Marci tensomentrice

Printre traductoarele pentru msurarea deformaiilor i tensiunilor mecanice un loc important l ocup traductoarele rezistive de tip tensometru. Acestea sunt traductoare analogice directe care ofer informaii despre starea de deformare a unui corp solid, reprezentnd o soluie standard, unanim acceptat pentru msurarea deformaiilor, a strilor de tensiune mecanic, a forelor i a cuplurilor de fore. Exist dou tipuri principiale de tensometre: cu fir metalic i cu semiconductor. Tensometrul cu fir metalic se obine prin lipirea pe un suport izolant a unui fir metalic cu rezistivitate mare, fir care constituie elementul activ al tensometrului. El se aeaz n zig-zag astfel nct o parte ct mai mare din lungimea sa s fie orientat n aceeai direcie. O structur asemntoare se poate obine prin corodarea unei folii metalice depuse pe un suport izolator. n cazul tensometrului semiconductor elementul activ este constituit dintr-un filament semiconductor lipit pe o folie izolant.

atorit aspectului i dimensiunilor lor aceste tipuri de traductoare mai poart i denumirea sugesiv de mrci tensometrice. !arca tensometric se lipete cu a"utorul unor rini sau cimenturi speciale pe corpul a crui deformare se dorete a fi msurat. eformarea corpului #o msur a tensiunilor mecanice$ se transmite mrcii tensometrice care o convertete n semnal electric. ac se urmrete determinarea att a mrimii ct i a direciei efortului unitar nu este suficient o structur simpl de marc tensometric. %n acest caz se lucreaz cu rozete tensometrice. &a tensometrul cu fir metalic factorii principali care determin variaia rezistenei firului sunt dimensiunile geometrice care se modific odat cu producerea deformrii, iar dintre acestea pondere determinant o are variaia lungimii firului deoarece dimensiunile transversale sunt foarte mici i variaiile lor sunt negli"a'ile. !rimile cele mai importante prin intermediul crora sunt caracterizate performanele tensometrelor sunt" sensibilitatea, coeficientul de temperatur al rezistivitii i liniaritatea.

Traductoare
(raductoarele sunt elemente din structura sistemelor automate care au rolul de amasura valorile parametrului reglat si de a converti acest parametru #marime$ ntr) omarime fizica ce este compati'ila cu marimea de intrare n elementul urmator alsistemului. (raductoarele se compun din elementul sensi'il si elementul traductor.

Traductoarele inductive sunt realizate din 'o'ine nfurate pe un miezferomagnetic, miez care poate avea, constructiv, un ntrefier,*, varia'il.Principiul de msur se 'azeaz pe mo dificarea lungimii * a ntrefierului su'aciunea mrimii de intrare.

#ig $

#ig %

Principiul de funcionare a unui traductor inductiv de for este prezentat n figura+. ,onstatm c, su' aciunea forei, se modific ntrefierul * ,ceea ce conduce lavarierea lui &x .,um fluxul magnetic este proporional cu intensitatea curentului ce trece prin 'o'ina se poate determina si valoare curentului ce trece prin 'o'ina atunci cand intrefierul variaza. -unctionarea traductoarelor induc)tive are la 'aza variatia geometriei circuitului #cupla"ului$ magnetic n functie de masurnd, care se traduce ntr)o variatie de inductivitate proprie sau mutualaPentru cazul deplasarilor liniare mici #. / mm$, uzual se folosesc traductoare inductive cu ntrefier varia'il #cu armatura mo'ila$. 0na din aceste variante este prezentata n figura 1

-ig 1 Circuitul magnetic se realizeaza dintr-o oala de permaloy 1 si armatura mobila 2. Bobina 4 se fixeaza n piesa 1, tija fiind fixata n armatura mobila 2. !rin l1 si l2 s-au notat lungimile medii ale liniilor de c"mp magnetic, iar d este distanta dintre armatura mobila 2 si miezul magnetic 1. #a modificarea distantei d sub actiunea unei deplasari, practic se $a modifica inductanta L a bobinei ce depinzde de d. %eoarece, ca si n cazul traductoarelor rezisti$e este dificil a se masura $ariatiile de inductanta, practic se masoara caderea de tensiune pe rezistenta R.

&n cazul n care sectiunile circuitului magnetic se aleg ntr-un anumit mod, caderea de tensiune pe rezistenta R este aproximati$ egala cu marimea de iesire e si este data de relatia'

( .)*

unde: 0 ) tensiune de alimentare alternativa sta'ilizata2 3&) rezistenta electrica a 'o'inei2 , rp ) permea'ilitatea magnetica a'soluta si relativa a permalo4ului2 5 ) numar de spire2 6 ) sectiunea circuitului magnetic. Pentru cazul deplasarilor mai mari de / mm n mod o'isnuit se utilizeaza traductoare inductive diferentiale cunoscute si su' denumirea de transformatoare diferentiale. %n cazul unor deplasari de pna la 7 mm se utilizeaza traductorul inductiv diferential cu ntrefier varia'il, iar pentru deplasari de ordinul centimetrilor se utilizeaza traductoare inductive diferentiale, cu miez magnetic mo'il. Acestea se realizeaza constructiv prin 'o'inarea a doua nfasurari primare si doua secundare identice pe cele doua carcase izolante ce se monteaza pe un tu' din material nemagnetic # plastic, textolit, alama, s.a.$ n interiorul caruia se poate deplasa li'er un miez magnetic ce se executa o'isnuit din fier moale. Practic reprezinta doua transformatoare identice montate pe aceeasi carcasa ce arata constructiv ca n figura 1.8., unde: + ) 'o'ine primare2 / ) 'o'ine secundare2 1 ) miez magnetic2 7 ) ti"a2 9 ) distantier2 : ) capace. Pentru reducerea pertur'atiilor de natura electromagnetica, ntreg ansam'lul se ecraneaza. -unctionarea traductorului prezentat se 'azeaza pe principiul variatiei cupla"ului magnetic ntre primarul si secundarul celor doua transformatoare identice la deplasarea miezului magnetic.

