1.

1Traductoare electrice de forta

Traductoarele electrice de forta se realizeaza sub forma de capsule(capsule

dinanometrice),care se monteaza in serie cu corpul de masurat.Aceasta trebuie sa
suporte intreaga forta corespunzatoare unei variatii de lungime cat mai mica.
Senzori rezistivi
Capsula dinanometrica din figura 1 prezinta un corp elastic(3)pe suprafata
caruia sunt aplicati patru senzori tensometrici,dintre care doi in directie
verticala (4),adica in directia fortei,fiind intinsi.Dilatarea sau comprimarea
la care este supus acest corp sunt convertite de senzori in variatii de rezistenta
R,iar aceste variatii sunt convertite in tensiune electrica,prin intermediul unei
punti,in regim neechilibrat.
Capsulele dinamometrice se realizeaza atat pentru masurarea fortelor
mici(010N),cat si pentru forte mari(10 2N)exactitatea masurarii fiind de 1%,daca
puntea este utilizata in regim echilibrat.
Dimensiunile capsulei sunt de 85x120mm,pentru forte de 10 N.
Capsulele cu traductoare tensometrice pot fi utilizate pentru masurari statice si
dinamice.
In

functie

de

senzorii

folositi,capsulele

fi:rezistive,capacitive,inductive,magnetoelastice,piezoelectrice.

dinamometrice

pot

1.2Senzori magnetoelastici

Senzorii magnetoelastici au fost prezentati in capitolul 3(paragraful

3.2Traductoare

inductive-Traductoare

inductive

permeabilitatea

magnetica).Functionarea

lor

se

la

care

este

influentata

bazeaza

pe

fenomenul

magnetoelastic,care consta in modificarea permeabilitatii magnetice a unor materiale

supuse la eforturi mecanice.
Substantele magnetice supuse actiunii campului magnetic sufera o serie de
modificari de natura geometrica(dimensiunile)si de natura mecanica(modulul de
elasticitate).Fenomenul fiind reversibil,rezulta ca sub actiunea unor tensiuni mecanice
se produce modificarea curbei de magnetizare si implicit a permeabilitatii magnetice
sau

inductiei

remanente.Aceste

fenomene

reprezinta

proprietatea

de

magnetostrictiune.
Pe baza magnetostrictiunii,pot fi realizate traductoarele de forta,bazate fie pe
variatia permeabilitatii magnetice,fie pe variatia inductiei remanente.

Traductoarele bazate pe variatia inductiei remanente(Fig.1.2.)functioneaza pe

principiul variatiei inductiei remanente B,a unui magnet permanent,cand acesta este
supui unei solicitari.

1.3Senzori piezoelectrici
Masurarea fortelor cu ajutorul senzorilor piezoelectrici se bazeaza pe
fenomenul piezoelectric,care este prezentat mai in amanunt in cadrul acestui capitol.
Masurarea vibratiilor si socurilor- Masurarea marimilor bazate pe efectul
piezoelectric).
1.4Traductoare de forta cu masurarea deplasarii
Principiul de functionare al acestor traductoare complexe,cu transformare
succesiva de marimi,se bazeaza pe transformarea fortei F intr-o deplasare l,prin
intermediul unui traductor elastic,deplasare ce se va masura cu un traductor elastic.
De obicei,traductoarele electrice folosite-inele dinamometrice,console,resorturi
spirale-prezinta deformatii mari pentru sarcini mici;pentru a nu se deteriora in cazul
suprasarcinilor accidentale,ele sunt prevazute cu limitatoare(opritoare)ale deplasarilor
mecanice.
Traductoarele

electrice

de

deplasare

inductive,ultimele fiind cele mai des utilizate.

pot

fi

rezistive,capacitive

sau

In figura 1.3 este prezentat un traductor de forta cu traductor diferential de tip

transformator.Miezul magnetic,plasat pe axa unei tije mobile asupra careia actioneaza
forta F,este pozitionat fata de infasurarile traductorului prin intermediul a doua
resorturi,avand sensul infasurarilor opus,pentru compensarea eroilor de temperature.

