Capitolul 7: MODELE ÎN ELEMENT FINIT ALE TAHOGENERATORULUI DE

CURENT ALTERNATIV CU ROTOR DE TIP CONDUCTOR MASIV

7.1. Introducere

Tahogeneratorul cu rotor de tip conductor masiv care face obiectul de studiu al acestui capitol
este o ma in electric traductoare a c rui m rime de intrare este tura ia de m surat, respectiv
tura ia rotorului s u, iar m rimea de ie ire este tensiunea indus într-una din cele dou înf ur ri
plasate pe stator.
Miezul magnetic din tole al statorului acestui traductor este asem n tor aceluia al unei ma ini
asincrone, Fig. 1. În crest turile statorului se afl dou înf ur ri monofazate de tip repartizat,
ale c ror axe de simetrie sunt decalate una fa de alta la 90 grade electrice, ceea ce înseamn
90 grade geometrice în caz traductoarelor cu 2p = 2 poli, Fig. 1 a), sau 45 grade geometrice în
cazul celor cu 4 poli, Fig. 1 b) etc.
y

O
O x

a) 2p = 2 poli b) 2p = 4 poli

Fig. 1. Tahogenerator cu rotor de tip conductor masiv - sec iune transversal

Una dintre înf ur ri, alimentat cu un curent sinusoidal, îndepline te rolul de înf urare de
excita ie. Ea genereaz câmpul magnetic inductor care este unul heteropolar alternativ. Cea de a
doua este înf urarea de m sur , la bornele c reia se recupereaz semnalul de ie ire al
tahogeneratorului.
Mai multe variante constructive ale rotorului pot fi avute în vedere, anume:
(a) rotor constând dintr-un miez magnetic din tole, f r crest turi, la exteriorul c ruia se afl o
regiune inelar conductoare, nemagnetic din cupru, în care apar curen ii indu i;
(b) rotor constând integral dintr-un miez cilindric masiv, din cupru, conductor i nemagnetic;
(c) rotor constând integral dintr-un miez cilindric masiv, din o el magnetic i conductor;
(d) rotor constând dintr-un miez masiv cilindric din o el magnetic, la exteriorul c ruia se afl
o c ma inelar de grosime relativ redus , din cupru. Curen ii indu i se dezvolt preponderent
în regiunea inelar conductoare, nemagnetic , dar i în miezul masiv din o el;
 În absen a rotorului, fluxul magnetic prin înf urarea de m sur este nul, deoarece axa
acesteia este decalat cu 90 grade electrice fa de axa înf ur rii de m sur .
În prezen a rotorului imobil, fluxul magnetic prin înf urarea de m sur este în continuare
nul, deoarece atât axa câmpului magnetic inductor, cât i axa câmpului de reac ie, datorat
curen ilor indu i sunt decalate cu 90 grade electrice fa de axa înf ur rii de m sur .
Atunci când rotorul este antrenat cu tura ia care face obiectul m sur rii, câmpul magnetic
corespunz tor curen ilor indu i în rotor genereaz în înf urarea de m sur de pe stator o
tensiune indus dependent între altele i de tura ie.
Modelele în element finit ale tahogeneratorului descris mai sus au ca obiective:
- deducerea dependen ei dintre tensiunea de ie ire i tura ia rotorului i compara ia între
alimentarea în curent i în tensiune a înf ur rii de excita ie;
- studiul senzitivit ii caracteristicii tura ie - tensiune a traductorului în raport cu
propriet ilor electromagnetice ale rotorului, cu temperatura i cu m rimea întrefierului;
- studiul r spunsul dinamic al tahogeneratorului atunci când înf urarea de excita ie este
alimentat cu o tensiune continu treapt ;
- studiul linearit ii caracteristicii tura ie - tensiune a tahogeneratorului în condi iile limitei
superioare a domeniului de m surare a tura iei mult sub tura ia de sincronism.

