Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Indicativ: PE 134-2/96
Cuprins
* DOMENIUL DE APLICARE
* OBIECTUL NORMATIVULUI
* METODE GENERALE SI IPOTEZE DE CALCUL
* DEFINITII
* SIMBOLURI, INDICI SI EXPONENTI
* TIPURI DE SCURTCIRCUITE
* METODE DE CALCUL SI IPOTEZE
* IMPEDANTE DE SCURTCIRCUIT
* CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT
* ANEXA 1: Exemple de calcul
* ANEXA 2: Relatii de calcul pentru rezistentele si reactantele elementelor de retea
* ANEXA 3: Date caracteristice pentru transformatoare MT/JT [kV]
* ANEXA 4: Determinarea impedantei homopolare la transformatoarele MT/JT si retea
* ANEXA 5: Valoarea rezistentei R si a reactantei XL, pentru conductoare de Al neizolate, la f
= 50 Hz
* ANEXA 6: Caracteristicile cablurilor de JT si ale cablurilor cu conductoare izolate
* ANEXA 7: Raportul dintre componenta homopolara si cea directa ale rezistentei inductive
pentru cablurile CYY si ACYY, in functie de calea de intoarcere, la f = 50 Hz
* ANEXA 8: Raportul dintre componenta homopolara si cea directa a rezistentei si a
reactantei inductive pentru cablurile CHPAbI, ACHPAbY, ACHPAbI si ACPAbY, in functie de
calea de intoarcere, la f = 50 Hz
* ANEXA 9: Impedanta unor elemente din circuitele electrice de joasa tensiune
1. DOMENIUL DE APLICARE
Acest normativ are la bază Normativul privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în
reţele electrice cu tensiune peste 1 kV (PE 134). El este aplicat dacă condiţile simplificatoare de la
punctul 3 sunt îndeplinite.
[top]
2. OBIECTUL NORMATIVULUI
Obiectul normativului este prezentarea unei metode practice de calcul al curenţilor de scurtcircuit,
într-o reţea de joasă tensiune. Această metodă corespunde riguros PE 134/1995 şi conduce la
rezultate prudente şi suficient de exacte.
[top]
Conform prezentului normativ, calculul curenţilor de scurtcircuit are în vedere următoarele condiţii:
- scurtcircuit este departe de generator şi este alimentat într-un singur punct al reţelei de
alimentare cu energie electrică;
- reţeaua de joasă tensiune luată în considerare nu este buclată (chiar dacă d.p.d.v. constructiv
este buclabilă, funcţionarea ei este radială);
- valorile tensiunii de alimentare şi impedanţa elementelor componente ale reţelei sunt considerate
constante;
- curenţii de scurtcircuit nu sunt calculaţi pentru defectele interne ale unui cablu dintr-un ansamblu
de cabluri în paralal;
- condiţiile pentru neglijarea influenţei motoarelor sunt date în paragraful 7.3. Dacă nu sunt
îndeplinite, se va apela la PE 134, paragraful 3.4;
[top]
4. DEFINIŢII
Aceste definiţii sunt în concordanţă cu normele CEI şi concordă cu cele din PE 134 pentru
instalaţii electrice cu tensiunea nominală peste 1 kV.
4.1. Defect – modificarea locală a unui circuit electric (de exemplu ruperea unui conductor,
slăbirea izolaţiei).
4.2. Scurtcircuit – legătura galvanică – accidentală sau voită, printr-o impedanţă de valoare
relativ redusă – între două sau mai multe puncte ale unui circuit care, în regim normal, au tensiuni
diferite.
4.4. Curent de scurcircuit – curentul care se închide la locul de scurtcircuit, produs de un defect
sau de o manevră incorectă într-o reţea electrică.
Notă. Se evidenţiază diferenţa dintre curentul la locul de defect şi curenţii care circulă în ramurile
reţelei după producerea scurtcircuitului.
