Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
141 1*6st. 22 0.87 0.85/ 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9 200/ 350
142 1*6st. 24 0.88 0.85/ 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9 200/ 350
143 1*6st. 26 0.89 0.85/ 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9 200/ 350
- nn =1500 r.p.m. ( p=2, nr. perechi de poli), Mm/Mn =1.8 u.r. (cuplul maxim,raportat la cuplul nominal)
- infasurare trifazata stator : U1n =500V, conexiune triunghi, frecventa nominala fn =50 Hz
- infasurare c.c. in rotor (varianta cu poli inecati!): Uen = 500 V,. (excitatie electromagnetica)
- miez magnetic (stator,rotor poli inecati), realizat din tole 0,5 mm,laminate la rece cu cristale neorientate,
- racire cu aer,constructie inchisa (IP44) - flux termic unitar impus, infasurare stator 3000 W/m2
Observatie:
-in cadrul subgrupei, temele de proiect (6,7 sau 2) difera prin valoarea factorului de putere, cosfin(cap. sau ind)
Terminologie : Gabarit:
H – cota , baza (suprafata de sprijin talpi)-ax,in mm
De – diametrul exterior al miezului stator (exclusiv aripioarele de racire, pt IP 44), ,
II. BIBLIOGRAFIE
(1)
ELEMENTE DE ANALIZA A MASINILOR SINCRONE
(M.Mihalache,Masini Electrice de Curent Alternativ,Analiza si Sinteza Optimala, MatrixRom,2014)
Masina sincrona (trifazata) este utilizata in principal ca generator –practic, sursa exclusiva de putere electrica
obtinuta in centralele hidro si termoelectrice (cu combustibil fosil-carbune,hidrocarburi, sau nuclear) si masina
cu cele mai mari puteri unitare (1000-2000 MVA) ; masina poate functiona si in regim de motor (fiind preferata
masinii asincrone ,la puteri mari) respectiv in regim de compensator de putere reactiva (masina sincrona putand
functiona cu un factor de putere inductiv,capacitiv sau rezistiv), in toate aceste regimuri existand o stricta
interdependenta (sincronism) intre viteza rotorului (n-rot/min) si frecventa retelei: Hz
Din punct de vedere istoric,primele surse industriale de energie electrica au fost generatoarele de curent
continuu (masinile dinamo-electrice) ce au stat la baza primei etape de electrificare (iluminatul
electric,tractiunea electrica,etc),legata in special de numele lui Z.Gramme si W.Siemens,ultimul fiind autorul
primei cai electrificate (Berlin,1880).
O a doua etapa este marcata de trecerea la energetica in curent alternativ trifazat , si este legata de numele lui
N.Tesla , care la 16 Mai 1888 a publicat la AIEE-American Institute of Electrical Engineers,lucrarea: A new
system of motors and transformers of alternate currents; in parteneriat cu G.Westinghouse (beneficiarul
patentelor Tesla) a impus curentul alternativ(AC) in fata curentului continuu (DC) sustinut de T.Edison,in asa
zisul razboi al curentilor, finalizat o data cu construirea ,dupa planurile lui Tesla, a centralei hidroelectrice
Niagara la 12 ian. 1895.
In Europa, tehnologia in curent alternativ este legata in principal de numele lui Dolivo-Dobrovolski si al firmei
Siemens , care construiesc primul generator trifazat (1888),primul motor asincron trifazat cu rotorul in
colivie(1889) primul transformator trifazat(1890), si realizeaza primul transport industrial de energie electrica
trifazata, de la centrala hidroelectrica Lauffen la Frankfurt,pe o distanta de 170km si tensiunea retelei de
transport de 15 kV (1891)
A devenit astfel posibila rezolvarea economica si ecologica a problemei energetice,aceasta putand fi astfel
produsa in zonele cu resurse primare (hidro,carbune,titei,nuclear) si transportata economic(la inalta tensiune)
pana in zonele de utilizare.
