Sunteți pe pagina 1din 29

CALCULUL SI LIMITAREA CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

4.1. DEFINIRE

Scurtcircuitul reprezinta o legatura galvanica (accidentala sau voita) printro impedanta de valoare relativ redusa, ntre doua sau mai multe puncte ale unui circuit care, n regim normal au tensiuni diferite. La aparitia scurtcircuitului, impedanta circuitului se micsoreaza, ceea ce conduce la marirea curentilor, comparativ cu valorile din regimul normal. La rndul sau, aceasta marire determina o scadere a tensiunii n sistem, mai nsemnata n apropierea locului de scurtcircuit. Curentul de scurtcircuit este acel curent care se nchide la locul de scurtcircuit. Acest curent este initial asimetric n raport cu axa de timp si poate fi descompus ntr-o componenta de curent periodica (simetrica) si o componenta aperiodica, descrescatoare de la valoarea initiala la zero. Componenta aperiodica a curentului de scurtcircuit este valoarea medie ntre nfasuratoarea superioara si cea inferioara a curentului de scurtcircuit (figura 4.1), ceea ce permite separarea ei dintr-o curba data a curentului. 4.2. CAUZE PRINCIPALE Printre cauzele unui scurtcircuit se pot mentiona: conturnarea cu strapungerea izolatiei; ruperea unor fire; contacte accidentale stabilite de animale; manevre gresite. Conform statisticilor de exploatare, mai mult de 65% din totalul scurtcircuitelor sunt monofazate, n timp ce numai 5% din defecte sunt de tip trifazat (afecteaza n mod simetric toate cele trei faze ale unei instalatii electrice trifazate).

88

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Desi cele mai rare, prin consecintele foarte grave pe care le pot avea, scurtcircuitele trifazate sunt uneori hotartoare n aprecierea posibilitatii de functionare a sistemului n conditii de scurtcircuit, precum si pentru dimensionarea echipamentelor si legaturilor electrice. Pe de alta parte, folosirea metodei componentelor simetrice permite estimarea valorilor curentilor si tensiunilor de succesiune directa pentru orice scurtcircuit, pe baza marimilor corespunzatoare unor scurtcircuite trifazate conventionale. 4.3. FACTORI DE INFLUENTA

Asupra marimii curentului de scurtcircuit exercita influenta unii factori, ca de exemplu: - puterea sursei ce alimenteaza defectul; - tensiunea la locul de defect; - impedanta circuitului pna la locul de defect; - rezistenta de trecere la locul defectului, determinata de rezistenta arcului electric care se produce si de rezistenta altor cai de curent, de la o faza la alta sau de la faza la pamnt. Astfel, evolutia curentului de scurtcircuit este direct influentata de pozitia locului de scurtcircuit fata de generatoare. Sub acest aspect se pot deosebi scurtcircuite (fig. 4.1):

Fig. 4.1. Variatia curentului de scurtcircuit n functie de distanta fata de generator:

a n cazul unor defecte departate; b n cazul unor defecte apropiate

departe de generator (de exemplu, scurtcircuit la capatul unor linii electrice de nalta tensiune sau pe partea de joasa tensiune a statiilor de transformare): componenta periodica, alternativa a curentului de scurtcircuit este practic constanta pe toata durata scurtcircuitului (sursa se poate considera, ipotetic, de putere infinita n raport cu punctul de defect, respectiv impedanta sa proprie este nula si tensiunea sa are, la frecventa constanta, amplitudine constanta);

CALCULUL SI LIMITAREA CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

89

aproape de generator (de exemplu, scurtcircuit la bornele generatorului): componenta periodica este variabila n timp; evolutia curentului de scurtcircuit este diferita n functie de prezenta sau absenta reglajului automat de tensiune (RAT) la generator (fig. 4.2).

Fig.4.2. Oscilogramele curentilor de scurtcircuit: a n lipsa reglajului automat al tensiunii; b cu reglaj automat al tensiunii

Atunci cnd trebuie gasite valorile maxime posibile ale curentilor de scurtcircuit (de exemplu, pentru dimensionarea si verificarea echipamentelor si legaturilor electrice) se pleaca de la conditiile cele mai grele, considernd ca la locul defectului lipseste orice forma de rezistenta de trecere (defect metalic). 4.4. SCURTCIRCUIT TRIFAZAT DEPARTAT DE GENERATOR

n figura 4.3 sunt reprezentate curbele de variatie a curentilor pe faza la un scurtcircuit trifazat, pe o retea simpla, de tipul:
U S =constant ~ Ik

La aparitia scurtcircuitului, impedanta retelei scade brusc, ceea ce conduce la cresterea curentilor, mult peste valoarea de regim normal de functionare. Trecerea de la un regim de functionare la altul se produce printr-un regim tranzitoriu, n cursul caruia curentul variaza de la valoarea normala dinaintea scurtcircuitului, teoretic, pna la valoarea stabilizata a curentului de scurtcircuit.

90

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Fig.4.3. Oscilogramele curentilor de faza la un scurtcircuit trifazat brusc

Un calcul complet de scurtcircuit trebuie sa dea variatia n timp a curentilor la punctul de scurtcircuit, de la nceputul acestuia (t = 0) si pna la eliminarea lui, n corelatie cu valorile instantanee ale tensiunii la nceputul scurtcircuitului. Valoarea instantanee a curentului de scurtcircuit pe faza (ik) se poate obtine prin suprapunerea a doua componente: una periodica (ip) si alta aperiodica (ia). Deoarece tensiunea sursei are (la frecventa constanta) amplitudine constanta, componenta periodica a curentului de scurtcircuit este practic constanta pe toata durata scurtcircuitului. Relatia de calcul a curentului total este:

t /T i
n care:

k
Ipm iao

pm

sin ( t

) i

ao

(4.1)

este -

Ta

amplitudinea componentei periodice, constanta n timp; valoarea initiala a componentei aperiodice (anuleaza saltul curentului permanent n momentul aparitiei scurtcircuitului, deci la t=0); defazaj ntre tensiune si curentul de scurtcircuit; constanta de timp a circuitului, care depinde de raportul dintre inductanta si rezistenta la locul defectului.

n majoritatea cazurilor practice, n functie de scopul calculului de scurtcircuit, nu este necesara cunoasterea evolutiei pas cu pas a valorii curentului de scurtcircuit, fiind suficient doar calculul valorilor la anumite momente de timp. n cazul scurtcircuitelor departate de generator prezinta un interes deosebit: valoarea efectiva initiala a componentei simetrice de curent alternativ (Ipo);

CALCULUL SI LIMITAREA CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

91

vrful curentului de scurtcircuit (curent de soc): valoarea maxima instantanee a curentului rezultant (isoc). Valoarea curentului de soc se obtine (figura 4.4) pentru valoarea maxima a componentei aperiodice, considernd ca aceasta valoare apare aproximativ la o semiperioada (

T 2

1 50 2

0,01 s) de la aparitia scurtcircuitului.

