2A

TRAIIUCTOARE BE TIIRATIE

1. Introducere
in funqie de precizia doritS, pentru

mlsurarea vitezei unghiulare (turapei) pe cale

electric[, existd o mare diversitate de mijloace. Tahomefiul cornplet sau sisternul de m[surd

turaf,ei include traductorul de nrralie, circuitele auxiliare gi instrumentul de ieqire. Partea de

traductor se compune dinr-un element sau mai multe, montatg ata$ate sau incluse in dispozitivul
a cirui migcare de rotafe se mEsoarE Ei un elernent sau elemente situate in imediata apropiere a

dispozitivului in miqcarea de rota{ie.

Funqtia de traductor are

---\
-\,-

elemente

la bad modificarea transferului de energie intre

aceste

in funqtie de turafie. Circuitele auxiliare constau din surse de excitalie, amplificatoare,

demodulatoare, numdr6toare, convertoare etc.

Traducloarele de turalie se elesificE in traductoare analogice pi digitate. Traductoarele

de tura,tie analogice convertesc

turafa intr-un semnal electric a clrui qnolitudine este dependentd

(in cele mai multe caani liniar) de valoarea acesteia Traductoarele digitale de turafie convertesc

int-un semnal electric a sdnri frecvenlE, perioadi sau intervalul de timp intre doud
impulsuri succesive este dependenti de trrale.

turatra

2.

Traductoare analogice electrodinamice de tura{ie

Se bazeazd pe

principiul inducerii unei t.e.rn. intr-un conductor care se deplaseazi intr-

un c6mp magnetic. Tahogeneratoarele (sau generatoare tahometrice) se constr$iesc

pentru

tensiune continud gi pentru tensiune alternativ[.

\-z

2.1. TahogenqatoruI

de c.c-

Tahogeneratorul este

o micromaginE de c.c. cu colector; al cdrui indus

este

rotit

de

arborele pentru care se mlsoari viteza unghiular[. Excitalia maginii se realizeazl cu ajutorul
unor magneli permanenli care farmeazi inductoare c$ una sau rnai rnulte perechi de poli. Fluxul
magnetic in intrefier fiind constant, t.e.m. ce se culege la perii (5-30 V) este propo4ionald cu
nrralia indusului. Aceasti propoqtionalitate se pSstreazE gi pentru sarcini retrativ rnari eonectate la

periile maginii. Turafa este indicat[ de un voltmefir,u ce se conesteazE Ia tahogenerator prin

intermediul unor rezistente care stabilegte gi domeniul de misurare. Polaritatea tensiunii furnizate

SENZORI $r TRAr]UCTOARE

Traductoare de turatie

depinde de sensul de rotafie al maqinii, acesta put5nd

fi determinat fbri

scheme adi.tionale.

Erorile de bazd ale tahogeneratorului de c.c. zunt generate de varialia temperaturii.

Aceasta anlreneazi, modificarea fluxului magnefirlui pernranent gi a rezistenlei indusului.
Varialia rezistenlei poate

fi neglijati daci pentru misurare sunt utilizate voltmetre

cu rezistenta

internl mare.

2.2. Talngeneratoare

de

c.u

Sunt cunoscute urmdtoarele tipuri de tahogeneratoare de c.a-: tahogeneratorul sincron

mono pi trifazat gi tahogeneratorul cu rotorul

?n f,armE

depatrm.

Tahogeneratorul sincron monofazat are inftqurarea pe stator, iar rotorul format dintr-un

magnet permanent cu mai mulf; poli este cuplat pe axul Ia care se mEsoar[ turaSa. Rotorul
produce in intrefierul maginii un cflmp magnetic invirtitor care induce in inftgurarea de pe stator
o t.e.m. a

c[rui valoare

este:

E*:K"Q7Fffi

(r)

- o constanti constructiv[ depinzind de parametrii infEguririi inOusrtui; p - numdrul

perechilor de poli; n - frxalraarborelui; @s - fluxul magnetic al intrefierului maqinii. Prin urrnare

unde: K

atit amplitudineaEs, c6t gi frecvenla

-f:np

te.m. induse este independentE de hrrafia arborelui.