Este de observat ca, pentru realizarea frecventei de 50 Hz ( frecventa industriala in Europa), generatoarele
sincrone antrenate de turbine cu apa ,hidrogeneratoarele ,cu viteze mici de rotatie(75-300 r.p.m.) au un numar
mare de perechi de poli (p=40-10), situatia fiind complet diferita in cazul turbogeneratoarelor ,generatoare
sincrone alimentate de turbine cu abur sau cu gaze,caracterizate de turatii mari (3000 sau 1500 r.p.m.) carora le
corespund un numar mic de poli (p=1,2) .
Printre realizarile istorice notabile in domeniu,din tara noastra ,se numara spre exemplu centrala hidroelectrica
Sinaia (1898) 4x250kW, 3000V, 50Hz,cea mai mare din tara la acea vreme ,in functiune si astazi.In anul 1899
se realizeaza prima interconexiune intre hidrocentrala Sinaia si termocentrala Doftana, tensiunea de transport
fiind 8000V.se pun astfel bazele unui sistem electroenergetic in regiunea petroliera Prahova,tot aici avand loc si
o premiera mondiala :primul foraj electric (1897) cu utilizarea motoarelor asincrone trifazate.
Dintre realizarile de varf mai recente, I.M.G.Bucuresti a construit turbogeneratorul de 700MW (licenta
Westinghouse) care echipeaza centrala nucleara de la Cernavoda,iar la uzinele U.C.M.Resita a fost realizat
hidrogeneratorul de 190MVA ( hidrocentrala de la Portile de Fier)
W1 U1n nn
W1 W2
Ien
Uen
F1 F2
Fig.1.1
a) un acces electric trifazat (U1,V1,W1), cu frecventa nominala f 1n (Hz), tensiunea nominala de linie U1n (V),
curentul nominal de linie I1n (A) si respectiv urmatoarele puteri (electrice) nominale:
-aparenta (VA)
-activa (W), si reactiva (VAr) (1.1)
b) un acces electric de curent continuu (F1,F2) caracterizat de curentul nominal de excitatie (Ien), tensiunea
nominala de excitatie (Uen=Re Ien ) si respectiv puterea nominala de excitatie:
(W) (1.2)
unde Re reprezinta rezistenta infasurarii de excitatie.
c) un acces mecanic (axul masinii ) caracterizat de turatia nominala nn (in r.p.m.),cuplul nominal Mn (N.m.) si
respectiv puterea mecanica nominala :
(W), unde (rad/s) , si (1.3)
Ca data de catalog, se indica valoarea, in u.r., a cuplului maxim raportat la cuplul nominal (Mm/Mn )
Masinile sincrone cu cea mai mare putere unitara sunt turbogeneratoarele (TG) din centralele
termoelectrice,respectiv hidrogeneratoarele (HG)din centralel hidroelectrice. Asa cum s-a aratat mai
sus,turbogeneratoarele sunt caracterizate de turatii mari (n=3000., 1500 r.p.m.),si un numar mic de perechi de
poli(p=1,2) ,in timp ce hidrogeneratoarele sunt masini cu turatii relativ mici (n=100-500 r.p.m.) si un numar
mare de poli.
In acelasi timp,la masinile de mare putere,viteza periferica a rotorului atinge valori limita (
m/s =100-200m/s) astfel incat la turatii mari (TG)vor corespunde diametre (D) mici si
lungimi (L) mari ,situatia inversandu-se in cazul hidrogeneratoarelor(HG)caracterizate de diametre mari si
lungimi relativ mici,
In regim de motor, puterea nominala (Pn) este puterea mecanica utila, la ax, puterea aparenta electrica (Sn) la
bornele infasurarii trifazate determinandu-se in functie de randamentul nominal ( ) si factorul de putere
nominal ( -in general capacitiv) al motorului .