Domeniul de masurare al acestor traductoare este,de obicei,de ordinal 1

daN,la o deplasare de 0,5 mm.Frecventa de lucru este de ordinal kilohertzilor.

1.5Traductoare de cuplu

Masurarea cuplului reprezinta o problema deosebit de importanta in cnstructia

de masini,unde energia se transmite prin intermediul unor arbori.Determinarea se
face,de obicei,prin metode indirecte,masurand tensiuni mecanice,deformatii sau mici

deplasari si folosind relatiile de calcul corespunzatoare.In majoritatea cazurilor,ca

traductor elastic se foloseste chear o portiune din arbore,iar ca traductoare electrice
associate,se folosesc:timbre tensometrice,traductoare inductive sau traductoare
optoelectronice.
In figura 4.11 se prezinta schema de amplasare a timbrelor tensometrice pentru
masurarea cuplului;ele sunt dispuse pe arbore,la distanta d de capatul arborelui si la
unghiuri de 45 fata de generatoare,astfel incat asupra fiecarui timbru vor actiona
componentele longitudinale Fl si transversale Ft ale fortelor de torsiune F.Se constata
ca insumand efectele,se obtice o marime proportionala cu F .

Un traductor de cuplu cu traductor inductive diferential este prezentat in figura

4.12.Arborele are doua sectiuni de diameter D si d,plasate la distanta l fata de
suprafata de separare a sectiunilor;solidar cu sectiunea de diametru mai mare,in
absenta cuplului,este plasata simetric intre cele doua bobine.La aparitia unui
moment,ca urmare a deformarii arborelui,are loc deplasarea armaturii mobile,ceea ce
va modifica valoarea celor doua inductivitati

Principiile de masurare optice pentru cuplu sunt prezentate in figura 4.13.Pe

arbore sunt plasate,la distanta d,doua discuri prevazute cu zone transparente si
opace,existand doua posibilitati de masurare:
a)sursa de lumina S si fotodetectorul FD sunt situate in afara sistemului;zonele
transparente de pe cele doua discuri sunt plasate decalat,cu din perioada.In absenta
cuplului,daca arboreal se roteste,apare o succesiune de impulsuri avand durata de
din perioada.In momentul in care se transmite un cuplu,din cauza rasucirii
arborelui,se modifica pozitia relative a planelor celor doua discuri si deci si latimea
impulsurilor,informatia fiind continuta in valoarea medie a semnalului de la iesirea
fotodetectorului.
b)sursa este plasata intre cele doua discuri,iar fotodetectorul FD1 si FD2 de-o
parte si de alta a discurilor.Daca arboreal se roteste si prin el se transmite un cuplu,ca
urmare a modificarii pozitiei relative acelor doua discuri,intre semnalele provenite de
la cele doua fotodetectoare apare in defazaj suplimentar,proportional cu cuplu
transmis.

Trebuie observat ca metodele optice pot fi folosite numai in regim

dynamic,adica pentru arboreal aflat in miscare de rotatie;spre deosebire de celelalte
metode prezentate anterior,metodele optice sunt fara contact electric intre partea de
masurare si arbore.
O problema important ace trebuie rezolvata la metodele de masurare a cuplului
cu timbre tensometrice sau cu traductoare inductive atunci cand arborii se rotesc,este
acee de realizare a legaturilor electrice intre traductoare si circuitele de masurare;in
principiu,aceste metode pot fi:
a)cu contact;
b)fara contact.
a)Realizarea legaturilor electrice cu contact presupune folosirea unor inele si a
unor perii colectoare sau contacte in baie de mercur;rezistenta de contact este,insa
variabila,din cauza fluctuatiilor de viteza,a asperitatilor si a vibratiilor,producand
variatii de rezistenta de ordinul de 50m pentru inele si perii si de o,25 mW pentru
contactele in baie de mercur.Daca apar materiale aflate in contact sunt diferite,apar si
tensiuni electromotoare,destul de importante,provocate de cresterea temperaturii
locale,din cauza frecarii.Incalzirea si uzura scad durata de viata si limiteaza viteza