Curentul de scurtcircuit este iniţial asimetric în raport cu axa de timp şi poate fi descompus într-o
componentă de curent periodică (simetrică) şi o componentă aperiodică (vezi fig. 1).
4.5. Curentul aport la scurtcircuit – curentul care parcurge laturile reţelei în condiţiile existenţei
unui scurtcircuit, într-un punct al acesteia.
4.6. Curent de scurtcircuit (prezumat) – curentul care ar circula dacă scurtcircuitul ar fi înlocuit
cu unul ideal, printr-o impedanţă nulă (care ar scoate din circuit aparatul), fără nici o modificare a
alimentării.
4.8. Curentul iniţial de scurtcircuit I''k - valoarea efectivă a componentei simetrice a c.a. de
sucrtcircuit în momentul producerii scurtcircuitului, dacă impedanţa rămâne constantă (fig. 1).
4.10. Curentul de scurtcircuit de şoc Isoc - valoarea maximă posibilă a unui curent de
scurtcircuit.
4.14. Curentul motorului asincron cu rotorul în scurtcircuit IRS – cea mai mare valoare efectivă
a curentului unui motor asincron cu rotorul în scurtcircuit, alimentat la tensiunea nominală UNM şi
la frecvenţa nominală.
4.15. Circuit electric echivalent – un model de descriere a funcţionării unui circuit printr-o reţea
de elemente ideale.
4.16. Sursă de tensiune – un element activ, care poate fi reprezentat printr-o sursă de tensiune
ideală, independentă de toţi curenţii şi toate tensiunile din circuit, în serie cu un element pasiv.
4.17. Tensiunea nominală a sistemului UN este tensiunea prin care este denumită o reţea şi la
care se face referire pentru anumite caracteristici de funcţionare a reţelei. Ea reprezintă tensiunea
între faze standardizată, la care o reţea este proiectată să funcţioneze şi în raport cu care se
asigură funcţionare optimă a sistemului. Tensiunile nominale sunt standardizate.
4.18. Tensiunea de exploatare U – valoarea medie a tensiunii la care este exploatată o reţea în
regim normal. Valoarea acesteia este, de regulă, raportată la tensiunea nominală (U/U N - c). Se
consideră a fi tensiunea în punctul de scurtcircuit, înainte de apariţia acestuia.
4.19. Sursa echivalentă de tensiune - tensiunea sursei ideale, care se aplică în punctul
unde se produce scurtcircuitul, în reţea de secvenţă directă, ca singura tensiune activă a
sistemului (modul de calcul al scurtcircuitului se prezintă în paragraful 7.2).
Tabelul 1
a) 230/400 V
1,00 1,05
b) alte valori
0,95 1,00
4.21.1. Impedanţa directă (Zd) a unui sistem trifazat c.a. – impedanţa pe fază într-un sistem de
succesiune directă, văzută de la locul de defect k.
4.21.2. Impedanţa inversă (Zi) a unui sistem trifazat de c.a. – impedanţa pe fază într-un sistem
de succesiune inversă, văzută de la locul de defect k.
4.21.3. Impedanţa homopolară (Zh) a unui sistem trifazat de c.a. – impedanţa pe fază într-un
sistem de succesiune homopolară, văzută de la locul de defect k, se include şi impedanţa dintre
neutru şi pământ 3 ZN.
4.22.1. Impedanţa directă de scurtcircuit (Zd) a unui echipament electric – raportul dintre
tensiunea fază-neutru şi curentul de scurtcircuit corespunzător fazei unui echipament alimentat de
un sistem de tensiuni de succesiune directă (fig. 2).
4.22.2 Impedanţa inversă de scurtcircuit (Zi) a unui echipament electric – raportul dintre
tensiunea fază-neutru şi curentul de scurtcircuit corespunzător fazei unui echipament alimentat de
un sistem de tensiuni de succesiune inversă (fig. 2).