Este de remarcat ca,spre deosebire de motorul asincron care functioneaza cu un factor de putere inductiv
respectiv, absoarbe de la retea puterea reactiva Q 1n, motorul sincron poate realiza un schimb bilateral de putere
reactiva cu reteaua, in functie de marimea curentului de excitatie putandu-se obtine :
-defazaj capacitiv ( -cap.), motorul sincron -sursa de putere reactiva ,Q1n, injectata in retea
-defazaj inductiv ( -ind.), motorul sincron –consumator de putere reactiva Q1n,din retea
-defazaj rezistiv ( =0), motorul sincron nu schimba putere reactiva cu reteaua Q1n=0;
Compensatorul sincron functioneaza ca un motor sincron in gol ( , ) astfel incat acesta
schimba cu reteaua practic numai putere reactiva (Q) aceasta putand fi injectata (Q C) sau absorbita (QL) din
retea,in functie de marimea curentului de excitatie.
In ceeace priveste puterea de excitatie (Pen) a masinilor sincrone cu excitatie electromagnetica,aceasta este de
ordinul procentelor sau fractiunilor de procent din puterea nominala (Sn),asa cum rezulta si din datele
prezentate in tab.7.1,unde (u.r.).
In afara acestor date (nominale),inscrise in mod uzual pe placuta indicatoare a masinii,ca si pentru celelalte
tipuri de masini, mai sunt precizate si date de catalog ,unde sunt precizate date suplimentare privind serviciul
de functionare,clasa de izolatie(C.I.) si modul de racire,tipul de protectie (I.P.),dimensiunile de montaj (H,M)-
pentru motoarele sincrone,etc.date generale comune de altfel si masinilor asincrone,prezentate in lucrarea [ ].
Fig.1.3
a) in intrefier, se presupune existenta unui camp magnetic invartitor, sinusoidal in timp si spatiu(se neglijeaza
armonicele spatiale si temporale) de forma :
, (1.5)
unde (T) reprezinta valoarea de varf a (fundamentalei) inductiei magnetice in intrefier, -viteza
unghiulara ,de sincronism, a campului invartitor, iar p –numarul perechilor de poli.
b) in dinti,valoarea maxima (de varf) a inductiei ( )se determina din relatia de conservare a fluxului
magnetic pe un pas dentar (t) si unitatea de lungime( ),obtinandu-se: (T) ,
unde - este factorul de crestare (geometrie ),sau solicitare magnetica a dintilor( )
(1.6)
c) in juguri,valoarea maxima a inductiei magnetice ( ) se obtine in axa interpolara unde fluxul magnetic din
jug ( ) este aproximativ jumatate din fluxul mediu polar din intrefier ( ,
unde si -unda sinusoidala),obtinandu-se relatia : , unde
reprezinta factorul de solicitare magnetica a jugului ( ) (1.7)
Sa evaluam in continuare performantele sistemului magnetic de mai sus ,respectiv pierderile de putere activa in
fier (PFe, W) si solenatia de magnetizare ( , A),relationata cu puterea reactiva (de magnetizare, , VAr) si
curentul de magnetizare ( ,u.r.).
Pierderile (principale) in fier sunt localizate numai in fierul statoric (dinti,jug) si se pot determina,ca si pentru
transformator sau masina asincrona, in functie de pierderile specifice -W/kg si masele de fier
(kg) corespunzatoare zonelor feromagnetice omogene din stator(dinti,jug) :
, (W) (1.9)
respectiv in unitati relative (u.r.) :
(u.r.), unde (kg/VA) (1.10)
In ceeace priveste solenatia de magnetizare ( ),respectiv curentul de magnetizare ( ), aceasta se poate
determina ,in principiu,ca si la masina asincrona, pe baza legii circuitului magnetic ,prin calculul t.m.m. pe o
curba inchisa (linie de camp magnetic) reprezentativa ( ):
, (A) (1.11)
unde reprezinta tensiunile magnetice corespunzatoare in stator,intrefier si rotor.