7.2. Cuplajul câmp circuit mi care de rota ie în studiul tahogeneratorului

Deoarece curen ii care str bat cele dou înf ur ri statorice, de excita ie i de m sur , curen i
care reprezint sursa câmpului magnetic în miezurile magnetice i în întrefier, sunt orienta i în
lungul axei traductorului, adic perpendicular pe planul figurii 1 i nu depind de coordonata z
corespunz toare, câmpul electromagnetic are o structur plan-paralel . Aceast proprietate
caracterizeaz un model de câmp 2D plan-paralel în sistemul de coordonate carteziene (x,y)
asociat planului figurii 1. M rimea de stare necunoscut a câmpului electromagnetic - poten ialul
magnetic vector are i ea orientarea coordonatei z, A[0, 0, A(x,y,t)], depinde de coordonatele
spa iale (x, y) i de variabila timp t.
Modelul diferen ial al câmpului electromagnetic cvazista ionar de tip magnetic specific
traductorului, exprimat prin poten ialul magnetic vector A, este reprezentat în referen ialul fix al
statorului de ecua ia:
rot[( rotA] (v x rotA) + ( A/ t) = Js , (7.1)

unde este conductivitatea electric , este reluctivitatea magnetic , iar Js este densitatea de
curent în regiunile surs statorice, respectiv J1(t) în înf urarea de excita ie i J2(t) în
înf urarea de m sur .
Al doilea termen din partea stâng a ecua iei (7.1) reprezint densitatea curen ilor indu i prin
mi care, care este evident nenul în regiunile conductoare în mi care, caracterizate local de
vectorul vitez v. Vectorul vitez v fiind situat în planul (x, y), Fig. 1, vectorul densit ii de
curent (v x rotA) are orientarea coordonatei z.
În cazul în care în determinarea solu iei modelului diferen ial prin metoda pas cu pas în
domeniul timp, se consider modificarea pozi iei rotorului de la un pas de timp la altul în
concordan cu valoarea la acel moment a tura iei, termenul corespunz tor vitezei în ecua ia
(7.1) dispare.
Termenul al treilea din partea stâng a ecua iei de mai sus reprezint densitatea curen ilor
indu i în regiunile conductoare ca urmare a varia iei în timp a câmpului magnetic.
Bobinele de excita ie i de m sur fiind de tip filiform rezult c valorile densit ii J1 a
curentului în crest turile înf ur rii de excita ie, respectiv J2 în crest turile înf ur rii de m sur
sunt invariabile de la un punct la altul. M rimile J1 i J2 sunt apriori necunoscute i depind de
curentul I1 sau tensiunea U1 de alimentare a înf ur rii de excita ie, de impedan a aparatului
indicator al tensiunii de ie ire, de num rul de spire al fiec rei înf ur ri i de toate celelalte
m rimi care caracterizeaz traductorul din punct de vedere geometric i electromagnetic.
Pentru determinarea celor trei necunoscute, A(x, y), J1 i J2, se adaug la ecua ia diferen ial
de mai sus alte dou ecua ii care corespund schemei electrice din figura 2. Aceast schem
con ine dou ochiuri, unul corespunz tor circuitului electric al înf ur rii de excita ie, care
con ine de exemplu sursa de alimentare în curent de valoare dat i1(t) = 2I1sin t a traductorului
i al doilea, circuitului electric al înf ur rii de m sur , în care impedan a aparatului indicator
este dat . Cele patru componente bobine de tip filiform corespund laturilor de ducere i laturilor
de întoarcere ale celor dou înf ur ri, pentru care se precizeaz num rul de spire, rezistivitatea
conductorului i factorul de umplere.

Fig. 2. Modelul de circuit al tahogeneratorului

Modelele în element finit ale tahogeneratorului prezentate în continuare sunt de tipul cuplaj
câmp electromagnetic cvazista ionar de tip magnetic mi care de rota ie - circuit. În condi ii de
tura ie dat a rotorului i alimentare în curent a excita iei (I1, date), modelele ofer
necunoscuta A(x,y,t), pe baza c reia se ob in câmpul induc iei magnetice B = rotA, câmpul
densit ii curen ilor indu i în rotor, apoi necunoscutele J1 i J2 , respectiv valorile tensiunii U1 la
bornele sursei alimentare a înf ur rii de excita ie i tensiunii Ue la bornele înf ur rii de
m sur .

