Convertoare statice

CURS 3

http://electro.curs.pub.ro/2014/
2.2.2. Caracteristica statică a circuitului de comanda

L1
IG L2
iG 5 CI
4
vG
(+) G
I GM1 PGM2 ,tg2
A K
3 P GM1 ,tg1
+ - RA
I GT M ∆
PGM2 >P GM1
(25 C) 2
VD tg 2< tg 1
I GD Tvj=25 C
-VG= VGR (125 C) 1
V GD V GT VGM1 VG
(125 C) (25 C)

CIII
-IG= I GR
L2
L1

2
 L1
IG L2
iG 5 CI
4
vG
(+) G
I GM1 P GM2 ,tg2
A K
3 P GM1 ,tg1
+ - RA
I GT M ∆
P GM2 >P GM1
(25 C) 2
VD tg 2< tg 1
I GD Tvj =25 C
-VG= VGR (125 C) 1
V GD V GT VGM1 VG
(125 C) (25 C)

CIII
-IG= I GR
L2
L1

Caracteristica statică a circuitului de comandă are tot două ramuri, deoarece circuitul
conţine joncţiunea J3 dintre poartă şi catod şi este de fapt caracteristica statică a diodei pe care o
reprezintă această joncţiune :
- caracteristica directă a porţii, sau caracteristica de comandă în cadranul unu (notat CI) al
planului (iG,vG) ;
- caracteristica inversă a porţii, în cadranul trei (notat CIII) al planului (iG,vG), cadran în care
mărimile primesc indicele suplimentar R.

3
 Având în vedere gradul redus de dopaj al stratului p adiacent joncţiunii J3 , necesar
pentru a asigura întregii structuri caracteristica de tiristor, joncţiunea poartă-catod are un «
caracter mai slab de diodă », în ambele direcţii de polarizare, adică :

- în conducţie căderea de tensiune este mai mare, caracteristica fiind mai plată
comparativ cu a diodei ;
- capacitatea de blocare este redusă, curentul invers crescând mai rapid cu creşterea
tensiunii inverse ;
- caracteristica are dispersie mare de fabricaţie, motiv pentru care în cataloage se indică
limitele L1 şi L2 între care ea poate lua valori

4
 L1
IG L2
iG 5 CI
4
vG
(+) G
I GM1 P GM2 ,tg2
A K
3 P GM1 ,tg1
+ - RA
I GT M ∆
P GM2 >P GM1
(25 C) 2
VD tg 2< tg 1
I GD Tvj=25 C
-VG= VGR (125 C) 1
V GD V GT VGM1 VG
(125 C) (25 C)

CIII
-IG= I GR
L2
L1

Zona 1 de neamorsare sigură, delimitată superior prin IGD şi VGD , care reprezintă cel
mai mare curent, respectiv tensiune de poartă, pentru care nici un tiristor cu aceleaşi caracteristici
din seria de fabricaţie nu amorsează. Dacă punctul de funcţionare al circuitului poartă-catod este
în zona 1, nici un tiristor din serie nu va amorsa

5
 L1
IG L2
iG 5 CI
4
vG
(+) G
I GM1 P GM2 ,tg2
A K
3 P GM1 ,tg1
+ - RA
I GT M ∆
P GM2 >P GM1
(25 C) 2
VD tg 2< tg 1
I GD Tvj=25 C
-VG= VGR (125 C) 1
V GD V GT VGM1 VG
(125 C) (25 C)

CIII
-IG= I GR
L2
L1

Zona 2 de amorsare probabilă, delimitată superior prin IGT şi VGT, care reprezintă cel mai mic
curent, respectiv tensiune de poartă, pentru care toate tiristoarele cu aceleaşi caracteristici din
aceeaşi serie de fabricaţie amorsează în mod sigur. Dacă punctul de funcţionare al circuitului
poartă-catod este în zona 2, atunci unele tiristoare din serie pot să amorseze, iar altele nu.

