Studiul fenomenului de scurcircuit

STUDIUL FENOMENULUI DE SCURCIRCUIT

Studiul fenomenului de scurtcircuit implică determinarea curentului de scurtcircuit pe
fiecare nivel al instalaţiei. Acest curent este necesar pentru a determina caracteristicile
aparatelor de protecţie şi comutaţie care trebuie să reziste la solicitarile reţelei respective.
Ssc [kVA] - puterea Ssc
de scurtcircuit

usc [%] - tensiunea

de scurtcircuit pe
Transformator transformator
Caracteristicile
aparatelor de
Isc [A] - curentul comutatie si
de scurtcircuit pe protectie
Caracteristicile transformator
componentelor de Caracteristicile
retea: aparatelor de
- bare: sectiune, comutatie si
lungine, material; Isc [A] - curentul protectie
Factorul de putere - cabluri: tip, de scurtcircuit pe
al circuitului, izolatie, lungime, tronsonul I de linie
coeficientul de sectiune, material; Caracteristicile
simultaneitate, - caracteristicile aparatelor de
durata maxima de mediului si a Isc [A] - curentul comutatie si
utilizare a sarcinii modului de pozare de scurtcircuit pe protectie
tronsonul II de
linie
Curentul nominal Caracteristicile
LEA (LEC) aparatelor de
Isc [A] - curentul
Caderile de comutatie si
de scurtcircuit pe
tensiune protectie
tronsonul III de
linie

Sarcina electrica

Fig. 6. 1 Fluxul curenţilor de scurtcircuit

6.1.Metode de calcul ale curenţilor de scurtcircuit

Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit se utilizează metode complete de calcul sau
simplificate.
Metoda completă de calcul se utilizează la:
a) verificarea instalaţiilor la care puterea de scurtcircuit rezultată prin metoda
simplificată este apropiată de puterea pentru care au fost dimensionate instalaţiile
respective;
b) unele cazuri particulare de reglaj sau alegere a tipurilor de protecţii pentru
instalaţiile noi.
În calculele de scurtcircuit cu metoda completă se iau în considerare următoarele:
a) regimul anterior apariţiei scurtcircuitului, din care se determină valorile tensiunilor
în nodurile reţelelor;
b) liniile aeriene şi cablurile electrice se reprezintă prin rezistenţă, reactanţă inductivă
şi reactanţă capacitivă;
c) transformatoarele se reprezintă prin reactanţele lor calculate, deci ţinând seama de
plotul de funcţionare din regimul anterior scurtcircuitului;
d) generatoarele din noduri se reprezintă prin injectoare de curent şi prin reactanţa
supratranzitorie conectată între nodul respectiv şi pământ;

Instalaţii electrice 1
STUDIUL FENOMENELOR TRANZITORII din REŢELELE ELECTRICE

e) consumatorii se reprezintă prin impedanţe conectate între nodurile respective şi

pământ.
Metoda simplificată de calcul se utilizează la:
a) dimensionarea instalaţiilor electrice;
b) influenţa liniilor electrice de înaltă tensiune asupra liniilor de telecomunicaţii;
c) calculele de stabilitate termică a liniilor electrice;
d) calculele curente de reglaj al protecţiilor.
În calcule se admit următoarele ipoteze asupra reprezentării diferitelor elemente ale reţelei:
a) se consideră aceeaşi tensiune U în toate nodurile reţelei;
b) liniile aeriene şi cablurile de înaltă tensiune se reprezintă numai prin reactanţa
inductivă;
c) transformatoarele se reprezintă numai prin reactanţa lor, considerându-se
funcţionarea pe plotul mediu;
d) sarcinile se neglijează.

6.1.1. Metoda simplificată de dimensionare a echipamentului din staţii

Pentru dimensionarea echipamentului din staţii se utilizează metoda simplificată:
c U N
 scurtcircuit trifazat: I sc(3)  ;
3 Xd

3  c U N
 scurtcircuit monofazat: I sc(1) 
2X d  X h

unde c = 1,1 pentru reţele cu UN = 6  220 kV.

Aceeaşi metodă este utilizată şi pentru verificarea influenţei asupra liniilor de
telecomunicaţii:
3  c U N
 pentru liniile de 110 kV: I sc(1) 
3Rarc 2  2 X d  X h 2
unde c = 1,1 pentru reţele cu UN = 6  220 kV;
Rarc = 0 pentru defect în staţie;
Rarc = 15  pentru defect în LEA.

6.1.2. Metoda completă de dimensionare a echipamentului din staţii

Metoda completă este utilizată în situaţiile în care puterea de scurtcircuit la o staţie este
apropiată de cea a echipamentului:
U0
 scurtcircuit trifazat: I sc(3)  ;
3  Rd2  X d2

3 U 0
 scurtcircuit monofazat: I sc(1)  ;
2Rd  Rh 2  2 X d  X h 2
unde U0 este tensiunea în nod înaintea apariţiei scurtcicuitului.

2
Instalaţii electrice
 Studiul fenomenului de scurcircuit

6.2. Exemplu de calcul al curentului de scurtcircuit dintr-o instalaţie electrică de JT

Să se calculeze curentul de scurtcircuit pe fiecare tronson al instalaţiei electrice de
alimentare de JT prezentată în Fig. 6. 2.
Ssc SSC = 500 MVA
SN=800 kVA
usc = 4 %
psc=10,5 kW
Cablu
CYY4x240mm2
bara de distributie
tronsonul I Cablu
CYY4x95mm2
tronsonul II Cablu
CYY4x10mm2

Fig. 6. 2 Schema instalaţiei de alimentare a unor receptoare din reţeaua de JT

Parametrii reţelei sunt:
- puterea de scurtcircuit a reţelei de înaltă tensiune: S sc  500MVA ;
- puterea nominală a transformatorului 20 kV/400 V: S N  800kVA ; tensiunea de
scurtcircuit: u sc  6% ; pierderile de scurtcircuit: p sc  10,5kW ;
- 4 cabluri monofilare având o lungime de 5 m de tip CYY 4x240 mm2,
- întreruptor de putere;
- bare de distribuţie cu o lungime de 10 m;
- linia de alimentare de pe tronsonul I având o lungime de 100 m, CYY 4x95 mm2 ;
- linia de alimentare de pe tronsonul II având o lungime de 20 m, CYY 4x10 mm2.
Pentru cablurile din cupru rezistivitatea este   22,5m  mm2 / m ,iar reactanţa pe unitate
de lungime x0  0,08m / m .

Aplicaţie – Dimensionarea circuitelor de alimentare

De la un tablou de distribuţie cu tensiunea nominală 3x400/230 V se alimentează
următoarele receptoare:
- un cuptor electric cu rezistenţe, trifazat, cu putere activă nominală Pn = (12+n) kW şi
factor de putere cosn = 0,95;
- un încălzitor electric, monofazat, cu putere activă nominală Pn = (5,4+n) kW şi factor de
putere cosn = 0,95;
- un motor asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit, cu pornire directă cu putere activă
nominală Pn = (13+n) kW, factor de putere cosn = 0,89; randament  = 90% şi raportul
dintre curentul de pornire şi cel nominal Ip/In = 6,8.
Să se prezinte schema electrică de alimentare a receptoarelor şi să se dimensioneze
circuitul de alimentare, elementele de protecţie şi comutaţie în următoarele ipoteze:
a) cabluri de alimentare individuale pentru fiecare receptor pozate liber în aer (cu traseu
individual), temperatura mediului ambiant 30°C;
b) 3 cabluri pe traseu montate pe consolă, pe perete, temperatura mediului ambiant 40°C.

Instalaţii electrice 3