1.2.2.1 Infasurarea trifazata (indusul) este intru –totul similara celei analizata in cadrul masinii
asincrone,fiind o infasurare repartizata (cu q1 crestaturi pe pol si faza)dispusa in cele Z 1=2pmq1 crestaturi
statorice.
Infasurarea are spire pe faza si poate fi realizata intr-un singur strat sau doua straturi,cu pas diametral (
) sau cu pas scurtat ( , cu )fiind caracterizata de un factor de infasurare ( )
pentru fiecare dintre armonice( ,unde reprezinta factorul de repartizare(q) ,iar factorul
de scurtare (y),cu expresiile cunoscute :
si (1.12)
Cele trei faze ale infasurarii ,decalate spatial cu unghiul electric (unde este unghiul
geometric intre axele fazelor),parcurse de un sistem trifzat simetric de curenti (cu amplitudinea )produc o
solenatie rezultanta invartitoare ,a carei fundamentala( ),pe o pereche de poli ,are amplitudinea :
, unde (A) (1.13)
La masina sincrona izotropa (intrefier constant ),acestei solenatii ii corespunde in intrefier un camp
magnetic( invartitor) de reactie a carui fundamentala are amplitudinea :
(T) (1.14)
(H) (1.16)
a) b)
Fig.1.6
Rezistenta infasurarii indusului (R1)-corespunzatoare unei faze,se determina in functie de numarul de spire pe
faza(w1) si sectiunea acestora (Sw1 =I1n /J1n , unde J1n este densitatea de curent nominala in infasurarea indusului)
cu urmatoarea relatie :
( ), unde -lungimea medie a spirei ,iar factorul zonei
1.2.2.2 Infasurarea de excitatie este specifica masinii sincrone cu excitatie electromagnetica si este destinata
producerii campului magnetic invartitor(inductor) pe cale electromecanica, respectiv prin rotirea a 2p (numarul
total de poli) , electromagneti excitati in c.c. cu solenatia , unde este numarul de spire pe pol, iar
curentul de excitatie (c.c.) prin spira.
Pentru determinarea componentei fundamentale ( )a inductiei magnetice din intrefier (Be1) produsa de
solenatia de excitatie( , A/pol)trebuie avuta in vedere geometria diferita a celor doua tipuri de rotoare
(poli inecati,poli aparenti, fig.7.6)respectiv distributia spatiala diferita a solenatiei de excitatie pentru
cele doua solutii constructive.
In ambele situatii succesiunea calculelor este urmatoarea :
- se aproximeaza legea de variatie a solenatiei de excitatie pe un pas polar , ,in functie de modul de
dispunere a spirelor infasurarii ,spre exemplu o distributie trapezoidala pentru rotorul cu poli inecati(fig.1.7a)
respectiv rectangulara pentru rotorul cu poli aparenti(fig.1.7 b),maximul solenatiei fiind in axa longitudinala (
, A)
a) b)
Fig.1.7
- se aproximeaza legea de variatie a intrefierului si se determina curba inductiei magnetice in intrefier
,o curba simetrica in raport cu axa (d),unde avem si valoarea maxima (Be,m):
si (T) (1.24)
fiind intrefierul de calcul din axa longitudinala,iar factorul de saturatie magnetica.
- se determina amplitudinea fundamentalei inductiei magnetice din intrefier (B e1),corespunzatoare seriei Fourier
a curbei alternative simetrice :
(1.25)
- se determina factorul de forma ( al campului magnetic produs de infasurarea de excitatie :
- pentru rotorul cu poli inecati , bobinat pe din pasul polar ( ):
(1.26)
-pentru rotorul cu poli aparenti,cu intrefier constant sub piesa polara de largime :
(1.27)
Asa cum s-a aratat, magnetizarea masinii sincrone in axa longitudinala (d) se datoreaza,in regim stationar
(sincron) atat solenatiei indusului ,trifazat ( ) cat si solenatiei de excitatie ( ).
