Acest diagnostic este relativ,temporar.Tratamentul preeclampsiei,trebuie sa fie
etiopatogenic.Totusi,cunoasterea patologiei face posbila aplicarea terapiei patogenice complexe pentru a
prelungi gestatia si a preveni aparitia formelor grave ale preeclampsiei.Terapia complexa are ca scop:
Crearea unui regim curativ de protective, Restabilirea functiilor organelor de importanta vitala de infuzie-
transfuzie,dezintoxicare,normalizarea metabolismului hidrosalin,a proprietatilor reologice si de cuagulare
ale singelui. Desfasurarea in conditii protectoare a nasterii.1.Protejarea SNC: regim de protectie cu
indicarea sedativelor,asigurarea analgeziei manipulatiilor obstetricale cu metode eficiente.In forma usoara
de preeclampsie se va acorda prioritate preparatelor sedative de origine vegetala in asociere cu
tranchilizante,iar in preeclampsie severa toate manipulatiile se fac pe fon de anestezie adecvata.
2.Terapia hipotensiva
91.Tabloul clinic,diagnosticul și evoluția sarcinii în preeclampsie.
A)Hipertensiunea indusa de sarcina1.Preeclampsia,2.Eclampsia
B.Hipertensiunea cronica preexistenta sarcini;C.Hipertensiunea cronica cu preeclampsie supraadaugata;
D.Hipertensiunea tranzitorie.iPentru medicul practic disgravidiile tardive pot f:
Monosimtomaice(edeme,HTA) , Polisimtomatice (Edeme,HTA,proteinuria) Precoce sau asociata,sau
supraadaugata Disgravidie ,,pura’’ sau tardiva.Conform gradului de manifestare: 1.usoare 2.moderate
3.severe 4.extrem de grave.Conform manifestarilor clinice: 1.preeclampsie 2.eclampsie Actualmente
exista peste 30 de teorii ale patogenezei acestei patologii.Din cele mai importante teorii pot fi mentionate:
-teoria corticoviscerala-dereglari corticale,-imunogenetica-incompatibilitatea fetomaterna, -de
disadaptare,care reflecta natura neurogena a patologii,si teoria ischemiei placentare.Clinic acest
fenomen se manifesta prin: -miocardiopatie ,-insuficienta renala, -reducerea filtratieiglomerulare,-
scaderea diurezei,-proteinurie. Spasmul vascular si ischemia renala induc cresterea nivelului de renina
si angiotensina ceea ce agraveaza angiospasmul.Tulburarile circulatiei utero-placentare provoaca hipoxia
si hipotrofia fatului. Preeclampsia indusa de sarcina -Clinica preeclampsiei este determinata de
simtomatica : HTA la care se adauga proteinuria si edemele.Initial,preeclampsia se manifesta
monosimtomatic(de cele mai multe ori HTA indusa de sarcina),cu timpul apar si alte simtome;triada
clasica Zangenmeister se manifesta cu edeme,proteinurie si HTA.Clinica poate varia de la caz la caz in
functie de virsta,paritate,fonul morbid antegravidar,starea functionala a SNC si sistemului vascular,
reactivitatea organizmului etc.Un sindrom de baza e cel hipertensiv.Gravitatea hipertensiunii variaza
considerabil.Cresterea tensiunii sistolice mau sus de 200 mm Hg,si celei distolice trebuie apreciata nu
dupa valori absolute,ci in dinamica.TA nu este un parametru fiziologic constant,ci variabil care depinde
de virsta si de gradul de solicitare fizica,stare emotionala, presiune atmosferica.Valorile TA oscileaza in
diferite perioade ale zilei,in functie de pozitia corpului precum si in functie de metoda de masurare a ei.O
activate fizica intensiva,durere, stresul ,nelinistea si starea de nervozitate pot cauza cresterii TA ,in acest
caz este o reactie a organismului femeii la manevrele legate de masurarea tensiunii.Manifestarile clinice
ale formei severe de preeclampsie sunt urmatoarele:-hiperemia fetei,tusea,tendinta spre plins,
comportament neadecvat,scaderea auzului,dificultati de vorbire,cianoza,tahipnee, excitatiemotorie,
frisoane,hipertermie.In unele cazuri se dezvolta eclampsia-criza convulsiva. Stadiul clinic al
preeclampsiei se caracterizeaza prin aparitia hipertensiunii arteriale dupa saptamina a 20-a de
gestatie,asociata cu o proteinurie mai mare caracterizata prin urmatoarele schimbari de homeostaza:
-hipovolemia in mare parte din contul volumului de plasma circulanta si in mai mica masura din contul
volumului globular,si ca urmare cresterea indecelui vasoconstrictiei generalizata si scaderea debitului
cardiac:-insuficienta placentara cronica,hipoxie cronica si hipotrofie a fatului;-tulburari ale functiei
renale:ca urmarea spasmului vaselor se dezvolta glomerulopatia gravidica cu scaderea perfuziei renale si
filtratiei glomerulare,insotite de scaderea diurezei,cresterea nivelului de creatinina,uree si acid uric in
singe;-tulburarea functiei hepatice caracterizata prin disfunctia metabolismelor proteic,lipidic,glucidic,
hidrosalin,dereglari de microcirculatie; -modificari in sistemul de hemostaza,trombocitopenie si,mai rar
prezenta deficitului de antitrombina;-prezenta tabloului clinic de tensiune intracraniana,tulburarea
circulatiei cerebrale,edem cerebral care conduce la lezarea structurilor creerului. Edemele apar treptat
,insa uneori progreseaza intr-o perioada foarte scurta.In sindromul eretematos se disting 3 grade de
gravitate:Gradul I –localizarea edemelor doar pe membrele inferioare;Gradul II-extinderea lor pe peretele
abdominal,membrele inferioare,superioare,Gradul III-membrele superioare,inferioare,peretele
abdominal,fata,Gradul IV-edeme generalizate
TA
1-120/80-130/90 140/90
2-130/90-145/90 140/90 160/1000
3-150/100-170/100 160/100-200/120
4-170/100-200/120
Preeclampsie
1-Edeme gr 1,HTA gr 1, protein 0,033-1
2-edeme gr 2,HTA gr 2, protein 1-3
3-edeme gr 3, HTA gr 3, protein 3-6
Diagnosticul Pentru a stabili corect si la timp diagnosticul de disgravidie tardiva medicul practic
se va orienta dupa urmatoarea schema:I.HTA indusa de sarcina HTA gestationala
tranzitorie:monosimtom in sarcina sau in primele 24 ore de lauzie la o
normotensive.Preeclampsia:triada clasica Zangenmeister,apare dupa virsta de sarcina de 20
saptamini.a)HTA cu valori sistolice de cel putin 140 mm Hg,iar cele diastolice de 90 mm Hg
b)cresterea TA sistolice initiala a gravidei.2.Ppoteinuria incepind cu 0,3 g/l /24 ore si mai mult
3.Edemele izolate nu au valoare diagnostica.II.HTA cronica preexistenta sarcinii,la care se
asociaza dupa 20 saptaminini proteinuria si edemele;aceata HTA pesista si dupa nastere.
Posibilitatea dezvoltarii preeclampsiei este confirmata prin teste speciale care se efectuiaza in
trimestrul II de sarcina:-testul cu schimbarea pozitiei:testul postural,Roll-over-test.Testul este
pozitiv daca indicii tensiunii diastilice difera cu mai mult de 20mm Hg,-alterarea circulatiei utero-
placentare,tradusa prin valori inalte ale ratei sistolo-diastolice pe a.a uterine si spiralate la 14-16
saptamini,-trombocitopenie ,ce progreseaza o data cu evolutia sarcinii,-hipercoagularea in
verigile celulare si plasmatice ale hemostazei,-scaderea nivelului anticoagulantilor-limfopenie,
-activarea oxidarii peroxide a lipidelor,-scaderea nivelului devactivitate antioxidanta a singelui.
Criterii de diagnostic.Cresterea TA se observa pina la 21 saptamini de sarcina.Aparitia
proteinuriei la acelasi termen demonstreaza prezenta unei patologii renale. Diagnosticul
preeclampsiei pe fond de HTA cronica se pune gravidelor cu HTA cronica la care proteinuria sau
alte simtome ale preeclampsiei se atesta pentru prima data dupa 20 saptamini de sarcina,
Diagnosticul preeclampsiei/eclampsiei se pune gravidelor cu TA normala ,la care HTA si
proteinuria se manifesta dupa saptamina a 20-a de gestatie(disgravidie tardiva ,,pura’’).
Diagnosticul HTA indusa de sarcina se stabileste in cazul gravidelor la care cresterea TA are loc
dupa saptamina a 20-a de gestatie,in absenta proteinuriei.Acest diagnostic este relativ,temporar.
Criteriile preeclampsiei.Preeclampsia usoara:HTAde cel mult 150/90 mm Hg si proteinurie 2g/l
Criteriile obiective ale preeclampsiei severe sunt urmatoarele:TA sistolica 160 mm Hg si
peste.TA diastolica 110 mm Hg si peste.Proteinurie pina la 5g/24 ore si mai mare.Oligurie
Schimbari pronuntate ale hemodinamicii renale.Lipsa normalizarii sau inrautatirii indicilor
hemodinamicii centrale pe fond de terapie intensive.Trombocitopenie,hiperbilirubinemie
Aparitia semnelor subiective.Tratamentul preeclampsiei,trebuie sa fie etiopatogenic. Totusi,
cunoasterea patologiei face posbila aplicarea terapiei patogenice complexe pentru a prelungi
gestatia si a preveni aparitia formelor grave ale preeclampsiei.Terapia complexa are ca scop:
Crearea unui regim curativ de protective, Restabilirea functiilor organelor de importanta vitala de
infuzie-transfuzie,dezintoxicare,normalizarea metabolismului hidrosalin,a proprietatilor reologice
si de cuagulare ale singelu. Desfasurarea in conditii protectoare a nasterii.1.Protejarea SNC: regim
de protectie cu indicarea sedativelor,asigurarea analgeziei manipulatiilor obstetricale cu metode
eficiente.In forma usoara de preeclampsie se va acorda prioritate preparatelor sedative de origine
vegetala in asociere cu tranchilizante,iar in preeclampsie severa toate manipulatiile se fac pe fon de
anestezie adecvata.2.Terapia hipotensiva.In preeclampsia usoara este indicata monoterapia,in
unele cazuri terapia complexa.Cele mai eficiente sunt urmatoarele imbinari: -antagonisti ai
calciului+clofein, -vasodilatatoare+clofein. Preeclampsia severa in conditiile cind colul uterin
este ,,biologic imatur’’Masurile de profilaxie au ca scop prevenirea dezvoltarii preeclampsiei
severe si a insuficientii placentare la gravidele din grupul de risc: Luarea la evidenta precoce a
gravidelor,monitorizarea si conduita corecta a sarcinii la nivelul primar de asistenta medicala
Luarea in evidenta si controlul special al grupului de gravide cu risc crescut de aparitie a
preeclampsiilor Realizarea unui complex de masuri profilactice in cazul gravidelor cu risc sporit.
Regim dietetic Dieta cu o putere calori de 3000-3500 kcal include 110-120 g/zi de
proteine,suficiente vitamine,1300-1400 ml lichid. Regimul dozat la ,,Bed-rest’’,contribuie la
scaderea RVPT,cresterea volumului sistolic si a perfuziei renale,la normalizarea circulatiei utero-
placentare. Administrarea vitaminilor pe parcursul intregii perioade de gestatie.
Toate aceste masuri se vor aplica incepind cu 8-10 saptamini de gestatie.Dupa 16-19 saptamini se
indica suplimentar dezagreganti sau anticuagulanti,antioxidanti.
92.Preeclampsia.Triada clasică.Clasificarea.Tabloul clinic.Diagnosticul. Principiile de tratament și
profilaxie.
A)Hipertensiunea indusa de sarcinaЮ1.Preeclampsia,2.Eclampsia.B.Hipertensiunea cronica
preexistenta sarcini;C.Hipertensiunea cronica cu preeclampsie supraadaugata;D.Hipertensiunea
tranzitorie.iPentru medicul practic disgravidiile tardive pot f: Monosimtomaice(edeme,HTA) ,
Polisimtomatice (Edeme,HTA,proteinuria) Precoce sau asociata,sau supraadaugata Disgravidie ,,pura’’
sau tardiva. Conform gradului de manifestare: 1.usoare 2.moderate 3.severe 4.extrem de grave
Conform manifestarilor clinice: 1.preeclampsie 2.eclampsie Actualmente exista peste 30 de teorii ale
patogenezei acestei patologii. Din cele mai importante teorii pot fi mentionate: -teoria corticoviscerala-
dereglari corticale,-imunogenetica-incompatibilitatea fetomaterna, -de disadaptare,care reflecta natura
neurogena a patologii,si teoria ischemiei placentare. Clinic acest fenomen se manifesta prin:
-miocardiopatie ,-insuficienta renala, -reducerea filtratieiglomerulare,-scaderea diurezei,-proteinurie.
Spasmul vascular si ischemia renala induc cresterea nivelului de renina si angiotensina ceea ce
agraveaza angiospasmul.Tulburarile circulatiei utero-placentare provoaca hipoxia si hipotrofia fatului
Preeclampsia indusa de sarcina -Clinica preeclampsiei este determinata de simtomatica : HTA la
care se adauga proteinuria si edemele.Initial,preeclampsia se manifesta monosimtomatic(de cele mai
multe ori HTA indusa de sarcina),cu timpul apar si alte simtome;triada clasica Zangenmeister se
manifesta cu edeme,proteinurie si HTA.Clinica poate varia de la caz la caz in functie de virsta,paritate,
fonul morbid antegravidar,starea functionala a SNC si sistemului vascular,reactivitatea organizmului
etc.Un sindrom de baza e cel hipertensiv.Gravitatea hipertensiunii variaza considerabil.Cresterea tensiunii
sistolice mau sus de 200 mm Hg,si celei distolice trebuie apreciata nu dupa valori absolute,ci in dinamica.
TA nu este un parametru fiziologic constant,ci variabil care depinde de virsta si de gradul de solicitare
fizica,stare emotionala, presiune atmosferica.Valorile TA oscileaza in diferite perioade ale zilei,in functie
de pozitia corpului precum si in functie de metoda de masurare a ei.O activate fizica intensiva,durere,
stresul ,nelinistea si starea de nervozitate pot cauza cresterii TA ,in acest caz este o reactie a organismului
femeii la manevrele legate de masurarea tensiunii.Manifestarile clinice ale formei severe de
preeclampsie sunt urmatoarele:-hiperemia fetei,tusea,tendinta spre plins,comportament neadecvat,
scaderea auzului,dificultati de vorbire,cianoza,tahipnee,excitatiemotorie,frisoane,hipertermie.In unele
cazuri se dezvolta eclampsia-criza convulsiva. Stadiul clinic al preeclampsiei se caracterizeaza prin
aparitia hipertensiunii arteriale dupa saptamina a 20-a de gestatie,asociata cu o proteinurie mai mare
caracterizata prin urmatoarele schimbari de homeostaza:-hipovolemia in mare parte din contul volumului
de plasma circulanta si in mai mica masura din contul volumului globular,si ca urmare cresterea indecelui
vasoconstrictiei generalizata si scaderea debitului cardiac:-insuficienta placentara cronica,hipoxie cronica
si hipotrofie a fatului;-tulburari ale functiei renale:ca urmarea spasmului vaselor se dezvolta
glomerulopatia gravidica cu scaderea perfuziei renale si filtratiei glomerulare,insotite de scaderea
diurezei,cresterea nivelului de creatinina,uree si acid uric in singe;-tulburarea functiei hepatice
caracterizata prin disfunctia metabolismelor proteic,lipidic,glucidic,hidrosalin,dereglari de
microcirculatie;-modificari in sistemul de hemostaza,trombocitopenie si,mai rar prezenta deficitului de
antitrombina;-prezenta tabloului clinic de tensiune intracraniana,tulburarea circulatiei cerebrale,edem
cerebral care conduce la lezarea structurilor creerului. Edemele apar treptat ,insa uneori progreseaza intr-
o perioada foarte scurta.In sindromul eretematos se disting 3 grade de gravitate:Gradul I –localizarea
edemelor doar pe membrele inferioare;Gradul II-extinderea lor pe peretele abdominal,membrele
inferioare,superioareGradul III-membrele superioare,inferioare,peretele abdominal,fata.Gradul IV-edeme
generalizate
TA
1-120/80-130/90 140/90
2-130/90-145/90 140/90 160/1000
3-150/100-170/100 160/100-200/120
4-170/100-200/120
Preeclampsie
1-Edeme gr 1,HTA gr 1, protein 0,033-1
2-edeme gr 2,HTA gr 2, protein 1-3
3-edeme gr 3, HTA gr 3, protein 3-6
Diagnosticul Pentru a stabili corect si la timp diagnosticul de disgravidie tardiva medicul practic
se va orienta dupa urmatoarea schema: I.HTA indusa de sarcina HTA gestationala tranzitorie:
monosimtom in sarcina sau in primele 24 ore de lauzie la o normotensive. Preeclampsia:triada
clasica Zangenmeister,apare dupa virsta de sarcina de 20 saptamini. a)HTA cu valori sistolice de cel
putin 140 mm Hg,iar cele diastolice de 90 mm Hg
b)cresterea TA sistolice initiala a gravidei. 2.Ppoteinuria incepind cu 0,3 g/l /24 ore si mai mult
3.Edemele izolate nu au valoare diagnostica.II.HTA cronica preexistenta sarcinii,la care se
asociaza dupa 20 saptaminini proteinuria si edemele;aceata HTA pesista si dupa nastere.
Posibilitatea dezvoltarii preeclampsiei este confirmata prin teste speciale care se efectuiaza in
trimestrul II de sarcina:-testul cu schimbarea pozitiei:testul postural,Roll-over-test.Testul este
pozitiv daca indicii tensiunii diastilice difera cu mai mult de 20mm Hg,-alterarea circulatiei utero-
placentare,tradusa prin valori inalte ale ratei sistolo-diastolice pe a.a uterine si spiralate la 14-16
saptamini,-trombocitopenie ,ce progreseaza o data cu evolutia sarcinii,-hipercoagularea in
verigile celulare si plasmatice ale hemostazei,-scaderea nivelului anticoagulantilor,-limfopenie
-activarea oxidarii peroxide a lipidelor,-scaderea nivelului devactivitate antioxidanta a singelui.
Criterii de diagnostic:Cresterea TA se observa pina la 21 saptamini de sarcina.Aparitia
proteinuriei la acelasi termen demonstreaza prezenta unei patologii renale.Diagnosticul
preeclampsiei pe fond de HTA cronica se pune gravidelor cu HTA cronica la care proteinuria sau
alte simtome ale preeclampsiei se atesta pentru prima data dupa 20 saptamini de sarcina,
Diagnosticul preeclampsiei/eclampsiei se pune gravidelor cu TA normala ,la care HTA si
proteinuria se manifesta dupa saptamina a 20-a de gestatie(disgravidie tardiva ,,pura’’).
Diagnosticul HTA indusa de sarcina se stabileste in cazul gravidelor la care cresterea TA are loc
dupa saptamina a 20-a de gestatie,in absenta proteinuriei.Acest diagnostic este relativ,temporar.
Criteriile preeclampsiei:Preeclampsia usoara:HTAde cel mult 150/90 mm Hg si proteinurie 2g/l
Criteriile obiective ale preeclampsiei severe sunt urmatoarele:TA sistolica 160 mm Hg si
peste,TA diastolica 110 mm Hg si peste,Proteinurie pina la 5g/24 ore si mai mare Oligurie,
Schimbari pronuntate ale hemodinamicii renale,Lipsa normalizarii sau inrautatirii indicilor
hemodinamicii centrale pe fond de terapie intensive,Trombocitopenie,hiperbilirubinemie
Aparitia semnelor subiective.Tratamentul preeclampsiei,trebuie sa fie etiopatogenic. Totusi,
cunoasterea patologiei face posbila aplicarea terapiei patogenice complexe pentru a prelungi
gestatia si a preveni aparitia formelor grave ale preeclampsiei.Terapia complexa are ca scop:
Crearea unui regim curativ de protective, Restabilirea functiilor organelor de importanta vitala de
infuzie-transfuzie,dezintoxicare,normalizarea metabolismului hidrosalin,a proprietatilor reologice
si de cuagulare ale singelui. Desfasurarea in conditii protectoare a nasterii1.Protejarea SNC: regim
de protectie cu indicarea sedativelor,asigurarea analgeziei manipulatiilor obstetricale cu metode
eficiente.In forma usoara de preeclampsie se va acorda prioritate preparatelor sedative de origine
vegetala in asociere cu tranchilizante,iar in preeclampsie severa toate manipulatiile se fac pe fon de
anestezie adecvata.2.Terapia hipotensiva.In preeclampsia usoara este indicata monoterapia,in
unele cazuri terapia complexa.Cele mai eficiente sunt urmatoarele imbinari: -antagonisti ai
calciului+clofein, -vasodilatatoare+clofein. Preeclampsia severa in conditiile cind colul uterin
este ,,biologic imatur’’Masurile de profilaxie au ca scop prevenirea dezvoltarii preeclampsiei
severe si a insuficientii placentare la gravidele din grupul de risc: Luarea la evidenta precoce a
gravidelor,monitorizarea si conduita corecta a sarcinii la nivelul primar de asistenta medicala
Luarea in evidenta si controlul special al grupului de gravide cu risc crescut de aparitie a
preeclampsiilor Realizarea unui complex de masuri profilactice in cazul gravidelor cu risc sporit.
Regim dietetic Dieta cu o putere calori de 3000-3500 kcal include 110-120 g/zi de proteine,
suficiente vitamine,1300-1400 ml lichid. Regimul dozat la ,,Bed-rest’’,contribuie la scaderea
RVPT,cresterea volumului sistolic si a perfuziei renale,la normalizarea circulatiei utero-placentare.
Administrarea vitaminilor pe parcursul intregii perioade de gestatie.Toate aceste masuri se vor
aplica incepind cu 8-10 saptamini de gestatie.Dupa 16-19 saptamini se indica suplimentar
dezagreganti sau anticuagulanti,antioxidanti.
93.Tabloul clinic al unui acces de eclampsie.Fazele.
Accesul convulsiv durează 1-2 minute şi constă din patru faze ce se succed.I fază (fibrilaţiilor
musculare) durează 30 secunde. Fibrilaţiile musculare încep de la pleoape, muşchii feţei si se
răspândesc rapid pe membrele superioare. Respiraţia se păstrează.II fază (convulsii tonice) durează
10-20 secunde. Membrele superioare sunt fixate, flectate, maxilarele se strâng, faţa este palidă, devine
fixă, ochii lăcrămează, pupilele se dilată şi se ascund după pleoape, încât se văd numai sclerele. Capul
este lăsat pe spate, corpul se află în opistotonus. Pulsul este imperceptibil, respiraţia lipseşte. Limba
poate fi muşcată.III fază ( convulsii clonice) - bolnava începe sa se zbată în convulsii clonice, ce se
răspândesc de sus în jos pe tot corpul una după alta, fără întrerupere, mişcă violent din mâini şi
picioare. Faţa execută grimase, ochii - mişcări de tip nistagmic. Venele jugulare sunt încordate, faţa
cianotică, pulsul devine imperceptibil, respiraţia lipseşte. Convulsiile devin treptat mai slabe şi mai
rare şi, în sfârşit, dispar. Bolnava face o inspiraţie adâncă şi zgomotoasă. Această perioadă durează 30-
90 secunde, rareori mai mult.IV fază (coma şi convalescenţa) După un acces convulsiv pot surveni
alte crize eclamptice. Între accese gravida poarte fi conştientă şi să prezinte doar amnezie retrogradă
limitată la momentul accidentului eclamptic. In caz de eclampsie conduita va fi urmatoarea:
Ajutor urgent bine organizat,cu colaborare intre obstetrician,anestezist-reanimatolog si neonatolog.
Gravida va fi culcata intr-un pat larg,intr-o incapere linistita,cu cit mai putini excitanti,cu
oxigenoterapie,anestezie adecvata si supraveghere stricta,permanenta.Pentru protejarea limbii se
introduce o pipa Guedel.Medicatia utilizata este administrata i/m sau i/v.Se administreaza in ordinea:
Diazepam,10 mgx3ori/zi i/v sau i/m.Sulfat de magneziu,10 mlx2 ori/zi i/v in timp de 10 min,apoi
infuzie de Glucoza 5 %-500 ml+50,0 Mg Sulfat 25 % cite 1 gr/ora.Hipotensive.In stare grava la
repetarea crizelor,indiferent de virsta sarcinii se face evacuarea din uter a fatului.Corectia hipovolemiei
prin indicarea terapiei infuzionale cu introducerea substituentilor sanguini,inclusiv a preparatelor
proteice ce contribuie la marirea volumului singelui circulant.Ameliorarea microcirculatiei
singelui,evitarea stazei poate fi atinsa prin infuzia plasmei proaspat
congelate,reopoliglucinei,cristaloizilor
94.Cuplarea unui acces de eclampsie în condiții rurale și lipsa medicului.
Asistența de urgență în condiții rurale:-liniște și întuneric,-descleștător de gură,-apucător de limbă sau o
lingură,-scoatem limba și o fixăm,-dezobstrucția căilor respiratorii,-sună cineva la 112,-i/v menținem
vena + Diazepam 2ml,MgSO4 -25%-10ml +10ml Novocaină 0,5% i/m,Noșpa,Papaverin –i/m,Captopril
50ml-100% sublingval,i/v Eufilină 2,4%-10ml i/v.conduita va fi urmatoarea:Ajutor urgent bine
organizat,cu colaborare intre obstetrician,anestezist-reanimatolog si neonatolog.Gravida va fi culcata intr-
un pat larg,intr-o incapere linistita,cu cit mai putini excitanti,cu oxigenoterapie,anestezie adecvata si
supraveghere stricta,permanenta.Pentru protejarea limbii se introduce o pipa Guedel.Medicatia utilizata
este administrata i/m sau i/v.Se administreaza in ordinea:Diazepam,10 mgx3ori/zi i/v sau i/m
Sulfat de magneziu,10 mlx2 ori/zi i/v in timp de 10 min,apoi infuzie de Glucoza 5 %-500 ml+50,0 Mg
Sulfat 25 % cite 1 gr/ora.Hipotensive.In stare grava la repetarea crizelor,indiferent de virsta sarcinii se
face evacuarea din uter a fatului.Corectia hipovolemiei prin indicarea terapiei infuzionale cu introducerea
substituentilor sanguini,inclusiv a preparatelor proteice ce contribuie la marirea volumului singelui
circulant.Ameliorarea microcirculatiei singelui,evitarea stazei poate fi atinsa prin infuzia plasmei proaspat
95.Principiile de diagnostic și tratament a eclampsie.
Diagnosticul preeclampsiei/eclampsiei se pune gravidelor cu TA normala ,la care HTA si proteinuria se
manifesta dupa saptamina a 20-a de gestatie(disgravidie tardiva ,,pura’’).Diagnosticul HTA indusa de
sarcina se stabileste in cazul gravidelor la care cresterea TA are loc dupa saptamina a 20-a de gestatie,in
absenta proteinuriei.Acest diagnostic este relativ,temporar.In caz de eclampsie conduita va fi
urmatoarea:Ajutor urgent bine organizat,cu colaborare intre obstetrician,anestezist-reanimatolog si
neonatolog.Gravida va fi culcata intr-un pat larg,intr-o incapere linistita,cu cit mai putini excitanti,cu
oxigenoterapie,anestezie adecvata si supraveghere stricta,permanenta.Pentru protejarea limbii se
introduce o pipa Guedel.Medicatia utilizata este administrata i/m sau i/v.Se administreaza in ordinea:
Diazepam,10 mgx3ori/zi i/v sau i/m.Sulfat de magneziu,10 mlx2 ori/zi i/v in timp de 10 min,apoi infuzie
de Glucoza 5 %-500 ml+50,0 Mg Sulfat 25 % cite 1 gr/ora.Hipotensive.In stare grava la repetarea
crizelor,indiferent de virsta sarcinii se face evacuarea din uter a fatului.Corectia hipovolemiei prin
indicarea terapiei infuzionale cu introducerea substituentilor sanguini,inclusiv a preparatelor proteice ce
contribuie la marirea volumului singelui circulant.Ameliorarea microcirculatiei singelui,evitarea stazei
poate fi atinsa prin infuzia plasmei proaspat congelate,reopoliglucinei,cristaloizilor
96.Evoluția și conduita sarcinii în caz de eclampsie conform PCN.
C 1.5 Conduita preeclampsiei severe şi eclampsiei (algoritm pentru nivelul medicinii primare/de urgenţă)
Preeclampsie severă se consideră hipertensiunea arterială≥160/110 mm Hg cu proteinurie SAU orice
hipertensiune arterial în asociere cu unul din următoarele semne clinice:1) hiperreflexie cu clonus;
2) cefalee persistentă saudereglări vizuale,3) dureri in epigastru, greaţă şivomă;4) semne de edem
pulmonar;Acces de convulsii.Protecţia împotriva traumelor -Poziţionaţi femeia în decubit lateral stâng.
În timpul crizei nu este permisă stoparea convulsiei prin ţinere.căile repiratorii-Evaluaţi permeabilitatea
Eliberaţi de mase vomitive sau corpi străini, fixaţi limba,Menţineţi-le permeabile,Administraţi oxigen
Respiraţia Evaluaţi respiraţia ,Ventilaţi, dacă este necesar. Circulaţia;Evaluaţi pulsul şi tensiunea
arterială ,Dacă absente – iniţiaţi resuscitarea cardio-pulmonară ,Asiguraţi accesul intravenos când permite
situaţia (dupa convulsii).Controlul convulsiilor (prevenirea - în preeclampsie severă).Administraţi
MgSO4 :§ doza iniţială 5 g i/v (20 ml soluţie 25% diluată în 20 ml ser fiziologic – total 40 ml) se
administrează lent, timp de 10 - 15 min;§ doza de menţinere 1-2 g/oră (50 ml solutie 25% diluata in 450
ml ser fiziologic cu viteza de perfuzie 40ml/ora sau 14 picături pe minut);Înainte de a recurge la
administrarea MgSO4 controlaţi reflexele patelare şi diureza: in lipsa reflexelor patelare drogul nu se
administreaza, iar in anurie se administrează doar doza iniţială.Monitorizaţi fiecare 15 min frecvenţa
respiraţiei şi reflexele rotuluene.- întrerupeţi perfuzia dacă dispar reflexele rotuliene sau dacă frecvenţa
respiraţiei este sub 16.- dacă survine stopul respirator, începeţi imediat ventilaţia artificială. Aplicaţi
antidotul - calciu gluconat 10% 10 ml timp de 10 minute.În cazul unei crize convulsive repetate:
readministraţi 2g MgSO4 (25% în 12 ml de Na Cl 0,9%) sau Diazepam (10 mg, intravenos).
Tratamentul antihipertensiv (dacă TA sistolică este > 160 mm Hg sau TA diastolică > 110 mm Hg ori în
orice TA peste 140/90 mm Hg cu simptome clinice)Nifedipina – doza initiala 10-20 mg per os (nu
sublingval!), se repetă fiecare 30 min daca este necesar (doza iniţială maximă 50 mg) Doza de menţinere:
10 mg fiecare 4-6 ore (doza zilnică maximală – 120 mg). Dacă sunt disponibile, sunt preferabile
preparatele i/v: Hidralazina - doza initiala 5 mg i/v sau 10 mg i/m. Doza se repetă fiecare 20-30 min (5-
10 mg, in functie de efect).Labetalol – doza initiala 20 mg i/v in bolus timp de 2 min; daca efectul este
suboptimal peste 10 min se administreaza 40 mg, ulterior - 80 mg cu interval de 10 min de doua ori –
doza maximala 220 mg. Scopul - de a menţine TA diastolică între 80 şi 100 mm Hg, iar TA sistolică - sub
150 mm Hg.După stabilizare (asigurarea respiraţiei adecvate, scăderea valorilor TA sub 160/110 mm Hg
şi administrarea MgSO4) - transportaţi de urgenţa pacienta la maternitate.
97.Prezentația pelviană.Noțiune.Clasificare.Etiologie.Diagnostic.
Numim prezentație pelviană-partea prezentată a fătului în timpul nașterii fiind nu capul ci extremitatea sa
pelviană adică partea prezentată fiind fesele.Clasificare:1.Prezentații pure sau simple ale feselor
2.Prezentații ale feselor și picioarelor:complete și decomplete,3.Prezentații ale picioarelor:complete și
decomplete.4.Prezentații ale genunchilor:complete și decomplete.Etiologie sau factorii ce duc:
1.Fătul este mai mobil ca de obicei de aceea nu-și păstrează poziția lui normală.2.Fătul este mai puțin
mobil ca de obicei de aceea nu-și găsește poziția normală3.Forma uterului sau a fătului prezintă anomalii-
un uter unicorn,bicorn,în formă de șa,mioame,hidrocefalie,anencefalie și alte malformații ale fătului.
4.Obstacolele ce împiedică formarea prezentației cefalice:placenta praevia,inserția joasă a placentei,bazin
strâmptat,tumori ovariene și ale bazinului.Diagnostic:Recunoașterea prezentației pelviene este uneori
foarte ușoară și reușește dintr-o dată,când capul balotant se poate palpa pe fundul uterin prin peretele
abdominal.Capul se determină fără dificultăți datorită formei sale dure caracteristice și în special-
mobilității.Dreppt semne auxiliare de diagnostic servesc:ÎFU mare sub procesul xifoid,Auscultația BCF
se percep cu un maxim de claritate la nivelul sau chiar deasupra ombilicului.În timpul nașterii după
ruperea pungii amniotice și în timpul travaliului se poate face tactul vaginal dacă nu a fost diagnosticat
din timp.
98.Evoluția și conduita sarcinii complicată cu prezentație pelviană conform PCN al RM.
Conform PCN:evoluția sarcinii în prezentațiile pelviene nu se deosebește de cele craniene.Însă asistența și
monitorizarea acestor gravide are o mare importanță.
Monitoringul sarcinii în PP . Începând cu 32-34 săptămâni, în lipsa contraindicaţiilor, se recomandă un
complex de exerciţii fizice pentru a schimba prezentaţia în craniană. Eficacitatea este de 75,3 – 94,5%. În
caz de eşec se poate de efectuat cu precauţie versiunea externă la 36-37 săptămâni. Eficacitatea este de 25
– 83%. Pot apărea complicaţii: decolarea placentei, naşterea prematură, SDR şi mortalitatea antenatală,
embolia cu lichidul amniotic. La 38 săptămâni se indică consult în secţiile consultative ale Centrelor
perinatologice de nivelul II-III pentru aprecierea tacticii de conduită a naşterii. În caz de stabilire a
indicaţiilor pentru operaţia cezariană programată şi în caz de prezenţa a factorilor de risc obstetricali
gravida se va interna în staţionar la termenul de 38-39 săpt.
99.Evoluția și conduita nașterii în caz de prezentație pelviană modul feselor.Ajutorul manual după
Țovianov.
Perioada de expulzie se complică cel mai des cu insuficiența primară și secundară a forțelor de
expulzie.Evoluția travaliului are particularități legate de faptul că partea cea mai mare a fătului-craniul-nu
se naște prima dar ultima.Și filiera genitală nu este pregătită până la gradul necesar de a trece centura
scapulară și craniul.Dacă trecerea părții superioare a trunchiului și a craniului durează mai mult de 5
minute urmează asfixia fătului.. Indicaţiile pentru operaţia cezariană de urgenţă,· Insuficienţa forţelor de
contracţie;· Lipsa contracţiilor timp de 6 ore de la scurgerea lichidului amniotic la col biologic nepregătit;
· Hipoxia fătului;· Prolapsul cordonului ombilical;· Căderea picioruşului la deschiderea incompletă a
colului uterin.Conduita naşterii per vias naturalis în PP.Conduita naşterii depinde de asocierea
următorilor indici: vârsta maternă, anamneza obstetricală, masa fătului,gradul de maturizare a colului
biologic, starea intrauterină a fătului, gradul de deflexie a capului fetal, poziţia,modul de prezentaţie (vezi
algoritmul).· Managementul în I-a perioadă a naşterii :Prima perioadă a naşterii are unele
particularităţi cu un risc sporit de complicaţii:- ruptură prematură de membrane,- anomalii ale forţelor de
contracţii,- prolabare a părţilor mici sau a cordonului ombilical,- hipoxie intrauterină a fătului.În perioada
de dilatare se recomandă respectarea regimului la pat pentru menţinerea integrităţii pungii amniotice,
supraveghere cu control de CTG şi completarea partogramei pentru diagnosticul precoce al
complicaţiilor.· Managementul în a II-a perioadă a naşterii:amniotomie la dilatarea completă a colului
uterin; administrare a oxigenului prin mască mamei; monitorizare a BCF după fiecare contracţie sau CTG
continuă; infiltraţie a perineului cu sol. Lidocaină de 1%; la sfârşitul perioadei de dilatare - perfuzie i/v cu
Oxitocină, pentru prevenirea insuficienţei scremetelor; după degajarea pelvisului – administrare a sol.
Atropină 1% 0,5 ml (în lipsa acesteia se va folosi un antispastic i/v). epiziotomie sau perineotomie în caz
de perineu rigid, la primipare.Manevrele obstetricale în PP a) Procedeul manual după metoda Ţovianov
în prezentaţiile fesiere decomplete.Metoda dată este aplicată pentru păstrarea corectă a atitudinii fătului în
uter. La o atitudine normală a fătului în uter, picioruşele sunt întinse de-a lungul corpului şi comprimă
mânuţele încrucişate la cutia toracică; talpa picioruşului întins ajunge la faţă şi menţine flexia căpuşorului
cu bărbia îndreptată spre cutia toracică. Tehnica manevrei constă în următoarele: cum numai au început să
se degajeze fesele, sunt menţinute în lungul trunchiului membrele pelviene cu ajutorul cercului format din
mâinile obstetricianului, care sunt orientate cu policele spre picioruşele strâns lipite de abdomenul fătului,
celelalte degete ale ambelor mâini – de-a lungul sacrului. Aşa repartizare a mâinilor preîntâmpină căderea
prematură a picioruşelor şi atârnarea corpului fătului în jos. Corpul născându-se se îndreaptă în sus,
repetând axul longitudinal al bazinului. Pe parcursul naşterii corpului fătului, mâinile obstetricianului se
deplasează spre fanta genitală a parturientei, continuînd compresiunea cu precauţie a picioruşelor întinse
de-a lungul abdomenului cu policele, celelalte degete se deplasează de-a lungul spinăruşii. Evităm
căderea picioruşelor înainte de naşterea centurii scapulare. La degajarea centurii scapulare se nasc, de
obicei, mânuţele de sine stătător. Dacă mânuţele nu se nasc spontan, sunt eliberate prin următoarele
manevre: neschimbând locul mâinilor, aducem centura scapulară în diametrul drept al ieşirei din micul
bazin şi îndreptăm corpul fătului în jos (posterior). Astfel mâinuţa anterioară se naşte de sub simfiză. Apoi
corpul fătului este ridicat în sus (anterior) şi de sub perineu îşi face apariţia mânuţa posterioară .Odată cu
naşterea mânuţei posterioare cad picioruşele fătului. După aceea în fanta genitală apare bărbia, guriţa
fătului. La o activitate de naştere normală, capul se naşte spontan, corpul fiind îndreptat în sus. Dacă
capul fătului se reţine, este eliberat după procedeul Mauriceau-Levret-Smellie-Veit.
100.Ajutorul manual după Țovianov în caz de prezenentație pelviană modul picioarelor.
a) Procedeul manual după metoda Ţovianov în prezentaţiile fesiere decomplete Metoda dată este aplicată
pentru păstrarea corectă a atitudinii fătului în uter. La o atitudine normală a fătului în uter, picioruşele sunt
întinse de-a lungul corpului şi comprimă mânuţele încrucişate la cutia toracică; talpa picioruşului întins
ajunge la faţă şi menţine flexia căpuşorului cu bărbia îndreptată spre cutia toracică. Tehnica manevrei
constă în următoarele: cum numai au început să se degajeze fesele, sunt menţinute în lungul trunchiului
membrele pelviene cu ajutorul cercului format din mâinile obstetricianului, care sunt orientate cu policele
spre picioruşele strâns lipite de abdomenul fătului, celelalte degete ale ambelor mâini – de-a lungul
sacrului. Aşa repartizare a mâinilor preîntâmpină căderea prematură a picioruşelor şi atârnarea corpului
fătului în jos. Corpul născându-se se îndreaptă în sus, repetând axul longitudinal al bazinului. Pe parcursul
naşterii corpului fătului, mâinile obstetricianului se deplasează spre fanta genitală a parturientei,
continuînd compresiunea cu precauţie a picioruşelor întinse de-a lungul abdomenului cu policele, celelalte
degete se deplasează de-a lungul spinăruşii. Evităm căderea picioruşelor înainte de naşterea centurii
scapulare. La degajarea centurii scapulare se nasc, de obicei, mânuţele de sine stătător. Dacă mânuţele nu
se nasc spontan, sunt eliberate prin următoarele manevre: neschimbând locul mâinilor, aducem centura
scapulară în diametrul drept al ieşirei din micul bazin şi îndreptăm corpul fătului în jos (posterior). Astfel
mâinuţa anterioară se naşte de sub simfiză. Apoi corpul fătului este ridicat în sus (anterior) şi de sub
perineu îşi face apariţia mânuţa posterioară .Odată cu naşterea mânuţei posterioare cad picioruşele fătului.
După aceea în fanta genitală apare bărbia, guriţa fătului. La o activitate de naştere normală, capul se naşte
spontan, corpul fiind îndreptat în sus. Dacă capul fătului se reţine, este eliberat după procedeul
Mauriceau-Levret-Smellie-Veit.
101.Situația trasnversală.Noțiune.Etiologie.Diagnostic.Profilaxie și exerciții de corecție a situației
transversale.
Situația transversală-este prezentatia in care axul longitudinal al ovoidului fetal este situat perpendicular
pe axul longitudinal al uterului. Cauze ovulare:-prematuritatea , -sarcina multipla , -placenta previa ,
-hidramniosul.Cauze materne:-multiparitatea prin relaxarea peretelui abdominal, -bazine viciate ,
-malformatii uterine, -Malformatii Uterine (Uter cordiform,septat), -Tumori Uterine sau Anexiale
Fetali= -Sarcina Multipla , -Malformatii Fetale, -Tumori Fetale .Anexiali -Placenta Previa , -Cordon
scurt sau scurtat prin circulare , Oligoamniosul. Inspectia - Axul mare al uterului transversal(nu
longitudinal).Palparea – Tehnica Leoplod 1.Fundul uterului este coborit,el situindu-se intr-o sarcina
la termen putin desupra ombilicului. 2.Segmentul inferior este gol,neocupat nici de o parte fetala
(miinele ce palpeaza zona se unesc) 3.La palparea fundului uterin nu se palpeaza nici un pol fetal.4.In
flancuri se gasesc cei doi poli fetali, craniul si pelviul.Auscultaia- BCF cu sediu variabil,de obicei
latero sau subombilical de partea polului cefalic. Complicatii-gestoze tardive, -sindromul de compresie a
venei cave, -circulara de cordon, -ruperea precoce a pungii amniotice, -prolabarea cordonului
ombilical,partilor fetale mici, -nastere prematureAtitudinea în timpul sarcinii-dispensarizarea,
spitalizarea,acordarea asistentei medicale adecvate.Atitudinea în timpul travaliului –nașterea spontană
este excepțională,fiind posibulă în cazuri cu feți morți,macerați,expulzia făcîndu-se cu fătul îndoit.
Diagnostic –Anamneză,Explorări paraclinice și USG,La inspecție se observă dezvoltarea uterului în
discordanța lățimii față de lungime.La palpare segmentul inferior este gol,iar la fundul uterin nu se
găsește niciun pol fetal,aceștia vor fi palpați în flancuri.La tactul vaginal,înainte de începutul
travaliului,segmentul inferior este gol și fătul fiind situat sus.Profilaxie Profilaxia situatiei transversale a
fatului se rezuma la prevenirea supraextinderii peretelui abdominal anterior, profilaxia bazinului strimtat
si a anomaliilor de dezvoltare a uterului.Pe parcursul sarcinii cu scop de corectie a situatiei transversale se
recomanda un complex de exercitii pentru trecerea in cea longitudinala,sub controlul minutios al starii
sanatatii fatului si a mamei.I.Repaus de 10 minute in decubit dorsal cu relaxarea femeii si a uterului.
II.Intoarcerea mamei pe decubit lateral corespunzator pozitiei timp de 10 minute.III. Versiune de pe
decubit lateral pe celalalt opus pozitiei(unde se afla capusorul) 10 minute.1.Înclinarea trunchiului gravidei
în direcţia spatelui fetal.2. Flexiunea membrelor anterioare în articulaţiile coxofemurale şi genunchilor
concomitent cu înclinarea trunchiului în direcţia poziţiei fătului. 3. Îndreptarea spatelui,sprijinindu-se de
peretele suedez.4. Îndreptarea spatelui în poziţia genocubitală.5. În decubit dorsal,aducerea genunchilor
către abdomen,semirotirea bazinului cu picioarele flexate în direcţia poziţiei fătului. Aceste exerciții
trebuie să corecteze poziția fătului,dar dacă el nu-și schimbă poziția atunci se decurge la operație
cezariană pentru a nu complica nașterea cu rupturi uterine sau chiar moartea fătului.
102.Situația transversală neglijată.Cauzele.Primul ajutor a AMF în lipsa medicului și condiții
rurale în așa situație.
Medicului de circumscripţie şi celui de policlinică le revine sarcina de a depista,dispensariza şi spitaliza la
timp gravida pentru acordarea unei asistenţe adecvate.In lipsa asistentei medicale calificate si progresarea
ulterioara a nasterii duce la formarea situatiei transversale neglijate a fatului.Algoritmul tacticii AMF in
lipsa medicului in conditii rurale in cazul situatiei transversale in timpul nasterii.I. Stationizarea la
timp pina la 39 saptamini in sectia de patologie a gravidelor.II. Diagnosticul la timp a situatiei
transversale in nastere.III. Chemarea echipei specializate la sine.IV. Diminuarea travaliului cu Relanium
2ml i/m si sol. MgSO4 25% 5ml si sol.Novocaina 5 ml i/m.V. Mentinerea venei cu ser fiziologic 0,9% de
NaCl .VI. Pregatirea donorului.VII. Indeplinirea indicatiilor medicului.
103.Bazinul strâmtat.Noțiune de bazin anatomic,clinic,distocic strâmtat. Clasificare după forme și
grad.Etiologia.Diagnosticul.
Bazinul strîmptat-dimensiuni micșorate cu 1 sau mai mulți cm.Anatomic strîmptat-strîmptat cu 1 sau
mai mulți cm.Funcțional strîmptat-disproporția cefalopelvină la care fătul întîlnește obstacol.
Etiologia-tuberculoza osoasă,traumatismul coloanei vertebrale,bazinului,picioarelor,tumori,munca fizică
grea,condițiile de trai nefavorabile,alimentarea insuficientă.Conjugata vera gr 1 -11-9,5 cm II.9,5-7.5
cm III.7,5-6,5 cm IV. Sub 6,5 cm.Forme frecvente de bazin strîmtat:în general strîmptat și
uniform,plat simplu,strîmptat plat rahitic,în general strîmptat plat.Forme rare de bazin
strîmtat:cifotic,osteomalatic,oblic strîmptorat,oblig deplasat,transversal strîmptat.