Fig. 4.4. Oscilograma curentului de scurtcircuit pentru cazul componentei aperiodice maxime

Daca n regimul anterior scurtcircuitului, curentul a fost zero n circuitul dat, componenta aperiodica poate atinge amplitudinea componentei periodice (Ipm), daca n momentul scurtcircuitului aceasta componenta trece prin maximul sau pozitiv sau negativ [72]. n aceste conditii se poate scrie:

soc

pm

e pm

0,01 / T a

pm

(1 e

0,01 / T a)

soc

2I

(4.2)

po

unde coeficientul de soc este:

k soc
Pentru o constanta Ta

1 e

0 , 01 / Ta

(4.3) 1,8.

0,045 s , uzuala n instalatiile de nalta tensiune, ksoc

92

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

4.5.

SCURTCIRCUIT TRIFAZAT APROPIAT DE GENERATOR

La aparitia unui scurtcircuit apropiat de bornele generatorului, marirea reactantei statorului duce la demagnetizarea generatorului si prin urmare la scaderea tensiunii sale, pna la un anumit nivel a carui valoare depinde de parametrii generatorului si de distanta pna la punctul de scurtcircuit. Ca urmare a faptului ca tensiunea sursei nu se mai mentine constanta, componenta periodica a curentului de scurtcircuit este variabila n timp. Evolutia curentului de scurtcircuit este diferita, n functie de prezenta sau absenta reglajului automat de tensiune (RAT) la generator (figura 4.2). Existenta RAT face posibila o compensare partiala sau chiar completa a scaderii tensiunii, prin marirea curentului de excitatie. n cazul scurtcircuitelor apropiate de generator prezinta un mare interes si alte componente, n afara celor mentionate n paragraful precedent. Astfel, se calculeaza: valoarea efectiva initiala a componentei simetrice de curent alternativ (Ipo); valoarea de vrf a curentului de scurtcircuit (isoc); componenta periodica si cea aperiodica a curentului de scurtcircuit, n momentul separarii contactelor la ntreruptorul care elimina defectul; acest timp se poate calcula cu relatia:

tr

t relee

t propriu intreruptor

0,01 t propriu intreruptor

0,1 s;

(4.4)

curentul periodic stabilizat (curent permanent de scurtcircuit): valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit care ramne dupa trecerea fenomenelor tranzitorii (Ip ). 4.6. CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT Calculul se poate face n diferite scopuri: dimensionarea/verificarea aparatelor de comutatie si a conductoarelor utilizate n instalatiile electrice din centrale si statii; calculul curentilor pentru reglajul protectiilor; verificarea conditiilor de compatibilitate electromagnetica n diferite noduri ale sistemului energetic national.

Pentru dimensionarea/verificarea echipamentelor electrice, este necesar calculul curentilor de scurtcircuit n regimul de functionare care conduce la solicitarile maxime. Pentru reglajul protectiilor si verificarea compatibilitatii electromagnetice sunt necesare si calcule de scurtcircuit n regim minim de functionare. Calculul regimului de scurtcircuit trifazat metalic (prin impedanta nula) desi foarte rar, conduce la solicitari maxime n retele si se efectueaza ntotdeauna n proiectare si exploatare. n retelele cu neutrul legat la pamnt, un loc deosebit l ocupa calculul scurtcircuitului monofazat ca defect cel mai probabil [57].

CALCULUL SI LIMITAREA CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

93

Principalele ipoteze simplificatoare care se admit n calculele de scurtcircuit sunt: tensiunile electromotoare ale tuturor surselor din schema se considera ca au aceeasi valoare si faza; n zona n care se considera scurtcircuitul, tensiunea n momentul anterior defectului poate fi diferita de cea nominala (Un), acest aspect lundu-se n considerare prin factorul de tensiune CU; de exemplu, pentru calculul curentului maxim de scurtcircuit CU =1,1 pentru instalatiile cu Un 220 kV si 1,0 pentru instalatiile cu Un 400 kV; toate transformatoarele cu tensiunea de scurtcircuit mai mare de 5% se iau n considerare numai prin reactanta lor inductiva; reactanta ohmica a liniilor electrice aeriene (LEA) si a liniilor electrice n cablu (LEC) cu Un 110 kV, de regula, poate fi neglijata; si n cazul liniilor de medie tensiune rezistenta poate fi neglijata, cu conditia ca acest lucru sa nu majoreze substantial valoarea curentilor de scurtcircuit; impedanta sarcinilor, de regula, se neglijeaza; fac exceptie motoarele sincrone si asincrone de mare putere (de ordinul sutelor de kVA) n cazul unor scurtcircuite apropiate de bornele acestor motoare, precum si n cazul n care se calculeaza curentii de scurtcircuit pe partea de nalta tensiune a transformatoarelor care alimenteaza aceste motoare. Avnd n vedere scopul calculului, pentru cazul proiectelor de centrale sau de statii electrice, de regula, curentii se calculeaza pe barele statiilor electrice (inclusiv pentru statiile de servicii proprii din centrale) si la bornele generatoarelor electrice. 4.7. ALGORITM DE CALCUL A CURENTILOR DE SCURT-CIRCUIT TRIFAZAT PRIN METODA UNITATILOR RELATIVE

Se figureaza schema de principiu a instalatiei. Se considera schema principiala a unei retele electrice simple, prezentata n figura 4.5.
G ~ UnG=U1n U U2n U2n TR L

Fig. 4.5. Schema electrica monofilara pentru exemplificarea algoritmului

Se figureaza schema echivalenta pentru calculul curentilor de scurtcircuit, pornind de la schema de principiu a instalatiei. Pentru simplificarea calculelor, schemele care contin transformatoare se nlocuiesc prin scheme echivalente n care toate elementele sunt cuplate galvanic.

94

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

ntocmirea unei astfel de scheme consta n raportarea parametrilor elementelor si a tensiunilor electromotoare ale diferitelor trepte de transformare ale schemei date la o treapta oarecare din schema, care devine treapta de referinta (de baza). Se considera:

U n referinta

U n defect s.

(4.5)

Raportarea se efectueaza pe baza relatiilor care rezulta din teoria generala a transformatorului, iar pentru raportare se foloseste raportul de transformare determinat ca raport al tensiunilor ntre faze ale nfasurarii transformatorului, corespunzatoare prizei de lucru alese la mersul n gol al transformatorului. Se fac urmatoarele ipoteze simplificatoare: - se neglijeaza curentii de magnetizare ai transformatoarelor; - se neglijeaza capacitatea de serviciu pentru linii; - se neglijeaza caderile de tensiune pe linii. Prin urmare, cuplajele magnetice se nlocuiesc prin legaturi galvanice si reactantele trebuie raportate la tensiunea locului de defect. Rezulta schema echivalenta pentru calculul curentilor de scurtcircuit din figura 4.6.
U2n U U2n

U1n

ZG ZTC

ZTR

ZL

ZC

Fig.4.6. Schema echivalenta pentru calculul curentului de scurtcircuit corespunzatoare schemei din figura 4.5

n general, daca se neglijeaza caderile de tensiune pe linie, se poate scrie:

Z rap

U n defect U n funct

(4.6) .