7.3. Definirea domeniului de calcul al câmpului electromagnetic. Re eaua de elemente

finite. Propriet i fizice, condi ii pe frontier

Domeniul de calcul al structurii 2D a câmpului electromagnetic, Fig. 3, con ine urm toarele
regiuni cu propriet i fizice distincte:
- MIEZ_STATOR, regiune magnetic neliniar , neconductoare;
- MIEZ_ROTOR, regiune magnetic neliniar i neconductoare în varianta (a), nemagnetic i
conductoare în varianta (b), magnetic neliniar i conductoare în variantele (c) i (d);
- PAHAR, regiune nemagnetic i conductoare în variantele (a) i (d). În variantele (b) i (c)
propriet ile fizice ale acestei regiuni sunt acelea i cu ale regiunii MIEZ_ROTOR;
- BOB_A, BOB_X, BOB_B, BOB_Y, regiuni neconductoare i nemagnetice, care
caracterizeaz laturile de ducere i de întoarce ale celor dou înf ur ri ale traductorului,
înf urarea de excita ie A-X i înf urarea de m sur B-Y. Densitatea de curent în aceste regiuni
este J1 , - J1 , J2 , - J2 . Bobinele fiind din conductor filiform, curen ii indu i în aceste regiuni
sunt nuli, motiv pentru care modelul de material care se asociaz acestor regiuni este unul
neconductor;
- PENE, regiune nemagnetic i neconductoare, care regrupeaz penele de consolidare a
bobinelor din crest turile statorului;
- INTREFIER, regiune nemagnetic i neconductoare, care face separa ia dintre stator i
rotor.
 BOB_B BOB_A
MIEZ_STATOR

MIEZ_ROTOR

PENE

BOB_Y

BOB_X PAHAR
INTREFIER

Fig. 3. Regiunile domeniului de calcul

Re eaua de divizare în elemente finite a domeniului de calcul, Fig. 4, trebuie s fie astfel
configurat încât la orice pas de timp aproxima ia câmpului oferit de solu ia numeric s fie cât
mai bun . Pentru ca ideea aceasta, cunoscut sub denumirea de corelare a mesh-ului cu fizica
problemei, s fie bine în eleas , este prezentat în figura 5 harta densit ii curentului indus în
rotor pentru dou momente de timp foarte diferite.

a) b) zoom

Fig. 4. Re eaua de elemente finite a domeniului de calcul

Se observ c la primul pas de timp, Fig. 5 a), valori semnificative ale densit ii de curent
corespund primelor dou straturi de elemente de form rectangular la suprafa a rotorului, în
timp ce în finalul studiului, Fig. 5 b), valori semnificative ale densit ii de curent corespund unei
zone cu o grosime mult mai mare.

A/mm2 A/mm2

a) primul pas de timp b) ultimul pas de timp

Fig. 5. Harta densit ii curen ilor indu i în rotorul din o el masiv - varianta (c)
(tura ia n = 1000 rpm)

Rezultatele prezentate mai jos corespund urm toarelor dimensiuni geometrice:

- diametrul interior al rotorului, 30 mm;
- diametrul exterior al miezului magnetic al rotorului, 52 mm;
- diametrul exterior al rotorului, 55 mm;
- grosimea regiunii inelare PAHAR în variantele (a) i (d), 1,5 mm;
- diametrul interior al statorului, 56 mm;
- diametrul exterior al statorului, 105 mm.
Profunzimea în raport cu care se calculeaz m rimile globale este 50 mm.
Curba de magnetizare a tolelor este caracterizat prin induc ia la satura ie Bs = 2 T i
permeabilitatea magnetic relativ 5000. O elul are induc ia la satura ie 1,9 T , permeabilitatea
ini ial 1900 i rezistivitatea 0,15 m. Toate celelalte regiuni ale domeniului de calcul au
permeabilitatea magnetic relativ 1.
Cuprul are cu rezistivitatea 0,02 m.
Regiunile BOB_A, BOB_X, BOB_B, BOB_Y sunt caracterizate fiecare de un num r de 1998
conductoare din cupru. Factorul de umplere al crest turilor este 0,7.
Înf urarea de excita ie este alimentat fie de la o surs de curent sinusoidal, fie de la o surs
de tensiune sinusoidal , fie de la surs de curent continuu.
Rezistorul care simuleaz voltmetrul de ie ire are rezisten a 1 M .
Variabila de stare poten ial magnetic vector este nul pe cele dou frontiere ale domeniului de
calcul, care sunt cercurile exterior al statorului i interior al rotorului.

7.4. Modele în element finit pentru studiul variantei (a) de rotor

În varianta de rotor (a) miezul magnetic rotoric este realizat din tole ca i miezul magnetic
statoric. Înf urarea de excita ie a tahogeneratorului este alimentat în curent alternativ cu
varia ie armonic în timp. Ambele miezuri magnetice sunt regiuni neconductoare, adic regiuni
în care nu pot exista curen i indu i, rolul lor fiind exclusiv de a ghida câmpul magnetic.
Regiunea inelar din cupru la exteriorul miezului rotoric este aceea în care apar curen i indu i.