În general Plat Plat În general


uniform simplu rahitic strîmptorat
plat

D.bispinos 25-27 cm 24 25 27 24

D.bicrest 27-29 cm 26 27 27 26

D.bitrohanteric 29- 28 29 29 28
31 cm

D.extern 19-21 cm 19 18 17 18

Conjuta Vera 10 9 8 7-6

Diagnosticul Culegerea anamnezei va atenţiona factorii predispozanţi pentru formarea bazinului strîmtat
(bolile de care a suferit femeia- rahitismul,tuberculoza osoasă,diverse traume ale bazinului).
La examinarea generală se va atrage atenţia asupra taliei,masei corpului,constituţiei femeii
(luxaţii,deformaţii ale coloanei vertebrale) Examinarea obstetricală externă va stabili forma
abdomenului gravid,poziţia şi prezentaţia fătului,masa probabilă a acestuia.Este necesar de a măsura
înălţimea fundului uterin şi perimetrul abdomenului.
104.Evoluția și conduita sarcinii în caz de bazin strâmtat conform PCN al RM.
Dirijarea travaliului-dupa conjugata vera gr.1 se extrage fatul prin operație cezariană,gr 2 operație
cezariană dacă e viu,embriotomia daca e mort, gr.3 proba de naștere.Proba de naștere-aprecierea
permeabilității canalului obstetrical prentru mobilul fetal.Este contraindicate la primipare în vîrstă ,pe
uter cicatricial,în placenta praevia,sarcina preluncită,prezentații disticice ale craniuniului,prezentație
pelviană.Proba de travaliu-se începe în perioada 1 cu urmatoarele conditii-membranele sa fie rupte,colul
dilatat cel putin cu 4 cm ,fatul viu,fara semen de insuficienta fetală,dinamică normală.Elementele clinice
ce se vor urmări-starea parturientei,starea fatului,evoluția nasterii,mecanismul de nastere/angajarea
craniului și coborirea craniului in bazin.Situații-1-craniul se angajeaza in intervalul respective (4-6
ore)proba de nastere pozitivă,naștere pec ale vaginală. 2-craniu fetal nu se angajeză proba negative
operație cezariană.Biomecanismul nasterii timpul I- angajarea asinclitică oblică a craniului (acesta se
angajează cu osul parietal anterior,iar sutura sagitală se află în retrodeviere); timpul II- flexiunea
moderată a capului concomitent cu deplasarea spre strîmtoarea inferioară a bazinului mic fără efectua
rotaţia intern ;timpul III- deflexiunea capului; timpul IV- rotaţia internă a umerilor şi externă a capului
Evolutia si conduit nasterii I perioada-Capul fătului timp îndelungat rămîne mobil în strîmtoarea
superioară a bazinului şi se acomodează dificil înainte de a se angaja din cauza insuficienţei centuurii de
contact dintre perimetrul cranianşi inelul pelvian lateral, astfel formîndu-se aşa-numitele spaţii libere, din
cauza cărora are loc scurgerea intempensivă a lichidului amniotic. Dacă după ruperea membranelor fetale
capul nu se coboară în bazin, marginile colului uterin extensate de punga amniotică vor fi comprimate
între cap şi bazin şi vor atîrna în vagin în formă de lambouri; Lipsa pungii amniotice duce la declanşarea
insidoasă a travaliului, ştergerea şi deschiderea colului uterin, din care cauză poate apărea insuficienţa
primară şi secundară a forţelor de contracţie;Deschiderea încetinită a colului uterin după scurgerea apelor
anmiotice va fi cauza unei perioade alichidiene îndelungate, care duce la infecţii; Capul fetal suplineşte
rolul pungii amniotice –se formează obosă serosangvină masivă. II PERIOADA Înaintarea capului prin
segmentele bazinului este evident încetinită, ceea ce provoacă hipoxia fătului Evoluţia prelungită a
naşterii (I perioadă) duce la epuizarea psihică şi fizică a parturientei cu favorizarea apariţiei pe acest fond
a insuficienţei forţelor de contracţie; Ca rezultat al poziţionării îndelungate a capului într-un oarecare
segmental bazinului apare pericolul compresiunii colului uterin şi a organelor adiacente,ceea ce poate
duce la formarea fistulelor urogenitale, colovaginale şi ntestinogenitale; În cazul hperacidităţii forţelor de
contracţie, poate avea loc dehiscenţa oaselor pubiene, ruptura colului uterin şi perineului; Ca rezultat al
excitării îndelungate şi permanente a receptorilor uterini în lipsa apelor fetale, uneori pot apărea contracţii
uterine convulsive tetanice dureroase; Este posibilă infectarea pe cale ascendentă (corioamniotită).
105.Evoluția și conduita sarcinii în caz de bazin strâmtat.
Dirijarea travaliului-dupa conjugata vera gr.1 se extrage fatul prin operație cezariană,gr 2 operație
cezariană dacă e viu,embriotomia daca e mort, gr.3 proba de naștere.Proba de naștere-aprecierea
permeabilității canalului obstetrical prentru mobilul fetal.Este contraindicate la primipare în vîrstă ,pe
uter cicatricial,în placenta praevia,sarcina preluncită,prezentații disticice ale craniuniului,prezentație
pelviană.Proba de travaliu-se începe în perioada 1 cu urmatoarele conditii-membranele sa fie rupte,colul
dilatat cel putin cu 4 cm ,fatul viu,fara semen de insuficienta fetală,dinamică normală.Elementele clinice
ce se vor urmări-starea parturientei,starea fatului,evoluția nasterii,mecanismul de nastere/angajarea
craniului și coborirea craniului in bazin.Situații-1-craniul se angajeaza in intervalul respective (4-6
ore)proba de nastere pozitivă,naștere pec ale vaginală. 2-craniu fetal nu se angajeză proba negative
operație cezariană.Biomecanismul nasterii timpul I- angajarea asinclitică oblică a craniului (acesta se
angajează cu osul parietal anterior,iar sutura sagitală se află în retrodeviere); timpul II- flexiunea
moderată a capului concomitent cu deplasarea spre strîmtoarea inferioară a bazinului mic fără efectua
rotaţia internă timpul III- deflexiunea capului; timpul IV- rotaţia internă a umerilor şi externă a capului
Evolutia si conduit nasterii I perioada-Capul fătului timp îndelungat rămîne mobil în strîmtoarea
superioară a bazinului şi se acomodează dificil înainte de a se angaja din cauza insuficienţei centuurii de
contact dintre perimetrul cranianşi inelul pelvian lateral, astfel formîndu-se aşa-numitele spaţii libere, din
cauza cărora are loc scurgerea intempensivă a lichidului amniotic. Dacă după ruperea membranelor fetale
capul nu se coboară în bazin, marginile colului uterin extensate de punga amniotică vor fi comprimate
între cap şi bazin şi vor atîrna în vagin în formă de lambouri; Lipsa pungii amniotice duce la declanşarea
insidoasă a travaliului, ştergerea şi deschiderea colului uterin, din care cauză poate apărea insuficienţa
primară şi secundară a forţelor de contracţie;Deschiderea încetinită a colului uterin după scurgerea apelor
anmiotice va fi cauza unei perioade alichidiene îndelungate, care duce la infecţii; Capul fetal suplineşte
rolul pungii amniotice –se formează obosă serosangvină masivă.II PERIOADA Înaintarea capului prin
segmentele bazinului este evident încetinită, ceea ce provoacă hipoxia fătului Evoluţia prelungită a
naşterii (I perioadă) duce la epuizarea psihică şi fizică a parturientei cu favorizarea apariţiei pe acest fond
a insuficienţei forţelor de contracţie; Ca rezultat al poziţionării îndelungate a capului într-un oarecare
segmental bazinului apare pericolul compresiunii colului uterin şi a organelor adiacente,ceea ce poate
duce la formarea fistulelor urogenitale, colovaginale şi ntestinogenitale; În cazul hperacidităţii forţelor de
contracţie, poate avea loc dehiscenţa oaselor pubiene, ruptura colului uterin şi perineului; Ca rezultat al
excitării îndelungate şi permanente a receptorilor uterini în lipsa apelor fetale, uneori pot apărea contracţii
uterine convulsive tetanice dureroase; Este posibilă infectarea pe cale ascendentă (corioamniotită).
106.Sarcina multiplă și gemelară.Noțiune.Etiologie.Clasificare.Diagnosticul.
Sarcina multipla - este numita sarcina cu doi sau mai multi feţi.Cea cu doi feți e gemelară(dublă)cu trei-
triplă și cu patru-cvadruplă.Clasificare:1.Sarcină bizigotă(bivitelină),2.Sarcină monozigotă
(monovitelină) -Factorii predispozanți pentru formarea unei sarcini multiple sunt:-factori genetici
-inducția ovulației cu clomifen,gonadotrofină,preparate estero-progesteronice,-paritatea crescută
-vârsta înaintată a gravidei,-anomalii de dezvolare a uteruluiDiagnosticul:-anamneza,-clinic:creșterea
excesivă a masei corporale a gravidei,creșterea circumferinței în exces a abdomenului,dispnee din cauza
compresiunii diafragmului,dimensiunile uterului mai mari decât dimensiunile normale la termenul dat de
sarcină,la palpare se depistează mai mulți poli fetali diferiți etc.-USG-Poziția intrauterină a feților
107.Evoluția și conduita sarcinii multiple conform PCN al RM.
Conduita sarcinii conform PCN
Sarcina multipla decurge mai greu decit sarcina obisnuita,unica.Sindromul neuro-vegetativ in primul
trimestru este mai accentuat,la o sarcina avansata apare astenie,dispnee,mictiuni
frecvente,constipatie,varice.
➢ Prezentatiile transversale si oblice,anomaliile in prezentatii se intilnesc de 5-10 ori,iar
prezentatiile pelviene-de 3-10 ori mai frecvent decit la o sarcina cu fat unic.

