Sunteți pe pagina 1din 4

Constructia si principiul de functionare ale releului Releele reprezinta categoria cea mai importanta de aparate din cuprinsul unei

instalatii de protectie si comanda automata. In general, prin releu se intelege un aparat care fiind supus unei actiuni exterioare, realizeaza automat o operatie, pentru o gama data de valori ale marimii aplicate la intrare care provoca actionare acestuia. In functionarea oricarui releu este caracteristica variatia brusca(in salt) a marimii de iesire cand marimea de intrare, de regula, atinge sau depaseste o valoare prescrisa, numita valoare de actionare (excitare).La scaderea marimii de intrare sub o anumita valoare, numita valoare de revenire are loc saltul invers al marimii de iesire. Rleele elecromecanice (cu contacte ) se pot clasifica in mai multe categorii. Dupa principiul de constructie si functionare a elementului sensibil al releului se deosebesc: -relee electromagnetice (nepolarizate sau polarizate) -relee electrodinamice (fara fier sau cu fier) -relee magnetoelectrice -relee magnetice (cu circuite magnetice saturabile sau cu amplificatoare magnetice) -relee electronice (cu tuburi cu vid sau cu gaz si element de executie electromecanic) Dupa natura marimilor aplicate la intrare se deosebesc: -relee de curent (pt curent continu sau alternativ) -relee de tensiune (pt tensiune continua sau alternativa) -relee de putere (activa, reactiva, aparenta) -relee de impedanta (de rezistenta, reactanta, impedanta) -relee de frecventa (sau de alunecare) -relee de defazaj (de succesiune a fazelor ) Dupa felul variatie marimii de actionare, adica a marimii de la intrarea releului, se deosebesc: -relee maximale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare depaseste o anumita valoare maxima, dinainte stabilita; -relee minimale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare scade sub o anumita valoare minima, dinainte satabilita; -relee directionale, a caror actionare se produce numai la schimbarea sensului marimii de intrare (de exemplu, schimbare sensului unei puteri electrice, in cazul releelor directionale; -relee diferentiale, a caror actionare se produce atunci cand diferenta valorilor sunt doua marimi aplicate la intrare devine, in valoare absoluta, mai mare decat o valoare dinainte stabilita. Electromagnetul

La trecerea curentului electric printr-un conductor, va lua natere un cmp magnetic n jurul acestuia. n cazul n care conductorul este construit sub forma unei bobine, cmpul magnetic produs se va orienta n lungimea bobinei. Cu ct intensitatea curentului este mai mare, cu att puterea cmpului magnetic este mai mare, toi ceilali factori rmnnd neschimbai. Bobinele reacioneaz la variaia curentului prin ele datorit energiei stocate sub forma acestui cmp magnetic. La construirea unui transformator din dou bobine nfurate n jurul unui miez magnetic comun, utilizm de fapt acest cmp magnetic pentru a transfera energie electric de la o nfurare la alta. Totui, exist i alte metode mai simple i mai directe de utilizare a cmpurilor electromagnetice. Cmpul magnetic produs de o bobin poate fi folosit pentru exercitarea unei fore mecanice asupra oricrui obiect magnetic. n acelai fel folosim i magnei permaneni pentru atragerea obiectelor circuitului bobinei. Deplasarea armturii sub influena electromagnetului Dac plasm un obiect magnetic (un obiect metalic, de exemplu) n apropierea unei astfel de bobine, acest obiect se va deplasa atunci cnd prin bobin trece un curent electric. Obiectul magnetic deplasabil poart numele de armtur, iar majoritatea lor pot fi deplasate fie prin intermediul curentului continuu, fie cu ajutorul curentului alternativ. Polaritatea cmpului magnetic este irelevant din punct de vedere al atraciei armturii. Aceste dispozitive pot fi folosite pentru deschiderea pe cale electric a ncuietorilor, deschiderea sau nchiderea valvelor, deplasarea braelor mecanice, etc. Totui, n situaia n care aceste dispozitive sunt utilizate pentru acionarea unui comutator, ele sunt cunoscute sub denumirea de relee electromecanice. Utilizarea releelor electromecanice magnetice. Diferena const n faptul c acest electromagnet (format din bobin) poate fi pornit i oprit prin nchiderea i deschiderea

