Capitolul I

1. Probleme generale

Transformatorul este o main electric care transform energia electric de anumii parametri (tensiune i curent) n energie electric de ali parametri. Transformatorul funcioneaz pe principiul induciei electromagnetice. Aceasta nseamn c el funcioneaz doar n curent alternativ. n cadrul transformrii se pstreaz aceeai frecven a tensiunii i a curentului. n esen, un transformator const dintr-un miez de fier pe care sunt plasate dou nfurri izolate una fa de alta i fa de miezul de fier. nfurarea care primete energia de la o surs - regim de receptor - se numete nfurare (bobinaj) primar; cea de-a doua nfurare, aflat n regim de generator, furnizeaz energia unei reele sau consumator, numindu-se nfurare (bobinaj) secundar. Miezul magnetic al transformatorului reprezint sistemul magnetic al mainii. nfurrile constituie sistemul su electric. Cele dou bobinaje ntre care are loc transferul de putere au n general un numr diferit de spire. Componentele puterii tensiunea i curentul sufer prin transformare schimbri inverse: creterea tensiunii presupune scderea curentului i invers.

1.1 Elemente constructive

Principalele elemente constructive ale transformatorului sunt: miezul de fier, nfur rile,carcasa, rezervorul de ulei, releul de gaze. - Miezul de fier reprezint circuitul magnetic al transformatorului prin care se nchid liniile cmpului magnetic produs de curenii alternativi care strbat nfurrile. Miezul de fier se realizeaz din foi de tabl din oel de transformator (numite tole), izolate ntre ele cu lac izolant. Pentru a obine miezul de fier, tolele se es ntre ele n scopul micor rii spaiilor de aer i deci a reluctanei circuitului magnetic. Miezul feromagnetic pe care sunt aezate nfur rile se numete coloan, iar poriunile din miez care unesc coloanele poart numele de juguri. La transformatoarele de mare putere se practic n coloane canale de rcire prin care circul agentul de rcire (aer, ulei de transformator). Izolarea
-1-

tolelor cu lac izolant sau oxizimetalici conduce la diminuarea curenilor turbionari ce se induc n miez.

Fig.1.1Elemente constructive ale transformatorului monofazat ~nfurrile - se realizeaz din materiale conductoare (Cu, Al). Poziia nfurrilor este cilindriccoaxial, nfurarea de joas tensiune (JT) fiind dediametru mai mic, iar ceade nalt tensiune (IT) nconjurnd pe cea de joas tensiune (fig. 1.1). Spirele nfurrii sunt izolate ntre ele cu email, rini sintetice, fibr de sticl, etc. nfurrile se izoleaz ntre ele prin straturi de polivinil, prepan, zone de aer i de asemenea, acestea se izoleaz faa de jugurii coloane. ~ Carcasa - din punct de vedere al modului de rcire, transformatoarele se mpart n, transformatoare uscate, cu rcire natural n aer, transformatoare n ulei cu rcire natural, la care miezul i nfurrile sunt cu fundate ntr-o cuv umplut cu ulei (pentru puteri 1-1000KVA)i transformatoare cu ulei cu rcire artificial a uleiului (la puteri foarte mari).Cuva se realizeaz din tabl de oel neted sau ondulat i servete la susinerea agentului de rcire i la protejarea transformatorului fa de influenele mediului. - Rezervorul de ulei este un vas umplut parial cu ulei, aflat pe capacul cuvei,ce are destinaia s preia variaiile de volum ale uleiului datorit variaiei temperaturii de funcionare. - Releul de gaze este aparatul montat pe eava care leag rezervorul de ulei cu carcasa,ce funcioneaz la apariia gazelor degajate n ulei, cnd apare o energie termic important, datorit funcionrii necorespunztoare a transformatorului (scurtcircuit, strpungeri ntrespire, suprasarcini de durat mare).