➢ Cea mai frecventa complicatie este intreruperea cursului sarcinii:avorturi si nasteri premature.Mai
frecvent de 3-4 ori sint gestozele tardive,care apar devreme si se trateaza greu. Anemia feripriva
in cazul unei sarcini multiple este mai pronuntata. Adesea se depisteaza hidramniosul primului si
oligoamniosul celui de al doilea fat.Complicatii foarte serioase prezinta placenta previa,maladii
de dezvoltare ale placentei,insuficienta placentara,ceea ce duce la hipotrofia fetilor,imaturitatea
tesuturilor,disproportia de dezvoltarea fetilor,moartea lor. Sarcina multipla prezinta un risc
obstetrical major atit penru mama,cit si pentru fat.Consultatiile prenatale vor fi mai frecvente.In
policlinica pentru femei se face controlul clinic si paraclinic necesar,inclusiv ultrasonografia si
cardiografia intrauterina a fatului,in dinamica. Se trateaza anemia feripriva,se depisteaza primele
semne ale gestozelor tardive.La aparitia semnelor de iminenta-intreruperi ale sarcinii,gestoza
si alte complicatii-gravida se interneaza in stationar.La o evolutie normala a sarcinii gravida se
spitalizeaza in mod obligatoriu pentru a pregati pentru nastere,se face investigatiile necesare
si a stabili tactica obstetricala la nastere
108.Evoluția și conduita nașterii în sarcină multiplă(gemelară)
Conduita sarcinii Sarcina multipla decurge mai greu decit sarcina obisnuita,unica.Sindromul
neuro-vegetativ in primul trimestru este mai accentuat,la o sarcina avansata apare
astenie,dispnee,mictiuni frecvente,constipatie,varice.

➢ Prezentatiile transversale si oblice,anomaliile in prezentatii se intilnesc de 5-10 ori,iar


prezentatiile pelviene-de 3-10 ori mai frecvent decit la o sarcina cu fat unic.

