TIPURI DE RELEE

2.1.Relee electromecanice

Sfera de aplicabilitate a acestor relee a nceput sa se reduca substantial, ca urmare a progreselor

realizate n domeniul releelor statice.

Cele mai simple relee electromecanice constau dintr-un dispozitiv care produce forta sau cuplul
activ, un element care produce cuplul rezistent si unul sau mai multe elemente de executie
(contacte electrice). Dupa natura dispozitivului pentru producerea fortei sau a cuplului activ,
deosebim: relee electromagnetice, magnetoelectrice, de inductie, electrodinamice, termice, cu
contact reed. n continuare se prezinta cteva dintre cele mai utilizate.

Releele electromagnetice sunt aparate de protectie care asigura protectia la curenti de

scurtcircuit sau la scaderea tensiunii cu actiune instantanee sau temporizata.

Releele electromagnetice pot functiona att n curentcontinu ct ai n curent alternativ.

Ele pot fi relee electromagnetice de curent si relee electromagnetice de tensiune.

Releeele electromagnetice mai pot fii:

Releul electromagnetic de curent maxim (RC) este constituit dintr-un electromagnet ,pe care sunt
dispuse bobinele de curent si dintr-un sistem mobil format din armatura de fier, fixata pe un ax
prevazut cu un resort spiral, care asigura cuplul antagonisz.

Releul electromagnetic de timp (RT) este constituit dintr-un electromagnet si un miez de fier,
solidar cu surubul fara sfrsit.

Releul electromagnetic de semnalizare (RdS) are drept scop sa semnalizeze daca protectia unui
anumit circuit a actionat.

Releul electromagnetic intermediar (RI) este folosit pentru a se evita trecerea curentilor mari prin
contactele sensibile ale releelor obisnuite(cum sunt curentii bobinelor de aclansare a
ntrerupatoarelor) .

Releele electromagnetice sunt constituite din electromagneti la care atunci cnd curentul prin
bobina depaseste o anumita valoare este atrasa armatura mobila aceasta actionnd asupra unor
contacte electrice, deci functionarea releelor electromagnetice se bazeaza pe forta de atractie
a elecromagnetului (anexa 2, fig 3.).

Releele termice

La baza functionarii releelor termice sta modificarea proprietatilor fizice ale corpurilor datorita
ncalzirii. Cel mai simplu releu termic consta dintr-un tub de sticla nchis, prevazut cu doi
electrozi, n interiorul tubului gasindu-se mercur. nchiderea contactului are loc ca urmare a
dilatatiei mercurului, n momentul n care nivelul mercurului aduce n contact electric cei doi
electrozi.

Cele mai raspndite relee termice sunt releele cu bimetal. Dupa modul n care se realizeaza
ncalzirea bimetalului se deosebesc relee cu ncalzire

directa, indirecta si mixta. La cele cu ncalzire directa curentul electric trece prin bimetal, iar la
cele cu ncalzire indirecta bimetalul este ncalzit de la un rezistor, prin care trece curentul
electric. Releele termice sunt utilizate, n special, la protectia motoarelor electrice
mpotriva supracurentilorde durata.

Releele reed

Constau dintr-un tub de sticla nchis n care se gasesc doua lamele elastice; n zona contactului,
pe suprafata lamelelor este dispus un strat de iridiu, platina sau aliaje ale acestora (anexa
2, fig 4.). Tubul de sticla este vidat sau este umplut cu un gaz inert. Actionarea contactului se
face cu ajutorul unui cmp magnetic creat de o bobina parcursa de curent. Aceste relee se
realizeaza sub forma de elemente capsulate paralelipipedice, din mase rasinoase n care se
introduce tubul si bobina releului, la exterior aflndu-se doar terminalele metalice pentru
conexiuni. Releele reed au consum neglijabil, timp de actionare mic (1 ... 2 msec), frecventa de
comutare mare (500 comutari/sec), durata de viata ridicata (10 8 ... 10 12 comutari).

Relee statice

Aceste relee se utilizeaza cnd este necesara o viteza de comutare ridicata si o durata de
functionare mare. Nu au piese mecanice n miscare, elementul de executie fiind realizat
cutranzistoare, tiristoare sau triace. Realizeaza o izolare galvanica ntre circuitul de comanda si
circuitul de comutare. Pentru aceasta pot fi utilizate transformatoare de separare, optocuploare
sau relee reed. Supratensiunile sunt reduse, datorita principiului de functionare, curentii si
tensiunile trec periodic prin zero. Au un consum redus de energie si pot fi cuplate cu circuite
integrate.

Schema de principiu a unui releu static este data n anexa 5, figura 9.