6e recomanda ca pentru o 'una reproducti'ilitate tensiunea de alimentare primara sa fie alternativa sta'ilizata, iar tensiunea secundara sa fie redresata si sta'ilizata. %nfasurarile primare ale celor doua transformatoare se leaga n serie aditional, iar cele secundare n opozitie, astfel ca, n pozitia centrala a miezului magnet Traductoarele cu miez mobil #fig 1$ sunt des utilizate n convertirea deplasrilor mecanice ntr)o mrime electric, de o'icei o tensiune alternativ. Ele constau dintr)o'o'in cu miez mo'il, mrimea de intrare acionnd asupra acestui miez. -ig 7

#ig &

Traductoarele generatoare funcioneaz pe principiul transformrii mrimii demsurat neelectrice #temperatur, poziie, vitez, de'it, presiune, acceleraie, radiaiifor, etc.$ ntr)o mrime electric #tensiune, curent, sarcin electric$. (a;ogeneratoarele sunt traductoare de turatie si ele sunt microgeneratoare de curent continuu sau alternativ care genereaza tensiuni

electrice proportionale cu viteza de rotatie a ar'orelui cu care sunt cuplate. Exista to;ogeneratoare de c.c. si de c.a. (a;ogeneratoarele consuma o putere de +<9= > care este negli"a'ila la puteri mari de antrenare, dar la puteri mici apar erori de masurare a turatiei. Generatoare de curent continuu aca un rotor se invarte intre doi poli magnetici stationari, curentul din rotor circula intr)o directie pe parcursul unei "umatati de rotatie si in cealalta pe parcursul celeilalte "umatati. Pentru a produce o trecere constanta, intr)o singura directie a curentului dintr)un astfel de dispozitiv, este necesara furnizarea unui mi"loc prin care curentul rezultat sa ai'a acelasi sens pe parcursul intregii rotatii. &a masinile mai vec;i aceasta este realizata cu a"utorul unor placute colectoare, un inel de metal impartit in doua, montat pe axul rotorului. ,ele doua "umatati sunt izolate si sunt 'ornele 'o'inei. Perii fixe de metal sau car'on sunt tinute pe placutele colectoare in timp ce acestea se rotesc, conectand electric 'o'ina la fire exterioare. ?n timp ce rotorul se invarte, fiecare perie intra in contact alternativ cu placutele colectoare, sc;im'andu)si pozitia in momentul cand curentul din 'o'ina isi sc;im'a sensul. Astfel circuitul exterior la care generatorul este conectat este alimentat cu un curent continuu. @eneratoarele de curent continuu sunt de o'icei folosite la tensiuni mici pentru a evita scanteile dintre perii si placute care rezulta la tensiuni mari. ,el mai mare potential o'tinut in general de astfel de generatoare este de +9== de volti. ?n unele masini mai noi aceasta inversare se face folosind dispozitive electronice de mare putere, cum ar fi de exemplu diode redresoare. Generatoare cu current alternative &a noile constructii de automo'ile, ca urmarea cresterii puteri receptoarelor si consumatorilor introdusi, a pornirilor si opririrol dese in circulaia intensa din orase, a rezultat po de o parte necesitatea incarcarii 'ateriilor la turatii de mers in gol ale motoarelor, iar pe de alta parte necesita cresterii limitei turatiei maxime a generatoarelor #ca urmare a cresterii raportului de transmisie de la motor la generator$, cerinte carora dinamurile nu le mai pot face fata. in aceste cauze, ele au inceput sa fie inlocuite in scara tot mai larga cu altenatoare. Alternatoarele pentru automo'ile sunt generatoare sincrone prevazute cu redresoare statice, care folosesc de o'icei diode de siliciu, si ca urmare nu mai necesita colectoare cu

lamele ca in cazul dinamurilor. Ele au rolul de a alimenta cu curent electric consumatorii #receptoarele$ si de a incarca 'ateria de acumulatoare.

Traductoare de turaie Principale aparate care permit masurarea pe cale electrica a turatiilor i vitezelor ung;iulare sunt: ta;ometrul cu curenti tur'ionari, ta;ogeneratorul, ta;ometrul cu impulsuri. Tahometrele cu curenti turbionari #fig. 9$ se construiesc pentru intervale largi de masurare: /=<+=.=== rotAmin. ,onstau dintr)un dispozitiv mo'il format din unul sau doi magneti permanenti + ce se pot roti in interiorul unui tam'ur de aluminiu sau cupru /. (am'urul este solidar cu un ac indicator si se poate roti la randul sau pe dou lagre fiind ins meninut in pozitia initial datorita unui arc spiral 1. Arcul spiral are capatul interior fix si capatul exterior solidar cu tam'urul. Ar'orele a carui turatie se masoara pune in miscare de rotorul. &iniile de camp magnetic produse de magnetii permanenti taie tam'urul in care vor fi induse t.e.m. proportionale cu turatia n. %ntre curentii indusi n tam'ur si fluxul magnetilor permanenti apare o interactiune care se manifesta prin aparitia unui cuplu activ: MknaBC+ unde: n este viteza de turatie ung;iulara #turatia$.

-ig 9

-ig : 6c;ema constructive a ta;ometrului cu curenti tur'inari