Cdderea de tensiune la bornele tahogeneratorului in sarcini depinde de nrrat'a mdsurati,

caracteristica sa de transfer U(n) este neliniar[. Reducrm aeestei neliniaritSli se poate realiz4
prin utilizarea unui instrument de m5zur6 cu rezistenpi de infare marg regimul tahogeneratorulul

febuind s[ difere

cit

mai putin de cel de gol. Drept indicator de iegire poate

fi

folosit

frecvenlmetrul deoarece frewenta tensiunii generate este dependenti nurnai de fu1atie, erorile
datorate temperaturii sau invariabilifitii parametrilor circuitului magnetic sunt neglijabile.
Uout

tvl

Ru:10

50

kf,

R"-2 kO

40

Ru:0.5

kfl

30
2A

n frot/min]

10

1000 2000 3000

Fig. I Dependenp neliniaritafii caracteristicii U(n) de sarcin6

sEr\IzoRr $r rRAr}ucroARE

Traductsare de turatie

7_4
Neav0nd perii colectoare, tahogeneratoarele de c.a. lucreazi la viteze mai mari (pina la
5000 rot/min)

falI

de maginile de c.c. care ss oprsc la 2000 rotlmin, tensiunea de iepire avind

valori de zeer gi zute de V cu liniaritate $.4+4j%.

Stnrcurra unor astfel de traductoare este data in fig.2.

k
tnA

-l

RRM

Fig. 2 Conversia frecvelrlei unui tahogenerator tn tensiune continui proporgionali cu tualiLa

Tensiunea alternativ[ oblinuti la ieqirea unui tahogenerator este convertiti in frecven!f,

?\

cu ajutorul unui limitator sau multivibratorn dupE care fie este redresati, integrat6 qi fihatn,
obf;nindu-se o tensiune continu[ unipotrar6 propo4ionalE cu turafi4 fie filtatE pi discriminat5,
obfintndu-se un semnal continuu bipolar propo4ional cu turaSa el.clrei semn este dependent de
sensul de rotat'e.

De asemenea tahogeneratoarele de c"a. sunt frecvent utilizate ?n rnEsurarea diferenlei de

turalie a doi arbori in miqcare de rotalie.

in

acest caz se utrlizeerzL

doui tahogemeratoare (fig. 3) a c6ror iegiri sunt cuplate intr-o

punte diferenlial5. Tensiunea ce se culege pe rezistenla R este dependenti de diferenta turafiilor

celor doui elemente in miqcarea de rotalie.

f-o]'

'_:l

tl:f(nr-nz)

Fig. 3. Mesurarea diferenlei de tura{ie

SENZORT$IWTOARE
Tahogeneratorul

Traductoare de turatie

cu rotorul in formi de pahar

a"re

o construclie asem6n[toare

servomotorului cu rotorul in pahar. Funqtionarea acesfuia se bazeaz[ pe apari$a unei t.e.m. in

inflgurarea de ieqire ce are fiecvenla constantS, dar este rno&rlati de viteza de rotat'e n a

- -

paharului, fap de infEgurarea statoric[ fix5.

2.3. Tahomehwl ea euren;i

turtbwrt

Acesta consti dintr-un magnet permanent multipolar

clrui

tura1ie se m[soar[ cu ajutorul unei cuple

(1I

pus ?n miqcare de arborele a

flexibile (2) qi ale cirui linii de c6mp intersect6nd

un disc sau un pahat rnetalic din cupru sau din alurniniu (3! induc tensitrni propoltionale cu
turatia (Fig. a). Interac,tiunea dintre curenli turbionari provocali de aceste tensiuni gi cdmpul
magnetic permanen! erenz5,un cuplu detorsitrni proprfional cu hlralia:
Iuf t:Kt@zrc

(2)

unde:

- constanta dat[ de dimensiunile sisternului, de rezistivitatea discului gi numirul de

poli ai magnetului permanentl
_,

K7

fluxul magnetic al unui pol;

- turalia care $e misoar[.