Pentru schema din figura se pot calcula reactantele raportate (n ohmi), ca de exemplu:

Z TC , rap

U 3n Z TC U 2n

Z TC

U n def . U n funct.

(4.7) .

CALCULUL SI LIMITAREA CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

95

Z G , rap

U Z G 3n U 2n

U 2n U1n

ZG

U n def . U n funct.

(4.8) .

Se calculeaza valorile reactantelor n unitati relative, prin raportare la marimi de baza. Exprimarea marimilor electrice n unitati relative se poate face prin raportarea acestora la marimi oarecare, alese ca baza:

Z*

Z Z baza

; I*

I A ; S* Ib A

S MVA UV ;U * . S b MVA Ub V

(4.9)

Pentru calcul se fixeaza doua dintre marimile de baza si rezulta celelalte doua. De obicei se aleg:

Sb

100 ; 1000;...10 n MVA

(4.10,a) (4.10,b)

Ub

U n def

U referinta

Lund n considerare ipotezele simplificatoare prezentate n paragraful precedent, calculul de scurtcircuit pentru retele de nalta tensiune se poate face neglijnd rezistentele (Z X). Reactanta raportata la marimile de baza este:

X X b

S U2 b

b.

(4.11)

Daca, de exemplu, se aleg drept marimi de baza cele corespunzatoare regimului nominal de functionare, reactantele raportate la marimile nominale rezulta:

X *n

X Xn

Sn

(4.12)

U 2 funct. n

Prin urmare se poate scrie raportul:

X* X *n

Sb Sn

U n funct. Ub

(4.13) .

96

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

n cele ce urmeaza se dau exemple de calcul a reactantelor n unitati relative pentru: generatoare: se cunoaste, din datele de catalog, reactanta generatorului " raportata la marimile nominale( X *nG X d % 100 ); prin urmare se poate scrie reactanta raportata la marimi de baza si la tensiunea locului de defect:

X *G

X *nG

S b U n funct S nG Ub

U n def . U n funct.

" Xd % Sb ; 100 S nG

(4.14)

transformatoare: se stie, din datele de catalog, reactanta transformatorului raportata la marimile nominale:

uk %

U Un

XT

3 I nT Un

XT X Tn

X *nT ,

(4.15)

prin urmare rezulta reactanta raportata la marimi de baza si la tensiunea locului de defect:

X *T

X *nT

S b U n funct S nT Ub

U n def . U n funct .

uk % 100

Sb ; S nT

(4.16)

sistem: daca se cunoaste puterea de scurtcircuit la locul defectului (Sk), valoarea reactantei relative a sistemului (raportata la marimi de baza) rezulta:

X *S

X KS Xb

2 Un def S b

SK U

2 b

Sb . SK

(4.17)

Observatie: un avantaj al metodei de calcul al scurtcircuitului n unitati relative consta n faptul ca reactantele nu depind de tensiunea de la locul defectului. Se transfigureaza schema n raport cu punctul de defect. Se aplica regulile uzuale de transfigurare a schemelor electrice: reactantele se conecteaza n serie, n paralel etc.; se fac transfigurari stea-triunghi; reactantele aflate ntre doua puncte de potential egal nu intervin n calcul, deoarece nu sunt parcurse de curentul de defect (de exemplu, latura dintrun triunghi situata ntre doua surse, n cazul transfigurarii stea-triunghi; liniile radiale de consumatori sau de servicii proprii, atunci cnd se calculeaza scurtcircuitul pe barele statiilor de conexiuni); pentru cazul n care n surse de tensiune debiteaza printr-o reactanta comuna Xc, se poate aplica metoda suprapunerii efectelor.

CALCULUL SI LIMITAREA CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

97

n final, ca urmare a reducerilor succesive, schema echivalenta trebuie adusa sub forma din figura 4.7, n care exista mai multe ramuri generatoare: ramura tip centrala (care a rezultat prin punerea n paralel a generatoarelor de tipuri asemanatoare, n diferite etape succesive), ramura tip sistem (care contine reactanta sistemului si este determinata de date initiale de proiectare referitoare la contributia sistemului n caz de scurtcircuit, ramura motoarelor electrice etc. Se determina valorile curentilor de scurcircuit. Curentul total de scurtcircuit este dat de suma componentelor debitate de fiecare sursa de putere din figura 4.7:

I i 1 ki

(4.18)

SG Xech,G

SS Xech,S ki

Fig. 4.7. Schema redusa pentru calculul curentilor de scurtcircuit

Pentru a putea analiza comportarea la scurtcircuit a fiecarei ramuri n raport cu punctul de defect, se raporteaza reactantele la marimile nominale ale locului de defect considerat, aplicndu-se pentru fiecare ramura relatia:

n X ech
n care: Xech este -

X ech

Sn Sb

(4.19)

reactanta echivalenta n unitati relative de baza; reactanta echivalenta n unitati relative nominale; puterea rezultanta care debiteaza la locul de defect prin ramura; puterea de baza.

Xnech Sn Sb

Observatie. Pentru ramura sistemului energetic, Sn se poate considera ca fiind puterea n functiune estimata pentru o perspectiva de circa cinci ani (de exemplu: tinnd seama de evolutia consumului n viitor n SEN, se poate alege 8000 - 10000 MVA).

98

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

a) Daca Xnech > 3 sursa se considera departata de locul scurtcircuitului, iar componenta periodica este constanta n timp. Rezulta curentii:

I po

Ip

I b cu X*

I n cu ; I aperiodic X *n

2 I po e
Sn 3 U n def

t / Ta

(4.20)

unde: I b

Sb ; In 3 U bU n def

(4.21)

b) Pentru Xnech 3 , calculul variatiei n timp a componentei periodice se face utiliznd curbele de calcul care dau valoarea curentului periodic relativ (I*pt) n functie de Xnech. [49]. Se calculeaza la diverse moment de timp t curentii:

I pt kA

I * pt I n kA ; I aperiodic

2 I po e

t / Ta

(4.22)

Dupa calculul curentului total de scurtcircuit, urmeaza interpretarea rezultatelor obtinute si stabilirea masurilor care se impun. 4.8. CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT NESIMETRIC