Apare astfel ca naturala problema echivalarii (raportarii) solenatiei de excitatie ( ) cu o solenatie
statorica echivalenta ,trifazata, avand spire pe faza,parcurse de un sistem trifazat simetric de curenti cu
amplitudinea -respectiv o problema de raportare,comuna si transformatoarelor si masinii asincrone (
-curentul secundar raportat la infasurarea primara).
In mod uzual,avand in vedere si obtinerea unor scheme echivalente compatibile,aceasta raportare se face in
baza echivalentei fluxului fascicular din intrefier,respectiv in baza egalitatii amplitudinilor fundamentalelor
inductiei magnetice produsa de cele doua tipuri de solenatii :
,si (1.28)
Din egalitatea celor doua fundamentale rezulta curentul de excitatie echivalent :
, cu si (1.31)
(V), unde
( ) (1.33)
Unul dintre primele avantaje ale raportarii curentului de excitatie la stator ( ) il constituie exprimarea
analitica convenabila a tensiunii electromotoare induse ,la mersul in gol E0 :
(V), unde , respectiv :
Pentru dimensionarea infasurarii de excitatie se introduce, ca si in cazul infasurarii indusului, notiunea de panza
(nominala) de curent de excitatie :
(A/m) , cu , (1.36)
a) b)
Fig. 1.8
In ipoteza unei forme semicirculare a zonei frontale a spirei (ipoteza utilizata si pentru infasurarea trifazata a
statorului,unde )se pot gasi relatii de calcul aproximative pentru factorul ,dupa cum urmeaza :
-pentru poli inecati (fig.1.7a): , cu
astfel incat, pentru : (1.34)
-pentru poli aparenti(fig.1.7b) : , cu
unde , si , astfel incat (1.35)
unde s-a aproximat si (respectiv si )
Pirderile Joule, nominale, in infasurarea de excitatie ( ) se pot determina cu relatiile :
(W) (1.36)
respectiv,fluxul termic ( )in zona activa (zona intrefierului ) a infasurarii de excitatie:
(W/m2 ) (1.37)
7.2.3 Sistemul termic (de racire si ventilatie) este o componenta fundamentala oricarui convertor
electromagnetic,cu rolul de a evacua pierderile de putere ( )-transformate in caldura, produse in sistemul
electric(pierderi Joule, PJ) in sistemul magnetic(pierderi in fier PFe )
si in sistemul mecanic (pierderi in lagare, pierderi prin frecari cu aerul,etc.)
Sistemul de racire trebuie sa asigure astfel solicitari termice(fluxuri termice Qt , incalziri ) ale materialelor
active (bobinaj,miez magnetic) in limite admisibile,corespunzatoare clasei de izolatie (indicelui termic) a
masinii,spre ex. Ca cele ilustrate in tab.1.5
Tab.1.5
Cl. de izolatie A E B F H
Temp.ambianta 40 40 40 40 40
Temp.max.adm. 105 120 130 155 180
Incalzire max. 60 70 80 100 125
(bobinaj stator)
Incalzire max. 65 80 90 110 135
(bobinaj excit.)
Ca si in cazul transformatorului sau masinii asincrone,fluxul termic (Qt, W/m2)in diferitele zone ale masinii este
o marime importanta pentru aprecierea solicitarilor termice,avand in vedere relatia directa dintre acesta si
incalzirea , motiv pentru care este considerat un parametru important in dimensionarea
(sinteza)masinilor,in particular in algoritmul Poynting.
Pentru masina sincrona, fluxurile termice reprezentative sunt cele din zona activa(cea mai solicitata termic) a
infasurarii statorice( W/m2),respectiv din zona activa a infasurarii de excitatie (
),marimi proportionale cu sarcina termica sau incarcarea termica(produsul )-notiune larg utilizata in
proiectarea masinilor electrice.