6
 L1
IG L2
iG 5 CI
4
vG
(+) G
I GM1 P GM2 ,tg2
A K
3 P GM1 ,tg1
+ - RA
I GT M ∆
P GM2 >P GM1
(25 C) 2
VD tg 2< tg 1
I GD Tvj=25 C
-VG= VGR (125 C) 1
V GD V GT VGM1 VG
(125 C) (25 C)

CIII
-IG= I GR
L2
L1

Zona 3 de amorsare sigură, delimitată superior de hiperbolele 4 de disipaţie ale circuitului de

comandă. Aceste hiperbole sunt caracterizate de puteri diferite : PGM2 > PGM1 şi de durate diferite
ale pulsului de comandă : tg2 < tg1 . Dacă punctul de funcţionare M, obţinut la intersecţia
caracteristicii directe cu dreapta de sarcină ∆ a circuitului poartă-catod se află în această zonă,
toate tiristoarele din seria de fabricaţie vor amorsa în mod sigur

7
 Caracteristica statică a circuitului de comandă este puternic dependentă de temperatură,
motiv pentru care parametrii definitorii pentru ea se dau la temperaturi bine stabilite şi care
reprezintă condiţiile cele mai defavorabile pentru amorsarea tiristorului.
Pentru a se putea folosi mai uşor în proiectare caracteristica directă a porţii (de comandă),
aceasta este reprezentată în catalog în coordonate logaritmice (ex.: caracteristica statică a porţii (a
circuitului de comandă) pentru tiristorul T200N 08

VG [V] 20 L1
VGM1 10
o o
Tvj =125 C o =-25 C
4 =25 C o
=-40 C
VGT 2 c d
b
1 a

0,4 L2

VGD 0,2
0,1
0,01 0,02 0,04 0,1 0,2 0,4 1 2 4 10 20 40 100
I GD I GM1
I GT I G [A]

Parametru a b c d

tg [ms] 10 1 0,5 0,1

PGM [W] 40 80 100 150

8
 Caracteristicile de comanda sunt valabile atât timp cât tiristorul este comandat cu curent
continuu sau cu un impuls de curent suficient de lung pentru a putea fi asimilat unei
comenzi continue. Pentru comanda cu impulsuri scurte, sau atunci când curentul de
conducţie creşte foarte rapid, imediat după amorsare, modul de comandă trebuie să
satisfacă o serie de condiţii bine precizate, despre care se va discuta ulterior.

Caracteristica inversă a porţii prezintă ca şi caracteristica directă o mare dispersie datorită

fabricaţiei şi este puternic dependent de temperatura joncţiunii. Joncţiunea poartă-catod poate fi
distrusă prin solicitare la tensiune inversă, dacă se depăşeşte valoarea tensiunii ei de străpungere,
care este mică, de cel mult 20V, în funcţie de tipul tiristorului. Tensiunea inversă se poate aplica
pe poartă dintr-o eroare de montaj, sau când se doreşte stingerea rapidă şi sigură a tiristorului prin
comanda pentru un interval scurt de timp a porţii, cu polaritate negativă.

9
2.3. Caracteristica dinamica

Amorsarea tiristorului, ca şi blocarea lui, nu se produc instantaneu, ci necesită un anumit

interval de timp, numit regim dinamic, regim de comutaţie sau regim tranzitoriu. Variaţia în timp
a curentului prin tiristor şi a tensiunii la bornele sale pe durata regimului dinamic reprezintă
caracteristica dinamică a dispozitivului semiconductor.
Performanţele dinamice ale tiristoarelor depind în mare măsură de caracteristicile semnalului
de comandă, ale circuitului de sarcină şi de temperatura de funcţionare. Cunoaşterea
caracteristicilor dinamice ale tiristorului este importantă pentru a-i putea stabili limitele de
funcţionare în regimul tranzitoriu al sarcinii, în aşa fel încât el să nu se deterioreze.
2.3.1. Amorsarea tiristorului

În mod normal, în cadrul convertorului static de putere, tiristorul blochează în direct o tensiune
VD şi la momentul t1 primeşte un curent de comandă iG pe poartă, care îi determină amorsarea.
Curentul iG are un timp de creştere tcr şi o amplitudine IGM . Variaţia în timp a mărimilor :
curent de comandă iG , curent prin tiristor iT , tensiune la bornele tiristorului vT şi putere
disipată la amorsare pTT , este prezentată în figura urmatoare.

10
iG di G
I
GM dt
iG
0,9I GM G
iT
t1 comanda A+ -K
0,1IGM
vT
tr t

iT
p TT
PTT di T
iT
di T dt
dt t fr
IT trr
ts tf ∆ I ID
t2 R

0,25IRRM di T
Qs t
0,9I RRM dt rec
v I RRM Qf
T
VD

0,9V D tq
dv T VD
0,1V D VTM t3 dt
t gd t gr tsp dvR t4 t
t gt dt
VR
Ne Comutaţ ie V RM
co t0
man Amorsare Conducţ ie Comutaţ ie Blocat în Blocat în
dat Blocare invers direct