Cu exceptia scurtcircuitului trifazat, celelalte tipuri de defecte ntre conductoarele retelei, cu si fara legatura cu pamntul, sunt nesimetrice. Pentru studiul unor astfel de scurtcircuite se utilizeaza teoria componentelor simetrice (teorema lui Fortescue, 1918), la baza careia sta ideea descompunerii unui sistem trifazat nesimetric de marimi sinusoidale n trei sisteme trifazate simetrice de marimi sinusoidale, dupa cum urmeaza: sistemul de succesiune directa, n care fiecare dintre marimi este defazata naintea celei care i succede cu 2 /3 ; sistemul de succesiune inversa, n care fiecare dintre marimi este defazata n urma celei care i succede cu 2 /3 ; sistemul de succesiune homopolara, care este un sistem de marimi sinusoidale, caracterizat prin amplitudini egale si n faza. Aplicarea metodei componentelor simetrice presupune calculul a trei componente independente (de succesiune directa, inversa si homopolara), fara legaturi ntre ele, n afara conditiilor de la locul de scurcircuit. Fiecare dintre aceste componente are propria ei impedanta. Tipul de nesimetrie sau de dezechilibru din retea poate fi reprezentat printr-o interconectare ntre retele echivalente de diferite succesiuni. Algoritmul de determinare a curentilor de scurtcircuit nesimetric presupune n principal, urmatoarele etape : se analizeaza schema electrica a instalatiei, adoptndu-se unele ipoteze care permit simplificarea calculelor, fara a afecta precizia rezultatelor;

CALCULUL SI LIMITAREA CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

99

corespunzator acestor ipoteze simplificatoare, se construiesc schemele de succesiune directa, inversa si homopolara si se determina impedantele directa, inversa si homopolara echivalente, care se obtin prin transfigurari n raport cu punctul de defect; daca se cunosc impedantele echivalente de succesiune directa (Zd), inversa (Zi) si homopolara (Zh), precum si tensiunea sursei echivalente, se pot calcula curentii si tensiunile la locul defectului, pentru diferite tipuri de defecte [13,57] .
Tabelul 4.1 Relatii pentru calculul curentilor n cazul diferitelor tipuri de scurtcircuite Tipul scurtcircuitului Reactanta echivalenta pentru calculul curentului de secventa directa Curentul de scurtcircuit Isc.

n=3 (trifazat)

3 Xe

X ed

3 I sc.

3 I pd 2 I pd 1 I pd

3 I pd 2 I pd

2 Xe
n=2 (bifazat)

X ed

X ei

2 I sc.

1 Xe
n=1 (monofazat)

X ed

X ei

X eh

1 I sc.

1 3 I pd

4.9.

CERINTE TEHNICO - ECONOMICE PRIVIND LIMITAREA CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

Cresterea puterii instalate sau interconectarea retelelor electrice conduce la cresterea curentilor de scurtcircuit, ceea ce provoaca n unele cazuri solicitari electrodinamice si termice periculoase pentru echipamentul electric. n functie de locul de aparitie si de durata defectului, consecintele sale pot fi cu caracter local sau se pot reflecta n tot sistemul. Scaderea masiva a tensiunii se observa n apropierea locului de scurtcircuit, n timp ce n alte puncte ale retelei se nregistreaza o scadere mai redusa a tensiunii. n figura 4.8 este ilustrat acest fenomen pe o retea electrica radiala, care alimenteaza o serie de consumatori. Pe figura este reprezentata (cu linie plina) variatia tensiunii ntre sursa si punctele de consum (B,C,D etc.), n regim normal de functionare. La aparitia unui scurtcircuit (metalic) ntre doua faze ale retelei, potentialul celor doua conductoare se egalizeaza n punctul P de defect.

100

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Fig. 4.8. Schema de alimentare cu energie electrica a unor consumatori radiali n regim normal de functionare, respectiv, n conditiile aparitiei unui scurtcircuit n punctul P

Pentru punctele situate n aval de locul defectului (de exemplu, consumatorul D), tensiunea este nula; ea creste progresiv spre sursa de alimentare (linie punct) si are valoarea cea mai ridicata la bornele sursei; de asemenea, se poate observa ca si consumatorii alimentati din nodul A prin circuite sanatoase, care nu sunt parcurse de curentul de defect, sunt supusi unor caderi de tensiune mai mari dect n regim normal de alimentare (de exemplu, consumatorul din B); acestor consumatori li se aplica, n cel mai bun caz, tensiunea remanenta pe barele statiei A, care din cauza defectului din P, este mai mica dect n regim normal de functionare. Eliminarea defectului, prin deconectarea circuitului AD, permite tensiunii sa revina la normal pe barele statiei A, deci si consumatorul din B revine la nivelul de tensiune anterior aparitiei defectului. O scadere mare a tensiunii si o disimetrie accentuata a acesteia, ca urmare a scurtcircuitelor nesimetrice, se resimte asupra functionarii consumatorilor. Astfel, o scadere a tensiunii de numai 30 40% fata de valoarea nominala, timp de una sau cteva secunde, poate conduce la oprirea motoarelor asincrone, ceea ce uneori poate avea consecinte foarte grave asupra procesului tehnologic sau chiar a stabilitatii de functionare a sistemului.

CALCULUL SI LIMITAREA CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

101

Curentul de scurtcircuit fiind de cele mai multe ori de cteva ori mai mare dect curentul nominal al circuitului avariat, chiar daca este de scurta durata, poate provoca o ncalzire suplimentara a partilor conductoare, afectnd uneori stabilitatea lor termica. n afara actiunii termice, curentii de scurtcircuit provoaca solicitari mecanice ntre conductoare, care sunt foarte mari, mai ales la nceputul scurtcircuitului, cnd curentul atinge valoarea maxima (curentul de soc). Ca urmare, poate fi afectata stabilitatea electrodinamica a circuitelor. n toate instalatiile electrice n care apar curenti de scurtcircuit inadmisibili pentru asigurarea sigurantei n functionare a retelelor electrice trebuie adoptate masuri de limitare a acestora. Printre conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le ndeplineasca metodele de limitare a curentilor de scurtcircuit se pot mentiona urmatoarele: sa prezinte pierderi ct mai mici de putere si tensiune n regim normal de functionare; sa limiteze sensibil curentul de soc; sa nu afecteze siguranta si stabilitatea sistemului; sa contribuie la amortizarea rapida a proceselor tranzitorii. n plus, metodele de limitare a curentilor de scurtcircuit trebuie analizate si sub aspect economic (efort de investitii, cheltuieli de exploatare, daune). 4.10. CAI DE REDUCERE A CURENTULUI DE SCURT-CIRCUIT

Pentru o retea simpla, de tipul celei prezentate n figura 4.9, se observa ca valoarea curentului de scurtcircuit se poate obtine din relatia:

E 3Z

(4.22)

n care E este tensiunea electromotoare a sursei, iar ZS impedanta echivalenta a sistemului de alimentare a defectului.
E ~ Ik
Fig.4.9 Exemplu de retea simpla

Analiznd relatia (4.22), se constata ca pentru a limita valoarea curentului de scurtcircuit, teoretic, se poate actiona prin micsorarea tensiunii electromotoare a sursei de alimentare sau prin marirea impedantei totale, de la sursa si pna la locul de defect.