Dispozitivul optocuplor este compus n dioda LED, D2 si fototranzistorul T1, ncapsulate

ermetic. n serie cu dioda D2, sunt conectate rezistenta R1 pentru limitarea curentului si dioda
deprotectie D1, pentru protectia la polarizari inverse. Un curent mic, (circa 1 mA) pentru LED
este suficient pentru a comanda releul static; circuitul comandat (T2, T3, etc.) este alimentat
separat, prin surs de putere. Intrarea releului este compatibila cu circuitele TTL, (Uc = 5 V).
Comutarea sarcinii n circuitul de iesire este asigurata de triacul T4 sau de doua tiristoare
conectate antiparalel.
n paralel cu iesirea releului este conectat un circuit RC (R6, C1) care permite comutarea
sarcinilor inductive si atenueaza tensiunile tranzitorii.

Cnd se aplica tensiunea de comanda Uc, se amorseaza tiristorul auxiliar, T3, acesta asigura la
rndul sau amorsarea triacului, T4 si deci aplicarea tensiunii pe sarcina. Dupa ntreruperea
tensiunii de comanda, curentul continua sa treaca prin sarcina, pna la trecerea prin zero a
tensiunii de retea. n continuare triacul T4 ramne blocat, pna la aplicarea unei noi comenzi.

Triacul T4 se amorseaza numai la trecerea prin zero a tensiunii de retea si conduce

un numarntreg de semiperioade. n absenta tensiunii de comanda Uc , fototranzistorul T1 este
blocat. Tranzistorul T2 este n conductie si circuitul nu mai poate furniza curentul de poarta
necesar amorsarii tiristorului T3 . n aceasta situatie triacul T4 este blocat si deci sarcina nu
primeste tensiune de la retea.

La aplicarea tensiunii de comanda pot aparea doua situatii corespunzatoare momentului care se
aplica n raport cu un timp t . Acest timp reprezinta momentul deschiderii fototranzistorului T1,
care este alimentat cu tensiunea redresata dubla alternanta; este de valoare mica n raport cu
perioada tensiunii de retea conform caracteristicii statice i = f(V , i ).

Cele doua situatii sunt:

a) daca tensiunea de comanda se aplica nainte de momentul t , ca urmare a deschiderii

fototranzistorului T1, scade curentul de baza al tranzistorului T2 pna la blocarea acestuia. Se
amorseaza tiristorul T3 si triacul T4 . Conductia acestora continua pna n momentul trecerii prin
zero a semialternantei tensiunii de retea corespunzatoare ncetarii tensiunii de comanda.

b) daca tensiunea de comanda se aplica dupa momentul t , tranzistorul T2 continua sa se afle n

conductie, deoarece curentul de baza are valori mai mari, ca urmare a cresterii tensiunii de
alimentare, Ec .

n aceasta situatie circuitul nu mai poate furniza curentul de poarta necesar pentru amorsarea
tiristorului T3, acesta ramne blocat ca si triacul T4 pna la terminarea semialternantei tensiunii
de alimentare.

Daca comanda persista, dispozitivele T3 si T4 se deschid la nceputul semialternantei urmatoare

ca la punctul a.

n concluzie, daca tensiunea de alimentare se aplica mai trziu de momentul t deschiderea

releului static se produce cu o ntrziere, care se poate apropia de durata unei semiperioade, a
tensiunii de alimentare.
n comparatie cu releele electromecanice, releele statice sunt mult mai robuste. Durata de viata a
releelor statice este mult mai mare, deoarece n timpul functionarii lor nu apar arcuri electrice, ca
la releele electromecanice. n plus, absenta acestor arcuri electrice, nu mai creeaza probleme de
interferente cu alte instalatii nvecinate.

Releele statice pot comanda sarcini rezistive sau inductive. n cazul sarcinilor rezistive, curentul
comutat creste sinusoidal, de la zero. Deci regimul tranzitoriu este redus la minim. Aceasta
calitate se mentine si daca sarcina este constituita din lampi de iluminat cu filament. n aceasta
situatie curentul initial este de 5 ori mai mare dect valoarea de regim permanent fata de o
crestere de 11 ori pentru alte tipuri de relee sau comutatoare.

Sarcinile inductive, comandate de releele statice, sunt de mai multe tipuri:

a) Transformatoare - cnd este conectat un transformator apare un supracurent, a carui valoare

depinde de defazajul dintre tensiune si curent, si de structura circuitului magnetic. Aceasta
valoare poate fi de 50 ori mai mare dect cea de regim permanent. Desi acest curent scade ntr-un
timp foarte scurt, trebuie tinut seama de el la dimensionarea releului static.

b) Dispozitive actionate magnetic - acestea sunt reprezentate de contactoare, ventile magnetice,

cuplaje magnetice, etc. n cazul acestor sarcini supracurentul initial nu depinde de defazajul
dintre curent si tensiune. n plus, valoarea supracurentului initial este substantial mai mica dect
n cazul transformatoarelor si se amortizeaza n cteva semiperioade. De exemplu, n cazul
contactoarelor, acest supracurent este de 6 ori mai mare fata de valoarea de regim permanent.
Din acest motiv si problemele de dimensionare a releului static sunt mai usoare.