Tab.1.7
Mod de racire Indirect (aer) Indirect (apa) Direct (apa)
( ) 1600.....2000 2000.....3600 6500.....20000
3500.....4500 4500.....7800 14000....44000
In tab.1.7 sunt indicate valorile uzuale ale produsului (A 1J1 ) pentru bobinajul statoric al turbogeneratoarelor in
functie de modul de racire; pe baza acestor valori s-au calculat fluxurile termice (Qt,1) corespunzatoare unei
temperaturi de 75 C ( ( m).
Pentru hidrogeneratoare , in lucrarea [Rad] sunt indicate fluxurile termice admisibile in diferitele zone ale
masinii :
- bobinajul statoric (intrefier) W/m2
- bobinajul statoric (crestaturi) W/m2
- bobinajul de excitatie (neizolat) W/m2
(2)
DATE NOMINALE, PARAMETRI SI CARACTERISTICILE DE FUNCTIONARE
ALE MASINII SINCRONE
Partea I Masina Sincrona Izotropa
Marin MIHALACHE
Universitatea Politehnica Bucuresti
Facultatea de Inginerie Electrica
(extras din lucrarea prezentata la conferinta SME¨2009)
1.INTRODUCERE
Masinile electrice de tip sincron, prin larga lor varietate constructiva –izotrope,anizotrope(cu poli aparenti),cu
magneti permanenti,etc,si functionala-generatoare,motoare,compensatoare,
au reprezentat,si mai reprezinta inca, un deosebit interes,teoretic si practic.
Este insa usor de observat ca in practica curenta, tratarea regimului stationar simetric al masinii sincrone, acolo
unde sunt definite si principalele date nominale,se realizeaza cu precadere in functie de marimile axiale ,
,si nu direct in functie de marimile de faza,ceeace explica absenta schemelor echivalente tipice
transformatoarelor si masinilor asincrone.
Eliminarea acestor inconsecvente si tratarea unitara a acestei problematici(avuta in vedere si de
Prof.I.S.Gheorghiu,[8]),constituie obiectivul de baza al acestei lucrari.
2.REGIMUL DE MOTOR
u1 ie
rw
i1
jx m j
O im M
a) b)
Fig.1
Ca si la masina asincrona(sau transformator),este valabila ecuatia generala a curentilor
(u.r.),corespunzatoare diagramei de fazori,simplificata ( ),din fig.1b (cadranul 1-defazaj
inductiv,cadranul 2- capacitiv)
2.2 Date nominale si de catalog
Datele nominale uzuale ale motorului sincron sunt puterea nominala ( ),turatia nominala ( ) tensiunea
nominala a infasurarii trifazate ( ),factorul de putere nominal (cos )-de regula capacitiv, si randamentul
nominal ( ); la motoarele sincrone cu excitatie electromagnetica se mai indica,uneori,tensiunea nominala de
excitatie ( ) si curentul nominal de excitatie ( ).
Din datele nominale si diagrama de fazori,simplificata,din fig1b, (triunghiul curentilor), in regim nominal (
u.r, u.r, ,)rezulta urmatoarele marimi importante in functionarea motorului:
- curentul de excitatie nominal: = (u.r.) (unde .)
- curentul de magnetizare nominal: , cu ,in regim capacitiv (Atentie!!)
- rectanta de magnetizare nominala (u.r.) (1)
- curentul de mers in gol nominal (corespunzator unghiului intern ) (u.r.)
2.3 Caracteristici electromecanice, la frecventa nominala
La modificarea unghiului intern ( ) se obtin caracteristicile electromecanice ale motorului sincron alimentat
cu tensiune si frecventa nominala, avand in vedere urmatoarele doua regimuri uzuale de functionare: la curent
de excitatie constant ( =const),respectiv la factor de putere constant (cos cos =const.), regim ce
implica reglajul corespunzator al curentului de excitatie .