➢ Cea mai frecventa complicatie este intreruperea cursului sarcinii:avorturi si nasteri premature.Mai
frecvent de 3-4 ori sint gestozele tardive,care apar devreme si se trateaza greu. Anemia feripriva
in cazul unei sarcini multiple este mai pronuntata. Adesea se depisteaza hidramniosul primului si
oligoamniosul celui de al doilea fat.Complicatii foarte serioase prezinta placenta previa,maladii
de dezvoltare ale placentei,insuficienta placentara,ceea ce duce la hipotrofia fetilor,imaturitatea
tesuturilor,disproportia de dezvoltarea fetilor,moartea lor. Sarcina multipla prezinta un risc
obstetrical major atit penru mama,cit si pentru fat.Consultatiile prenatale vor fi mai frecvente.In
policlinica pentru femei se face controlul clinic si paraclinic necesar,inclusiv ultrasonografia si
cardiografia intrauterina a fatului,in dinamica. Se trateaza anemia feripriva,se depisteaza primele
semne ale gestozelor tardive.La aparitia semnelor de iminenta-intreruperi ale sarcinii,gestoza
si alte complicatii-gravida se interneaza in stationar.La o evolutie normala a sarcinii gravida se
spitalizeaza in mod obligatoriu pentru a pregati pentru nastere,se face investigatiile necesare
si a stabili tactica obstetricala la nastere Conduita nașterii.Conduita la nastere,la o sarcina
multipla,in principiu nu se deosebeste cu mult de evolutia nasterii la o sarcina cu un singur fat:se
dilata canalul cervical,se rupe punga amniotica a primului fat,se expulzeaza primul fat.Dupa o
pauza de circa 10 minute se rupe punga amniotica a fatului secund si se stabileste diagnosticul de
prezentatie.Apoi urmeaza perioada de delivrenta.Perioadele de dilatare si delivrenta sunt
comune pentru ambii feti si numai perioadele de expulsie sunt separate.
109.Nașterea prematură.Noțiune.Etiologie.Diagnostic.Evoluția și conduita iminenței de
naștere prematură.
Numim prematură naşterea care se declanşează în limita dintre 28 si 36 săptamîni de sarcină.
Fătul născut la acest termen este numit făt imatur, masa corpului poate varia de la 1000 pînă la
2500g, lungimea corpului de la 35 pînă 47 cm.Factori de risc-Starile patologice ale produsului
de conceptie,factorii de mediu,factorii imunitari ,patologia fatului,cauze materne genitale si
extragenitale-nasteri premature in antecedente,infectii, boli cronice,virsta,stres,sarcina multiplă,
traume,placenta praevia,ruperea membranelor amniotice ,fumatul,alcoolul, drogurile,greutate
mica sau mai mare decit norma,avorturi,gestozele,prezentatie pelviană.Calasificare dupa
greutate-sub 1000,1000-1500,1500-2500 dupa virsta gestationala sub 28,28-32, 32-37,
Сomplicatii-hipoxia fătului;asfexia nou-născutului; moartea intrauterină a fătului; traumele
cerebrale ale fătului; hemoragii materne. Algoritmul medical în cazul iminenţei unei naşteri
premature constă în:-spitalizarea si regim strict la pat profilaxia distre sindromului
dexametazona i/m 12 ml in 24 ore,antibiotice,amplificarea activitatii neonatale,spasmolitice,-adm
i/v de sulfat de Mg 25%,15-20 picaturi pe minut,-adm. De inhibitori ai prostaglandinei-
metinol,indometacina,acid acetilsalicilic,-adm.B-mimetice-brecanil,alupent,ritrodin,-preparate ce
amelioreaza circulatia fetoplacentara,accelerarea fluxului de singe, in spatiilor intervilozitar si
normalizeaza starea fatului .In nastere fară ocrotirea perineului-anestezie pubentala 05%
novocainaюClinica.1* iminenţei de naştere -durere în hipogastru, în regiunea lombară,
tensionarea uterului, modificarea mişcărilor fetale,polachiurie. poziţionarea joasă a părţii
prezentate, tahicardie fetală. vaginal-scurtarea şi întredeschiderea canalului cervical, ramolire a
colului uterin.ultrasonografie, modificările colului uterin, neconcordanţa grosimii şi structurii
placentei cu norma gestaţională, diminuarea profilului biofizic hormonale determinarea alfa-
fetoproteinei, lactogenului placentar etc. cardiotahograma hipertonus uterin, pe fondalul căruia
pot apărea semne de hipoxie fetală.Conduita în timpul travaliului.*perioada de dilataţie se vor
evita hipertonia şi hipokinezia, menţinând o dinamică uterină normală.-> blocaje anestezice cu
procaină, ca efect relaxarea orificiului uterin, scurtarea perioadei de dilataţie şi diminuarea
traumatismului fetal. *evitării diferenţei de presiune intrauterină şi vaginală-→ recomandă
păstrarea integrităţii membranelor până la o dilataţie cât mai mare.* corecţia metabolică prin
oxigenoterapie şi administrarea intravenoasă de glucoza hipertonă 33% şi vitamine bi, C, ca şi
administrarea profilactică de vitamina K şi E, având în vedere hipoprotrombinemia şi fragilitatea
vasculară particulară a prematurului.* perioada de expulzie, administrărea de oxigen,evitând atât
o expulzie prelungită* putea preveni comprimarea craniului fetal de către musculatura perineală,
ca şi pentru scurtarea expulziei, - epiziotomia sau perineotomia profilactică după efectuarea unei
anestezii locale.*Pensarea cordonului ombilical şi secţionarea lui se vor face mai târziu (după 45-
60 de secunde) pentru ca nou-născutul să mai primească sânge placentar.* preferinţă naşterii pe
cale naturală Profilaxia-se evidențiează contigentul de femei predispose după avorturi
spontane,habituale ,nașteri premature; se efectuează un control minuțios pentru a determina
cauza prematurității, se acordă tratament general conform cauzei stabilite, se internează și se
acordă asistenta medical necesare în momentele critice ale sarcinii.
110.Evoluția și conduita nașterii premature în curs de evaluare până la 34 săptămâni și
după 36 de săptămâni de sarcină.
Tactica medicală în funcție de vârsta sarcinii:1.Dacă contracțiile încep la 28-34 săptămâni se
administrează terapia necesară pentru păstrarea sarcinii;2.Dacă sarcina depășește 34
săptămâni,menținerea sarcinii nu mai are niciun rost.-La vârsta de 28-34 săptămâni,la o
prezentație occipitală fără patologie obstetricală sau extragenitală,atunci când colul este
format,starea intrauterină a fătului este satisfăcătoare,lipsesc semnele de infectare,tactica este
conservativă(regim strict la pat,termometrie,controlul Ps,controlul dinamic al cordului
fetal,profilaxia infecției,administrarea antibioticelor,terapia tocolitică,profilaxia detresei
respiratorii.Păstrarea sarcinii se face până la 36 săpt.În general fiecare săptămână câștigată
înseamnă foarte mult pentru fătul imatur.-Dacă lichidul amniotic se scurge după 34 săptămâni de
sarcină,tactica medicală depinde și de starea colului uterin.Colul se pregătește pentru
naștere,administrând un fon medicamentos compus din estrogeni,glucoză, vitamine,calciu,urmat
de declanșarea nașterii prin intermediul prostaglandinei și oxitocinei în cazurile
necesare.Individual se hotărăște necesitatea operației cezariene.Conduita în timpul
travaliului*perioada de dilataţie se vor evita hipertonia şi hipokinezia, menţinând o dinamică
uterină normală.-> blocaje anestezice cu procaină, ca efect relaxarea orificiului uterin, scurtarea
perioadei de dilataţie şi diminuarea traumatismului fetal. *evitării diferenţei de presiune
intrauterină şi vaginal.--→ recomandă păstrarea integrităţii membranelor până la o dilataţie cât
mai mare* corecţia metabolică prin oxigenoterapie şi administrarea intravenoasă de glucoza
hipertonă 33% şi vitamine bi, C, ca şi administrarea profilactică de vitamina K şi E, având în
vedere hipoprotrombinemia şi fragilitatea vasculară particulară a prematurului.* perioada de
expulzie, administrărea de oxigen,evitând atât o expulzie prelungită* putea preveni comprimarea
craniului fetal de către musculatura perineală, ca şi pentru scurtarea expulziei, ----- epiziotomia
sau perineotomia profilactică după efectuarea unei anestezii locale.*Pensarea cordonului
ombilical şi secţionarea lui se vor face mai târziu (după 45-60 de secunde) pentru ca nou-născutul
să mai primească sânge placentar.* preferinţă naşterii pe cale naturală .Profilaxia-se evidențiează
contigentul de femei predispose după avorturi spontane,habituale ,nașteri premature; se
efectuează un control minuțios pentru a determina cauza prematurității, se acordă tratament
general conform cauzei stabilite, se internează și se acordă asistenta medical necesare în
momentele critice ale sarcinii.
111.Sarcina supramaturată.Noțiune.Etiologie.Evoluția și conduita sarcinii și nașterii
întârziate.
În unele cazuri declanşarea contracţiilor uterine şi naşterea are loc după 42(294 zile) de
săptămîni. În acelaşi interval distingem ,,sarcină prelungită’’ şi ,,sarcină supramaturată’’. Dacă
fătul la o sarcină de 41-42 de săptămîni nu se deosebeşte prin nimic de un făt matur atunci vorbim
de o sarcină prelungită. Dacă fătul prezintă semne de supramaturare, vorbim despre o sarcină
supramaturată Particularitati copil supramatur pielea de o culoare verzuie, uscată, cu pete de
descuamaţie, cu macerări pe palme şi tălpi; turgorul cutanat este scăzut, lipseşte vernix caseoasa;
stratul subcutanat este slab dezvoltat; volumul capului este mărit,oasele capului sînt mai masive şi
dure, suturile sunt înguste;fontanelele se micşorează şi devin mai puţin elastice; unghiile sunt
lungi, se rup uşor.schimbări patologice în placentă:- semne de regresie, calcificari, regiuni
necrozate. Sarcina supramaturată este considerată patologică. Ea se întîlneşte mai frecvent la
primipare, la cele de vîrstă înnaintată. Deseori supramaturitatea se repetă la una şi aceeaşi
femeie.Etiologie-patologie endocrină,dereglarea sistemului nervos,boli infectioase, infectiile,
infantilismul organelor genitale interne ce duc la lezarea aparatului neuroreceptiv al uterului la
patologia ciclului menstrual, factorul erditar.S-a stabilit că în caz de sarcină supramaturată are
loc: lezarea structurilor nervoase în uter; scade excreţia estriolului; diminuează capacitatea de
stabilizare a estrogenilor de către uter; se micşoreză numărul receptorilor estrogeni;creşte raportul
progesteron-estrogeni; este insuficientă cantitatea de oxitocină; Se stimuleză procesele glicolitice,
ce duc la acumularea lactatului, creşterea şi crearea unui deficit energetic. Apare dezechilibrul
electrolitic, deficitul de vitamine C, B, P, E. Toate dereglările acestea duc la o insuficienţă
placentară cronică şi ca urmare la patologia fătului. Clinica nu este pronunţată şi poate fi
confundată cu o sarcină prelungită.Diagnosticul:Determinării cronologice a termenului de
sarcină şi termenului probabil de naştere; Conform datelor ultimei menstruaţii; Ovulaţiei
probabile; Primului control ginecologic în timpul sarcinii prezente; Primele mişcări fetale. -
Concediul prenatal - Datele ultrasonografiei schimbari distructive in placenta ateroane si
calcinari, in lichidul amniotic sediment,pufusor,sedimenti biliari, grosimea placentei schimbata, -
Examenul micoscopic al colostrului, trecerea de la colostru la lapte de tranzitie ex citologic al
continutului vaginal apar celule mari moarte gr.3-4.,tactul vaginal-colul scurtat inmuiat situat
drept,palparea oaselor masive ale fatului, masa probabila a fatului mare, masa gravidei nu
sporeste ,inaltimea fundului uterin mai mare circumferinta amdomenului crescută.schimbarea
frecventei BCF. Evolutia sarcinii În timpul sarcinii supramaturate se constată mai frecvent:
gestozele, iminenţa de avort şi naşterea prematură cu un tratament îndelungat, anemia. Evolutia
nasterii-ruperea pungii amniotice,anomalii ale fortelor de contractie, cresterea duratei nasterii
,hipoxia si moartea intrauterina a fatului,hemoragii hipotonice,bazin clinic strimptat,traumatism
obstetrical si fetal. In timpul nasterii se efectueaza -controlul stării parturientei;controlul
dinamic cardiomonitor al fătului; controlul eficienţei contracţiilor uterine şi administrarea
remediilor sposmolitice; analgezia travaliului; profilaxia hipoxiei intrauterine a fătului repetată la
fiecare 3-4 ore; profilaxia hemoragiei uterine în perioada de delivrenţă şi lăuzia precoce. Tactica
obstetricală. Spitalizare,precizarea diagnosticului* Pregătirea colului estrogene câte 10.000-
un.,+soluţie glucoza 40% 20-40 ml ,calciu 10% 10 ml,cu vitamine B1 6% 1 ml,C 5 ml , 3-5 zile
-cresterea contractibilitatii uterine- in canalul colului uterin preparatele prostaglandinei E2 (preptidil-
gel), acid folie câte 0,002 g de 2 ori pe zi, linetol câte 30 mg o dată pe zi.*. Gravida necesită somn
timp de 8-10 ore prin administrare de seduxen, relanium.*stimulării naşterii prostaglandine
Minprostin E2 5mg in 1000ml ser, sau ocitocină--- 6 UI 500ml glucoza 5% gifotocin, sau combinaţia
acestora după ruperea prealabilă a pungii fetale.*operaţia cezariană planificată vârsta primiparei peste
30 de ani, făt macrosom sau hipotrofîc, nepregătirea căilor de naştere, hipoxie fetală cronică,
prezentaţie pelviană a fătului, bazin strâmtat, anamneză obstetricală sau ginecologică agravată
(sterilitate, sarcină indusă, mortinatalitate
112.Insuficiența feto-placentară.Noțiune.Etiologie.Reflecția asupr evoluției sarcinii,nașterii și starea
fătului.
Definitie: insuficienta placentara reprezinta un sindrom clinic, conditionat de modificarile morfologice si
functionale produse in placenta cu perturbari de transport , trofica, endocrina si metabolica, ce se afla la
baza patologiei fatului si nou- nascutului. Insuficienta placentara este rezultatul a reactiei complexe a
fatului si placentei ca raspuns la diverse stari patologice ale organismului matern. Manifestarile clinice al
acestui sindrom sunt: intirzierea in crestere a fatului intrauterin, hipoxie fetala. Etiologia si patogenia:
Etiologia insuficientei fetoplacentare este multifactoriala, cu implicarea factorilor endogeni si exogeni.
Patologia gravidei preexistenta sarcinii prezente contribuie la sporirea si accelerarea proceselor
involuntiv-distrofice in placenta. Insuficienta placentara se asociaza cu dereglari de placentatie, reducerea
numerica a trunchiurilor viloziante care ar fi capabili sa functioneze, alterarea difuza a vilozitatilor si
membranelor capilare etc. Factorii esentiali in aparitia insuficientei placentare sunt dereglarile
hemodinamice si microcirculatorii. In prezent estecunoscut ca patul microhemocirculator uteroplacentar
este acel segment al hemocirculatiei, la nivelul caruia este realizata functia trofica si de transport a
sistemului cardiovascular al mamei pentru alimentarea copilului in sarcina si in nastere. Perfuzia tisulara
adecvata asigurarii normale a metabolismului celular necesita un anumit nivel de circulatie, instalat de
reactii complexe dintre presiunea hidrostatica, calibrul vaselor mici si proprietatile reologice ale singelui.
Dereglarea acestor parametri provoaca hipoxia circulatorie, perturbarea permeabilitatii capilarelor,
stimularea proceselor anaerobe, acidoza si instalarea deficitului energetic. In ultima instanta, cele
mentionate induc insuficienta placentara, hipoxia si hipotrofia fetala. Pe linga modificarile vasculare
mentionate aparute in miometru in cazul sarcinii patologice, in majoritatea cazurilor se constata si
agregare intravasculara. Dereglarile microhemocirculatorii depistate in ulter in patologiile obstetricale, in
linii generale duc la scaderea eficientiihemotransfuziei si dereglarea.Hipoxia fatului si nou- nascutului
reprezinta stari patologice complexe, ce apar in urma sistarii sau micsorarii volumului necesar de oxigen,
acumularii in organism a bioxidului de carbon si produsilor insuficient oxidati ai metabolismului. Hipoxia
fetala apare ca rezultat al dereglarii transportului de oxigen catre tesuturi si/sau utilizarii lui in tesut.
Etiologia si patogenia: Diferiti factori de risc au actiune lezata multilaterala asupra sistemului
fetoplacentar. Se determina 3 grade de risc ale dereglarilor starii fatului. Gradul de risc inalt se determina
la gestantele cu disgravidiile asociate, mai ales pe fondal de afectiuni cardiovasculare si endocrine,
patologii renale cu sindrom hipertensiv, in caz de sarcina cu imunocomflict si sarcina supramaturata.
Gradul de risc mediu include gravidele cu infantilism genital de gradele I-II, preeclampsiile usoare,
sarcinile multiple, avorturi in anamneza. Grupul de risc scazut include gravidele mai tinere de 17 ani si
primiparele peste 30 ani, gravidele cu polyhidramnios.Hipoxia acuta este o consecinta a oxigenarii
insuficiente a fatului cauzata de tulburarile grave ale circulatiei uteroplacentare. Hipoxia acuta a fatului
apare in caz de:Perfuzie insuficienta a singelui catre fat din placenta materna;Decolarea prematura a
placentei normal inserate;Sistarea circulatiei prin cordonul ombelical ca urmare a comprimarii lui;
Epuizarea reactiilor compensator-adptive ale fatului I incapacitatea lui de a rezista la hipoxia legata de
activitatea contractila a uterului chiar si in conditiile actului fiziologic al nasterii.Clinica hipoxiei fetale
acute pe parcursul sarcinii este determinata de decolarea prematura a placentei normal inserate, placenta
previa, ruptura uterului, uneori de administrarea unor remedii medicamentoase. In toate aceste cazuri
manifestarile clinice vor fi specifice patologiei respective, suferind nu numai fatul dar si gravida.
Diagnosticul se va baza pe tabloul clinic al patogeniei date si suferintei fetale acute.Diagnosticul hipoxiei
fetale pe parcursul sarcinii consta in aprecierea directa a starii lui in uter si analiza rezultatelor
explorarilor auxiliare, care permit de a afla starea functionala a sistemului feto-placentar:
cardiotocografia, ecografia obstetricala, velocimetria Doppler in sistemul mama-placenta-fat,evaluarea
profilului biofizic fetal, dozarea Po2 si Poc2, valorile lactatului si indicii echilibrului acid-bazic in serul
matern, lichidul amniotic si singele fetal, dozarile hormonale.
113.Placenta și funcțiile ei.
Placenta umană este un organ tranzitoriu al gestației,detrofoblastic,care se diferențiază precoce în cursul
embriogenezei.Ea este de tip hemo-corial în care vilozitățile coriale sunt dispuse în acurile sangvine
materne,ce apar după distrucția endometriului și eroziunea vaselor din el.Placenta este un organ care
asigură elementele vitale necesare dezvoltării fătuui în cursul vieții intrauterine,cumulând o serie de
funcții metabolice și endocrine complexe.SChimburile ce au loc la nivelul aceste bariere trebuie
considerate ca un process selective,active și dynamic succedându-se după o numită curvă evolutivă în
raport cu vârsta sarcinii,corespunzătoare cerințelor fetomaterne.-Funcția respiratory-necesarul de oxygen
al fătului este scăzut din cauza consumului mic energetic și absenței termogenezei asigurată de
organismul matern,astfel consumul de 50% de oxygen revine placentei în care procesele metabolice sunt
foarte intense.-Funcția de nutriție-trecerea transplacentară a substanțelor nutritive de la mamă la făt și
participarea activă a placentei la metabolismul unor substanțe.-Funcția de excreție-o serie de cataboliți,
rezultați din metabolismul placentar și fetal,ca urea,acidul uric,creatinina trec în sângele matern tot prin
difuziune și sunt excretați prin rinichi,plămâni și tegumente.-Funcția endocrină-unitatea
fetoplacentară,placenta participă la sintetizarea hormonilor steroizi,hormonilor proteeici precum și la
producerea unor enzyme placentare.
114.Incompatibilitatea feto-maternă.Noțiune.Evoluție și conduita sarcinii.
Reactie imunitara a unui individ de anumita specie ca raspuns la actiunea antigenului ce apartine altui
individ de aceeasi specie.Este cauzata de conflictual immunologic declansat de antigenul care este fixat
pe hematiile fetale.Antigenii D,E,C.Boala hemolitică poate evolua sub forma anemică,icterică și anasacra
feto placentară(edematoasă).Imunizarea femeilor Rh negative are loc in cazurile- dupa o graviditate
precedent cu un fat Rh pozitiv, ca raspuns la introducerea in organismal femeii Rh negative a singelui Rh
pozitiv, după o nastere normal, după interventii chirurgicale (operatie cezariana,decolarea manuala a
placentei) are loc sporirea pasajului transplacentar al hematiilor fetale in single matern.Nou nascutii-dupa
avorturi spontane si artificiale,La nastere cind mama Rh pozitiva iar fatul Rh negative.Gradul depinde
de- starea gravidei,starea placentei li penetrabilitatea ei,particularitatile organismului patern,
particularitatile fatului si starea lui functionala,cantitatea de hematii fetale care pătrund in circulatia
maternă.Diagnosticul în timpul sarcinii se bazează pe:Anamneza obstetricală agravată(feți morți sau
nou-născuți cu diferite forme de boală hemolitică)Determinarea gradului de sensibilizare a
gravidei(determinarea anticorpilor anti-Rh complete și incompleți în serul gravidei și observări dinamice
asupra creșterii titrului de anticorpi).Determinarea factorului Rh al fătului intrauterin (evidențierea în
sîngele matern a hematiilor Rh-pozitive fetale) .Determinarea sexului femenin.Ultrasonografia
dinamică(la 24-26,30-32,34-36 de săptămini) cu determinarea stării intrauterine a fătului , dimensiunilor
structurii plancetei.La o boală hemolitică grosimea placentei depășește norma (N+3,0-3,6 cm) cu 0,5cm
mai mult la fiecare termen de gestație ,ajungînd pînă la 6-8 cm în caz de anasarcă.Fonocardiografia
,electrocardiografia,tocografia indică prezența unei hipoxii cornice fetale.Controlul cardiomonitor
ddinamic înregistrează bradicardie ,ritm monoton ,la forma edematoasă a bolii hemolitice se înregistrează
un tip sinusoidal al curbei,o inhibare a mișcărilor fetale.Dozarea bilirubinei în lichidul amniotic recoltat
prin intermediul amniocentezei după 28 de săptămini de gestație(metoda de spectrofotometrie). Indicele
0,1 cm sau mai mic:fătul nu suferă de boala hemolitică.Indicele 0,1-0,2 cm este posibilă boala hemolitică
ușoară sau de gravitate medie.Indicele 0,2-0,34 cm fătul suferă de boala hemolitică de grad mediu sau
grav.Amnioscopia:culoarea galbenă a lichidului amniotic indică o afectare gravă a fătului.
Biomicroscopia vaselor sanguine ale conjuctivei ocular .Evaluarea sarcinii și nașterii la gravidele Rh-
imunizate are loc cu unele abateri de la normă:se observă dereglări generale (cefalee,amețeli, indispoziție,
pirderea cunoștinței de scurtă durată,anemie feriprivă,hipotonie,toxicoze,hidramnios,modificări
funcționale ale sistemului nervos central (hipotalamus,formațiunea reticulară).Conduita sarcinii:
Determinarea în dinamică ( de 2 ori pe lună) a anticorpilor și creșterii titrului lor.Spitalizarea la termen de
8,12,16,24,28,30,32-34 de săptămîni pentru examinare clinică și tratament.Terapia nespecifică și
desensibilizantă:Sol.glucoză 40%-20ml+300mg de ascorbic intravenous, sol.sigetini 2%-4-6ml
intravenous,cocarboxilază 50- 100 mg intravenous,metionină0,5*3ori pe zi,rutină 0,02*3ori pe zi ,calciu
gluconat 0,5*3ori pe zi ,antihistamine(dimedrol sau pipolfen),inhalarea oxigenului.
Combaterea anemiei feriprive:feroplex,fero-aloe,ferum lacticum.În cazul unui conflict pronunțat se
indică:prednisolone 5 mg,începînd cu 21-22 săptămină de sarcinăTerapia specific:
Plasmofereză,imunosorbția plasmei,alloplastică,hemotransfuzie intrauterine,imunoglobulină
antilimfocitară.Plasmofereza:Evacuarea parțială a antocirpilor și a altor factori umorali care participă în
geneza anticorpilor și asigură efectul lor toxic prin exfuzia plasmei.Este indicată la o anamneză agravată
și la un titru înalt de anticorpi.Se efectuează în perioada de pînă la sarcină și pe parcursul sarcinii,începînd
cu 10 și pînă 30 de săptămîni de sarcină.Imunosorbția combinată:Cu leucocitofereza:evacuarea parțială
a corpilor imuni și celulelor leucocitare imunocompetente.Hemotransfuzia intrauterine:a)Injectarea
sîngelui 0(I) Rh în cavitatea peritonială a fătului de 28-30 săptămîni de sarcină.b)Injectarea sîngelui direct
î vasele cordonului ombilical.Operația se efectuează sub controlul ultrasonografiei.
Exsanguinotransfuzia fetală: Extragerea parțială a săngelui fetal hemolizat și înlocuorea lui cu singe
Rh-negativ.Se efectuează după histeroromie și secționarea membranelor fetale.Este o metodă riscantă.
Administrarea imunoglobulinei antilifocitare: Preparatul inhibă activitatea celulelor imunocompetente,
inhibă sinteza anticorpilor umorali în faza productive a imunogenezei,previne formarea ,,memoriei,,
imunoligice.Preparatul este folisit active la transplantarea organelor și țesuturilor.În cazul
imunoconflictelor gravidice se administrează rar.Administrarea orală de antigeni eritrocitari: Allo-
plastica se bazează pe adsorbirea anticorpilor pe antigenei fîșiei de piele(transplantate gravidei de la tatăl
copilului); dezvoltarea reacțiilor imunitare paralele și concurența dintre celule imune active; atracția
artificială a reacției imunitare înspre fîșia de piele(știind că reacțiile alloimune se dezvoltă numai contra
antigenilor fetali primiți ereditar de la tată).Transplantațiile respetate ale fîșiilor cutanate se fac începînd
cu 8-10 săptămîni de sarcină în caz de o sensibilizare pronunțată,anamneza agravată.Pentru a pregăti
gravida către naștere ea se internează în secția de patologie a sarcinii,,Maturizarea,,colului uterin se face
prin următoarele metode posibile: Fonul estrogen medicamentos timp de 3-5 zile, Electrostimularea
mameloanelor, Acupunctura, Terapia magnetică.Conduita nașterii.După pregătirea și ,,maturizarea,,
colului uterin gravida se transferă în salonul de travaliu, se face amniotomia, urmată de electrostimularea
uterului.Dacă pe parcursul de 3 ore contracțiile nu încep spontan,ele se declanșează artificial:Pe parcursul
nașterii se efectuează controlul monitor în dinamică asupra stării intrauterine a fătului se efectuează
profilaxia hipoxiei și profilaxia hemoragiei în perioada de delivrență.Operația cezariană se efectuează
strict după indicații obstetricale. Operația se va face fin și cu atenție pentru a evita trecerea masivă a
hematiior fetale în fluxul sanguine al mamei.Dacă declanșarea nașterii se face pe fondul unei imaturități
pronunțate a fătului ,cu scopul de a maturiza țesutul pulmonar se recomandă dexametazonă 0,5 mg*2 ori
pe zit imp de 5 zile.După naștere copilul trebuie să fie dezlipit de mama într-un ritm rapid.Se colectează
singe din cordonul ombilical pentru a determina grupa de singe și a efectua examenul necesar de
laborator.
115.Evoluția și conduita nașterii în car de Rh-conflict.
Conduita sarcinii:Determinarea în dinamică ( de 2 ori pe lună) a anticorpilor și creșterii titrului lor.
Spitalizarea la termen de 8,12,16,24,28,30,32-34 de săptămîni pentru examinare clinică și tratament.
Terapia nespecifică și desensibilizantă:Sol.glucoză 40%-20ml+300mg de ascorbic intravenous,
sol.sigetini 2%-4-6ml intravenous,cocarboxilază 50- 100 mg intravenous,metionină0,5*3ori pe zi,rutină
0,02*3ori pe zi ,calciu gluconat 0,5*3ori pe zi ,antihistamine(dimedrol sau pipolfen),inhalarea oxigenului.
Combaterea anemiei feriprive:feroplex,fero-aloe,ferum lacticum.În cazul unui conflict pronunțat se
indică:prednisolone 5 mg,începînd cu 21-22 săptămină de sarcină.Terapia specific:
Plasmofereză,imunosorbția plasmei,alloplastică,hemotransfuzie intrauterine,imunoglobulină
antilimfocitară.Plasmofereza:Evacuarea parțială a antocirpilor și a altor factori umorali care participă în
geneza anticorpilor și asigură efectul lor toxic prin exfuzia plasmei.Este indicată la o anamneză agravată
și la un titru înalt de anticorpi.Se efectuează în perioada de pînă la sarcină și pe parcursul sarcinii,începînd
cu 10 și pînă 30 de săptămîni de sarcină.Imunosorbția combinată:Cu leucocitofereza:evacuarea parțială
a corpilor imuni și celulelor leucocitare imunocompetente.Hemotransfuzia intrauterine:a)Injectarea
sîngelui 0(I) Rh în cavitatea peritonială a fătului de 28-30 săptămîni de sarcină.b)Injectarea sîngelui direct
î vasele cordonului ombilical.Operația se efectuează sub controlul ultrasonografiei Exsanguinotransfuzia
fetală: Extragerea parțială a săngelui fetal hemolizat și înlocuorea lui cu singe Rh-negativ.Se efectuează
după histeroromie și secționarea membranelor fetale.Este o metodă riscantă. Administrarea
imunoglobulinei antilifocitare: Preparatul inhibă activitatea celulelor imunocompetente,inhibă sinteza
anticorpilor umorali în faza productive a imunogenezei,previne formarea ,memoriei,,
imunoligice.Preparatul este folisit active la transplantarea organelor și țesuturilor.În cazul
imunoconflictelor gravidice se administrează rar.Administrarea orală de antigeni eritrocitari: Allo-
plastica se bazează pe adsorbirea anticorpilor pe antigenei fîșiei de piele(transplantate gravidei de la tatăl
copilului); dezvoltarea reacțiilor imunitare paralele și concurența dintre celule imune active; atracția
artificială a reacției imunitare înspre fîșia de piele(știind că reacțiile alloimune se dezvoltă numai contra
antigenilor fetali primiți ereditar de la tată).Transplantațiile respetate ale fîșiilor cutanate se fac începînd
cu 8-10 săptămîni de sarcină în caz de o sensibilizare pronunțată,anamneza agravată.Pentru a pregăti
gravida către naștere ea se internează în secția de patologie a sarcinii,,Maturizarea,,colului uterin se face
prin următoarele metode posibile: Fonul estrogen medicamentos timp de 3-5 zile, Electrostimularea
mameloanelor, Acupunctura, Terapia magnetică.Conduita nașterii.După pregătirea și ,,maturizarea,,
colului uterin gravida se transferă în salonul de travaliu, se face amniotomia, urmată de electrostimularea
uterului.Dacă pe parcursul de 3 ore contracțiile nu încep spontan,ele se declanșează artificial:Pe parcursul
nașterii se efectuează controlul monitor în dinamică asupra stării intrauterine a fătului se efectuează
profilaxia hipoxiei și profilaxia hemoragiei în perioada de delivrență.Operația cezariană se efectuează
strict după indicații obstetricale. Operația se va face fin și cu atenție pentru a evita trecerea masivă a
hematiior fetale în fluxul sanguine al mamei.Dacă declanșarea nașterii se face pe fondul unei imaturități
pronunțate a fătului ,cu scopul de a maturiza țesutul pulmonar se recomandă dexametazonă 0,5 mg*2 ori
pe zit imp de 5 zile.După naștere copilul trebuie să fie dezlipit de mama într-un ritm rapid.Se colectează
singe din cordonul ombilical pentru a determina grupa de singe și a efectua examenul necesar de
laborator.
116.Boala hemolitică la noi-născuți.Fazele și afectarea stării fătului.
Investigațiile postnatale ale nou-născutului:Examenul clinic:culoarea tegumentelor,dimensiunile
ficatului și splinei;se determină prezența edemelor și ascitei,semnelor diatezei hemoragice.Se determină
grupa de singe și factorul Rh al nou-născutului.În unele cazuri de imunizare gravă receptorii hematiilor
fetale pot fi invadați și blocați de către o cantitate enormă de anticorpi și atunci factorul Rh-pozitiv poate
fi interpretat incorect drept negative. Determinarea testului direct Coombs.Proba pozitivă confirm că
anticorpii Rh sînt fixați pe suprafața hematiilor fetale.Determinarea nivelului bilirubinei totale și directe.
Limita superioară a normei este de 50 mol/l. Dozarea hemoglobinei,numărului de hematii,de reticulocyte
în sîngele ombilical.Nivelul mediu de Hb al nou-născutului este de 160g/l.În cazul bolii hemolitice Hb
scade sub 140g/l.Scăderea sub 100g/l indică o anemie gravă.Se determină prezența anticorpilor în laptele
matern.Suma:0-3 puncte – formă ușoară:Hb-150;bilirubină -5mg%
4-6 puncte—formă de gravitate medie:Hb-100-150;bilirubină-5-8mg%
7-9 puncte –formă gravă:Hb-100;bilirubină-8mg%,edem universal
Tratamentul bolii hemolitice a nou-născutului. Scopul tratamentului: 1)legarea anticorpilor
2)evacuarea lor 3)restabilirea hematiilor. În tratamentul bolii hemolitice a nou-născutului se folosesc
metodele1.Exsanguinotransfuzia - cea mai eficientă metodă folosită în practică care înlătură cauza
principală patogenetică a bolii(hemoliza hematiilor fetale)prin evacuarea celulelor lezate și bilirubinei din
organism.Folosirea acestei metode a contribuit la reducerea mortalității nou-născuților cauzată de boala
hemolitică de la 60% pînă la 2-20%.Indicații pentru prima exsanguinotransfuzie:- apariția icterului
imediat după naștere sau în primele ore de viață ,- bilirubina indirectă în sîngele ombilical—68,14mol/l
-creșterea bilirubinei timp de 24 de ore –200mol/l sau creșterea 6,8 mol/oră,- Hb 150g/l,Ht 40 % și mai
puțin.Analgezia.Operația se efectuează în condiții aseptice,de preferință sub controlul tensiunii venoase.
Complicațiile posibile în timpul exsanguinotransfuziei:dereglări circulatorii,hiper-sau hipovolemie,
modificări chimice sanguine (hiperkaliemie,hipercalciemie,hipoglicemie,acidoză);răcirea copilului
,coagulopatie,embolie(clinic:o cianoză subită,inhibarea respirației).2.Hemosorbțiase efectuează rar.
3.Dezintoxicarea organismului:infuzii de hemodeză 8-10ml/kg,reopoliglucină,albumină10%
10ml/kg,sol.de glucoză 5-10 % 20,0-30,0-40,0,plasmă 10ml/kg,4.Forțarea diurezei În afară de aceasta se
folosesc enterosorbția ,clisme cu hemodeză,enterodeză,carbolen 1/3 comprimată*3ori/zi,sol.sulfat de
magneziu 25%-5,0*3 ori per os,vit.C-50mg*2 ori peste o zi , vit.B6 5%-0,5 peste o zi , vit.B2,fototerapia
(lămpi cu lumină de zi sau albastră)pentru a distruge bilirubina indirectă în stratul superficial cutanat al
nou-născutului.Evolutia sarcinii in caz de conflict izoserologic: izoimunizarea actioneaza negativ nu
numai fatul dar si evolutia sarcinii. Una dintre complicatiile cele mai frecvente ale izoimunizarii
organismului matern este intreruperea sarcinii, bazata pe frecventa crescuta de avorturi spontane si
nasteri; este carcteristica anemia. Deseori se observa preeclampsiile, iar in perioada de delivrenta si post-
natala precoce – hemoragiile.Diagnosticul antenatal: O importanta diagnostica mare, dintre investigatiile
clinice, la femeile cu Rh-negativ, o are analiza imunologica. Mai intii este necesar a determina cantitatea
si titrul de anticorpi antirezus. Pe larg se foloseste reactia Coombs directa si indirecta cu toate ca cresterea
titrului de anticorpi in singele matern are o semnificatie relativa atit pentru diagnosticul sarcinii, cit si
pentru prezenta conflictului Rh intre mama si fat. Determinarea anticorpilor ofera posibilitatea doar de a
face concluzii despre probabilitatea imbolnavirii fatului si despre necesitatea interprinderii masurilor
curative-profilactice.Conduita obstetricala si tratamentul bolii hemolitice a fatului: La toate gravidile la
prima vizita se determina grupa sanguina si factorul rezus. La gravidele cu Rh-negativ, analiza singelui
pentru evidenta anticorpilor, se sfectueaza incepind cu virsta de 20 saptamini de gestatie o data pe luna
apoi o data la doua saptamini. Se mai efectueaza reactia Coombs indirecta, pentru a afla ce fel de
anticorpi circula in singe: completi sau incompleti. Prezenta de rezus anticorpi in singe pe parcursul
sarcinii indica necesitatea terapiei de desensibilizare. Terapia desensibilizanta cuprinde administrarea
intravenoasa de sol. de glucoza 40% - 20 ml, acid ascorbic 300 mg, sol sighetini 1 % - 2ml si
cocarboxilaza 100 mg zilnic; si peroral: rutina 0,02 g 3 ori pe zi tenicol 0,15 g de 3 ori pe zi si gluconat de
calciu 0,5 g de 3 ori pe zi. Pe noapte se recomanda antihistaminice.