7.4.1. Modelul câmpului magnetic inductor. Acest model numeric se consider rotorul
imobil. Pentru a determina câmpul magnetic inductor, produs exclusiv de înf urarea de
excita ie, alimentat în curent la 50 Hz, se asociaz regiunii PAHAR acelea i propriet i ca i
întrefierului. Prin urmare, zona nemagnetic i neconductoare prin care câmpul magnetic se
închide între stator i rotor are grosimea egal cu suma dintre grosimea întrefierului fizic i
grosimea regiunii PAHAR.
Solu ia acestui model, care corespunde regimului de câmp electromagnetic cvazista ionar de
tip magnetic cu varia ie armonic în timp, este una în domeniul frecven , adic face apel la
reprezentarea m rimilor în complex.
Structura câmpului magnetic este aceea din figura 6, iar varia ia componentei radiale a
câmpului magnetic inductor în lungul cercului mediu al întrefierului este reprezentat în figura 7.
Originea abscisei în figura 7 se afl pe axa Ox, Fig.1.

Fig. 6. Liniile i harta câmpului magnetic inductor

Br [mT]

l [mm]

Fig. 7. Varia ia induc iei magnetice a câmpului inductor în lungul întrefierului

7.4.2. Modelul câmpului magnetic pentru rotor imobil. În acest model se asociaz regiunii
PAHAR materialul cupru, iar rotorul este imobil. Curen ii indu i în regiunea conductoare
PAHAR sunt exclusiv rezultatul varia iei în timp a câmpului magnetic, nu i al rota iei rotorului.
Câmpul magnetic creat în acest caz de curentul ce str bate înf urarea de excita ie i de curentul
indus în regiunea PAHAR, Fig. 8, are o structur complet diferit de aceea a câmpului magnetic
inductor. Prin urmare, reac ia curen ilor indu i este foarte puternic .

Fig. 8. Liniile i harta câmpului magnetic în condi ii de rotor imobil

Varia ia în lungul întrefierului a componentei radiale a câmpului magnetic pentru modelul

rotor imobil, Fig. 9, este complet diferit de aceea a câmpului inductor, Fig. 7.

Br [mT]

l [mm]

Fig. 9. Varia ia induc iei magnetice în lungul întrefierului rotor imobil

Prin postprocesarea rezultatelor modelelor 7.4.1 i 7.4.2, se verific valoarea nul a tensiunii
de ie ire a tahogeneratorului.

7.4.3. Modelul în element finit destinat determin rii caracteristicii tensiune - tura ie a
tahogeneratorului alimentat în curent. Atunci ând tura ia a rotorului este diferit de zero,
determinarea solu iei câmpului electromagnetic cvazista ionar de tip magnetic face apel la
metoda pas cu pas în domeniul timp. O astfel de solu ie este impus de faptul c în acest caz
sursa câmpului magnetic este reprezentat atât de curen ii din stator, variabili în timp, cât i de
curen ii indu i, apriori necunoscu i i dependen i de pozi ia rotorului, la rândul s u variabil în
timp.
Solu ia modelului pentru determinarea caracteristicii tensiune de ie ire tura ie combin
metoda elementului finit pentru determinarea varia iei spa iale a câmpului i metoda pas cu pas
în domeniul timp pentru determinarea varia iei în timp a acestuia.
Se consider condi ia ini ial de câmp nul la momentul de timp i se determin la primul pas
de timp t = t structura câmpului electromagnetic în domeniul de calcul dat exclusiv de
înf urarile statorice. Se evalueaz apoi curen ii indu i corespunz tori acestui câmp, datora i atât
deplas rii rotorului cât i varia iei în timp a câmpului magnetic. La al doilea pas de timp, t = 2 t
i la urm torii, câmpul electromagnetic se determin pe baza ambelor surse, curen ii statorici i
curen ii indu i calcula i la pasul de timp anterior. Pozi ia relativ a rotorului fa de indus se
modific de la un pas de timp la altul cu un unghi care este produsul dintre viteza unghiular i
pasul de timp. Se consider c regimul de câmp electromagnetic tranzitoriu s-a încheiat,
respectiv c s-a ob inut solu ia de regim permanent pentru rotor în mi care cu tura ia n dat ,
atunci când structura spa ial a câmpului electromagnetic în referen ialul stator la doi pa i de
timp succesivi este practic neschimbat .
Dup un num r de încerc ri prealabile au fost stabilite pentru alimentare la f = 50 Hz valorile
pasului de timp t = 1 ms, ceea ce corespunde la 20 de pa i pentru o perioad T = 1/f = 0,020 s i
limita studiului tranzitoriu tf = 0,2 s, ceea ce înseamn 200 de pa i de calcul al câmpului
electromagnetic.
Caracteristica tensiune - tura ie a tahogeneratorului cu 2p = 2 poli, alimentat în curent,
I1 =100 mA, f = 50 Hz, respectiv dependen a valorii efective a tensiunii de ie ire Ue de tura ia n
a rotorului, Fig. 10, eviden iaz pe de o parte neliniaritatea acestui traductor, pe de alta existen a
a dou zone, una în care sensibilitatea s = dUe/dn are valori pozitive i alta caracterizat prin
valori negative. Separa ia dintre cele dou zone corespunde practic tura iei de sincronism
ns = 60f/p = 3000 rpm.
Varia ia tensiunii sursei de alimentare în func ie de tura ie este prezentat în figura 11.