102

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Micsorarea tensiunii electromotoare E pentru reducerea curentului de scurtcircuit nu are aplicabilitate practica, deoarece prin micsorarea curentului de excitatie al generatorului se reduce tensiunea la bornele masinii sincrone, ceea ce conduce la o scadere si mai accentuata a tensiunii n reteaua electrica (procesul de scadere a tensiunii prezentat n figura 4.9 se accentueaza). n felul acesta, consumatorii alimentati prin circuite sanatoase vor fi supusi unor caderi de tensiune cu mult mai mari si ar putea intra ntr-un domeniu inadmisibil de functionare. Dimpotriva, pentru a ajuta consumatorii alimentati prin circuite sanatoase sa depaseasca problemele legate de scaderea tensiunii provocata de aparitia scurtcircuitului, intervine fortarea excitatiei masinilor sincrone, care asigura cresterea curentului de excitatie si deci a tensiunii la borne prin instalatii speciale de reglare automata a tensiunii (RAT), urmnd ca limitarea curentilor de scurtcircuit sa se faca prin alte mijloace. Atunci cnd se urmareste, pe lnga limitarea curentilor de scurtcircuit, si cresterea capacitatii de tranzit a instalatiilor electrice, se poate recurge la marirea tensiunii nominale. Marirea tensiunii nominale a instalatiilor, de exemplu de m ori, reduce curentii de scurtcircuit de acelasi numar de ori . Solutia cea mai folosita pentru limitarea curentilor de scurtcircuit este nsa marirea reactantei inductive a circuitului ntre sursa si locul de defect. Majoritatea metodelor de limitare a curentilor de scurtcircuit presupun cheltuieli suplimentare, att investitionale, ct si de exploatare. Decizia de adoptare a unei metode de limitare a curentilor de scurtcircuit trebuie luata printr-o analiza economica a diverselor solutii posibile din punct de vedere tehnic. 4.11 LIMITAREA CURENTULUI DE SCURTCIRCUIT PRIN MARIREA IMPEDANTEI ECHIVALENTE

n cele ce urmeaza, analiza comparativa ntre diverse posibilitati de limitare a curentilor de scurtcircuit prin marirea reactantei inductive se va face pe baza cazului de referinta prezentat n figura 4.10. Regim normal de functionare. Pierderile de putere activa n fier si n bobinaje, atunci cnd prin cele doua transformatoare de putere nominala SnT se transmite o putere S sunt:

pT ,ref

2 p0

pk

S 2 S nT

2
, (4.23)

n care:

po pk

sunt -

pierderile de mers n gol ale transformatorului; pierderile de mers n scurtcircuit ale transformatorului.

CALCULUL SI LIMITAREA CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

103

Pierderile procentuale de tensiune pe transformatoare pot fi aproximativ exprimate prin relatia:

U T ,ref [%]
n care: uk f este -

uk [%] S sin S nT

(4.24)

tensiunea de scurtcircuit a transformatorului; defazajul sarcinii S alimentate de statia de transformare.

S U1
XS SnT uk [%] SnT uk [%]

XT

XT

U2
S

Fig. 4.10. Statie cu doua transformatoare care functioneaza n paralel a - schema electrica monofilara; b - schema echivalenta pentru calculul curentului de scurtcircuit

Regim de scurtcircuit. n cazul aparitiei unui scurtcircuit pe barele de tensiune U2, pe baza schemei echivalente de calcul prezentate n figura 4.10,b rezulta reactanta echivalenta pentru calculul curentilor de scurtcircuit:

X e,ref

XS

XT 2

XT 2 .

(4.25)

Daca se face calculul n unitati relative considernd tensiunea de baza egala cu tensiunea la locul defectului si puterea de baza egala, de exemplu, cu SnT, atunci valoarea curentului de scurtcircuit rezulta:

I k ,ref

I nT X e ,ref

2 I nT 100 , uk [%]

(4.26)

unde InT este curentul nominal al transformatorului pe partea de tensiune U2. Trebuie mentionat faptul ca defectele pe sistemul de bare U2 conduc la scoaterea ntregii statii din functiune, deci daunele ca urmare a nelivrarii energiei electrice vor fi relativ mari.

104

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

4.11.1. SECTIONAREA BARELOR COLECTOARE Prin sectionarea barelor statiei de tensiune U2, fiecare sectie de bare este alimentata din SEN prin cte un transformator, numarul plecarilor din statie fiind ct mai uniform repartizat pe cele doua sectii. Metoda de limitare a curentilor de scurtcircuit prin sectionarea barelor statiei de tensiune U2 implica investitii mici, comparativ cu cazul de referinta prezentat n figura 4.10, fiind necesara n plus doar o cupla longitudinala, care permite alimentarea celor doua sectii de bare de la un transformator, n cazul indisponibilitatii celuilalt. Pentru cresterea continuitatii n exploatare, cuplele longitudinale echipate cu ntreruptor se prevad cu sisteme de anclansare automata a rezervei (AAR). Regim normal de functionare. n ipoteza n care fiecare sectie de bare alimenteaza jumatate din sarcina S, pierderile totale de putere si respectiv, tensiune, prin transformatoarele statiei ramn nemodificate fata de cazul de referinta. Prin urmare nu se vor modifica nici cheltuielile de exploatare dependente de aceste pierderi. Regim de scurtcircuit. Probabilitatea ca un defect sa afecteze ambele sectii de bare este relativ redusa. n cazul aparitiei unui scurtcircuit pe o sectie, pe baza schemei echivalente de calcul prezentate n figura 4.11, b rezulta reactanta echivalenta pentru calculul curentilor de scurtcircuit, corespunzatoare acestei prime metode de limitare:

X e ,1
~

XS
S

XT

XT

2 X e ,ref

(4.27)

S U1
XS SnT uk [%] SnT uk [%]

XT

XT

U2
S/2 S/2

U2

Fig. 4.11. Limitarea curentilor de scurtcircuit prin sectionarea barelor de tensiune U2 a - schema electrica monofilara; b - schema echivalenta pentru calculul curentului de scurtcircuit