Cuplul activ M, este echivalat de un cuplu rezistent mecanic Mz datde un resort spiral

$)

Mz:Kza

(3)

Devialia acului indicator de pe cadranul (6) este proporfional[ cu turafia, oblin6ndu-se

Fig. 4. Tahometru cu curenfi turbionari

la echilibrul celor doui

cuplunMt:M1

n-K&

(4)

SENZORI $I TRADUCTOARE

Traductoare de turatie

zz
zEC^C

'=

(5)

a.*#coso)^t

unde:

U-

tensiunea generati

in V;

- parametrul de excitalie in V;

Co:(C,,*'+g*)/2;

C:(C.*C^,,)/2;

r* - capacitatea maxim[ a traductorului;

Cmin - capacitatea minim[ a traductorului;
C

,^ =(%ohp,
r

timpul in secunde;

frna[iain rot/min;

- rezolu$a, adica num[rul

de capacitili pe o migcare de rotatie.

d)

|GT
q{Td

f
e)

0
Fig. 5 Traductoare capacitive

il

Traductsare de turatie

SENZ ORr $r TRADTJCTOARE

devialia maxim[ a acului indicator fiind

in general de 27Q". Compensarea erorilor datorate

varialiei de temperafi.rrl a rezistivitSlii discului pi a valorii fluxului rnagnetului perrnanent se face

prin introducerea unui $unt termornagndic.
Tahometrele cu curenli turtionari se utilizeazl de obicei pentru m[surarea turaliilor in

domenii cuprinse irh:e 2A gi 10000 ratlmi4 asigur6nd precizii de 0.5-:I.5o/o, &t compensarea
erorilor de temperafi.rr6 gi I 54oA in lipsa compens[rii.

3.

Traductoare de turegie digitale

Fapfi.ll cd montarea traductoarlor analogic de turafie pe magina

cdrei vitezL

cI maqinile de putere mic[ nu pot fi

incdrcate cu mase relativ mari ale roto,rului traductorului" constituie o lirnitare a acestora.
unghiulard se misoarl nu este intotdeauna posibil[ gi

tnliturarea acestor neajunsuri este posibild prin utilizarea traductoarelor cu impulsuri. Precizia
acestora nu este afectufl de parametrii
de indicare. Producerea irnptrlsurilor

inductivg capacitive,

liniei elestrice de leg[arr6 intre punctul de m[s.rrare gi cel

'!,a

rotagi.a

fotoelecfice.

axului seabline prin diferite metode: comutatoare

\

3.1. Trdrtctoare de tura,ie cryotitive:

Cele mai simple traductoare capacitive de turalie (fig. 5) se bazeaz[ pe obfnerea unei

capacit[f, variabile prin salt, propo4ionall cu t]ra$a mboretrui oe se mdsoar[.

Traductorul capacitiv de turalie din fig. 5 este coflrpus dintr-un stator plat alimentat la
tensiunea E gi un rotor

pla! solidar cu axul a cdrui turatie se mbsoar[. Capacitatea intre stator

gi

rotor se modific[ prin salt in func,tie de pozilia rotorului; tensiunea U ce se obf,ne la iegire are
forma de impulsuri a ciror numir este de,pendent de turafie.

O funqionare asem[nltoare o au traductoarele din fig. 5-b,c. Pentru multiplicarea

impulsurilor la iegire

se folosesc sotrqtiile descri$e

in

fig

S-d,e,f.