2.3.1 Caracteristici electromecanice la curent de excitatie constant ( =const)
In functie de factorul de sarcina, adimensional, ,
se obtin caracteristicile electromecanice , , , [2]:
d) Separarea pierderilor
Rezultatele de mai sus permit,cu aproximatiile de mai sus, separarea pierderilor si
si (5)
Conform relatiilor (5), la randament nominal , factor de putere nominal si cuplu maxim impus (date nominale),
separarea pierderilor ( si ) este complet determinata daca se impune factorul ,respectiv
sarcina pentru care se obtine randamentul maxim al motorului
Rezulta insa o particularitate importanta a motorului sincron functionand cu curent de excitatie constant,
respectiv, pentru realizabilitatea (valori pozitive) si echilibrarea pierderilor sunt necesare valori supraunitare
ale factorului ,asa cum rezulta din fig.3, unde s-au reprezentat pierderile ( ), ( ) si
pierderile de ‚referinta” =const., pentru datele nominale: Mm/Mn=2.4 u.r, =0.94 si
=0.9 capacitiv.
0.06
pj1n
0.05
pon
pref
0.04
sumap
0.03
0.02
0.01
-0.01
0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
alfam-(randament maxim)
Fig.3
2.4 Parametri schemei echivalente si caracteristicile de functionare (f1=fn)
Aplicatiile numerice vor avea in vedere datele nominale utilizate mai sus,respectiv, ,
cap.,Mm/Mn =2.4,pentru care rezulta urmatoarele marimi nominale interne : u.r.,
u.r., 0.65 u.r. (10)
1.4
1.2
0.8
ran
0.6 ranc
i1
0.4 i1c
cosfi
0.2 cosfic
0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8
alfa=p1/p1n
Fig.5
Cu acesti parametri se construieste schema echivalenta din fig.1a,(s-a adoptat =0.08 u.r.) iar din rezolvarea
numerica a acesteia se obtin caracteristicile de functionare reprezentate in fig.5;comparativ sunt prezentate si
caracteristicile calculate analitic ,rezultand o buna concordanta a acestora; pentru sarcina nominala
( , ) au rezultat marimile nominale : , =0.914,valori foarte apropiate de datele
nominale impuse.
.BIBLIOGRAFIE
1. Mihalache,M. Masini electrice de curent alternativ,Analiza si Sinteza optimala,MatrixRom,Bucuresti 2014
2. Mihalache,M,Masina Sincrona,Analiza si Sinteza Optimala,MatrixRom,Bucuresti,2009
III. APLICATII ,pentru problema de analiza, cu datele personalizate din tema de proiect
1.2
1.1
0.9
0.8
0.7
%Fig.1
plot(alfa,cos(fi1)) %fig.2, pt alfa =1,cosfi1nx=.....,fata de cosfi1n=...
1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
%Fig.2
plot(alfa,ran) % fig.3, pt alfa =1 ,rannx=....,fata de rann=
1.2
0.8
0.6
0.4
0.2
-0.2
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
%Fig.3
'caracteristici electromecanice,gol-sarcina nominala (recapitulare),fig.4’
plot(alfa,ran,'-',alfa,i1,'+',alfa,cos(fi1),'*')
1.2
0.8
0.6
0.4
0.2
-0.2
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
%Fig.4
plot(tetag,Me,'-',tetag,Mmi,'x',tetag,i1,'+',tetag,cos(fi1),'.')
3
2.5
1.5
0.5
-0.5
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
% Fig.5
grid
end
Obsrvatii
Material grafic esential:
1.Diagrama (triunghiul) curentilor, in planul complex, (vezi datele cosfin, ien)
2. Schema echivalenta cu valorile parametrilor (in u,r)-vezi program calcul
3. Caracteristici electromecanice, gol –nominal, cu evidentierea valorilor nominale
4. Caracteristici unghiulare extinse (teta=0...180),cu evidentierea cuplului maxim si a
marimilor nominale (pt i1=1 u.r)
Obs. Marcati marimile din abscisa si ordonata!