-2-

Din punct de vedere constructiv, transformatorul are dou pri principale: 1) Sistemul magnetic- reprezentat de miezul de fier i construit din tole de oelelectrotehnic pentru reducerea pierderilor n fier; 2) Sistemul electrice- reprezentate de dou sau mai multe nfurri din Cusau Al, realizate n jurul circuitului magnetic, fiind deci cuplate electromagnetic. 3) Sistemul mecanic - cuprinde elementele folosite pentru consolidarea miezului magnetic; - schele metalice, suruburi, tiranti - alte elemente componente : cuva, pe capacul cuvei izolatoare de trecere, consevatorul de ulei.

1.1.1 Sistemul magnetic

Reprezinta calea de inchidere a liniilor campului magnetic. Se executa din tole din tabla silicioasa sau tabla din otel electrotehnic izolate intre ele pentru reducerea pierderilor de putere prin curenti turbionali (indusi).Acesta alcatuit din coloane si juguri. - Coloana transformatorului reprezinta partea sistemului magnetic pe care, sau in jurul careia,sunt dispuse infasurarile transformatorului. - Jugul transformatorului reprezinta partea sistemului magnetic care serveste la inchiderea circuitului magnetic. Jugurile transformatoarelor pot fi: - juguri laterale - juguri frontale.

-3-

u1 - tensiunea de alimentare a primarului; i1 curentul din primar, cand n secundar avem legat impedana de sarcin zs; u2 tensiunea la bornele secundarului rezultat prin inducie electromagnetic; i2 curentul din secundar; 1,2 fluxurile de scpri ale primarului i secundarului; N1,N2 numrul de spire a nfurrii primare respectiv secundare

-4-

1.1.2 Sistemul electric

Infasurarile constituie una din partile cele mai importante ale unui transformator, reprezentand, de fapt, un ansamblu de spire sau bobine care formeaza un circuit electric corespunzand uneia din tensiumle transformatorului. Pentru un transformator polifazat, infasurarea este ansamblul infasurarilor de faza, prin infasurare de faza intelegandu-se faza unei infasurari polifazate. Termenul de infasurare de faza nu va fi utilizat pentru ansamblul bobinelor de pe o anumita coloana. Transformatorul trebuie calculat si executat astfel incat marimile sale de baza (pierderile in infasurari, tensiunea de scurtcircuit si incalzirile) sa fie in concordanta cu valorile prescrise de norme. In acelasi timp, infasurarile trebuie sa asigure transformatorului o rigiditate dielelectrica suficienta, precum si stabilitate dinamica si termica mare, astfel in cat sa garanteze buna functionare a acestuia si la supratensiunile care apar in exploatare. Elementul constructiv principal al infasurarii este spira, care reprezinta conductorul sau ansamblul de conductoare legate in paralel care inconjoara o singura data o parte a sistemului magnetic al transformatorului parcurs de fluxul magnetic. Gruparea de doua sau mai multe spire in serie formeaza o unitate constructiva numita bobina . Locul in care bobinatorul incepe rularea conductorului pe suportul cilindric reprezinta inceputul infasurarii. O infasurare poate fi bobinata la dreapta sau la stanga. Sensul bobinarii este esential la realizarea grupei de conexiuni cerute de beneficiar.

-5-

1.2 Semne conventionale

a - transformator monofazat cu doua infasurari, b - transformator trifazat cu doua infasurari, c - transformator trifazat cu trei infasurari, d - autotransformator trifazat.

Marcarea bornelor se face cu litere de la inceputul alfabetului pentru inceputurile infasurarilor si litere de la sfarsitul alfabetului pentru sfarsiturile infasurarilor. Litere mari pentru inalta tensiune, litere mici pentru mica tensiune.