Circuitele de conversie in tensiune a capacitilii unui traductor capacitiv pot fi:

- de c.c., ce pre$lpune excitare traductonrlui cu ajutonrl unui generator electrostatic;

- de c.a., ce necesiti mlsurarea unei impeda4e variebitre ?n circuite oscilante ce includ

cap acfi area variab

iI

traductorului.

in cazul excitlrii in c.c. de la un genmator elec*ostatic tensiunea ce se ob$ne la iegirea

traductorului (fig. 6.a) va avea valoarea:

\-

SEhIZORI $I TRADUCTOARE

Traductoare de turatie

L3

Dac[ sursa de excitalie este de c.c., atunci valoarea tensiunii este:

u=

unde:

.I-

(7)

curentul de excitapie;

Nt,Nz

'^

T** Ip"@,sino.t

numIrul de spire al bobinelor de excitagie gi de ieqire;

=?AnP,
60

- numIrul
n- turaya;

[rad/sec];

de

di4i al rotorului (rezolufla);

/- lungimea liniei de flux;

F* - penneabilitatea magneticd
a - m[rimea intrefierului.

a materialului;

+n

s#r
Fig.

I Traductor inductiv de turatie

Dacd sursa de excita{ie este de c.a. atunci:

u -Tff,ff,
unde: I = I s cosarot

I*rtuq@osin*-r[l

este curentul de excitat'e

o"o

f,tr^*+

.ffcs$ -"i]

(A), iar

p.r,

pn^

*b*-

p"', )

{8)

SET-{ZORI $I TRAr}UCTOARE

Traduetsare de turatie

Pentru excitarea traductorului

in c.a. valoarea tensiunii

tl Ia iegirea acestuia (fig.6.b)

este:

u --1"Tg nEcR, sh 0*t

(6)

30

unde: Rr - rezistenla in megohmi.

R

1"
a)

b)

Fig. 6 Schemele echivalente ale traductoarelor pentru c,c gi c.a.

Metoda mlsur6rii impedanlei presupune utilizarea unei punS cu rezistenla paralel (fig.
7). Semnalul de la iegirea punlii este apoi arnptificat pi detectat.

_______l

Fig. 7 M[surarea turatrei cu traductor capacitiv coneetat

?n punte de c.a.

\/

Misurarea turaliei cu ajutorul circuitelor oscilante a c[ror frecvenla de oscilalie este

dependenti de capacitatea traductorului, presupr.lne

numirare

in plus circuite de modulare gi circuite

de

frewenlei.

3.2. Traductnare indnctive

de tura{ie

Traductorul inductiv de turaf,e in forrna sa eea rrai sirnpl[ este prezentat in fig.8. La
rotirea rotorului
sursa

(I)

cu turafla de mizurat

- n - in intrefierul

se modificd reluctanla magnetici qi ca urmare

impul suri de tensiune propo4ional

6.

at &rgra n.

electromagnetului (2) excitat de la

in bobina

secundar[ se vor induce

SEIT.TZORI

$I TRADUCTOARE

Traductoare de turntie

2\

a)

b)

Fig.

8.

Pentru mlrirea rezoluliei de obicei se prefer[ varianta constructivd din fig. 8,4b, unde

rotorul este inlocuit cu un dise cu mai rnul1i dinli (frecvent,A/:60 pentru a se obline direct turaFa
in

rot/min).

-\

O alt6 metod[ de conversie a turaliei unui arbore in impulsuri este asocierea dintre un
disc dinlat gi un traductor inductiv de proxirnitatg fig. 9,b.

in fig. 9,a se prezinthun snzor magnetic de proximitate.

b)

Fig. 9.
Traductorul de proximitate se compune dintr-un magnet permanent

(l),

o piesd polar[

(2), pe care se afl[ depusl o bobinl (3i. Prezenla in apropierea piesei polare a unui material
feromagnetie creazl o pernubare a liniilor de fltrx ale magnetului permanent gi ?n bobina (3) se

induce o tensiune. Numlrul de impulsuri ce se induc in bobin[ este determinat de trralia

numIrul de dinli ai discului.
3.

3.

Traductoare de turqie fonelectrice

Cel mai simplu sistem de m[suri fotoelectric al turaliei este descris in

fig.