117.Infecțiile virale în sarcină.Infecțiile pediatrice(variola,varicela,oreionul,


rubeola,rujeola)Tabloul clinic.Evoluția și conduita sarcinii.Afectarea fătului. Profilaxia.
Studiul infecției virale în timpul sarcinii este important în medicina de familie datorită riscurilor crescute
de pandemii la nivel mondial, care pot influența sănătatea femeii gravide, precum și dezvoltarea
intrauterină a produsului de concepție și evoluția sa după naștere . În comparație cu femeile neînsărcinate,
femeile gravide sunt mai grav afectate de virusul gripal, virusul hepatitei E (HEV), virusul herpes
simplex (HSV).Infecția cu virusul varicelo-zosterian.Virusul VZV este membru al familiei
Herpesviridae agentul etiologic a două boli cu exantem : varicela în cadrul Infecției primare și herpes
zoster în cazul reactivării infecției. Varicela -boala eruptivă foarte contagioasă; se transmite pe cale
respiratorie; exantem vezicular centripet; majoritatea femeilor devin imune față de VZV până la vârsta
reproductivă.IMPACTUL VARICELEI ASUPRA SARCINII.Pneumonia variceloasă:-mai severă la
femeia însarcinată ;-mai frecventă în ultimul trimestru și la fumătoare.Impactul varicelei asupra fatului
0-20 săpt -Varicela congenitală,Risc 1-2 %(Supravegere ecografică),21-36 săpt și > 3 săpt până la termen
-Zona zoster< 1 an-Risc 1-2 %,37 săpt-termen-Varicela neonatal-Risc maxim dacă femeia dezvol ă
erupția înainte cu 5 zile antepartum- până la 2 zile postpartum, Mortalitate ridicată- (Administrare de
imunoglobulină specifică la nou născut) Varicela la gravideInfecția dobândită în prima jumătate de
sarcină se poate transmite transplacentar la făt și determină în 1-2% din cazuri varicela congenitală
(cicatrizări cutanate, hipoplazia extremităților, anomalii oculare, tulburări SNC). În cea de-a doua
jumătate a sarcinii (cu excepția ultimelor 5 zile) infecția mamei nu are consecințe asupra fătului datorită
transmiterii transplacentare de anticorpi protectori.Varicela perinatală se asociază cu mortalitate mare (~
30%) atunci când boala maternă apare cu 5 zile înainte de travaliu sau în primele 48 ore postpartum.
Copiii afectați dezvoltă boala progresivă ce se manifestă la nivelul organelor viscerale, în special
pulmonar, ca urmare a lipsei de anticorpi protectori de la mamă și a imaturității sistemului imun al nou-
născutului.Infecția primară( varicela) poate fi prevenită prin vaccinare; aceasta se recomandă copiilor
sănătoși și adulților susceptibili (ex. femei seronegative care plănuiesc o sarcinăDiagnostic: *Clinic:
exantem ;*Serologic: detecția IgM, IgG, IgA;*Detecția virusului prin Imunofluorescență, PCR, culturi
din lichidul aspirat din vezicule.Conduita :-trimitere către medicul infecționist ;-Administrarea de
antivirale în caz de varicelă ;*Administrare de imunoglobulină după contactul infectant.
Rubeola.RUBEOLA la gravidă Cauza – virusul rubeolei, familia Togaviridae
Manifestări clinice: * rash (exantem) care se extinde la trunchi și membrele și de obicei dispare după
trei zile;* febra, care rar depășește 38 grade;* limfadenopatii;* artralgii;*Cefalee, conjunctivită
SINDROMUL DE RUBEOLĂ CONGENITALĂL:1.Anomalii oculare- infecția rubeolica survine la
vârsta gestațională cuprinsă între 3-8 săpt. 2. SURDITATE - vârsta gestatională cuprinsă între 3-18
săpt.3. ANOMALII CARDIACE –vărsta gestatională cuprinsă între 3-10 săpt. Pentru consiliere, ar
trebui să fie stabilite exact datele de gestație deoarece efectele sindromului rubeolei congenitale depind
de vârsta gestațională la momentul infecției. Defecte congenitale și manifestari tardive ale infecției cu
rubeolă.Prezente la naștere1. Surditate neurosenzorială (60–75%)2. Anomalii cardiace (10–20%).
Stenoză pulmonară *Persistența canalului arterial;*Defect septal ventricular;3. Anomalii oculare (10-
25%).*Retinopatie ;*Cataractă ;*Microftalmie ;*Glaucom .4. Malformații SNC(10–25%):*Retard mental
*Microcefalie ;*Meningoencefalită .5Hematologice :*Purpura .1Tardiv:1.Diabet zaharat ,2.Afecțiuni
tiroidiene ,3Deficit al hormonului de creștere Influența virusului rujeolic asupra produsului de
conceptie:Nu s-a observat o creștere a numărului de malformații Crește riscul de avort spontan, moarte
intrauterină și prematuritate .Rujeola neonatală :1Antenatală (în timpul viremiei materne în cazul
rujeolei din ultimul trimestru):*risc de forme fulminante,*Incubație scurtă (2-10 zile de la infecția
maternă),*Risc crescut de PESS, care survine precoce înainte de 2 ani 2. Postnatală – transmitere pe
cale aeriană de la mama neimunizată OREIONU:Oreionul este o boală infecţioasă acută şi transmisibilă,
determinată de virusul urlian, caracterizată clinic prin afectarea glandelor salivare, precum şi a altor
glande şi ţesuturi: pancreas, sistem nervos, cauzând în final infecţia sistemică urliană. Poarta de intrare a
virusului urlian este mucoasa faringiană şi respiratorie, de unde trece în sânge, urmează localizarea lui,
preferenţial, la nivelul glandelor salivare, pancreas, ţesut nervos.Anticorpii faţă de virusul urlian încep să
apară după a 10-a zi de boală. Imunitatea durează toată viaţa, reîmbolnăvirile fiind excepţionale. Boala
debutează cu febră, cefalee, senzaţie de tensiune dureroasă a lojii parotidiene, de obicei bilateral,
determinând o deformaţie caracteristică a feţei. Tumefacţia parotidei provoacă dureri de masticaţie,
secreţia salivară parotidiană este redusă, iar mucoasa din interiorul gurii este uscată. Cel mai frecvent este
afectată o glandă parotidă, iar după 2-4 zile este infectată şi cealaltă, parotidita urliană fiind de regulă
bilaterală. Tumefacţia cedează după 7-10 zile, fără să supureze. Adesea, concomitent sau succesiv, sunt
afectate şi celelalte glande, când febra poate creşte până la 39 de grade la fiecare nouă localizare
glandulară.După 5-12 zile de la afectarea glandelor parotide, infecţia urliană poate determina aşa-zisele
„complicaţii“ ale infecţiei urliene.Astfel, virusul poate fi localizat la nivelul sânului, de regulă la sexul
feminin, determinând mastita, la nivelul glandei lacrimale, determinând dacrioadenita şi localizare la
nivelul pancreasului, determinând pancreatita, care este o localizare gravă a infecţiei urliene,
manifestându-se cu vărsături, dureri abdominale. Pancreasul poate fi afectat, apărând o toleranţă scăzută
la glucide, dar care este trecătoare. Virusul urlian se poate localiza şi la nivelul miocardului, determinând
miocardita urliană, la nivelul articulaţiilor, când se instalează artrita urliană şi, foarte rar, la nivelul
glandei tiroide, determinând tiroidita urliană.Bebeluşii se pot naşte cu malformaţii dacă mama are
oreion După unele observaţii, apariţia oreionului în primele trei luni de sarcină prezintă un risc de 21% de
a determina malformaţii congenitale sau moarte fetală. De aceea, se recomandă evitarea contactului
gravidelor cu persoanele diagnosticate cu oreion şi administrarea vaccinului urlian.Odată diagnosticat ca
prezentând oreion, bolnavul este izolat 14 zile, la domiciliu, iar în formele severe şi cu complicaţii este
internat în spital. Pe timpul izolării bolnavul va sta în repaos la pat.Regimul alimentar nu va prezenta
restricţii deosebite. În faza iniţială de tumefacţie intensă a parotidelor se recomandă dietă lichidă şi
semisolidă. În caz de pancreatită se recomandă regim de menajare a pancreasului, deci sunt excluse din
alimentaţie dulciurile, făinoasele şi grăsimile. Cavităţii bucale i se va face o igienă riguroasă, prin
toaletarea repetată a gurii cu apă de gură şi gargară cu ceai de muşeţel. Pe regiunea parotidiană afectată se
aplică comprese reci cu rol sedativ.În rest, pentru simptomatologia ce însoţeşte oreionul sau pentru
complicaţii se va respecta sfatul medicului.

118.Virozele,gripa în sarcină.Tabloul clinic.Evoluția și conduita sarcinii.