-6-

1.3 Domenii de utilizare

In funcie de utilizarea lor, putem avea mai multe tipuri de transformatoare : -transformatoare de putere folosite n transportul i distribuia energiei; S=U*I -transformatoare speciale de putere-folosite pentru alimentare, cuptoarelor, metalurgice, a redresoarelor etc. -transformatoare pentru reglarea tensiunii; -autotransformatoare; -transformatoare de msur; -transformatoare pentru ncercri de izolaie de nalt tensiune. Se poate afirma ca fara transformatoare utilizarea energiei electrice la scara zilelor noastre ar fi fost de neinchipuit. Transformatorul electric permite transmisia energiei electrice la distante foarte mari cu randamente inalte, gratie utilizarii tensiunilor ridicate la sute de kilovolti. Prin statii de transformare in trepte energia electrica este apoi distribuita la parametrii necesari fiecarui consummator mare sau mic, industrial sau casnic. Transformatoarele electrice joaca un rol foarte important in actionarile electrice. Le intalnim in forma monofazata sau trifazata.Transformatorul electric prezinta importanta si din punct de vedere theoretic. Bazandu-se, ca si masinile electrice de current alternative, pe legea inductiei electromagnetice, el sta la baza teoriei tuturor masinilor. Transformatoarele de masurare, de curent si de tensiune, sunt destinate extinderii limitelor de masurare ale aparatelor electrice de masurat, aducnd si alte avantaje n utilizare : - standardizarea valorilor nominale ale aparatelor de masurare conectate n circuitul secundar (5A respectiv 100V); - izolare galvanica ntre circuite; securitatea personalului de deservire; - exactitate ridicata(clasa 0,5 sau mai buna).

-7-

1.4 Parametrii nominali

Regimul nominal al transformatorului: este regimul definit de ansamblul valorilor mrimilor nscrise pe plcua indicatoare a transformatorului i care caracterizeaz funcionarea n condiii prescrise (regimul de sarcin pentru care a fost proiectat). Datele nominale ale unui transformator sunt: - puterea nominalcircuitului secundar; (VA)- reprezint puterea aparent la bornele (V)-reprezint tensiunea aplicat

- tensiunea nominal primar nfurrii primare n regim nominal;

- tensiunea nominal secundar (V)-este tensiunea rezultat la bornele secundare, la mersul n gol, primarul fiind alimentat cu tensiunea - raportul nominal de transformare - k- este raportul ntre tensiunea primar i cea secundar la mersul n gol; - curentul nominal (primar i secundar) - curentul de linie (A);

- tensiunea nominal de scurtcircuit-usc-tensiunea aplicat unei nfurri cand cealalt este legat n scurtcircuit, iar n nfurarea alimentat curentul are valoare nominal; - frecvena nominal - 50Hz n Europa, 60 n America de Nord; - randamentul - = ( )

- schema i grupa de conexiuni.

-8-

Capitolul II 1. Principiul de functionare

Principiul de functionare se bazeaza pe principiul inductiei electromagnetice care consta in producerea unei tensiuni electromotoare intr-o spira a carei suprafata este strabatuta de flux magnetic variabil. e= Daca infasurarea primara este alimentata cu tensiune alternativa prin ea trece curentul alternativ care produce campul magnetic inductor variabil. O parte a liniilor campului magnetic se inchid prin miezul magnetic si formeaza fluxul util. Fluxul util, variabil strabate spirele celor 2 infasurari si induce in aceasta tensiunile electromotoare . Producerea, transportul i distribuia energiei electromagnetice n condiii tehnico-economice optime, determin necesitatea folosirii mai multor trepte de tensiune. Legtura dintre diferitele nivele de tensiune se realizeazprin intermediul transformatoarelor electrice, dispozitive electromagnetice care permit transformarea unor mrimi caracteristice energiei ncurent alternativ tensiunea, intensitatea curentului, numrul de faze fr a modifica frecvena mrimilor alternative. Transformatoarele destinate modificrii valorii tensiunii i intensitii curentului se numesc transformatoare de putere sau de for. Dup destinaie transformatoarele se clasific astfel: Transformatoare de putere (monofazate sau trifazate), folosite n transportul i distribuia energiei electrice; Transformatoare de msur (de curent sau de tensiune); Transformatoare cu destinaii speciale: de sudur, pentru cuptoare electrice, pentru modificarea numrului de faze, amplificatoare magnetice; Autotransformatoare - folosite fie pentru interconexiunea a dou reele cu nivele diferite de tensiune sau pentru reglarea tensiunii. Dei exist o mare varietate de tipuri constructive ca urmare a unui larg domeniu de utilizare, fenomenele ce intervin n funcionarea transformatorului sunt n esen aceleai i pot fi studiate pe un model comun, pe care se dezvolt teoria transformatorului monofazat. Pentru aceasta considerm un transformator cu dou nf urri (Fig. 3.1.1): nf urarea primar, ale crei mrimi U, au
-9-