10.

qi

sEhlzoRr $r TRADUCTOARE

Tr*ductoare de turatie

Fig. 10 Traductor optic de hralie

Lumina emisi de sursa de lumini

(l)

este proiectatd de sistemul optic compus din

lentilele (3) $ (4) pe fotoelesrentul (5). intre lentile e te montat, pe mborele a cirui hya$e

mlsoar[, un disc prevdzut cu orificiu, care perrnite

spre fotoelement. Astfel

ci

razetror de luminE s5 treacd pentru scurt timp

num[ru] de impulsuri electrice obfnute la iegirea fotoelementului

este proporfional cu n:raFq rezolugia

mare (de obicei

se

fiind cu at6t rnai bunil cu cf,t num6rul de orificii este mai

N:60).

O alti solufe constil in dispuneiea p" axul a c[rui turalie se m5soard, aunor ffigii
alternante reflectorizante gi absorbante. AstFel cE lur*ina trirnisl de strrs[ este sesizat5 de
fotoelement cu un tact dependent de hrra,tre. Frecventa impulsurilor poate

fi miritb prinmdrirea

numdrului de zone absortante $ reflectorizante.

Cu aceast6 metodd

$e

pot mdsura cele nxei rnarl turalii intslnite

?n

tehnica 3s0-:300000

rot/min. tn plus procedeele optice au avantajul cE nu incarc[ arborele a c[rui migcare se mesoar[.

4. Strobotahometre
Sunt aparate de rn6surd a turqtiei bame pe eftctul stroboscopic, ce prezinthavantajul

cd mIsurarea vitezei unghiulare se realizeazi

in

absenla

oriclrui contact mecanic cu obiectul

aflat ?n mi$carea de ro,tagie.

Obiectul de rotafie este iluminat periodic cu impulsuri de mare intensitate $i de scurt[

durat6. Dac[ ?ntre fiecvenla impulsuritror luminoa$e Fi fbecvenla obiectutrui existe egalitate sau
raport de numere ?ntregi, abiecttrl va fi inurninat raereu ?n aceee$i pozifie $i datorit[ ine4iei
ochiului se va obline o imagine imobil[.
Schema bloc a unui stroboscop electronic este prezentat[

10

in fig.

1 1.

\-

Traductoare de turatie

SE,NZORI $I TRADI.JCTOARE

[:]

7T

F FFE
Fig. 1l Strobotahometru
Impulsurile de mare intensitate gi scurt[ durati sunt furnizate de lampa stroboscopicd L

cu descercare in xenon, obgindndu-se o repartigie a energiei luminoase in spectrul vizibil. Prin

lampi

se descarcd energia inmagazinat[

de la blocul de comandd a

intr-un condensator la aparilia unui impuls de comandi

limpii B.C.L. Acest impuls se obline prin formare de la un generator

intern G. Frecvenla impulsurilor este indicatd de un frecventmetru F. Cdnd intre frecventa

?1

iluminatului qi cea

migcirii existi relalia.

_m

Jiu..=-Jriu
ffi, ft - numere intregi pru.ne intre ele, se obline o imagine flrx[ de multiplicitate rn.
Pentru a determina frecven(a miqcirii se vanazd" frecvenfa ilumindrii incepdnd de la
frecvenfe mari pina se obline o imagine stabill.

5.
Se

Lucrlri

de efectuat in laborator

vor studia un traductor de tip tahogenerator qi un altul strobotahometic in comparalie cu un

traductor fotoelectric. Tahogenerator se inseriazd intr-un circuit impreund cu un instrument de

IY

misur[ gradat in rotalii pe minut gi o rezisten![ decadicl. Se reg)eazd. din aceasta egalitatea
indicaliei la turalie maximi cu cea dat6 de traductorul fotoelectric. Se variaz[ turalia motorului
de la 1000 rot-min la 0 din suta in sutd qi se noteaz6 intr-un tabel indicaliile celor trei traductoare.
Se

vor trasa grafic cele doud caracteristici gi se vor determina erorile de neliniaritate.

11