maxima de rotatie(se considera ca viteza liniare maxima la nivel de contact este de

circa 25m/s).In cazul unor viteze mai mari,trebuie folosite dispozitive de racier .
b)Toate neajunsurile prezentate se elimina cu ajutorul legaturilor fara
contat.Cele mai folosite metode de lagaturi fara contact sunt cele cu transformator
rotator(Fig. 4.14.).Pe arborele magnetic sunt plasate doua inele cu ajutorul carora se
inchide circuitul magnetic al armaturii fixe,prin intermediul a doua intrefieruri d;pe
armature fixa si respective pe ax,sunt dispuse infasurarile transformatorului.Deoarece
inductivitatea de cuplaj depinde de marimea intrefierului,acesta trabuie mentinut
constant,cerinta destul de greu de indeplinit din punct de vedere tehnologic.Pe de alta
parte,in cazul montarii traductoarelor pe arbore,trebuie sa existe doua cai de
comunicatie:una prin care se transmite tensiunea de alimentare sic ea de-a doua prin
care se culege informatia de masurare.
Daca pe cele doua cai se folosesc semnalele cu frecvente diferite,se poate folosi
un singur transformator rotativ,eliminandu-se si dezavantajul legat de modificarea
intrefierului.
Desi viteza este o marime vectoriala,in practica se folosesc metode de
determinare a modului,eventual si a sensului acesteia.Metodele de masurare a vitezei
pot fi:directe,daca se bazeaza pe definitia acesteia(masurarea distantei parcursa intruun timp dat sau cronometrarea timpului de parcurgere a unei distante date)sau
indirecte(bazate pe efectul Doppler, legea inductiei etc.)

1.6.Senzori si traductoare pentru masurarea vitezelor si turatiilor

Masurarea vitezelor
In practica, in majoritatea cazurilor,se foloseste masurarea vitezelor
unghiulare,vitezele liniare fiind convertite prin sisteme mecanice in viteze
unghiulare(turatii),legatura dintre ele fiind data de relatia:
Unde:
-viteza liniara
-viteza unghiulara
R-raza de giratie.

1.7.Senzori de efort si de cuplu

Masurarea eforturilor se face cu ajutorul marcilor tensometrice bazate pe
efectele tensorezistive si piezorezistive ale unor materiale.
Marci tensometrice tensorezistive
Functionare marcilor tensorezistive se bazeaza pe principiul tensorezistiv de
modificarea rezistentei R a unui conductor care este supus la eforturi de intindere sau
compresiune,conform relatiei:
Unde l este lungimea conductorului;k reprezinta un factor de marca.
Marcile tensometrice se construiesc dintr-un filament dispus in zig-zag si lipit
pe un support adeziv din poliester sau din folii metalice obtinute prin tehnologia
circuitelor imprimate.

Pentru

cresterea

sensibilitatii

de

masurare

trebuie

ca

directia

efortului(intindere,incovoiere,torsiune)sa fie in lungul filamentului.

Masurarea eforturilor se face cu punti tensometrice cu 1,2 sau 4 brate active si

concentratoare de effort de tip bara,inel sau coloana(fig.6.3.),care orienteaza efortul in
zona de sensibilitate maxima.

Caracteristicile materialelor folosite la constructia marcilor tensometrice sunt

prezentate in anexa 6.2.
Factorul de marca k variaza intre 1,92,1,cu exceptia aliajului izoelastic cu
k=3,5 si respectiv a aliajului PtTg cu k=4,1.

Variatia factorului de marca cu temperatura este liniara pentru domeniul

+100300[C].
Unde ak variaza intre -0,01[%/C] la karma si 0,01[%/C] la constantan.
In ultimul timp se realizeaza marci tensometrice prin depuneri metalice pe
suporturi izolatoare prin evaporare sau bombardare cu particule.
1.8Marci tensometrice semiconductoare piezorezistive
Marcile tensometrice semiconductoare se realizeaza prin difuzia de impuritati
intr-un strat de siliciu si fotoligrafierea unui filament.

