MAŞINA SINCRONĂ

Maşina sincronă este caracterizată prin faptul că viteza de rotaţie a rotorului, în regim de funcţionare staţionar este riguros
dependentă de frecvenţa tensiunii la care este conectată înfăşurarea de curent alternativ şi numărul de perechi de poli ai
câmpului învârtitor, respectiv ai înfăşurării de excitaţie. Un element caracteristic pentru maşina sincronă constă în
alimentarea în curent continuu a înfăşurării de excitaţie. Datorită acestui fapt maşina sincronăpoate funcţiona la factor de
putere unitar. Maşina sincronă, a cărei secţiune transversală, cuprinde:
1. un stator asemănător cu cel al maşinii asincrone.
2. Pe care este dispusă o înfăşurare de curent alternativ, în mod obişnuit trifazată.
3. Înfăşurarea de excitaţie.
4. Este dispusă pe rotorul.
 Generatorul sincron

Generatorul sincron trifazat prezinta caracteristici extrem de convenabile pentru producerea

energiei electrice de curent alternativ si reprezinta solutia general acceptata de constructorii de
centrale electrice si de sisteme electro- energetice. Dupa natura masinii primare care
furnizeaza energie mecanica întâlnim: diesel-generatoare, turbo-generatoare, hidro-
generatoare.
 Principiul de functionare al generatorului sincron

În regim de generator masina sincrona transforma energia

mecanica primita pe la ax de la un motor primar în energie
electrica debitata prin stator într-o retea de curent alternativ.
Sa presupunem o masina sincrona cu poli înecati (fig.3) al
carei rotor este excitat cu un curent continuu Ie avand un
numar de Ne spire, si este rotit din exterior cu viteza
unghiulara Ω1 Se obtine astfel un câmp magnetic inductor
învârtitor pe cale mecanica, al carei armonica fundamentala

B1  Bm cos( p  1 t ) 0 N e I e k f
cu Bm 

 Generatorul sincron
Principiul de functionare
 Fata de infasurarea statoric vor rezulta fluxurile si respectiv t.e.m.

Dacă înfăşurarea statorică a generatorului este legată la reţea sau alimentează

un consumator simetric echilibrat, atunci vor rezulta curenţi prin aceasta şi
respectiv un câmp de reacţie al acestora.
Cele două câmpuri (inductor şi de reacţie) se învârt cu aceeaşi viteză şi se
compun dând un singur câmp rezultant care depinde de natura sarcinii
generatorului
Generatorul sincron
Ecuatiile de functionare
Generatorul sincron
Ecuatiile de functionare
 In cazul masinilor sincrone foarte mari ( peste 1000kW) se poate neglija
rezistenţa înfăşurării în raport cu reactanţa R>>Xs, şi atunci:
Generatorul sincron
Functionarea in paralel cu reteaua

 Cuplarea la retea a generatorului sincron:

a) - metoda sincronizarii fine ( se aplica generatoarelor si compensatoarelor sincrone in
conditii normale);
b) - metoda autosincronizarii ( se aplica motoarelor sau compensatoarelor pornite in asincron
si generatoarelor sincrone in regim de avarie).
U e0  U
a) Conditia de baza: curentul la cuplare sa fie nul I 
R  jX s
 U e0  U
adica:
1) aceeasi succesiune a fazelor generatorului cu cu fazele retelei;
2) frecventa tensiunilor generatorului sa fie aceeasi cu frecventa tensiunilor retelei;
3) tensiunile efective ale generatorului sa fie egale cu cele ale retelei;
4) In momentul cuplarii defazajul intre tensiunea retelei si cea a generatorului trebuie sa fie nul
Generatorul sincron
Functionarea in paralel cu reteaua

 Verificarea conditiilor de punere in paralel

1) Succesiunea fazelor se verifica cu sincronoscopul, montajul putand fi “la stingere”
sau “la foc invartitor”. Se va prezenta schema de legare in cazul montajului la
stingere. Daca succesiunea fazelor
este corecta atunci tensiunile
ΔU1, ΔU2 si ΔU3 care se
aplica becurilor sunt egale si
becurile se aprind si se sting
simultan
 Generatorul sincron
Functionarea in paralel cu reteaua