Releele sunt foarte practice pentru controlul unei cantiti mari de curent sau tensiune prin intermediul unui semnal electric de putere mic. Bobina releului ce

produce cmpul magnetic poate s consume o putere mai mic de 1 watt, de exemplu, pe cnd contactele acionate de acest cmp magnetic pot susine o putere de sute de ori mai mare. Funcional, un releu electromecanic se comport precum un amplificator cu dou stri: pornit i oprit. La fel ca n cazul tranzistorilor, abilitatea releelor de a controla un semnal electric prin intermediul unui alt semnal electric este utilizat pentru realizarea funciilor logice. Pentru moment ns, vom explora abilitatea de amplificare a releelor. n figura de mai sus, bobina releului este energizat prin intermediul unei surse de tensiune de 12 V (c.c.). n schimb, comutatorul monopolar cu o singur direcie este conectat ntr-un circuit electric alimentat de la o surs de tensiune de 480 V (c.a.). n acest caz, curentul necesar energizrii bobinei este de sute de ori mai mic dect curentul nominal al contactului comutatorului. Un singur dispozitiv bobin/armtur poate fi folosit pentru acionarea mai multor seturi de contacte. Aceste contacte pot fi normal-deschise, normal-nchise, sau ntr-o combinaie a celor dou. Asemeni comutatoarelor, poziia normal a releelor reprezint acea stare a contactelor atunci cnd bobina nu este energizat, sau mai bine spus, atunci cnd releul este nc n cutie. Pe lng abilitatea de control a unui curent mare prin intermediul unui curent mic, releele ofer i o izolaie electric ntre circuitul bobinei i circuitul contactelor. Acest lucru nseamn c cele dou elemente sunt izolate din punct de vedere electric una de cealalt. Unul din circuite poate fi de c.c, iar cellalt de c.a., precum n exemplul anterior, sau chiar i la tensiuni diferite. Structura releului de protecie: n figura 1.2, a, b i c sunt reprezentate: schema bloc, schema desfsurat i simbolul general pentru releul de protecie.

ES - Element Sensibil (de intrare); EC - Element de Comparaie sau prelucrare logic a informaiei i de Decizie; EE - Element de Execuie. Constructia si principiul de functionare a telefonului Un telefon este compus dintr-un emitator, un receptor si un disc sau un mecanism dotat cu butoane pentru formarea numerelor. Emitatorul transforma sunetul ntr-un curent electric fluctuant, pe cnd receptorul retransforma acel curent n sunet. Telefonul poate functiona datorita deplasarii sunetului prin aer sub forma de unde. Cuvintele sunt transportate de ele prin aerul miscat de corzile vocale. Aceste unde sonore exercita o forta destul de mare pentru a ndoi usor a folie subtire de metal. Diafragma de metal revine la pozitia initiala dupa trecerea sunetului. Astfel, ea vibreaza dupa modelul undelor de sunet. Un emitator e format dintr-o asemenea diafragma mica de metal ce acopera o camaruta cu granule de carbon. Un curent electric trece constant prin ea si prin carbon.Cnd granulele sunt strns lipite, ele permit unei cantitati mai mare de curent electric sa treaca dect daca sunt mai rasfirate. Cnd un val de unde sonore preseaza pe diafragma, ea comprima carbonul si foarte mult curent si face loc. Apoi, cnd folia metalica revine n pozitia initiala, curentul revine si el la normal. Astfel, intensitatea lui depinde de undele provocate de voce, variatiile reprezentnd replica electrica a vorbirii.Acest curent electric fluctuant se deplaseaza catre receptorul telefonului. nauntrul partii sale superioare este o sonerie ntre un magnet permanent si o bobina. Atasata de sonerie e o diafragma de plastic. Cnd variatiile curentului trec prin bobina, devine un electromagnet. Variatia atractiei magnetului asupra soneriei determina diafragma sa vibreze, transmitnd unde sonore auzite ca voci umane.A treia parte din care e alcatuit telefonul este discul sau mecanismul dotat cu butoane care permite utilizatorilor sa comunice aparatului si centralei unde doresc sa apeleze. Formarea se efectueaza prin transmiterea unei serii de pulsatii centralei. De exemplu, pentru cifra 9, curentul e ntrerupt de noua ori, pentru 8 de opt ori etc.Cnd este format un numar, pulsatiile se deplaseaza prin cabluri de cupru ce leaga aparatul de o centrala telefonica locala. Acolo, aceste coduri sunt descifrate si legatura este facuta cu linia telefonica dorita.