60 60

50 50

40
Output voltage [V]

40
Input voltage [V]

30 30

20 20

10 10

0 0
0 1000 2000 3000 4000 5000 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500 5000
Rotor speed [rpm] Rotor speed [rpm]

Fig.10. Caracteristica tensiune tura ie Fig. 11. Tensiunea de alimentare a înf ur rii
a tahogeneratorului de excita ie

H r ile induc iei magnetice, Fig. 12, pentru tura iile 1000 rpm, 3000 rpm i 5000 rpm,
corespund momentului de timp t = 0,195 s din finalul studiului, pentru care curentul de excita ie
are valoarea instantanee maxim . Se observ c atunci când tura ia este egal cu valoarea de
sincronism, ns = 3000 rpm, induc ia magnetic are o valoare sensibil mai mare, iar densitatea
curen ilor indu i în rotor este mai mic .
 B[T]

a) n = 1000 rpm

B[T]

b) n = 3000 rpm

B[T]

c) n = 5000 rpm

Fig. 12. Harta induc iei magnetice

 7.4.4. Studiul tahogeneratorului alimentat în tensiune. Modelul destinat acestui studiu
consider circuitul din figura 2, în care sursa de curent se înlocuie te cu o surs de tensiune cu
valoarea efectiv U1 = 100 V i frecven a f = 50 Hz.
Prin compara ie cu varianta cu alimentare în curent, se observ ca domeniul de m sur a
tura iei este mai mare, pân la 4500 rpm, Fig. 13, iar sensibilitatea tahogeneratorului - derivata
curbei tensiune - tura ie este mai pu in dependent de valoarea tura iei.

160 300

140
250
120

Rotor induced power [W]

Output voltage [V]

200
100

80 150

60
100
40
50
20

0 0
0 1000 2000 3000 4000 5000 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500 5000
Rotor speed [rpm] Rotor speed [rpm]

Fig. 13. Dependen a tensiune - tura ie Fig. 14. Pierderile Joule în rotor
la alimentare în tensiune la alimentare în tensiune

Pierderile Joule corespunz toare curen ilor indu i în rotor, Fig. 14, sunt mai mici de 40 W
pentru valori ale tura iei sub 3700 rpm. Peste aceast valoare cre terea puternic a pierderilor cu
tura ia poate fi aceea care limiteaz superior domeniul de m sur al tahogeneratorului.
O constatare interesant oferit de varia ia puterii debitat de sursa conectat la înf urarea de
excita ie a tahogeneratorului, Fig. 15, este aceea c traductorul are comportament de receptor
pentru valori ale tura iei sub tura ia de sincronism, dup care genereaz putere aparent .