CALCULUL SI LIMITAREA CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

105

Prin urmare, sectionarea barelor conduce la o reducere a curentilor de scurtcircuit, practic la jumatate fata de cazul considerat de referinta. Pe de alta parte, probabilitatea ca un defect sa afecteze ambele sectii de bare fiind relativ redusa, prin sectionare se reduce si numarul de circuite ntrerupte ca urmare a unor defecte n zona barelor colectoare, deci schema presupune si daune de nelivrare a energiei electrice mai reduse dect n cazul de referinta. Sectionarea barelor colectoare constituie deci o metoda eficienta de limitare a curentilor de scurtcircuit, att din punct de vedere tehnic, ct si economic. n cazurile n care o reducere de circa 50% a curentilor de scurtcircuit nu este suficienta, sectionarii barelor i se mai pot asocia si alte metode de limitare, cum sunt cele succint prezentate n continuare. 4.11.2. SECTIONAREA BARELOR COLECTOARE SI UTILIZAREA UNOR TRANSFORMATOARE CU NFASURARE DIVIZATA (TID) n unele cazuri, pentru limitarea curentilor de scurtcircuit se utilizeaza transformatoare cu nfasurarea secundara divizata n doua sau mai multe nfasurari distincte, identice ca putere si tensiune, fara legatura galvanica ntre ele. Daca se functioneaza cu cele n nfasurari identice n paralel, atunci transformatorul are caracteristici identice cu un transformator obisnuit cu doua nfasurari. n figura 4.12 este prezentata o solutie de limitare a curentilor de scurtcircuit care se bazeaza pe sectionarea barelor si utilizarea unor transformatoare cu nfasurarea de tensiune U2 divizata n doua nfasurari, fiecare avnd o putere nominala egala cu jumatate din puterea nominala a transformatorului. Cele doua nfasurari secundare identice, avnd putere nominala mai mica (SnT/2), vor prezenta o reactanta mai mare (practic dubla fata de transformatorul clasic, cu doua nfasurari). Ca urmare, daca cele doua nfasurari secundare nu functioneaza n paralel, curentii de scurtcircuit prin transformator vor fi redusi practic la jumatate, comparativ cu transformatorul clasic cu doua nfasurari. Regim normal de functionare. n ipoteza n care fiecare sectie de bare alimenteaza un sfert din sarcina S ceruta pe partea de tensiune U2, pierderile totale de putere si respectiv, tensiune, prin transformatoarele statiei sunt ceva mai mari fata de cazul de referinta (cu circa 20%), deoarece acest tip de transformator are pierderile de catalog putin mai mari dect cele corespunzatoare unui transformator cu doua nfasurari de aceeasi putere nominala. Prin urmare, cheltuielile de exploatare dependente de pierderile de putere si energie vor fi mai mari dect n varianta de referinta.

106

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

~ U1

XS T1 SnT uk [%] U2 U2 S/4 S/4 S/4 S/4 T2 SnT uk [%] 2XT 2XT 2XT 2XT

Fig. 4. 12. Limitarea curentilor de scurtcircuit prin sectionarea barelor de tensiune U2 si utilizarea transformatoarelor cu nfasurare divizata a - schema electrica monofilara; b - schema echivalenta pentru calculul curentului de scurtcircuit

Regim de scurtcircuit. Probabilitatea ca un defect sa afecteze toate cele patru sectii de bare este foarte redusa. n cazul aparitiei unui scurtcircuit pe o sectie, pe baza schemei echivalente de calcul prezentate n figura 4.12,b rezulta reactanta echivalenta pentru calculul curentilor de scurtcircuit, corespunzatoare acestei metode de limitare:

X e,2

XS

2 XT

2 XT

4 X e,ref

(4.28)

Prin urmare, sectionarea barelor si utilizarea transformatoarelor cu nfasurare divizata conduce la o reducere considerabila a curentilor de scurtcircuit, practic la un sfert, fata de cazul considerat de referinta. Sectionarea barelor colectoare asociata cu utilizarea TID constituie deci o metoda foarte eficienta de limitare a curentilor de scurtcircuit. Desi costul unui TID este comparabil cu cel al unui transformator obisnuit de aceeasi putere si raport de transformare, utilizarea unui numar mai mare de celule pe partea de tensiune U2 contribuie la cresterea investitiei necesara pentru realizarea statiei de transformare. Pe de alta parte, trebuie remarcat faptul ca prin sectionarea barelor n patru sectii de bare se reduce (teoretic la un sfert) numarul de circuite ntrerupte ca urmare a unor defecte n zona barelor colectoare, deci pe ansamblu schema poate rezulta mai eficienta economic dect cea din cazul de referinta.

CALCULUL SI LIMITAREA CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

107

4.11.3. SECTIONAREA BARELOR COLECTOARE SI FRACTIONAREA PUTERII INSTALATE n unele cazuri, ca solutie alternativa celei prezentate n paragraful precedent, se utilizeaza un numar mai mare de transformatoare cu doua nfasurari de putere nominala mai mica. n figura 4.13 este prezentata o solutie de limitare a curentilor de scurtcircuit care se bazeaza pe sectionarea barelor si utilizarea a patru transformatoare, avnd o putere nominala practic egala cu jumatate din puterea nominala a transformatorului considerat de referinta.
~ S

U1

XS SnT/2 uk [%] SnT/2 uk [%] SnT/2 uk [%] SnT/2 uk [%] 2XT 2XT 2XT 2XT

U2

S/4

S/4 a

S/4

S/4

Fig. 4.13. Limitarea curentilor de scurtcircuit prin sectionarea barelor de tensiune U2 si fractionarea puterii instalate a - schema electrica monofilara; b - schema echivalenta pentru calculul curentului de scurtcircuit

Se nlocuieste astfel solutia 2x100% de realizare a puterii instalate cu solutia 4x50%. Transformatoarele avnd o putere nominala mai mica (SnT/2), vor prezenta o reactanta mai mare (dubla fata de transformatorul de putere SnT). Att sub aspectul comportarii n regim nominal, ct si sub aspectul comportarii n regim de scurtcircuit, aceasta metoda de limitare a curentilor de scurtcircuit este practic echivalenta celei prezentate n paragraful anterior, dar presupune o investitie initiala sensibil mai mare. ntr-adevar, pe lnga un cost sensibil mai ridicat al transformatoarelor, cresc cheltuielile pe partea de tensiune superioara a statiei, fiind necesare doua celule suplimentare la tensiunea U1.

108

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

4.11.4. UTILIZAREA UNOR TRANSFORMATOARE CU TENSIUNE DE SCURTCIRCUIT MARITA n oricare dintre situatiile prezentate n cadrul acestui capitol, pentru echiparea statiei se pot utiliza transformatoare care au din fabricatie tensiunea de scurtcircuit (uk) marita cu 50 70%, deci prezinta o reactanta corespunzator mai mare. Desi prin aceasta creste costul de fabricatie al transformatoarelor si se maresc pierderile de putere si energie n regim normal de functionare, metoda permite o reducere suplimentara cu 50 70% a curentilor de scurtcircuit, fiind foarte eficienta pentru limitare, att n cazul considerat de referinta, ct si n asociere cu celelalte metode prezentate anterior[5] . 5.11.5. UTILIZAREA UNOR BOBINE LIMITATOARE Pentru limitarea curentilor de scurtcircuit pe circuitele electrice se nseriaza bobine fara miez feromagnetic, consolidate cu beton si racite n aer (uscate), care introduc n circuit o reactanta suplimentara, astfel dimensionata nct curentii de scurtcircuit sa nu depaseasca un anumit plafon, considerat admisibil de proiectantul statiei. Fiind aparate cu masa si gabarit mare, bobinele limitatoare sunt realizate n constructie monofazata si se livreaza n seturi de cte trei bucati. Pe circuitele electrice se utilizeaza bobine limitatoare: cu doua borne pe faza;
Priza mediana

cu trei borne pe faza (jumelate sau cu priza mediana).