4.22.3. Impedanţa homopolară de scurtcircuit (Zh) a unui echipament electric – raportul dintre
tensiunea pe fază (fază – pământ) şi curentul de scurtcircuit al unei faze a echipamentului electric,
când acesta este alimentat de la o sursă de tensiune de c.a., dacă cei trei conductori de fază
paraleli sunt utilizaţi pentru alimentare iar un al patrulea conductor şi pământul, drept conductor de
întoarcere (fig. 2).
4.23. Timp minim de deconectare – tmin – cel mai scurt timp ce se desfăşoară între înceuputul
unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare,
respectiv timpul de ardere al unei siguranţe.
Timpul tmin (în afara protecţiilor prin siguranţe) este suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare a
releului de declanşare şi cel mai scurt timp de deschidere a întreruptorului.
[top]
Simbolurile reprezintă mărimi care, într-un sistem coerent de unităţi de măsură ca Sistemul
Internaţional (SI), au valori numerice şi dimensiuni diferite
5.1. Simboluri
ID – curent de trecere;
U – tensiunea de exploatare;
c – factorul de tensiune;
R sau r – rezistenţa;
r0 – rezistenţa lineică (pe unitatea de lungime);
X sau x – reactanţa;
c – factor de şoc;
r – restivitate;
qn - secţiunea nominală.
5.2 Indici
d – componenta directă;
h – componenta homopolară;
N – valoare nominală;
MT – medie tensiune;
JT – joasă tensiune;
L – linie;
M – motor;
S – sursă;
T – transformator.
5.3 Exponenţi
[top]
6. TIPURI DE SCURTCIRCUITE
[top]
Pentru reţelele de joasă tensiune, depărtate de generator, analizate în prezentul normativ, sunt
considerate impedanţele de scurtcircuit directă Zd şi homopolară Zh (deoarece se admite Zi = Zd).
Impedanţa de scurtcircuit directă Zd, la locul de scurtcircuit k, se obţine, cum rezultă din fig. 2a,
aplicând în k un sistem simetric direct de tensiuni. Toate maşinile turnante sunt scurtcircuitate în
amonte de impedanţele lor interne.
Impedanţa de scurtcircuit homopolară Zh, la locul de scurtcircuit k, se obţine, cum rezultă din fig.
2b, aplicând o tensiune alternativă între fazele scurtcircuitate şi întoarcerea comună.
Curentul de scurtcircuit în punctul de scurtcircuit k este obţinut cu ajutorul unei surse de tensiune
echivalentă, aplicată în reţeaua directă, în acest punct k.
Tensiunea acestei surse este şi este singura tensiune activă din reţea. Toate celelalte
tensiuni active (ale reţelelor de alimentare, maşinilor sincrone şi asincrone) sunt anulate, adică
sunt scurtcircuitate în amonte de impedanţele lor interne. Conform paragrafului 3, toate
capacităţile liniilor şi admitanţele paralele (sarcinile) sunt neglijate.
Factorul c depinde de tensiunea reţelei şi diferă după modul cum se efectuează calculul pentru
curentul de scurtcircuit minim sau maxim. Valorile factorului c vor fi luate conform tabelului 1.
unde: INM - suma curenţilor nominali ai motoarelor racordate direct (nu prin intermediul
transformatoarelor) la reţeaua unde se produce scurtcircuitul:
iar
în care:
N - randamentul nominal;
Evident, dacă aportul motoarelor asincroane poate fi neglijat la bara la care sunt racordate, el va
putea fi neglijat şi la celelalte bare, mai departe de locul de conectare directă a motoarelor.
Dacă sunt motoare la mai multe niveluri de tensiune şi în alte cazuri, se vor folosi indicaţiile din
PE134/paragraful 3.4.
[top]
8. IMPEDANŢE DE SCURTCIRCUIT
Pentru reţeaua de medie tensiune se cunoaşte curentul de scurtcircuit simetric iniţial I” ks la nivelul
barelor colectoare şi implicit - . Cu aceste date poate fi determinată valoarea
absolută a impedanţei de scurtcircuit:
(2)
unde ck - factorul de tensiune relativ la bara sursei, conform tabelului 1 utilizat la determinarea lui
I"ks.