60

40
Supplied power [VA]

20

-20

-40

-60
500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500 5000
Rotor speed [rpm]

Fig. 15. Puterea electric debitat de sursa de alimentare a excita iei

Liniile câmpului magnetic inductor, Fig, 16 a), eviden iaz a structur heteropolar cu doi
poli, axa acestui câmp fiind rotit cu 135 grade fa de orizontal . Atunci când tura ia de m surat
este sub valoarea de sincronism axa câmpului magnetic total este rotit în sens invers
trigonometric, Fig. 16 b), iar când tura ia este peste valoarea de sincronism axa câmpului
magnetic este rotit în sens trigonometric, Fig. 16 d) în raport cu axa câmpului magnetic
inductor. Pentru tura ia de sincronism, Fig. 16 c) structura câmpului magnetic nu este identic cu
aceea a câmpului inductor, datorit curen ilor indu i în rotor.

a) câmpul inductor b) n = 1000 rpm

c) n = ns = 3000 rpm d) n = 5000 rpm

Fig. 16. Liniile câmpului magnetic

Harta curen ilor indu i în regiunea PAHAR a rotorului i varia ia densit ii acestora în
direc ie azimutal eviden iaz efectul crest rii miezului statoric. Acest efect este puternic la 1000
rpm, Fig. 17, sau la 3000 rpm, Fig. 18, dar devine neglijabil la 5000 rpm, Fig. 19.
 Fig. 17. Densitatea curen ilor indu i la n = 1000 rpm

Fig. 18. Densitatea curen ilor indu i la n = 3000 rpm

Fig. 19. Densitatea curen ilor indu i la n = 5000 rpm

 Influen a grosimii regiunii PAHAR. Rezultatele din tabelul urm tor, care corespund tura iei
3000 rpm, arat c odat cu descre terea grosimii regiunii din cupru care acoper miezul
magnetic rotoric din tole curentul absorbit de înf urarea de excita ie scade, pierderile Joule în
rotor PJ se reduc, iar puterea absorbit de la surs Pex scade, în condi iile în care tensiunea de
ie ire Ue r mâne practic neschimbat .

Grosime PAHAR [mm] 1,5 1,0 0,5

Ue[V] 89,48 90,84 91,16
I1[mA] 177,7 137,2 95,28
PJ[W] 2,35 2,11 1,97
Pex[W] 3,50 2,56 1,78

Influen a temperaturii. Atunci când temperatura rotorului cre te de la 42 C la 100 C sau

la 150 C, rezistivitatea cuprului cre te cu 20 %, respectiv cu 36.5 %. Tabelul urm tor arat c
tensiunea de ie ire este foarte pu in influen at de cre terea temperaturii, cu 0.75 %, respectiv
1.39 %.

Temperatura [ C] 42 100 150

Rezistivitatea [ m] 0.0200 0,0240 0,0273
Ue[V] 89,48 88,81 88,24

7.4.5. Modelul în element finit destinat studiului r spunsului dinamic al

tahogeneratorului. Varia ia în timp a tensiunii de ie ire a tahogeneratorului atunci când se
aplic înf ur rii de excita ie o treapt de tensiune continu de 10 V, pentru tura ia 100 rpm,
Fig. 20, respectiv 3000 rpm, Fig. 21, arat c o durat de timp de 0,8 s în primul caz, respectiv de
0,08 secunde în cel de-al doilea caz, este suficient pentru atingerea regimului stabilizat în urma
unei varia ii bru te a oric rei m rimi care influen eaz semnalul de ie ire al traductorului.

uet [V]

t [ms]

Fig. 20. R spunsul tahogeneratorului la excita ie treapt de tensiune continu , n = 100 rpm
 uet[V]

t [ms]

Fig.
21. R spunsul tahogeneratorului la excita ie treapt de tensiune continu , n = 3000 rpm

7.5. Studiul comparativ pentru diferite rotoare de tip conductor masiv

În aceast sec iune se compar rezultate ob inute pentru trei variante diferite de rotor, rotor
omogen din cupru (b), rotor omogen din o el magnetic masiv (c) i rotor neomogen cupru - o el,
cu miez din o el magnetic masiv înconjurat de o c ma inelar din cupru. Întrefierul mecanic
are valoarea 0,5 mm în toate variantele, iar înf urarea de excita ie este alimentat în tensiune
sinusoidal 10 V, 50 Hz.
7.5.1. Câmpul magnetic i curen ii indu i. H r ile câmpului magnetic în rotor, Fig. 22, 23,
24, pentru tura ia n = 1000 rpm, reflect comportamentul diferit al celor trei rotoare de tip
conductor masiv. Valoarea ridicat a permeabilit ii magnetice face ca câmpul electromagnetic
s p trund foarte pu in în rotorul din o el magnetic, Fig. 23, sau în miezul din o el al rotorului
cupru - o el, Fig. 24 a) în compara ie cu rotorul din cupru, Fig. 22. Valoarea maxim a induc iei
magnetice este doar 23,3 mT în varianta rotor din cupru, fa de 454,4 mT în cazul rotorului din
o el sau de 360,2 mT în cazul rotorului cupru - o el.