sensurile de referin asociate dup convenia de la receptoare (nf urarea primete energie electromagnetic) i nf urarea secundar, ale crei mrimi au sensurile de referin asociate dup convenia de la generatoare (nfurarea cedeaz energie electromagnetic).

Principiul de funcionare al transformatorului electric se bazeaz pe legea induciei electromagnetice. Dac la bornele nf urrii primare se aplic o tensiune alternativ, nfurarea va absorbi din reeaua de alimentare un curent alternativ , care va determina apariia unui cmp magnetic ale crui linii de cmp ce se nchid prin miezul feromagnetic vor nlnui i spirele nfurrii secundare. Fluxul magnetic produs de curentul (alternativ) primar, fiind variabil n timp (este tot alternativ), induce n spirele nfurrii secundare pe care le strbate, o tensiune electromotoare (t.e.m.) de transformare, avnd frecvena egal cu cea a tensiunii de la bornele primare i valoarea proporional cu numrul de spire al nfurrii secundare.

- 10 -

Capitolul III Regimurile de functionare ale transformatorului

1. NCERCRILE TRANSFORMATORULUI ELECTRIC - Functionarea in gol - Functionarea in scurtcircuit - Functionarea in sarcina

1.1 Functionarea in gol a transformatorului

- la functionarea in gol transformatorul are secundarul deschis . - in aceasta situatie curentul in secundar este 0 iar primarul se alimenteaza cutensiunea nominala = . - curentul absorbit de la retea de catre transformator va fi I10 cuprins intre 2,5 10 % din I1n acest curent se numeste curentul de mers in gol . - bornele secundarului fiind in gol inseamna ca avem o ipedanta Z care tinde spre infinit. - puterea activa absorbita de primar la mersul in gol = + . = sunt pierderile in miezul transformatorului; = sunt pierderile din infasurarea primara dar pierderile in cupru sunt neglijabile curentul de mers in gol este foarte mic. Prin aceast regim de mers in gol determinam pierderile in fier. Tot in acest regim de functionare se determina si raportul de transformare al transformatorului care este =

- 11 -

AT W1 A
1

T V2

V1

Figura 2.1. Schema electric pentru ncercarea la mers n gol.

Pentru determinarea caracteristicilor la mersul n gol se realizeaz schema din figura 2.1. Din autotransformatorul AT se variaz tensiunea primar ntre 0 i 1.2UN i se msoar curentul primar I10, tensiunea secundar U20 i puterea absorbit de transformator P10. Msurnd rezistena primar R1 se pot determina pierderile n fier cu :
2 p Fe P10 R1 I 10

Fig.(2.1)

Se calculeaz de asemenea factorul de putere cu:

cos 0 P10 U 1N I 10

- 12 -

1.2 Functionarea in scurtcircuit a transformatorului

Un transformator este considerat in scurtcircuit atunci cand infasurarea primara este alimentata cu tensiune, iar infasurarea secundara este scurtcircuitata. Z=0, Daca scurtcircuitarea infasurarii secundare are loc cand infasurarea primara este alimentata cu tensiune nominala transformata foarte puternic solicitat (caz de avarie) deoarece valoarea curentilor in cele 2 infasurari este mult mai mare decat valoarea nominala. Din aceasta cauza incercarea transformatorului la scurtcircuit se face cu tensiune redusa (mica) astfel incat sa nu fie depasita valoarea nominala a curentilor in cele 2 infasurari. In acest regim infasurarea secundara este scurtcircuitata adica in secundar vom avea o impedanta 0. Daca s-ar alimenta primarul la tensiunea nominala curentii prin cele 2 infasurari ar avea valori mari care produce arderea infasurarilor. Valoarea acestei tensiuni reprezinta valoarea fiind un parametru important al transformatorului .Una din conditiile functionari in paralel este ca transfomatorul respectiv sa iaba aceiasi tensiune de scurtcircuit. Valoarea de scurtcircuit este trecuta pe placutele transformatorului. Pe langa determinarea tensiuni de scurtcircuit in acest regim de functionare se determina si pierderile in infasurari respectiv pierderile in cupru.
AT W1 A1 T