Femeile gravide au un risc crescut de a avea complicatii grave de la gripa, in comparatie cu alti adulti
sanatosi.Gripa poate fi, de asemenea, grave pentru nou-nascuti, care pot prinde infectia de la mamele lor.
Acest prospect descrie modul având vaccinarea gripa in timpul sarcinii poate ajuta tine si copilul tau
proteja impotriva acestei infectii.Cauze:Gripa este cauzata de virusuri, care sunt răspândite de la o
persoană la alta. Ei infecta sistemul respirator (țevi de vânt și plămâni), în cazul în care acestea pot duce
la pneumonie si alte complicatii.Virusurile pot schimba in fiecare an, care este de ce oamenii trebuie să fie
vaccinate anual.Căile de trasmitere.Atunci când o persoana infectata tuseste sau stranuta, au răspândit
virusul gripei în picături mici de saliva pe o arie larga. Aceste picături pot fi apoi respirat de către alte
persoane sau pot fi ridicate de către suprafețele unde picăturile au aterizat atinge. Puteți preveni
răspândirea virusului prin acoperirea gura și nasul când tușiți sau strănutați dvs., și vă puteți spălați pe
mâini frecvent sau de a folosi geluri de mana pentru a reduce riscul de a prelua virusul. Dar cel mai bun
mod de a ajuta evita capturarea și răspândirea gripei este de a avea vaccinare, înainte de începerea
sezonului de gripa.Profilaxia.Pentru că oamenii sunt infectioase o zi sau înainte simptomele încep să
arate (precum până la șapte zile după), ei nu vor ști dacă sunt de raspandire a virusului sau nu.Deci, este
foarte greu pentru a evita contactul cu persoane infectate cu virusul gripei.membri ai familiei poate aduce
mereu in casa.Puteți spăla pe mâini cu regularitate, dar acest lucru nu va împiedica să prindă boala de
respirație în picăturile infectate în aer.Cel mai bun mod de a evita obtinerea de gripa este de a avea
vaccinare.Gripa acționează rău la gravide:Organismul slabeste natural sistemul imunitar (apărarea) pentru
a se asigura că sarcina este de succes. Ca urmare, mai puțin capabili de a lupta impotriva infectiilor raport
cu atunci când nu e negravid. Acest lucru înseamnă că, dacă o femeie gravidă are gripa, ea este mult mai
probabil decat o femeie care nu este insarcinata, pentru a fi admise la spital sau, în cazuri rare, fi admise
la terapie intensiva si chiar mor.Odată cu pătrunderea virusului în organism,virusul începe repede să se
multiplice şi a se răspîndi prin sînge prin totcorpul organismului uman, lezînd mucoasa căilor respiratorii,
care nu mai poate să-şi îndeplinească funcţiile în mecanismul de apărare a organismului. Iată de ce,
complicaţiile gripei include pneumonia, bronşita, otita, sinuzita. Din cauza proceselor inflamatorii ale
muşchilor cardiaci, poate fi provocată uneori insuficienţă cardiovasculară. Anume din cauza
complicaţiilor sale grave, gripa este periculoasă în timpul sarcinii.Cea mai gravă consecinţă a gripei este
riscul avortului spontan sau al naşterii premature. De menţionat faptul că pe fonul unui organism slăbit se
pot asocia unele infecţii bacteriene – pneumococ, stafilococ. Frecvent sunt observate şi complicaţiile
bolilor cronice, precum astmul bronşic şi bronşita cronică, bolile cardio-vasculare, tulburările metabolice,
patologia renală etc.Cu o mai mare siguranţă, se poate de afirmat că gripa contactată în primele 12
săptămîni de sarcină, poate afecta iremediabil fătul. În acest termen de sarcină are loc formarea organelor
şi ţesuturilor viitorului copil, de aceea este important ca dezvoltarea sarcinii sa decurgă normal. Cu cît
termenul sarcinii este mai mare, gripa nu mai poate influenţa nefast dezvoltarea structurii organelor
fătului.Profilaxia gripei în timpul sarcinii.Imunitatea femeilor însărcinate este mai fragilă,de aceea
probabilitatea contaminării cu gripă este mult mai mare decît în cazul celorlalte femei. Pentru prevenirea
acestei boli, medicii recomandă vaccinul antigripal, efectuat înaintea sezonului epidemiilor de gripă.
Vaccinul antigripal modern conţin virus cu activitate atenuată, inactivat, de aceea se consideră a fi sigur
şi nu are consecinţe negative asupra copilului. Totuşi, dacă aveţi mai puţin de 14 săptămîni de sarcină,
adică sunteţi în primul trimestru de sarcină,vaccinul respectiv nu trebuie efectuat. În plus, vaccinarea
antigripală nu vă protejează deplin de boala dată. Vaccinîndu-vă împotriva gripei, vă luaţi o marjă de
siguranţă împotriva unei eventuale îmbolnăviri sau puteţi trece peste acesta mut mai uşor.Ridicarea
imunităţii în această perioadă este absolut necesară. De menţionat la acest capitol, călirea organismului,
modul de viaţă sănătos, alimentarea corectă, activitatea fizică.În scop profilactic, mulţi medici recomandă
înainte de a ieşi în locuri publice aplicarea unguentului Oxolinic pe mucoasa nazală, sau unguentul
viferon. Dacă sarcina decurge fără complicaţii, vă simţiţi bine, controlul ecografic efectuat nu depistează
nici o dereglare în dezvoltarea copilului şi toate testele sunt bune, puteţi să nu vă faceţi nici o emoţie ce
ţine de sănătatea viitorului copil.
119.Hlamidioza și toxoplasmoza.Infecții microbiene în sarcină.Noțiune. Tabloul clinic.Evoluția și
conduita sarcinii.
Toxoplasmoza poate produce simptome asemanatoare cu raceala, desi la majoritatea oamenilor nu apare
nici un semn sau simptom. Daca esti infectata pentru prima data chiar inainte sau in timpul sarcinii, exista
o probabilitate de 30% de a transmite infectia la copil (toxoplasmoza congenitala), chiar daca boala nu se
va manifesta la tine.Copilul este mult mai susceptibil de a face toxoplasmoza daca te infectezi in
trimestrul 3 de sarcina, riscul fiind mult mai mic daca faci boala in primul trimestru. Pe de alta parte, cu
cat infectia apare mai devreme in sarcina, cu atat complicatiile la copil vor fi mai severe. Cele mai multe
infectii la inceputul sarcinii vor duce la avort sau nasterea unui copil mort, in timp ce copiii care
supravietuiesc se vor naste cu probleme serioase de sanatate:-Epilepsie,-Ficat si splina marite de volum
-Icter,-Infectii severe ale ochilor.Doar un numar mic din nou-nascutii care au toxoplasmoza au simptome
la nastere. Frecvent, copiii infectati nu vor dezvolta semne sau simptome – incluzand pierderea auzului,
retard mental sau infectii severe la nivelul ochilor, decat tarziu in viata, ca adolescenti.Desi aceste
informatii te pot speria, inainte de a renunta la pisica ta, reconsidera aceste aspecte: pisicile care nu ies
niciodata afara au un risc extrem de mic de a transmite toxoplasmoza. De asemenea, daca inainte de a
ramane insarcinata ai stat in preajma pisicilor, probabil ca esti imuna. Intreaba medicul obstetrician cum
poti verifica asta.In plus, poti reduce sansa de a te infecta luand masuri de igiena. Roaga pe altcineva sa
schimbe nisipul si sa faca curat la litiera pisicii (nicioadata nu vei avea o scuza mai buna ca acum!), sau
schimba zilnic litiera (dureaza mai mult de 24 ore pentru ca litiera sa devina contagioasa). Poarta manusi
cand faci asta, precum si atunci cand lucrezi in gradina si spala-ti mainile cu atentie dupa aceea.Infecția
cu chlamydia în sarcină poate pune în pericol copilul, de aceea este important să
reduceți riscul infectării. Chlamydia este o infecție bacteriană tratabilă care se poate
transmite pe care genitală, orală sau prin sex anal. De asemenea, poate fi transmisă de la
mamă la făt în timpul nașterii.Centrul pentru Controlul și Prevenția bolilor (CDC) estimează
că aproximativ 3 milioane de persoane în SUA se infectează în fiecare an cu Chlamydia,
făcând din aceasta cea mai frecventă infecție bacteriană. Cel mai mult, boala este regăsită
la femeile active sexual între 15 și 19 ani.Femeile care se infectează cu chlamydia în timpul
sarcinii au risc mai mare de infecții ale lichidului și sacului amniotic, de naștere prematură
și rupere prematură a membranelor, deşi tratamentul adecvat tinde să reducă riscurile.
Unele studii leagă chlamydia de un risc crescut de avort, dar alte cercetări n-au găsit nici o
legătură.O infecție netratată cu chlamydia te face mai susceptibilă de a contracta HIV şi alte
boli transmisibile sexual (BTS) dacă ești expusă la ele. De asemenea, crește riscul de
infecție intrauterină postpartum.Mai mult decât atât, dacă ai o infecție cu chlamydia, odată
cu declanşarea travaliului există riscul să transmiteţi infecţia şi copilului. Până la jumătate
din copiii născuţi vaginal din mame cu această afecţiune (chiar şi unii copii născuţi prin
cezariană) vor contracta infecţia.Între 25 şi 50 % dintre aceşti copii vor dezvolta o infecţie
(conjunctivita) cu câteva zile sau săptămâni înainte de naştere.( Picăturile de ochi sau
unguentul pus în ochii copiilor imediat după naştere ca să prevină conjunctivita gonococică
nu previn şi infecţia ochilor cu chlamydia). Între 5 şi 30% dintre copii vor contracta
chlamydia în timpul naşterii şi vor face pneumonie la câteva săptămâni sau luni de la
naştere.Deşi aceste infecţii pot fi foarte serioase, bebeluşii trataţi cu promptitudine cu
antibiotice se vindecă fără probleme. Desigur, este mai bine să previi decât să trebuiască să
tratezi un bebeluş.
120.Sifilisul.Noțiune.Etiologie.Clasificare.Tabloul clinic al sifilisului primar.
DEFINIŢIE: Sifilisul este o maladie infecţioasă locală şi generalizată, provocată de „Treponema
pallidum” cu mecanismul de contaminare preponderent sexual. Sistemică din debut, ea poate să afecteze
toate structurile organismului, remarcându-se prin manifestări clinice diverse şi printr-o clinică latentă
prolongată, simulând multe maladii.Etiologie.Agentul patogen al sifilisului este Treponema palladium.
Prezintă interes 4 specii patogene antropofile. Caracteristici a agentului patogen: Sensibilitate sporită la
temperaturi înalte de peste 500C, rezistenţa scăzută în condiţiile mediului ambiant. Este distrusă rapid sub
acţiunea substanţelor dezinfectante, a săpunului cu conţinut de hexaclorofen, şi a alcoolului etilic.
Se transmite prin mucoasă sau prin leziunile micro sau macroscopice ale ţesuturilor cutanate.
Perioada de incubaţie în medie 21 zile.CLASIFICAREA: I. Sifilisul recent :-Recizare Sifilisul primar
-Sifilisul secundar;-Sifilisul latent precoce;-Sifilisul precoce fără .I Sifilisul tardive.-Sifilisul visceral
-Neurosifilisul ;-Sifilisul latent tardive;-Sifilisul tardiv fără precizare.III. Sifilisul congenital:- Sifilisul
congenital precoce cu manifestare clinică;- Sifilisul congenital precoce latent;- Sifilisul congenital
precoce fără precizare;- Sifilisul congenital tardive;- Sifilisul congenital latent .MANIFESTĂRI
CLINICE:Sifilisul primar-După aproximativ 3 săptămâni după evaluarea procesului (21 zile perioada de
incubaţie) apare şancrul sifilitic dur ce reprezintă: o ulceraţie unică, rotundă, cu contur clar limitat cu
diametrul 5-20 mm,culoare roză. Localizarea extragenitală (7-10%) buze,limbă, amigdale, rect, coapsă,
areola mamelonului etc. Starea generală de obicei nu se alterează.Sifilisul în timpul sarcinii.S-a dovedit,
că la mama contaminată în termenii precoci fătul este aproape întotdeauna infectat în uter. Sifilisul
traversează bariera feto-placentară lejer. O infectare maternă în ultimele 2 luni de sarcină este posibil ca
nou-născutul să nu prezinte nici un semn clinic, ori serologic de sifilis, deşi este desigur infectat. Aceşti
copii, în aparenţă sănătoşi, pot face sifilis congenital tardiv.Tratamentul: Se va aplica în funcţie de forma
şi stadiul maladiei. Până în prezent principalul medicament rămâne penicillina şi derivatele ei, în special
preparatele retard. I. Sifilisul primar, secundar, latent precoce.Penicillina- retard (retarpen, extencillin) 2,4
mln. unităţi i/m o singură doză.În caz de alergie la penicillină:Doxyciclină 100mg de 2 ori pe zi - timp de
2 săptămâni ori .Eritromicină 500mg per os 4 ori pe zi timp de 14 zile.II. Sifilisul latent tardiv, sifilisul
tardiv visceral (cu excepţia neurosifilisului).retarpen, extencillin 7,2 milioane unităţi se administrează în 3
prize câte 2,4 mln cu interval de o săptămână. în caz de alergie analogic ca la sifilisul primar
III. Neurosifilisul.12-14 mln de unităţi de penicillină pe zi timp de 10-14 zile
121.Infecția HIV.Noțiune.Enumerați cele 10 semne a infectării cu HIV.
Hiv-virusul imunodeficienței umane,două virusuri Hiv 1 și 2 din categoria retrovirusurilor ce cauzează la
o Sindromul imunodeficienței dobîndite.Sida-sindromul imunodeficienței umane dobîndite ,complex
asociat din infecțiile oportuniste,ciupercile și cancerul. HIV ataca sistemul imunitar al omului, slabind
capacitatea organismului de a se apara sau de a lupta impotriva anumitor infectii sau agenti patogeni. De
exemplu, unei persoane infestate cu HIV o raceala banala ii poate fi fatala din cauza nepuntintei
organismului de a lupta cu boala.Tabloul clinic.Virusul distruge sistemul imunitar si deschide calea altor
infectii, de aceea in prima faza HIV este usor de confundat cu alte boli.Intr-un stadiu mai
avansat, HIV are simptome asemanatoare altor infectii: febra, dureri de cap, dureri musculare, dureri
articulare, greturi, lipsa poftei de mancare, umflarea ganglionilor, oboseala si lipsa adaptarii la efort,
scadere in greutate. Uneori poate apare si o afectiune dermatologica, o eruptie pe piele.Simptomele SIDA
includ: Ganglioni umflaţi, Pierdere rapidă în greutate, Febră şi transpirații, Răni în gură sau vagin,
Oboseală extremă.Conduita:În primele săptămîni-avort therapeutic.Pe parcursulsarcinii tratament
specific antiviral-Zidovudia care scade riscul de transmitere materno-fetală a infecției. Tratamentul
antiretroviral și în perioada sarcinii a lăuzei ,dar pot avea efecte malformative.Nașterea prin operație
cezariană.Alăptarea este contraindicate.Fiind infectata cu virusul HIV, acest lucru iti poate afecta evolutia
sarcinii. Bebelusul se poate naste prematur, fie sarcina se va opri din evolutie, fie bebelusul se va naste
mort. Riscul de a intampina una dintre aceste complicatii este direct proportional cu gravitatea cazului si
starea in care se afla organismul femeii infectate.25% este procentul de risc in cazul infectarii bebelusului
pe timpul sarcinii sau al nasterii. Febra Intre 30-60% dintre pacienti se confrunta dupa o luna de la
infectare cu asa numitele simptome asemanatoare gripei. Unul dintre acestea este si febra usoara, dar
persistenta. Febra ajunge pana la 38 de grade Celsius si deseori este insotita de oboseala, durere in gat si
ganglioni limfatici inflamati. Se pare ca febra reprezinta o reactie a slabirii sistemului imunitar.
Oboseala Daca oboseala apare dintr-o data, mai ales la cei care inainte erau destul de activi si energici,
ceva nu este in regula. Acest simptom este un alt raspuns inflamator generat de sistemul imunitar slabit si
poate fi un semn timpuriu sau mai intarziat al infectiei cu HIV. Daca oboseala accentuata apare la cel mai
mic efort fizic, iar contextul o cere, un test de depistare HIV ar fi necesar.Dureri musculare, dureri
articulare si umflarea ganglionilor limfatici Sistemul imunitar din ce in ce mai slabit da semnale de
alarma prin acest gen de simptome: dureri musculare sau articulare si umflarea ganglionilor limfatici.
Acesti ganglioni au tendinta de a reactiona astfel la orice infectie din corp. In general, ganglionii axilari,
de la gat si cei inghinali se inflameaza in aceste situatii.Dureri de gat si dureri de cap In cazul in care
contextul este unul ce ofera suspiciuni in privinta infectarii cu HIV, durerile de gat si durerile de cap pot fi
si ele simptome ingrijoratoare in acest sens.Eruptii cutanate Aceste eruptii cutanate pot aparea pe
trunchi sau pe maini, indicand fie o infectie mai noua, fie una mai veche. Daca eruptiile nu au o alta
explicatie si nu trec cu tratament, ar fi indicata efectuarea unei testari pentru depistarea HIV.
Greata, varsaturi, diaree Acestea sunt simptome care se pot regasi si in descrierea altor afectiuni. Cu
toate astea, studiile au aratat ca un procent de 30-60% dintre pacientii infectati cu HIV se confrunta cu
aceste stari. Diareea continua, care nu raspunde la tratamentul recomandat, este un semnal cu atat mai
ingrijorator.Scadere in greutate Scaderea in greutate apare cu precadere la pacientii a caror boala este
ceva mai avansata. De foarte multe ori, pierderea in greutatea este un efect al diareei severe. Chiar daca
pacientul are pofta de mancare si se alimenteaza corespunzator, corpul nu poate lupta contra virusului,
aparand aceasta scadere in greutate inexplicabila.Tuse uscata Tusea asociata infectiei cu HIV este una
persistenta si care nu trece la antitusive, antibiotice sau inhalatoarele prescrise in astm sau alergii. De fapt,
de multe ori aceasta tuse a fost confundata cu diverse alergii. Ca si simptom in cadrul infectiei cu HIV,
tusea uscata apare la pacientii aflati intr-un stadiu avansat.Transpiratii nocturne Transpiratiile nocturne
sunt asemanatoare bufeurilor pe care le au femeile aflate la menopauza. Acest simptom apare la aproape
jumatate dintre pacienti, fiind asociat atat fazelor incipiente, cat si celor mai tarzii.
122.SIDA.Noțiune.Esența sindromului.Evoluția și conduita sarcinii și nașterii.
Sida-sindromul imunodeficienței umane dobîndite ,complex asociat din infecțiile oportuniste,ciupercile și
cancerul. HIV ataca sistemul imunitar al omului, slabind capacitatea organismului de a se apara sau de a
lupta impotriva anumitor infectii sau agenti patogeni. De exemplu, unei persoane infestate cu HIV o
raceala banala ii poate fi fatala din cauza nepuntintei organismului de a lupta cu boala.Tabloul clinic
Simptomele SIDA includ: Ganglioni umflaţi, Pierdere rapidă în greutate, Febră şi transpirații, Răni în
gură sau vagin, Oboseală extremă.Conduita:În primele săptămîni-avort therapeutic.Pe parcursulsarcinii
tratament specific antiviral-Zidovudia care scade riscul de transmitere materno-fetală a infecției.
Tratamentul antiretroviral și în perioada sarcinii a lăuzei ,dar pot avea efecte malformative. Nașterea prin
operație cezariană.Alăptarea este contraindicate.Fiind infectata cu virusul HIV, acest lucru iti poate afecta
evolutia sarcinii. Bebelusul se poate naste prematur, fie sarcina se va opri din evolutie, fie bebelusul se va
naste mort. Riscul de a intampina una dintre aceste complicatii este direct proportional cu gravitatea
cazului si starea in care se afla organismul femeii infectate.25% este procentul de risc in cazul infectarii
bebelusului pe timpul sarcinii sau al nasterii.Evoluția sarcinii:-Infecția HIV este asociată cu o mare
morbiditate și mortalitate maternă,fetoneonatală și infantile,-Crește riscul pentru naștere prematură,retard
al creșterii intrauterine,mortalitate peripartum.-Nu sunt dovdedite efecte malformative ale HIV.
Principalul risc al acestei infecții este prezentat de posibilittea transmiterii verticale la produsul de
concepțieConduita.Tratament:-În cazul diagnosticării infecției în primele săptămâni de sarcină gravidei
i se va recomanda avortul therapeutic,-Pe parcursul sarcinii se recomandă tratament specific ativiral
(TARV pregestațional),-Tratament antiretroviral este obligatoriu pe perioadele de sarcină și lăuzie,dar
posibile efecte malformative după preparatele antivirale.Conduita nașterii:În ceea ce privește
modalitatea de naștere:s-a dovedit că operația cezariană scade riscul infectării nou-născutului.Alăptarea
este contraindicată,Administrarea de medicamente ARV la nou-născut la 6-8 ore după naștere dimp de 6
săptămâni.
123.Gonoreea.Noțiune. Etiologie.Clasificare. Tabloul clinic.Evoluția și conduita sarcinii.Afectarea
embrionului și fătului.
Maladia menţionată persistă în cuplu afectând atât bărbaţii cât şi femeile.

❖ Transmiterea gonoreei are loc aproape exclusiv pe cale sexuală. Femeia posedă un risc sporit de
contaminare – graţie particularităţilor anatomo -fiziologice a aparatului genito-urinar.

❖ La prezenţa unui singur raport sexual cu partener contaminat; bărbaţii se molipsesc în 20 - 25%
din cazuri, femeile 50 - 90%.

Conform ultimei clasificări în:


Gonoreea tractului urogenital inferior fără complicaţii;
Gonoreea tractului urogenital inferior complicată;
Gonoreea tractului urogenital superior şi a organelor bazinului mic;
Gonoreea altor organe.
Conform derulării tabloului clinic deosebim:
I. Gonoreea proaspătă (>2 luni de la contaminare)

– Acută

– Torpidă

– Subacută

II. Gonoreea cronică (< 2 luni de la contaminare)


Este necesar aprecierea diagnosticului topic precis (uretrită, vaginită, bartolinită,
endocervicită,endometrită, salpincită, pelvioperitonită, peritonită.)
TRATAMENTUL – este orientat:Anihilarea agentului pathogen.Majorarea reactivităţii imunobiologice a
macroorganismului .Înlăturarea alteraţiilor de focar provocate de procesul inflamator
PRINCIPII DE TRATAMENT:
General – antibioticoterapia
Local:Imunobiologic,Fizioterapeutic
Stadiul acut debutează cu antibioticoterapia.Penicillină 3mln 600mii UA – forma acută
Penicillină 6 mln forma cronică la o cură de tratament.Dispun de efect terapeutic: Ampicillina 7gr-10gr;
Levomicetina; Sulfanilamidele, Tetraciclinele, Retarpen etc.Tratamentul obligator combinat – local.Băiţe
cu soluţii Protargol 3% N16, instilaţii in uretră – Protargol 1%, microclizme N8; Colargol 1-3%; Nitrat de
argint 0,5%.Stadiul cronic – debutează cu utilizarea a două metode de provocare.Obligatoriu în
componenţă - metoda imunostimulatorie:Specifică - 200 mln de corpi microbieni cu interval de 2 zile,
majorăm doza cu 200 mln – 1 mld.Nespecifică – pirogenal 25 doze minimale – până la 100 dm -
Diatermia în regiunea hipogastrală.SarcinaCele mai multe sarcini cu gonoree rezulta in avort, nastere
prematura, rupere prematura a membranelor, infectii ale lichidului si sacului amniotic si alte probleme
similare. In vreme ce alte infectii sunt verificate prin analize efectuate inca de la prima vizita prenatala,
gonoreea nu se afla in aceasta categorie. De aceea, daca consideri ca ai gonoree, este foarte important sa-
ti anunti doctorul despre acest lucru. Doctorul te va examina prelevand o mostra de mucus cervical si
trimitand-o la laborator pentru analiza. In cazul in care rezultatul este pozitiv, iti va fi prescris tratament
imediat, chiar si atunci cand esti insarcinata. Vei fi tratata, de asemenea, si pentru alte boli cu transmitere
sexuala, intrucat 40% din pacientii cu gonoree au si Chlamydia. Ti se vor administra antibiotice ce pot fi
utilizate in sarcina. De asemenea, partenerul tau va fi si el testat si vi se va impune repaus sexual pana la
terminarea tratamentului.

124.Tricomoniaza.Noțiune.Etiologie.Tabloul clinic.Evoluția și conduita sarcinii și nașterii.Afectarea


embrionului și fătului.
Agent patogen - Tricomoniada vaginalis (flagel). Perioada de incubaţie 3-7 zile. Preponderent transmitere
pe calea sexuală. Acest agent patogen colonizează în exclusivitate tractul urogenital uman. În mediul
extern - rezistenţă scăzută, sunt distruşi la temperatura 45 0 – 500C. Rezistenţi la temperaturi scăzute.
Afirmaţii frecvente – colpite, mai rar uretrite, cervicite, proctite. Imunitatea congenitală şi dobândită
lipseşte. Distingem următoarele forme clinice:Tricomoniaza recentă (proaspătă) > 2luni de la
contaminare:a) acută; b) subacută; c) torpid
Tricomoniaza cronică < 2luni
Colpita acută trichomoniadică – eliminări gălbui – surii, sero-purulente spumoase. Mucoasa vaginală
edemată, hiperemiată, uşor lizabilă – ulceraţii.
Colpita cronică - clinica numai în perioada acutizării procesului. Se asociază frecvent cu candiloamele
acuminate, gonoreea, candidoze.Diagnosticul – bacterioscopie, bacteriologie.Tratament – bazat pe
următoarele principia:- acţiunea orientată spre focarele de amplasare a agentului patogen; - terapia
maladiilor concomitant:-tratament obligatoriu în cuplu.
Metronidazol 5gr - la o cură; Trihopol 12 gr; Fazejin (tinidazol) 2 mii mg.
Tratament local – irigări cu sol. Furacilini 1 la 5 mii; Nitrat de argint 0,5%; Protargol 2% , Trihopol,
Cotrimazol, Clion D,Djinomet.Criteriile de eficacitate a tratamentului şi omiterea de la evidenţă analogice
cu ale gonoreei .

Subiectul II.
1.Enumerați ,,anamnezele,, ce trebuie de colectat la gravide și ginecopate. Argumentați esența
,,anamnezei bolii date,,
Anamnezele ce trebuie colectate la gravide sunt:-datele de identitate și acuze;-anamneza vieții;-anamneza
ginecologică;-anamneza obstetricală;-anamneza ereditară;-anamneza alergologică;-anamneza factorilor
nociv;-anamneza ITS;-ultima menstruație;-date privind sănătatea soțului.La gravidele a căror sarcină
decurge normal,nu există anamneza bolii date deoarece gravida nu este un pacient bolnav,sarcina este un
proces fiziologic ce poate avea unele complicații ca disgravidiile etc.Anamneza bolii date se colectează în
cazul unei patologii asociate sarcinii:infectarea,avort spontan și alte hemoragii precoce sau tardive.
2.Scrieți o îndreptare model la :HIV SIDA,frotiul la gradul de puritate a vaginului,probele
hepatice.