Fig. 22. Induc ia magnetic în rotorul din cupru

 T

Fig. 23. Induc ia magnetic în rotorul din o el

a) întreg rotorul

b) c ma a din cupru

Fig. 24. Induc ia magnetic în rotorul din cupru - o el

P trunderea curen ilor indu i este important în varianta rotor din cupru, Fig. 25, i foarte
redus , în varianta rotor din o el, Fig. 26. Valorile maxime ale densit ii de curent sunt,
2,054 A/mm2 în primul caz, respectiv 0,505 A/mm2 în cel de-al doilea. Valoarea mai mare,
2,718 A/mm2, în cazul variantei cupru - o el, Fig. 27, fa de varianta din cupru este determinat
de prezen a miezului magnetic.

A /m m 2

Fig. 25. Densitatea curen ilor indu i în rotorul din cupru

A/mm2

Fig. 26. Densitatea curen ilor indu i în rotorul din o el

A/mm2

Fig. 27. Densitatea curen ilor indu i în rotorul din cupru - o el

7.5.2. Caracteristica tensiune - tura ie. Compara ia caracteristicilor tensiune de ie ire -

tura ie din figura 28 reflect urm toarele avantaje ale variantei cupru - o el: limita superioar a
domeniului de m sur a tura iei, 4700 rpm, este mai mare decât în celelalte dou variante,
nelinearitatea caracteristicii este mai redus i sensibilitatea tahogeneratorului este mai mare.
Fa de 3,7 V în varianta cupru i 5,0 V în varianta din o el, valoarea maxim a tensiunii de
ie ire este de 14,0 V în cazul variantei cupru - o el.
4

3.5

3
Output voltage [V]

2.5

1.5

0.5

0
0 1000 2000 3000 4000 5000
Rotor speed [rpm]
a) cupru
6

5
Output voltage [V]

0
0 1000 2000 3000 4000 5000
Rotor speed [rpm]
b) o el
15

12
Output voltage [V]

0
0 1000 2000 3000 4000 5000
Rotor speed [rpm] c) cupru - o el

Fig. 28. Caracteristica tensiune de ie ire - tura ie a tahogeneratorului

 7.5.3. Analiza unor m rimi globale. M rimile globale din tabelele urm toare sunt curentul I1
absorbit de înf urarea de excita ie, pierderile Joule în rotor PJ i puterea aparent S. În raport cu
criteriul unor valori cât mai mici ale acestor m rimi, rezultatele arat c varianta rotor din o el
magnetic este cea mai avantajoas .

Tahogenerator cu rotor din cupru

n [rpm] 500 1000 2000 2500 2900 3000 3400
I1 [mA] 112.8 111.7 103.9 97.6 97.6 99.0 112.65
PJ[mW] 265.3 271.0 245.0 201.8 185.2 190.9 271.74
S[mVA] 1119 1101 1028 968 964 978 1116.5

Tahogenerator cu rotor din o el magnetic

n [rpm] 500 1000 2000 2500 2900 3000
I1 [mA] 5.84 5.74 5.37 4.97 4.38 4.17
PJ[mW] 24.5 23.73 20.04 16.7 12.9 12.4
S[mVA] 29.9 28.49 25.01 21 14.69 10.36

Tahogenerator cu rotor cupru - o el magnetic

n [rpm] 500 1000 2000 2500 2900 3000 3500 4000 4700
I1 [mA] 54.27 52.03 39.16 27.33 18.46 17.68 37.87 71.32 118.69
PJ[mW] 359.8 333.46 192.62 86.54 29.58 27.82 167.96 655.4 1856.5
S[mVA] 510 486 360.5 231.79 85.31 39.7 376.06 708.5 1183.5

Optimul grosimii c m ii din cupru în varianta cupru-o el. Varianta de rotor cupru - o el
magnetic are în raport cu celelalte avantajul unei valori crescute a limitei superioare a
domeniului de m sur a tura iei. Acesta este un motiv de a investiga influen a grosimii c m ii
din cupru a rotorului asupra performan elor, tiut fiind ca atunci când aceasta tinde c tre zero
rezult varianta cu rotor din o el, cu avantajele precizate mai sus, iar când grosimea cre te,
întrefierul magnetic al traductorului cre te, iar prezen a miezului magnetic din o el devine din ce
în ce mai pu in important .
Rezultatele din tabelul urm tor reflect existen a unui optim al grosimii c m ii din cupru în
raport cu m rimea tensiunii de ie ire. Maximul acestei tensiuni corespunde la o valoare a
grosimii de aproximativ 0,5 mm. Alegerea grosimii c m ii din cupru în contextul concep iei
optimale trebuie s in cont de acest rezultat i de faptul c curentul de excita ie, pierderile
Joule în rotor i puterea aparent cresc odat cu cre terea grosimii.