V1

Figura 2.2. Schema electric de ncercare la mersul n scurtcircuit. Se cupleaz, conform figurii 2.2, secundarul transformatorului n scurtcircuit i se alimenteaz primarul, pornind de la zero, cu tensiunea
- 13 -

nominal de scurtcircuit (acea valoare redus pentru care n primar se obine valoarea nominal a curentului). Parametrii care se determina la incercarea transformatorului in scurtcircuit sunt : - tensiunea nominala in scurtcircuit - pierderile de putere in cele 2 infasurari - factorul de putere la scurtcircuit Tensiunea nominala de scurtcircuit este tensiunea de alimentare a unei infasurari cand cealalta infasurare este scurtcircuitata pentru care valoarea curentilor in cele 2 infasurari este cea nominala.

- 14 -

1.3 Functionarea in sarcina a transformatorului

Un transformator functioneaza in sarcina atunci cand infasurarea primara este alimentata cu tensiunea si la bornele infasurarii secundare este conectat un consumator. n cadrul regimului de mers n sarcin, circuitul secundar este nchis i este strbtut de curentul . Fie numrul de spire ale nfurrii primare i numrul de spire al nfurrii secundare. Numim produsul ( ) solenaie primar instantanee, ea produce cmpul magnetic de excitaie. Numim produsul ( ) solenaie secundar instantanee, ea produce un cmp magnetic de reacie. n figura 1.3 s-a reprezentat spectrul liniilor de cmp magnetic rezultant. Liniile de cmp se mpart n trei categorii: a) cele cuprinse n ntregime n miezul magnetic al transformatoruluii care se nlnuie cu ambele nfurri sunt linii ale cmpului magnetic util . b) cele care se nlnuie numai cu spirele propriei nfurrii se nchid prin aer i miezul magnetic sunt linii ale cmpului magnetic de dispersie al nfurrii primare 1i al nf urrii secundare 2

. Fig. 1.3 Spectrul liniilor de cmp ale nfurrilor primar i secundar.

- 15 -

1.4 Caracteristica externa a transformatorului

Caracteristica externa a unui transformator reprezinta dependenta tensiunii secundare U2 de curentul de sarcina I2 U2 = U2 (I2), la U1 = U1n = constant si defazajul cos2 = const. Valoarea tensiunii secundare depinde atat de valoarea curentului secundar cat si de natura consumatorului care poate fii rezistiv, inductiv sau capacitiv. In figura 2.10 sunt reprezentate caracteristicile externe ale unui transformator pentru 3 valori ale defazajului dintre tensiunea si curentul secundar. Din figura se observa ca in cazul consumatorilor pur rezistiv si inductiv (care reprezinta majoritatea consumatorilor) caracteristica este cazatoare, fiind mai puternic cazatoare cu cat consumul este mai inductiv. Acest lucru se poate observa la consumul casnic cand seara tensiunea retelei de alimentare scade deoarece majoritatea consumatorilor sunt acasa si consuma energie electrica. In cazul consumatorilor capacitivi, caracteristica externa este crescatoare, deci la cresterea curentului consumat tensiunea creste, ceea ce aduce la aparitia unor tensiuni periculoase ce ar periclita functionarea altor consumatori neprotejati la supratensiune. Din acest motiv nu se permite functionarea consumatorilor cu caracter capacitiv.