Îndreptare
la laboratorul clinic
Gr Îndreptare
060134567 la laboratorul
Frotiul la gradul de puritate serologic
al vaginului
Gr
060953432 HIV-1/2 N.P Guzun Angela
Vârsta:20 ani
N.P MunteanuBălți,str.Calea
Adresa:Orașul Maria Ieșilor,ap38
Vârsta:23 ani
Semnătura A/m __________Adresa:Orașul Bălți,str.Ștefan cel Mare 2A,ap34
Data:13.05.2019

Semnătura A/m __________ Data:13.05.2019


Îndreptare
la laboratorul biochimic
Gr
098475633 Probele hepatice

N.P Moraru Valeria


Vârsta:24 ani
Adresa:Orașul Bălți,str.Bulgara,ap18

Semnătura A/m __________ Data:13.05.2019

3.Explicați tehnica și locurile colectării unui frotiu la gradul de puritate a vaginului.


Tehnica efectuării:-este nevoie de a colecta eliminările din uretră atunci orificiul ei extern se curăță cu un
tifon steril,în vagin este introdus indexul și se face masajul peretelui posterior al uretrei,eliminările
apărute se șterg cu un tampon sterin și cu lingurița Folkman se prelevă secrețiile și aplică pe lamelă.
-cu ajutorul speculului vaginal se vizualizează mucoasa vaginală,se apreciază cantitatea și caracterul
eliminărilor,se recoltează conținutul din fornexul posterior din care se efectuează frotiul.Se aplică pe
lamelă într-un strat subțire.Se recoltează secreția cervicală din treimea inferioară a canalului cervical și se
aplică pe lamelă.Nu se introduce instrumentul mai sus de treimea inferioară,deoarece este riscul de
introduce infecția în treimea superioară a coluui uterin care este sterilă în normă.Se efectuează două
frotiuri:unul materialul din uretră și al doilea materialul din vagin și canalul cervicalEste necesar de a
efectua pentru a depista starea mucoasei organelor genitale și pentru a depista dacă este o infecție sau nu..
4.Determinați conjugata Vera din cea externă și diagonala dacă prima este de 20cm iar a doua este
de 13,5 cm.
Pentru determinarea conjugatei vera se scade din dimensiunea conjugatei externe 9 cm =>20-9=11
cm(c.Vera)Pentru determinarea conjugate vera se scade din dimensiunea conjugate diagonal 1,5-2
cm=>13.5-2=11,5cm(c.Vera)
5.Explicați cum se poate determina sau măsura conjugata externă și cea diagonal
Conjugata externă este distanța de la apofiza spinoasă a celei de-a 5-a vertebră lombară,la marginea
superioară a simfizei pubiene,în medie egală cu 19-20 cm.Aceasta este efectuată la pelvimetria externă.
Conjugata diagonală este distanța de la marginea inferioară a simfizei până la punctul cel mai proeminent
al promotoriului .Pentru a o determina se înaintează în vagin spre promotoriu în timp ce indexul stâng se
aplică pe punctul unde marginea radială a mâinii drepte ia contact cu marginea inferioară a simfizei.
6.Determinați termenul nașterii dacă ultima menstruație a fost pe 20.01.19
Utima menstruație a fost pe 20.01.2019 atunci =20.01.2019+ 9 luni și 7 zile =27.10.2019(termenul
probabil al nașterii)
7.Determinați data și termenul concediului perinatal dacă ultima menstruație a fost pe 20.01.19
Ultima menstruație a fost pe 20.01.19 atunci concediul perinatal se va da la termenul 20.01.19+30
săpt=25.08.2019 iar termenul lui va fi 126 zile adică până la data de 27.12.2019.
8.Definiți noțiunea de ,,poziția fătului,varietatea poziției fătului,,
Poziții-raportul spatelui fată de pereții laterali- 1.stîng ,2 –drept .Varietatea poziții-raportul spatelui față
de peretele uterului 1.anterior ,2.posterior
9.Dați definiția de ,,prezentația fătului,,
Prezentație-cea mai voluminoasă parte îndreptată la micul bazin cranianp,pelviana,nimic
Partea prezentată-acea parte care prima intră,trece și iese din canalul de naștere apre numai în timpul
nașterii.

10.Explicați tehnica măsurării IFU(înălțimea fundului uterin)și CA(circumferința


abdomenului).Argumentați necesitatea determinării acestor indici.
După pelvimetrie se determină IFU și CA.Aceste date prezintă importanță pentru precizarea vârstei
sarcinii și a mesei probabile a fătului.CA se măsoară cu metru centimetric de croitorie la nivelul
ombilicului în poziția gravidei culcată pe spate.Pentru a măsura IFU deasupra simfizei cu mâina dreaptă
se ficsează capătul centimetrului în mijlocul marginii superioare a simfizei,iar cu mâina stângă se întinde
centimetrul pe suprafața abdomenului până la fundul uterului.
11.Enumerați trei indici după care determinăm starea generală a pacientului.Argumentați
informația primită.
În baza examenului subiectiv,obiectiv și monitoringului noi putem determina starea generală.În examenul
subiectiv intră acuzele pacientului care el ni le prezintă,în examenul obiectiv general determinăm și
completăm tabloul clinic cu simptomele care deja singuri ca lucrători medical le depistăm,iar
monitoringul sunt rezultatele palpării pulsului,măsurării TA,măsurării t°corpului indicii diurezei etc.
12.Explicați legea de aur a auscultării bătăilor cordului fetal.Care-i caracteristica bătăilor cordului
fetal.
Regula de aur spune:Auscultăm cordul fetal din partea spatelui mai aproape de cap.
BCF trebuie să fie clare,ritmice,sonore.
13.Desenați schematic și numiți anatomia organelor feminine interne.
Organele genitale interne:vaginul,uterul,trompele uterine,ovare.Uterul-corp,fund,istm.

Trompele uterine-partea intestițială,istmică, ampulară

14.Completați fișa model a ,,brățării,, nou-născutului.


Banda de indentitate care se pune pe mâna saau piciorușul nou-
născutului în maternitate include pe ea următoarele
date:Numele și Prenumele,Sexul,Greutatea,Data și ora nașterii.
15.Explicați indicii ce se scriu în partogramă.
Partograma este o reprezentare grafică a forței de muncă și caracteristici
vizuale pentru a analiza dilatarea de col uterin (nota mai important pentru a evalua
progresia de muncă) și coborare (prezentare) a capului fetal.“ partograma este un
instrument pentru jurnal toate observațiile făcute de femeie în travaliu al cărui principal
obiectiv este jurnal grafic de dilatare a colului uterin evaluate în timpul examenului
vaginal.Obiectivele de utilizare a partograma.*să Monitorizeze progresele înregistrate de lucrările de
naștere pentru a preveni nașterea prelungită a opri progresia de la nașterea copilului;*Monitor de bine-
fiind de o femeie gravidă și fătul.Informatii înregistrate în partograma
In partograma sunt înregistrate de-a lungul timpului de naștere, datele de naștere și date de
sănătate ca:Caracteristicile lichidului amniotic.BCF.Criteriile de evaluare ale craniului și fontanelelor
fătului.-Dilatarea colului uterin;-Parametrii vitali materni;-Înregistrarea contracțiilor uterine
16.Dați definiția de gravidiogramă și indicii ce se expun în ea.
Gravidiograma este un component al Carnetului Medical Perinatal,ce este reprezentarea grafică a
creșterii intrauterine a fătului și evoluției sarcinii.Indicii ce se înscriu în ea sunt Dinamica greutății pe
parcursul sarcinii,Dinamica tensiunii arteriale și bătăilor cordului fetal,evoluția sarcinii conform Inălțimii
fundului uterin.

17.Desenați schematic,cu explicația indicilor,o contracție uterină.


Durata

Pauza

La începutul nașterii:
amplituda medie,durata-minim 2,5 secunde,pauza 5-6min
Peste 3h contracțiile se intețesc
amplituda max,durata 3-4secunde,pauza 3-4 min
La sfârșit
amplituda maximă,durata 30sec,pauza 1-2min.
Sunt regulate
● Urmeaza un model predictibil (la fiecare 8 minute, de ex.)
● Devin din ce in ce mai dese
● Dureaza din ce in ce mai mult
Amplituda

● Devin din ce in ce mai puternice


● Fiecare contractieRelax
este perceputa initial la nivelul spatelui, pentru ca apoi sa iradieze catre fata sau
invers are
Schimbarea activitatii sau pozitiei corpului nu amelioreaza sau nu determina incetarea contractiilor.
Acestea sunt adevăratele contracții uterine în timpul nașterii.

18.Numiți metodele de determinare a activității natale.


Există posibilitatea controlului îndelungat a intensității travaliului și simultan al stării fătului.Astfel cu
ajutorul cardiomonitorului ce înregistrează simultan BCF(tocograma)și contracțiile
uterine(histerograma).BCF în perioada de dilatare se auscultă la fiecare 20 min,iar după scurgerea
lichidului amniotic la fiecare 5-10 min.Metodele de înregistrare a BCF și contracțiilor uterine sunt
necesare mai ales în timpul nașterii care poate evolua cu multe complicații:în formele grave de toxicoză
tardivă,în Rh-conflict,în viciile cardiace,diabet și altele.
19.Enumerați etapele tualetei nou-născutului.
Primele ingrijiri incep in sala de nastere si se deruleaza intr-o anumita succesiune: • Sala de nastere
trebuie sa indeplineasca conditiile unei sali aseptice, cu temperatura de 24 - 26°C. Nou nascutul este
primit in campuri sau cearceafuri sterile. • Aspirarea secretiilor nazofaringiene, imediat dupa expulzie
pentru usurarea respiratiei. Aspirarea secretiilor se face cu o sonda Nelaton sterila, adaptata la o seringa
sau la o para de cauciuc, in modul cel mai bland, pentru a evita lezarea mucoaselor Evaluarea starii de
sanatate a nou nascutului cu scorul Apgar.• Ligaturarea cordonului ombilical la 3 cm de insertia sa
ombilicala, dupa incetarea pulsatiilor (legarea tardiva mai aduce 50-60 ml sange). Bontul se atinge cu iod
si se panseaza steril cu comprese inmuiate in alcool 70°. Dupa caderea cordonului, plaga se panseaza
zilnic pana la completa epidermizare.• Spalarea nou nascutului imediat dupa nastere nu se indica pentru a
nu indeparta vernix caseosa. Se face exceptie la nou nascutii cu tegumentele patate de sange sau meconiu.
• Profilaxia oftalmiei gonococice cu solutie de nitrat de Ag 1%, cate o picatura in fiecare fund de sac
conjunctival; se mai poate utiliza solutie de argirol 5% sau penicilina 10-20000 U.I./ml. • Nou nascutul
va fi apoi cantarit, masurat (talie, perimetrul cranian si toracic), se vor controla malformatiile vizibile,
apoi va fi imbracat in lenjerie sterile. • Nou nascutul va fi dus in sectia de nou nascuti, unde va fi
examinat din nou de neonatolog in vederea incadrarii lui corecte si pentru depistarea unei eventuale
patologii legate de malformatiile congenitale vizibile, fracturi obstetricale, posibilitatea unei boli
hemolitice. • Se recomanda extinderea sistemului rooming-in in maternitate (mama trebuie sa stea in
aceeasi incapere cu nou nascutul) pentru a se realiza legatura afectiva si pentru insusirea unor deprinderi
corecte de ingrijire si alimentatie.• Prima baie generala se face dupa cicatrizarea plagii ombilicale, iar
pana atunci se face toaleta partiala.• Imunizarile se incep in maternitate prin administrarea primei doze de
vaccin anti hepatita B in primele 24 ore de Ia nastere, vaccinarea BCG dupa varsta de 4 zile (se vor
vaccina toti nou nascutii cu greutate de peste 2500g in absenta unor infectii acute febrile sau afectiuni
dermatologice).• Profilaxia rahitismului prin administrarea vitaminei D incepand cu a 7-a zi de viata, doza
recomandata fiind in medie de 500 U.I. zilnic pe cale orala sau 200 000 U.I. intr-o singura administrare
intre a-7-a si a 10-a zi de viata, prin injectie intramusculara in 1/3 superioara a coapsei.Ideala pentru nou
nascut este alimentatia naturala; in cazuri speciale se va recomanda alimentatia mixta sau artificiala
20.Explicați esența ,,contactului piele-la-piele,,și a contactului ,,prunc-familie,,.
Atunci când un bebeluș are parte de iubirea și căldura mamei lui, el nu este doar fericit, ci
se întâmplă lucruri uimitoare, schimbări fizice ce pot fi monitorizate. Astfel, temperatura
corpului este mai stabilă și se reglează inclusiv nivelul de zahăr din sânge, respirația și
bătăile inimii, arată un studiu prezentat de International Breastfeeding Center. Ca să nu
mai spunem că ținutul în brațe este remediul numărul unu împotriva plânsetelor.Un alt
beneficiul al contactului piele-piele dintre mamă și bebeluș permite ca acesta din urmă să
fie colonizat cu aceleași bacterii. Practic, nou-născutul crește într-un habitat natural, iar
atunci când este scos din el, corpul lui dă semne că este supus la stres. Totodată, faptul că
o mamă ține bebelușul direct pe piele imediat după naștere, cel puțin o oră, ajută și
la inițierea cu succes a alăptării. „Dezvoltarea creierului unui nou-născut depinde de
stimularea senzorială pozitivă. La naștere, senzațiile care-i spun creierului ‘sunt în siguranță’
sunt mirosul mamei, mișcările ei și contactul piele-piele. De asemenea, vocea ei, dar ea nu
vorbește tot timpul. Atunci când creierul nu primește aceste senzații, transmite mesajul ‘nu sunt
în siguranță’, și atunci se activează un program de autoapărare. Da, continuă să respire și să
mănânce, dar dezvoltarea creierului este pusă în așteptare”, spunea un specialist
American.Dar al doilea contact important pentru prunc este contactul dintre el și familie.La
domiciliu când mama nu poate să îl țină doar lângă ea este necesar ca tata să ia bebelușul
nou-născut și să-l așeze lângă el,să simtă căldura și iubirea și a tatălui.Acest contact nu mai
este numit piele-la piele ci contact prunc-familie.Unde el se simte apreciat și iubit de ceilalti
membri ai familie,nu doar de mama.
21.Descrieți tactica AMF în lipsa medicului și în condiții rurale în caz de o hemoragie cauzată de un
avort spontan.
AMF într-o hemoragie cauzată de un avort spontan.-poziția culcată,-punga cu gheața,-Serviciul de
urgență,-contractile(Pituitrina,Oxitocina,Mamofizina), Calciu clor, și perfuzie i/v pentru a menține vena.
-monitorizarea stării generale,-restabilirea lichidului pierdut,-Se mai adm.Vicasol,Dicinon și acid
aminocaproni,-pregătirea donatorilor,-indeplinirea indicațiilor medicului

22.Îndepliniți o îndreptare model la tratament în staționar în caz de iminența de avort spontan la 9


săptămâni de sarcină.

Îndreptare
Centru perinatologic
Gr
067854537 Iminență de avort spontan

N.P Negrea Victoria


Vârsta:26 ani
23.Desenați schematic clasificarea ,,placentei praevia,,
a)Inserarea normală

b)Inserarea marginală

c)Inserarea laterală

d)Inserarea totală

24.Desenați schematic
clasificarea rupturilor de uter după localizare.

La nivelul fundului uterin


La nivelul corpului uterin
La nivelul colului uterin

25.Indicați locul și explicați tehnica prelevării examenului bacteriologic genital


feminin.Argumentați importanța.
Tehnica efectuării:
1.Se introduce speculul vaginal și se fixează,2.CU ajutorul unei anse cu tampon se prelevă eliminările din
vagin,3.Ansa cu tampon să nu contacteze cu pereții vaginului și a eprubetei,4.Se introduce ansa în
eprubetă și se închide,5.Eprubeta se trimite la laborator în aceeași zi însoțită de o îndreptare completată
adecvat.Medicul prelevă probe de secreții de pe pereții laterali ai treimii superioare a vaginului, și le
trimite la laborator pentru analiza
26.Completați setul de instrumente necesare pentru avortul provocat.
Seturi de instrumente individuale sterile:1) Valve vaginale.2) Pense de col.3) Pensa port-tampon (pensă
fenestrată).4) Dilatatoare mecanice (Hegar, sau conice tip Pratt sau Denniston).5) Dilatatoare osmotice
dacă sunt disponibile (tip Dialapam, Lamicel).6) Canule flexibile de diferite dimensiuni
Instrumentele torturii:1.Aspirația vacuum manual2.Chiureta uterină3.Seringă cu ac spinal4.Forceps
5.Forceps Van Huevel6.Foarfece embriotomic7.Embriotom8.Cuțitul de oțel(a lui Fried)9.Perforatorul
Lollini10.Perforatorul Luer11.Perforatoare Blot12.Perforatorul cu vârf ascuțit și lung13.Perforatorul
Bergamini14.Croșeta dublă a lui Smellie15.Croșeta Gaurded Davis16.Croșeta Bedfor17.Croșeta cu
zimți18.Anvelopa Tete19.Cefalotribele lui Blot20.Tire-Tete21.Decapitator22.Cranioclast23.Basiotribe
Tarnier24.Extractor Mauriceau25.Cârlige distructive

27.Completați setul de instrumente necesare pentru puncția fornexului posterior.


Puncția fornixului vaginal posterior are propriile caracteristici. Se efectuează cu scopul diagnosticării
pentru a detecta conținutul cavității rectum-uterine. Mai rar această procedură este efectuată ca una
auxiliară. Puncția bolții vaginale posterioare necesită anestezie. Pacienților li se administrează anestezie
pe termen scurt sau se efectuează anestezie locală conductivă. Pentru ca diagnosticul să fie eficient,
pacientul trebuie să se așeze astfel încât pelvisul să fie situat în jos. Această poziție ajută la scurgerea
chiar și a unei mici cantități de lichid situate în zona rectum-uterină. Acest lucru crește uneori eficacitatea
manipulării.Manipularea se face numai într-un spital, deoarece este un tip de intervenție chirurgicală. În
timpul procedurii sunt respectate toate regulile antiseptice și asepsis. Înainte de puncție, pacientul trebuie
să golească vezica și intestinul. În aceste scopuri, poate fi prescrisă o clismă de curățare. Cel mai adesea
pentru anestezie se utilizează oxid de azot sau orice altă mască anestezie. Mai puțin frecvent este
anestezia generală intravenoasă și anestezia locală sub forma unei soluții de novocaină.Puncția prin bolta
vaginală posterioară este efectuată de un ac gros. Dimensiunea sa este mai mare de zece centimetri. Acul
este pus pe o seringă de 10 sau 20 de grame. Pacientul se află în un scaun ginecologic. După plasare,
medicii efectuează tratamentul genitalului feminin. De obicei, pentru aceasta se utilizează o soluție de
iodonat. Apoi, o oglindă și un lift sunt introduse în vagin, ceea ce ajută la determinarea localizării colului
uterin. Medicul efectuează apariția organului prin buza posterioară cu forceps. După aceea, ascensorul
este scos, iar oglinda este transferată asistentei. Sub colul uterin, medicul face o perforare cu un ac. Se
efectuează, retragându-se la câțiva centimetri de locul unde vaginul trece în colul uterin. La locul selectat,
acul este introdus în cavitatea abdominală. În timpul puncției, specialistul simte cum instrumentul de
puncție a bolții vaginale posterioare a căzut în vid. Apoi medicul trage pistonul spre el. Dacă în cavitate
există lichid, atunci începe să intre în seringă.