Influen a grosimii c m ii de cupru (n = 1000 rpm)

Grosime [mm] 0.0 0.2 0.5 1.0 1.5 2.0
Ue [V] 1.017 2.389 2.542 2.407 2.223 2.056
I1 [mA] 5.74 12.94 23.9 39.52 52.03 62.24
PJ[mW] 23.73 95.84 179.01 275.37 333.46 367.55
S[mVA] 28.49 128.24 236.31 394.54 540.85 617.3

7.6. Tahogenerator de r spuns tranzitoriu cu rotor din o el masiv

Atunci când tensiunea continu de 100 V este aplicat la bornele înf ur rii de exccita ie, iar
rotorul în varianta o el magnetic are tura ia 1000 rpm, tensiunea de ie ire a tahogeneratorului are
varia ia în timp din figura 29.
 Ue [V]

tm

Uem
t [ms]
Fig. 29. Varia ia instanee a tensiunii de ie ire pentru treapt de tensiune continu la bornele
excita iei

Valorile coordonatelor (tm , Uem), Fig. 29, ale punctului de maxim al valorii instantanee a
tensiunii de ie ire pentru diverse valori ale tura iei sunt prezentate în tabelul urm tor.

n tm Uem
[rpm] [ms] [V]
100 46.651 -15.608
200 45.94 -26.704
300 44.99 -35.942
400 42.55 -44.469
500 41.28 -52.907
600 40.07 -59.119
800 34.81 -69.587
1000 32.04 -75.571
1200 28.63 -82.544
1500 24.66 -87.651
2000 19.76 -94.288
3000 14.54 -101.49
4000 11.55 -105.22
5000 9.81 -107.50

Func ionarea unui tahogenerator de r spuns tranzitoriu este bazat pe dependen a Uem(n),
Fig. 30, a maximului instantaneu al r spunsului tranzitoriu în func ie de tura ie atunci când se
aplic excita iei o treapt de tensiune continu . Alimentarea i utilizarea unui astfel de traductor
nu mai este una de tip continuu, ceea ce poate reprezenta un avantaj în anumite aplica ii.
 0

-20

-40

Uem [V]
-60

-80

-100

-120
0 1000 2000 3000 4000 5000
n [rpm]

Fig. 33. Dependen a de tura ie a maximului instantaneu al r spunsului tranzitoriu

7.7. Tahogenerator cu rotor conductor masiv cu caracteristic liniar

Dac valoarea tura iei de sincronism ns = 60f/p este mult mai mare decât limita superioar a
domeniului de m sur a tura iei, curbele din figura 28 sugereaz posibilitatea de a ob ine o
caracteristic tensiune de ie ire - tura ie suficient de liniar . Pentru a valida din punct de vedere
cantitativ aceast idee, se consider c înf urarea de excita ie a tahogeneratorului cu rotor masiv
din o el magnetic este alimentat la 400 Hz, ceea ce înseamn o tura ie de sincronism de 24000
rpm. Limita superioar a domeniului de m sur a tura iei se consider 1000 rpm.
Pe baza rezultatelor simul rilor din tabelul urm tor, se calculeaz cea mai bun aproxima ie
de form liniar a tensiunii de ie ire. Aceasta are expresia Ue = 2,1143 10-4n. Diferen a dintre
rezultatele simul rilor i acelea oferite de aceast dependen liniar este sub 0,5 %.

Dependen a tensiune de ie ire - tura ie pentru alimentare la 400 Hz

n [rpm] 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
Ue [mV] 42,4 63,2 84,9 105,7 126,7 148,6 168,6 190,4 211,3
This document was created with Win2PDF available at http://www.win2pdf.com.
The unregistered version of Win2PDF is for evaluation or non-commercial use only.
This page will not be added after purchasing Win2PDF.