Pentru calculul curenţilor maximi şi minimi de scurtcircuit se vor utiliza diferitele valori I" ksmax şi
I"ksmin.
Curenţii I"ks minimi şi maximi vor fi calculaţi conform PE 134 şi pot include şi aportul motoarelor la
tensiunea respectivă.
RS = 0,1 XS (3a)
XS = 0,995 ZS (3b)
8.2. Transformatoare
(4b)
(4c)
(4d)
unde:
Impedanţele ZdL şi ZhL ale liniilor aeriene şi ale cablurilor, depind de tipul constructiv şi sunt date de
proiect.
(6)
este:
- pentru cupru
- pentru aluminiu
Pentru calculul curentului minim trebuie luată în considerare temperatura la sfârşitul scurtcircuitului
(e). Rezistenţa va fi:
(8)
Dacă sunt mai multe motoare identice (n), reactanţa echivalentă va fi:
Pentru calculul curentului minim de scurtcircuit, poate fi necesar să se ţină seama de impedanţa
altor elemente, ca barele colectoare, transformatoare de curent ş.a. (vezi anexa 1).
(9)
(10)
Indicele r a fost introdus pentru a indica faptul că este valoarea raportată la joasă tensiune.
[top]
În fig. 5 sunt prezentate etapele de calcul al unui scurtcircuit trifazat simetric, într-o reţea radială
alimentată printr-un transformator. Tensiunea sursei echivalente din punctul k de scurtcircuit este
singura sursă activă a reţelei. Toate celelalte tensiuni sunt anulate. Toate impedanţele sunt luate
în considerare în impedanţa echivalentă Zk.
9.1.1. Curentul iniţial de scurtcircuit – I''k
(11)
(12)
Factorul în funcţie de raportul R/X sau X/R se obţine din figura 6. R respectiv X reprezintă
valorile echivalente ale acestora, de la sursă la punctul de scurtcircuit (pentru exemplificare vezi
figura 5).
Ir = Ik = I"k (14)
Tabelul 2
Ui = Uh = 0
i = Ih = 0 Ze = Z
= U i + Z . Id = Ud =(Z + Zi) . Id
Id . (Zi + Z)
Ui = Zi . Id
Uh = 0
Uh = 0
Id = Ii Ze = Zi + Z
Ih = 0
Ui = Ud
U i = 3 . Z . Ih
+ I h = Id
= Uh = Ui = Ud = ( Zi + Zh + 3 . Z) . Id
= 3 . Z . Id
Ui = Zi . Id
Uh = Zh . Id
i = Ih = Id Ze = Zi + Zh + 3 . Z
Pentru un scurtcircuit bifazat (izolat de pământ) factorul este acelaşi ca pentru un scurtcircuit
trifazat, cu ipotezele acceptate în acest normativ.
(17)
Dacă condiţia din relaţia (1), paragraful 7.3, nu este realizată, se determină aportul motoarelor
asincrone:
- la scurtcircuit trifazat
I''kM3 = UN / XM
(19)
IkM3 = I"kM3
IkM3 = 0
- la scurtcircuit bifazat
(20)
- la scurtcircuit monofazat
I"kM1 = 0 (21)
BIBLIOGRAFIE
2. Guide d'application pour le calcul des courants de court-circuit dans les réseaux á basee
tension radiaux - CEI - 781/1989.
4. Vaghin, G., Cecikov, V.A. - Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele de distribuţie sub 1000
V (lb. rusă), Promâşiennaia energhetika, 12/1985.