Jonctiunea dintre substratul de siliciu si rezistenta realizata prin difuzie

formeaza o dioda polarizata invers,protejata cu dioxid de siliciu.
Sensibilitatea si liniaritatea pot fi controlate prin concentratia impuritatilor.
Factorul de marca are expresia[9]:k=1+2 + E
Unde:

este coeficientul Poisson;

reprezinta coeficientul piezorezistiv

longitudinal;E este modulul lui Young.

1.9Senzori de efort cu fibra optica

Senzorul cu deformarea buclei de fibra optica permite determinarea fortei de

compresie sau intindere prin variatia puterii transmise pe fibra optica deformata.

La aplicarea pe fibra optica circulara a unei forte se realizeaza o deplasare z

care determina variatia razei R a buclei circulare si reducerea puterii transmise
conform relatiei:
Unde: a0

este pierderea de transmisie unitara[dB/mm];R este raza de

curburta;A si B sunt constante ale fibrei optice.

Drept sursa de lumina se foloseste un LED cu emisie pe lungimea de unda de
670[nm],iar ca fotodetector se foloseste o fotodioda.
La cresterea numarului de spire creste coeficientul de rigiditate,dar scade
sensibilitatea.
Senzorii cu etalon din fibra optica se folosesc pentru masurarea eforturilor unor
structuri mari de tip baraj,nava,pod.
Se realizeaza cavitati etalon de fibra optica prin acoperirea cu aur a capetelor de
fibra optica de silica si florura,pe lungimea de 1 [m].
Sensibilitatea cu temperatura a frecventei de rezonanta a cavitatii:

Unde coeficientul termic al cavitatii de silica este pozitiv s=1,1.10 ,iar al

cavitatii din florura este negative s=1,4.10 si se compenseaza reciproc.

2.0Sisteme de cantarire cu senzori de effort

Un sistem de cantarire automata consta intr-un sensor de efort a carui semnale
analogice sunt conditionate si transformate in semnale numerice de catre un convertor
si apoi sunt aplicate controlerului programabil sau unui calculator.Se folosesc la
cantarirea pachetelor,umplerea sacilor,etc.
Limitarea sarcinii macaralei(fig.6.6)si evitarea rasturnarii utilizeaza un
potentiometru de compensare a efortului datorita inclinatiei bratului.

Neliniaritatea datorita dependentei de variatiile dimensionale si de rezistivitate

poate fi redus prin conectarea in punte cu marci active in brate adiacente si poate fi
compensat prin utilizarea marcilor cu coeficient negativ de variatie a rezistivitatii.
Senzorul cu polimer semiconductor(fig.6.5)consta din electrozi planari plasati
intre un polimer si un polimer semiconductor.
In absenta fortei externe,dar aplicand o tensiune de electrozi,se obtine[18] o
rezistenta este de 1[M ].

Atunci cand este aplicata o forta,rezistenta creste datorita curentului care se

scurge prin foita polimerica semiconductoare de suntare.
Senzorul poate sa functioneze la temperature de pana la 400[C] pentru un
domeniu de masura de 0.00110[kg].

2.1Marci tensometrice piezoceramice

Materialele

piezoceramice,

folosite

la

constructia

marcilor

tensometrice,determina o tensiune de iesire de forma:

Unde:k este modulul piezoelectric al cristalului; reprezinta permitivitatea

electrica;d reprezinta distanta dintre armaturi;S este suprafata electrozilor.
Sensibilitatea la efort:
Depinde de constantele de material k si si de geometri prin d si S.
Sensibilitatea cu temperatura este de -2.10/C,pentru intervalul de temperatura
de -40120[C].
Senzorii piezoceramici se folosesc pentru masuratori dinamice in jurul unui
punct static de functionare,pentru determinarea fortelor de compresie si intindere,