Comparativ cu metodele prezentate anterior, aceasta solutie de limitare a curentilor de scurtcircuit este scumpa, deoarece n afara unor investitii necesare procurarii bobinelor, apar pierderi suplimentare de putere si tensiune n regim normal de functionare. Sub acest ultim aspect, bobinele jumelate prezinta unele avantaje. Alimentnd bobinele jumelate prin priza mediana si folosind judicios cuplajul magnetic dintre cele doua ramuri ale bobinei, se pot obtine n regim normal de functionare reactante cu valori mai scazute, iar n caz de scurtcircuit n reteaua alimentata prin bobina, reactante cu valori duble sau chiar mai mari [5]. n figura 4.14 sunt prezentate exemple de intercalare a bobinelor limitatoare ale curentului de scurtcircuit pe statia de transformare considerata caz de referinta (fig. 4.10), cu observatia ca n locul bobinelor cu doua borne pe faza se pot folosi si bobine cu priza mediana. nserierea bobinelor pentru limitarea curentilor de scurtcircuit pe plecarile dintr-o statie electrica se poate face n doua variante (fig. 4.14,b).

CALCULUL SI LIMITAREA CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

109

n varianta b1, alegerea ntreruptorului trebuie facuta n functie de curentii de scurtcircuit nelimitati de bobina, deci pentru echiparea statiei de tensiune U2 se vor folosi ntreruptoare scumpe, cu masa si gabarit mare. n plus, sub aspect constructiv, o astfel de solutie se realizeaza pe trei niveluri, ceea ce presupune cheltuieli suplimentare legate de structura de rezistenta a cladirii statiei de transformare.
~ S ~ S

U1
SnT uk [%] SnB XnB[%] SnT uk [%] SnB XnB[%]

U1

SnT uk

SnT uk [%]

U2
S/2 S/2

U2

a b1 b2

Fig.4.14. Exemple de intercalare a bobinelor limitatoare n scheme electrice a pe circuite de amperaj mare; b pe plecari

n varianta b2, alegerea ntreruptorului se face n functie de curentii de scurtcircuit limitati de bobina, deci pentru echiparea statiei de tensiune U2 se vor folosi ntreruptoare mai ieftine, cu masa si gabarit mai mici, dar un potential defect n bobina este echivalent unui defect pe barele colectoare. n general se prefera varianta b2, deoarece riscul producerii unui defect n zona bobinei este relativ redus, iar sub aspect constructiv, aceasta solutie de limitare se poate realiza pe doua niveluri. Precizari cu privire la criteriul conditii de instalare. n general, bobinele uscate folosite pentru limitarea curentilor de scurtcircuit sunt destinate functionarii n interior, ntr-un mediu fara praf, gaze, acizi, cu o umiditate sub 80% la 35 C. Domeniul de temperatura pentru care este garantata buna functionare a bobinelor limitatoare fabricate n Romnia este -25 C... +40 C. Pentru asigurarea acestui domeniu de temperatura, ncaperile n care sunt instalate bobine trebuie prevazute cu un sistem corespunzator de ventilatie.

110

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Bobinele limitatoare trebuie instalate cu respectarea stricta a distantelor minime de amplasare recomandate de furnizor, n special pentru a se evita: ncalzirea inadmisibila a partilor metalice nvecinate prin curenti de inductie, ceea ce ar putea conduce la pierderi importante; influenta fortelor electrodinamice asupra pieselor de otel care pot fi atrase spre bobina si pot deteriora izolatia spirelor. Ansamblul trifazat al bobinelor poate fi realizat prin montarea suprapusa a celor trei faze (n general pentru o masa trifazata sub 3000 kg) sau cu cele trei faze alaturate . Nu este admisa existenta unor piese de otel la distante mai mici de 0,5 metri de bobina. Se recomanda ca usile boxei n care sunt instalate bobinele (de obicei, boxele sunt executate din zidarie de caramida) sa fie confectionate din profiluri de aluminiu cu plasa de srma tot din aluminiu. Precizari cu privire la criteriul caracteristicile izolatiei. Alegerea se face n conformitate cu cerintele prezentate n capitolul anterior, cu precizarea ca bobinele de limitare a curentilor de scurtcircuit se fabrica doar pentru tensiunile 7,2 kV si 12 kV. Reactanta procentuala. Alegerea acestei caracteristici specifice bobinelor limitatoare permite verificarea: eficientei limitarii curentilor de scurtcircuit n urma nserierii bobinei pe circuit (deci a faptului ca bobina si ndeplineste functia sa de baza n schema electrica); conditiilor de calitate a tensiunii n retea, rezultate n urma racordarii bobinei la instalatia respectiva (controlul pierderilor de tensiune pe bobina n regim normal de functionare, precum si a tensiunii remanente pe bare n cazul unui scurtcircuit n aval de bobina). n prospectul de fabricatie este indicata reactanta procentuala a bobinei (XnB [%]) care reprezinta raportul (exprimat n procente) ntre caderea de tensiune inductiva dintr-o faza a bobinei, cnd prin aceasta trece curentul nominal al bobinei (InB ) si respectiv (la numitor), tensiunea nominala a bobinei (UnB ). Pentru o alegere corecta a bobinei limitatoare trebuie ndeplinita conditia:

S nB 100 S sc
n care: SnB Ssc XnB [%]

nB

[%]

(4.29)

este -

puterea nominala a bobinei (SnB = 3.UnB. InB ); plafonul de scurtcircuit admisibil pentru instalatia respectiva (care trebuie realizat dupa nserierea bobinei pe circuit); reactanta procentuala nominala a bobinei, indicata n prospect.