[top]
ANEXA 1
EXEMPLE DE CALCUL
Parametrii reţelei
T1, T2
UNMt = 20 kV
UNst = 0,4 kV
UkN = 4%
PT = 4,6 kW
Rh/RTst = 1
xh/xTst = 0,96
Cablul L2
M1 PNM = 0,02 MW
cosN = 0,85
N = 0,93
M2 PNM = 0,04 MW
cosN = 0,85
N = 0,93
În acest exemplu, pentru calculul curenţilor minimi se consideră temperatura maximă e = 145o =
145oC, egală pentru toate cablurile, conform ecuaţiei (7): RL = 1,5 RL20.
Tabelul A 1
R X Z
Elementul Relaţia de calcul Calcul
[m] [m] [m
88
Reţeaua de alimentare
Xs = 0,995·Zs Xs = 0,995·880 m 875,6
RMT 447,96
ZMT alimentare
XMT 1210,5
aport de transformare
(ZMT), alimentare
0,484
16
Transformator T1
4,6
15,32
0,194
Cablul L2
0,198
RL = ro·I 5,372
Cablul L3
XL = xo·I 1,64
RL = ro·I 30,3
Cablul L4
XL = xo·I 1,00
Tabelul A 2
t
Rk Xk Rk/Xk
re
0,179 0,484
4,6 15,32
0,194 0,198
5,372 1,640
30,3 1,00
Tabelul A 3
Relaţia de Rh Xh
Element Calcul
calcul (m) (m)
Rh = 1·4,6 m 4,6
T1
Xh = 0,96·15,32 m 14,71
Rh = 3,55·0,194 m 0,689
Cablul L2
Xh = 3,1·0,198 m 0,614
Rh = 4,00·5,372 m 21,488
Cablul L3
Xh = 3,66·1,640 m 6,002
Rh = 4,0·30,300 m 121,200
Cablul L4
Xh = 4,03·1,00 m 4,03
Tabelul A 4
d Xd Rh Xh
m m m m m m kA k
79 0,484 - -
Tabelul A 5
0,01 I"k
INM
(din tabel A2)
Locul de
Motor
scurtcircuit
MVA kA kA
M1 0,0253
M2 0,0506
Deoarece 0,01·I''k ≥ INM, contribuţia motoarelor va fi neglijată atât pentru scurtcircuit în k2 cât şi în
k1, k3 şi k4.
Tabelul A 6
R X Z
lementul Relaţia de calcul Calcul
m m m
100
eţeaua de
imentare Xs = 0,995·Zs Xs = 0,995·1000 m 995
RNT 640,1
ZMT
imentare
XNT 1329,9
aport de
nsformare
0,256
(ZMT)r
imentare
0,532
15,32
RL conf. (7) RL = 1,5·0,194 m
0,291
RL = 1,5·RL20
Cablul L2
Tabelul A 7
Rk Xk Rk/Xk
0,179 0,484
4,6 15,320
0,291 0,198
8,058 1,640
13,205 17,690 22,075 9,94 0,746 1,125 15,81 8,61 13,69
45,45 1,000
Tabelul A 8
Rh / Rd = 1 Rh = 1·46 m 4,6
T1
Xh / Xd = 0,96 Xh = 0,96·15,32 m 14,71
Tabelul A 9
d Xd Rh Xh din A
4
m m m m m m kA k
56 0,532
I"k - curentul de scurtcircuit în cazul neglijării impedanţei reţelei de MT (puterea infinită a sursei de
MT);
Fig. 8
R X Z
Elementul Relaţia de calcul Calcul
m m m
1760
1.Reţeaua de alimentare
(raportare la MT) Xs = 0,995·Zs Xs = 0,995·1760 1751
2. Raport de transformare
0,070
3. Reţeaua de alimentare
(raportare la j.t.)