- 16 -

Capitolul IV Protectia Muncii

La transformatoarele de retea pentru sudare, cand nu se sudeaza (la asanumitul mers in gol), tensiunea la bornele de iesire nu depaseste 70 V, iar in cazul generatoarelor de curent continuu, aceasta tensiune nu va fii mai mare de 110 V. Cablurile de alimentare cu energie electrica trebuie sa fie flexibile si izolate in mod corespunzator. Cablurile vor fii protejate impotriva stropilor de metal oprit si a deteriorarilor mecanice. La transformatoarele pentru sudare se vor marca clar bornele de intrare si cele de iesire pentru a se impiedica inversarile la conectoarea acestora la retea, cu consecinta aparitiei unor tensiuni periculoase la portelectrod. De exemplu, la un transformator care coboara tensiunea de la 380 V la 70V, prin legarea gresita datorita confundarii bornelor de intrare cu cele de iesire, tensiunea la portelectrod ar ajunge la circa 1500V. Aparatajul de conectoare la retea se alege astfel incat, la schimbarea electrozilor, intreruperea prealabila a curentului care alimenteaza infasurarea principala sa se faca usor. Schimbarea electrozilor sub tensiune poate duce la electrocutari grave. Este indicat ca intreruperea sa se execute automat, la incetarea operatiei de sudare, in vederea inlocuirii electrodului.

- 17 -

MASURILE PRINCIPALE PENTRU EVITAREA ACCIDENTELOR PRIN ELECTROCUTARE Mijloacele pentru evitarea accidentelor prin atingere directa sunt urmatoarele: - folosirea unor tensiuni de alimentare cat mai reduse; - constructia instalatiilor si a echipamentelor electrice sa fie executate astfel incat elementele bune conducatoare care fac parte din circuitele curentilor de lucru sa fie inaccesibile atingerii intamplatoare, iar producerea unor arcuri electrice sa nu poata da loc la arsuri; - folosirea unor pardoseli din materiale izolante sau acoperirea pardoselilor sau a solului cu materiale izolante. Deoarece tensiunea redusa nu poate fii aplicata la orice instalatie sau echipament electric, este necesar ca instalatiile si echipamentele electrice sa fie astfel executate incat elementele bune conducatoare care fac parte din circuitele curentilor de lucru sa fie inaccesibile unei atingeri nedorite. Aceasta masura se realizeaza prin : - izolarea electrica (folosind materiale izolante); - amplasari la inaltimi inaccesibile; - blocari electrice sau mecanice.

- 18 -

PERICOLELE PE CARE LE PREZINTA CURENTUL ELECTRIC

Pe langa nenumaratele avanteje pe care le ofera energia electrica, ea poate sa prezinte insa si unele pericole, daca instalatiile si echipamentele sunt realizate sau folosite necorespunzator. Pericolele pe care le prezinta curentul electric sunt urmatoarele: - electrocutarea celor care ating un obiect, aflat normal sau accidental sub tensiune; - producerea unor arsuri sau metalizarea pielii celor care se afla pe o parte a corpului in apropierea unui arc electric; - producerea de incendii sau explozii, datorita arcurilor electrice deschise sau a incalzirii peste limita a echipamentelor electrice defecte. O electrocutare are loc cand omul atinge concomitent doua elemente bune conducatoare de electricitate intre care exista o tensiune periculoasa. O electrocutare devine grava daca intensitatea curentului electric care parcurge la un moment dat corpul omului depaseste 10 mA, in cazul curentului alternativ, si 50 mA, in cazul curentului continuu. Rezistenta electrica a corpului depinde de starea stratului superficial al pielii. Ea este cu atat mai scazuta, si deci pericolul creste, cu cat sunt mai mari tensiunile sub care se afla omul, umiditatea, suprafata de contact cu obiectul sub tensiune, durata de actiune a curentului ce trece prin om si cu cat grosimea stratului de piele este mai mica.

- 19 -

Bibliografie

Masini electrice Autori : Florin Mares, Iana Druta Clasa a XI-a Editura Didactica si Pedagogica RA Masini, aparate, actionari si automatizari Autori: Nastase Bichir, Dan Mihoc, Corneliu Botan, Sabina Hilohi, Dragos Simulescu Edutura Didactica si Pedagogica RA Bucuresti, 198

- 20 -