11
EXPLICATII

La primirea comenzii de amorsare, densitatea de curent nu este uniformă pe suprafaţa

catodului, datorită construcţiei specifice a stratului p slab dopat şi a electrodului de comandă. În
apropierea acestui electrod densitatea de curent este mult mai mare, deoarece la începutul
amorsării curentul total al tiristorului circulă printr-o secţiune redusă din semiconductor. Aria de
conducţie se extinde cu o viteză constantă, care depinde de poziţia electrodului de comandă. Din
acest motiv, tensiunea pe tiristor rămâne practic constantă la valoarea VD un interval de timp după
aplicarea comenzii de amorsare. Apoi, tensiunea scade rapid, odată cu creşterea curentului prin
tiristor.

Fenomenul de amorsare se caracterizează prin timpul tgt numit timp de amorsare sau de
intrare în conducţie. Acesta are două componente :

tgd timpul de întârziere , care reprezintă intervalul de timp măsurat din momentul
aplicării semnalului de comandă pe poartă (t1) şi până când tensiunea pe tiristor scade la
valoarea 0,9VD ;

tgr timpul de creştere, care reprezintă intervalul de timp în care tensiunea pe tiristor
scade de la 0,9VD la 0,1VD .

Deci : t gt = t gd + t gr

12
EXPLICATII

Se mai defineşte tsp timpul de răspândire ca intervalul de timp în care tensiunea pe tiristor
scade de la valoarea 0,1VD la valoarea tensiunii corespunzătoare conducţiei în direct, VT . La
sfârşitul intervalului de timp tsp conducţia curentului este extinsă pe toată suprafaţa catodului.

Pe pe durata timpului de creştere, atât curentul, cât şi tensiunea au valori semnificative.

Creşterea rapidă a curentului prin tiristor iT în acest interval de timp, concomitent cu scăderea
tensiunii, determină disiparea unei puteri pTT considerabile. Vârful de putere poate să atingă
câţiva kW şi datorită supraîncălzirii locale apărute, structura semiconductoare să se distrugă
electrotermic. Amplitudinea vârfului de putere este determinată de panta de creştere diT /dt a
curentului prin tiristor, pantă dictată de sarcina conectată în circuitul anodic.

Încălzirea prin efect diT /dt este cu atât mai accentuată în primele milisecunde, cu cât curentul
IT este mai mare. Durata de viaţă a unui tiristor este condiţionată de solicitarea sa prin diT /dt.

Fabricantii indică în catalog o viteză critică de creştere a curentului diT /dt în stare de
conducţie, pentru condiţii de sarcină şi comandă bine precizate. Această viteză critică
(di /dt)crit reprezintă valoarea maxim permisă de creştere a curentului, astfel încât tiristorul să fie
ferit de distrugere şi să i se asigure o fiabilitate rezonabilă. Tiristoarele moderne au panta
cuprinsă între 300A/µs şi 1000 A/µs.

13
EXPLICATII

Panta maximă admisibilă de creştere a curentului la care poate fi utilizat un tiristor în cadrul
unui circuit al unui convertor static de putere, depinde în principal de trei factori :

frecvenţa de comutaţie impusă de convertorul static, f0 ;

tensiunea directă pe care tiristorul a blocat-o înainte de amorsare, VD ;

parametrii impulsului de comandă.

În cataloage se dau curbe de corecţie a pantei maxime admise diT/dt , funcţie de variaţia acestor
parametri faţă de valorile pentru care s-a indicat (di /dt)crit .

14
2.3.2. Blocarea tiristorului

Tiristorul se blochează dacă purtătorii de sarcină existenţi în diferitele lui zone se reduc, încât
să nu mai fie posibilă autoîntreţinerea reacţiei interne de curent. Micşorarea a curentului anodic iT
sub valoarea curentului de menţinere IH, determină acest fenomen.
În cadrul convertoarelor statice de putere, de obicei tiristoarele sunt blocate prin aplicarea unei
tensiuni inverse VR între anod şi catod, iar după blocare, trebuie să suporte o tensiune directă VD ,
fără să reamorseze. Pentru un asemenea mod de blocare, variaţia în timp a curentului prin
tiristor iT şi a tensiunii la bornele tiristorului vT au fost prezentate:.
iG di G
I
GM dt
iG
0,9I GM G
iT
t1 comanda A+ -K
0,1IGM
vT
tr t

iT
p TT
PTT di T
iT
di T dt
dt t fr
IT trr
ts tf ∆ I ID
t2 R

0,25IRRM di T
Qs t
0,9I RRM dt rec
v I RRM Qf
T
VD

0,9V D tq
dv T VD
0,1V D VTM t3 dt
t gd t gr tsp dvR t4 t
t gt dt
VR
Ne Comutaţ ie V RM
co t0 15
man Amorsare Conducţ ie Comutaţ ie Blocat în Blocat în
dat Blocare invers direct
EXPLICATII