0,7
24
4. Transformator
3,8
24,3
5. 3+4 3,87 25
Cu aceste date:
În figura 9 este prezentată variaţia raportului dintre I”k, luându-se în considerare puterea de
scurtcircuit reală a reţelelor de MT, şi I”k pentru cazul unei surse MT de putere infinite (Zs=0). În
acest din urmă caz:
şi raportul:
[top]
ANEXA 2
(Rapoartele Rh / Rd si Xh / Xd orientative)
obină de R=0 Rh = 0 Xh = X d
actanţă
ablu R = rol X = xol Rh = 4Rd Xh = 3,8Xd
otor asincron
Notaţii:
[top]
ANEXA 3
Tensiunea
Pierderi nominale (kW)
Denumirea SN Tipul nominală [kV] Reglaj Grupa de Uk Io
transformatorului (kVA) constructiv (%) conexiuni (%) (%)
IT JT P0 (Cu) Pk (Cu)
160/20 20 0,525
6 4 Dyn 5 0,66
6 525 Yyn 0
250/10
10 0,4
6 0,4 Dyn 5
6 525 Yyn 0
400/10 5 0,94 6 6 2,8
10 0,4 Dyn 5
TTU NL 400
10(5)
20 525 Yyn 0
400/20 20(15) 0,4 5 Dyn 5 0,98 6 6 2,8
20(15) 525 Yyn 0
6 525 Yyn 0
10 0,4 Dun 5
15 0,525 Yyn 0
Dyn 5
20
630/20 1,25
20 0,4
(15)
6 4 Dyn 5
6 525 Yyn 0
1000/10 1,85
10 0,4
10 (5) Dyn 5
20
20 Dyn 5
6 0,4 Dyn 5
1600/10
6 525 Yyn 0 2,6
10
0,4
10(5) Dyn 5
15
TTU NL 1600 0,525 5 Yyn 0 18 6 1,7
1630/20
20
4
Dyn 5
20(15) 2,7
20 6,3 Yyn 0
20(15)
Transformatoare in curs de asimilare la Fabrica de transformatoare Filiasi
Tensiunea
nominală Pierderi nominale (kW)
Denumirea SN Tipul [kV] Reglaj Uk Io
Grupa de conexiuni
ransformatorului (kVA) constructiv (%) (%) (%
[top]
ANEXA 4
[top]
ANEXA 5
50 60 70 80 90 100
[top]
ANEXA 6
Temp. conduct.
20oC Numărul Numărul
Numărul si
Sect. XL şi secţ. XL şi secţ. XL
Cu Al secţ. cond.
cond. cond.
mm2 /km /km /km
Rcc Rcc mm2 2 2
mm mm
/km /km
16 1,802 0,098
25 1,181 0,097
35 0,833 0,89
50 0,579 0,86
70 0,437 0,084
[top]
ANEXA 7
Raportul dintre componenta homopolara si cea directa ale rezistentei inductive pentru
cablurile CYY si ACYY, in functie de calea de intoarcere, la f = 50 Hz
Număr de
conductoare
şi secţiunea Cupru Aluminiu Cupru Aluminiu
nominală
a b a b a b a b
[top]
ANEXA 8
Numărul
şi
secţiunea
nominală
Cupru Aluminiu Cupru Aluminiu
2
mm
a b c d a b c d a b c d a b c d
4x16 4 3,17 1,84 1,92 4 2,8 1,4 1,6 4 2,4 15,5 12 4,05 1,73 19,1 15
4x25 4 3,35 2,33 2,32 4 3 1,8 1,9 3,9 2,6 11,9 9,3 3,89 2,07 16,7 13
4x35 4 3,46 2,67 2,59 4 3,2 2,1 2,1 3,8 2,7 9,94 7,2 3,78 2,24 14 10
4x50 4 3,51 2,92 2,8 4 3,3 2,5 2,4 3,7 2,8 7,19 5,7 3,69 2,32 11,2 8,1
4x70 4 3,6 3,14 3 4 3,4 2,8 2,7 3,7 2,9 5,52 4,5 3,66 2,47 8,3 6
4x95 4 3,69 3,27 3,14 4 3,5 3 2,9 3,6 2,9 4,52 3,8 3,57 2,58 6,3 4,8
4x120 4 3,73 3,33 3,22 4 3,5 3,2 3 3,5 2,9 4,06 3,4 3,52 2,6 5,31 4,1
4x150 4 3,78 3,36 3,27 4 3,5 3,2 3 3,5 2,9 3,81 3,2 3,55 2,63 4,67 3,6
4x185 4 3,83 3,39 3,95 4 3,6 3,3 3,1 3,5 2,9 3,61 3,1 3,51 3,65 4,19 3,3
4x240 4 3,92 3,41 3,45 4 3,6 3,4 3,2 3,5 2,9 3,48 3 3,51 2,63 3,83 3
[top]
ANEXA 9
În ultimele materiale CEI şi VDE (respectiv (3)), în calculul curenţilor de scurtcircuit de joasă
tensiune, nu sunt luate în considerare impedanţele unor elemente ca: bare colectoare,
transformatoare de curent, contact etc.