2) Frecventa tensiunilor generatorului se masoara cu un frecventmetru, sau este

indicata de sincronoscop: daca becurile raman stinse atunci frecventa tensiunilor
generatorului este aceeasi cu cea a tensiunilor retelei si de asemenea sunt indeplinite
si conditiile 3) si 4). Cea de a treia conditie mai poate fi verificata cu un voltmetru
Motorul sincron
Regimul de motor se poate obtine pornind de la regimul de generator si decupland
motorul de antrenare. Intrucat rotorul ramane excitat, atunci campul magnetic
rotoric ramane cuplat cu campul magnetic invartitor al infasurarii statorului ( ca doi
magneti cuplati) invartindu-se in continuare sincron. Astfel rotorul se invarte si este
capabil sa dezvolte cuplu mecanic util ca urmare a interactiunii dintre cele doua
campuri. Diferenta fata de regimul de generator consta in faptul ca rotorul ramane
in urma campului magnetic al statorului cu un anumit unghi numit unghi de sarcina,
iar puterea activa schimbata cu reteaua are semnul schimbat (ea putere din retea). La
mersul in gol ideal acest unghi este zero. Cuplul electromagnetic este maxim atunci
cand unghiul de sarcina este de 90 grade electrice.
Motorul sincron
Ecuatiile de functionare

 Schemele electrice echivalente ale generatorului sincron sunt valabile si in cazul

motorului. Astfel considerand un motor sincron cu poli inecati si tinand cont de
sensul curentilor in raport cuUtensiunea
 U e 0 inI Rregim
 j I de
X s motor, vom avea ecuatia de
tensiuni
In cazul motorului cu poli aparenti ecuatia este:
U  U e0  I R  j I q X q  j I d X d
Motorul sincron
Probleme

 Un generator sincron trifazat functionand autonom are urmatoarele date:

Sn=30kVA, Un=400V, n=1500rot/min, 2p=4. Sa se calculeze: a)frecventa
tensiunilor generatorului; b) In ; c)factorul de putere, puterea activa si cea reactiva
la curent nominal transmise unei sarcini cu R=4X/3.
 Rezolvare
Sn
In 
a) f=pn/60;
3U n
b)
R R
cos   P  3U n I n cos
Z 2
R X 2
c)
Q  3U n I n sin 
  Un turbogenerator trifazat in stea are: Sn=25MVA, Un=6,3kV, Xs=1,5Ω. Sa se
calculeze caderea de tensiune relativa de la mersul in gol la sarcina nominala a
generatorului, sarcina fiind: pur rezistiva, pur activa si pur capacitiva, in ipoteza
R=0 si Ie=ct.
Sn
I nf 
3U n

U eof  U nf U nf cos 2  sin   X s I nf / U nf 

2
 U nf
U [%]   100   100 
U nf U nf


 [ cos 2  sin   X s I nf / U nf 
2
 1]  100
Pentru sarcina pur rezistiva: cos  1, sin   0
Pentru sarcina pur inductiva (φ= π/2): cos  0, sin   1
Pentru sarcina pur inductiva (φ= -π/2): cos  0, sin   1
Tipuri de hidrogeneratoare
Suspendat Umbrelă

1 carcasa 5 stator
9 fundaţia
2lagăr de susţinere 3- 6planseu de separare 7-
10 lagărul turbinei
lagăr de ghidare 4- cuplaj
rotor 8- turbina
Hidrogenerator cu ax vertical
tip umbrelă

1- sistem de ventilaţie, 2- statorul(indusul), 3- polii rotorului

4- butuc, 5- axul,
 Hidrogenerator tip bulb

stator rotor
Reglare debit

turbina

carcasa
lagăr
a
x
Generatoare sincrone pentru
grupuri electrogene

Generator sincron actionat

Generator sincron actionat cu
cu turbina cu gaz
motor Diesel sau cu gaz
Tipul circuitului
magnetic
Cu întrefier constant Cu întrefier variabil

Cu poli înecaţi Cu poli aparenţi

Tipuri
constructive
Cu poli aparenţi

Pe rotor Pe stator
1-indus; 2- înfăşurare indusă; 3- poli; 4- înfăşurare inductoare (excitaţie)
 Tipuri de rotoare de
generator sincron
Cu poli aparenţi

1- inele
3- butuc
6 ax
7 înfăşurare excitaţie
1- pol ; 2 - înfăşurare
8 bare
9 segmente de inel