CALCULUL SI LIMITAREA CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

111

Bobina limitatoare fiind o reactanta concentrata nseriata pe circuit, pe acest element de retea pot aparea caderi importante de tensiune, care pot afecta calitatea alimentarii cu energie electrica a receptoarelor nvecinate electric, att sub aspectul calitatii tensiunii aplicate acestora, ct si sub cel al sigurantei n functionare. Ca urmare, dupa alegerea bobinei sunt necesare unele verificari pentru functionarea n regim normal, precum si n regim de scurtcircuit. Pierderea relativa de tensiune n regim normal de functionare. Se determina pierderea relativa de tensiune pe bobina (diferenta aritmetica a tensiunii de faza nainte si dupa bobina). n ipoteza ca rezistenta bobinei este cu mult inferioara reactantei sale se poate scrie:

%
IB

B 100 U n
este -

I sin [%] B , [%] nB I nB

(4.30,a)

n care :

curentul prin bobina n regim normal de functionare; defazajul ntre tensiunea retelei si curentul care parcurge bobina.

Trebuie verificata conditia:

5 [%]

(4.30,b)

n caz contrar trebuie refacut calculul pentru a se verifica daca este posibila alegerea unei bobine cu reactanta procentuala mai mica. Precizari privind comportarea bobinelor n regim de scurtcircuit. n afara verificarilor comune majoritatii aparatelor privind stabilitatea electrodinamica si termica n regim de scurtcircuit, dupa alegerea bobinei limitatoare trebuie verificata tensiunea remanenta n amonte de bobina. Spre deosebire de alte metode de limitare a curentilor de scurtcircuit, bobinele limitatoare prezinta avantajul mentinerii unei tensiuni remanente pe barele de alimentare, n cazul parcurgerii lor de curentul de defect. Ca urmare, pe durata defectului este mentinut un anumit nivel de tensiune n reteaua nvecinata electric si deci functionarea circuitelor neafectate de defect este mai putin perturbata. Lund n considerare caderea de tensiune pe bobina n conditiile parcurgerii acesteia de curentul de defect, se poate scrie:

I U rem X nB [%] I

po nB

[%]

(4.31,a)

112

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Pentru a permite autopornirea unor eventuale motoare asincrone cuplate n punctul comun de racord cu bobina, trebuie ndeplinita conditia:

rem

60...70 [%].

(4.31,b)

n caz contrar trebuie refacut calculul pentru a se verifica daca este posibila alegerea unei bobine cu reactanta procentuala mai mare. Reactanta procentuala a bobinei limitatoare trebuie aleasa pe baza unui compromis ntre eficienta limitarii curentilor de scurtcircuit si comportarea ei n regim normal de functionare. n figura 4.15 este realizata o comparatie ntre cazul de referinta si cele cinci metode de limitare a curentilor de scurtcircuit prezentate anterior, att sub aspect tehnic ct si economic. Trebuie remarcat faptul ca la ora actuala, ca urmare a aparitiei unor aparate mai performante cu functii de protectie n caz de defect, precum si a unor dispozitive perfectionate de limitare a curentilor de scurtcircuit, folosirea bobinelor limitatoare este considerata depasita pentru echiparea unor statii electrice noi.
5 4 3 2 1 0 reactanta echivalenta la scurtcircuit cost pierderi de putere pierderi de tensiune

caz de referinta (2x40 MVA, 11%) sectionare longitudinala sectionare+T ID (2x40 MVA, 11%) sectionare +fractionare (4x16 MVA, 11%) marire uk (2x40 MVA, 17%) inseriere bobine pe circuit trafo(4000A,12%)

Fig. 4.15. Comparatie ntre diverse solutii de limitare a curentilor de scurtcircuit

4.11.6. UTILIZAREA UNOR DISPOZITIVE LIMITATOARE CU CRESTERE RAPIDA A INDUCTANTEI DUPA APARITIA SCURTCIRCUITULUI Au fost construite diverse dispozitive de limitare a curentilor de scurtcircuit a caror inductanta n regim normal de functionare este minima si creste rapid odata cu aparitia curentului de scurtcircuit [5]. n felul acesta se obtine o mare eficienta a limitarii curentilor de scurtcircuit (chiar din prima semiperioada), reducndu-se pierderile de putere reactiva si de tensiune din regim normal de functionare.

CALCULUL SI LIMITAREA CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

113

Creste nsa efortul de investitii si nu pot fi evitate pierderile de energie activa din rezistenta interna a acestor dispozitive. Spre exemplu, pentru limitarea curentilor de scurtcircuit n retele de medie si joasa tensiune a fost realizat un limitator de scurcircuit constituit dintr-un aparat de comutatie foarte rapid, dimensionat pentru curenti nominali ridicati, dar cu capacitate mica de rupere a curentilor de scurtcircuit si un fuzibil cu mare capacitate de rupere, cuplat n paralel. n regim normal de functionare, acest dispozitiv permite trecerea unor curenti de sarcina importanti, fara pierderi de putere si tensiune. n regim de scurtcircuit, o capsula exploziva (comandata de un dispozitiv electronic de masura alimentat de la transformatoarele de curent) declanseaza circuitul principal de curent, introducnd n circuit fuzibilul care ntrerupe curentul de scurtcircuit n prima semiperioada (nainte de aparitia curentului de soc) . n figura 4.16 este prezentata schema de principiu a unei statii electrice de transformare cu limitatorul montat pe cupla longitudinala (a) si prima semiperioada a curentului de scurtcircuit i = i1 + i2 la locul de scurtcircuit (b).
~ S i

U1

io= i1+i2

T1 I k i1

T2 I k i2

im= i1+i2

i1

U2
Ik i = i1 + i2

i2

Fig. 4.17. Folosirea limitatorului de scurtcircuit pe cupla longitudinala a unei statii de transformare

n absenta limitatorului curentilor de scurtcircuit, curentul total la locul defectului este i0 = i1 + i2.

114

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Utiliznd dispozitivul limitator, barele colectoare pot fi dimensionate la o valoare efectiva a curentului admisibil Ik (n loc de 2Ik), deoarece n prima semiperioada a curentului de scurtcircuit, dispozitivul declanseaza cupla longitudinala, limitnd curentul i2 astfel nct acesta nu mai contribuie dect foarte putin la formarea curentului total la locul defectului. n prezenta limitatorului, curentul total la locul defectului este im = i1 + i2. Dupa anii 90, majoritatea marilor firme constructoare de echipament electric si-au intensificat preocuparile pentru realizarea unor limitatoare ale curentului de defect bazate pe caracteristica puternic neliniara curent-tensiune a materialelor supraconductoare de nalta temperatura [19]. n regim normal de functionare limitatorul se afla n stare supraconductoare si are impedanta neglijabila. n cazul unui defect, trecerea ntr-o stare normala de conductie limiteaza automat si sigur curentul de scurtcircuit. Utilizarile unui astfel de limitator sunt variate, beneficiul economic depinznd de fiecare situatie n parte. n orice caz, utilizarea unui astfel de limitator va fi o solutie economica, daca astfel poate fi evitata conectarea obiectivului la un nivel de tensiune mai ridicat.

This document was created with Win2PDF available at http://www.win2pdf.com. The unregistered version of Win2PDF is for evaluation or non-commercial use only. This page will not be added after purchasing Win2PDF.