De altfel şi în literatura sovietică (4) se arată că "scăderea curenţilor de scurtcircuit poate conduce
la erori în alegerea elementelor din sistemul de electroalimentare şi a aparatajului de protecţie", cu
toate că în articol se dau valori pentru impedanţe suplimentare, de introdus în circuit.
Deşi în normele actuale (2) nu este indicată considerarea unor impedanţe suplimentare, în cele ce
urmează vor fi date indicaţii pentru determinarea acestora. Rămâne ca utilizarea lor să se facă în
anumite situaţii, pentru verificarea şi reglarea de precizie a aparatelor speciale de protecţie.
Rezistenţele de contact, în cazul în care nu se cunosc alte valori, pot fi considerate (ca
valori limită maxime, după relaţia lui Holm) egale cu:
(1)
(2)
în care:
Se menţionează că valoarea pentru puterea disipată este dată în general între borna de intrare şi
ieşire a aparatului, excluzând pierderile de putere în rezistenţele de contact la bornele de racord.
La aparatele debroşabile însă sunt incluse şi disipările în rezistenţele de contact ale bornelor de
intrare şi ieşire (fără rezistenţele în punctele de racord exterioare).
Spre exemplu, pentru întreruptoarele USOL, fabricaţie ELECTROAPARATAJ, aceste valori sunt
250 15 21
630 35 50
800 35 52
Este interesant de observat (4) că pentru transformatoarele de curent IN > 500A, impedanţa este
neglijabilă.
Siguranţe fuzibile. În cataloagele de produs este indicată puterea activă disipată de fază,
care permite determinarea Rfază. Pentru calculul total al rezistenţei Rtfază trebuie adăugate şi
cele două rezistenţe de contact în broşele de legătură ale patronului calculate ca mai sus.
Deci:
(3)
în care:
r - rezistivitatea barei;
l - lungimea barei;
s - secţiunea barei;
- media geometrică a distanţelor între bare (pentru dispoziţie orizontală la distanţa d între axele
barelor):
(4)
în care:
Is - lungimea arcului, mm (egală cu dublul distanţei dintre fazele reţelei în punctul de scurtcircuit).;
Se menţionează că rezistenţa arcului este cu mult mai mare decât suma celorlalte rezistenţe de
pe circuit pentru un scurtcircuit la bornele transformatoarelor MT/JT (96% din valoarea totală:
8,84m total). Pentru transformatoarele de 400, 630 kVA importanţa impedanţei arcului se reduce
la barele 2, 3 etc., dar pentru transformatoarele de 1600, 2500 kVA rezistenţa arcului rămâne
predominantă până la bara 3 (de exemplu pentru transformatorul 1600kVA: Rarc = 10,3m faţă de
12,01m total).
(5)
în care:
k = 2 - pentru primul nivel al reţelei de distribuţie (tablou de distribuţie, aparate alimentate radial
din tabloul principal de distribuţie sau magistrate principale);
k = 3 - pentru nivelul doi al reţelei (puncte de distribuţie şi aparate alimentate din primul nivel);
Pentru schemele magistrale se determină rezistenţa de trecere cu (5), iar petnru schemele radiale:
[top]