Înaintea momentului t2 de aplicare a tensiunii inverse de blocare, tiristorul aflat în conducţie

era străbătut de curentul direct IT şi prezenta la borne o cădere de tensiune VT . În cadrul
procesului tranzitoriu de blocare tiristorul atinge întâi starea de blocare la polarizare inversă şi
apoi pe cea de blocare la polarizare directă.
La scăderea rapidă a curentului iT şi atingerea valorii IH a curentului de menţinere, tiristorul nu
se blochează, datorită existenţei în exces a unei sarcini stocate în baza B2 a tranzistorului T2
cauzată de grosimea mare a acestui strat n şi slaba lui dopare. Curentul iT scade în continuare
până la valoarea negativă IRRM (la momentul notat cu t3). Tensiunea vT , la bornele tiristorului
rămâne pozitivă în tot acest timp. Curentul invers micşorează numărul de purtători acumulaţi în
bazele tranzistoarelor echivalente şi, pe măsură ce baza B2 este eliberată de purtătorii minoritari,
conducţia curentului se face din ce în ce mai greu, curentul prin tiristor tinzând către zero. În
momentul t3 joncţiunile J1 şi J3 sunt blocate şi începe procesul de revenire al joncţiunii centrale
J2 , astfel că tensiunea pe tiristor în acest moment este practic nulă.

16
EXPLICATII

Datorită existenţei inductivităţilor în circuitul de sarcină, după momentul t3, când

începe variaţia bruscă a curentului de la valoarea IRRM la zero, la bornele tiristorului apare o
supratensiune de comutaţie cu valoarea de vârf VRM . Amplitudinea VRM , dependentă de
caracteristicile circuitului de sarcină, poate avea valori care să distrugă tiristorul, dacă VRM >VRRM
. În acest caz ea trebuie limitată la valori nepericuloase prin intermediul unui circuit de protecţie
la supratensiuni, montat în paralel pe tiristor .
După momentul t4 , tiristorul are din nou aplicată o tensiune directă, pe care o
blochează. Această tensiune creşte cu viteza dvT /dt către valoarea finală VD . Datorită
capacităţii de barieră Cb , a joncţiunii J2 , joncţiune care trebuie să blocheze tensiunea VD , ia
naştere un curent de deplasare :
dvT
id = Cb
dt
Dacă acest curent este mare din cauza unei viteze mari de creştere a tensiunii, el preia rolul
curentului de comandă iG şi poate produce amorsarea parazită a tiristorului. În cataloage se indică
valori limită admise pentru viteza de creştere a tensiunii directe (dv /dt)crit , cuprinse în intervalul
20…1000V/µs.

17
DEFINITII

ts se numeşte timp de stocare şi este intervalul de timp din momentul trecerii curentului prin
zero şi momentul t3 când curentul invers atinge valoarea IRRM ;

tf se numeşte timp de cădere şi este intervalul de timp în care se consideră că are loc variaţia
curentului invers de la valoarea IRRM (apărută la momentul t3) la valoarea IR de regim staţionar,
corespunzătoare blocării la polarizare inversă. El se măsoară între momentul t3 şi punctul de
intersecţie a abscisei cu o dreaptă ajutătoare ∆. Dreapta ∆ se construieşte unind punctele de
ordonate 0,9IRRM şi 0,25IRRM şi aproximează variaţia curentul invers care scade de la IRRM la IR ;

trr se numeşte timp de revenire şi este suma celor doi timpi definiţi anterior :

t =t +t

tq se numeşte s de fblocare şi este intervalul de timp măsurat între momentul trecerii prin
rr timp
zero a curentului anodic şi momentul când pe tiristor se poate aplica din nou o tensiune directă,
fără ca acesta să reamorseze ;

tfr se numeşte timp de revenire în direct şi este intervalul de timp măsurat din momentul t2 de
aplicare a tensiunii inverse VR şi până în momentul când pe tiristorul blocat se aplică întreaga
tensiune directă VD :

IT VD
t fr = + tq +
diT dvT
−
dt dt
18
DEFINITII

Qs se numeşte sarcină stocată şi reprezintă cantitatea de purtători de sarcină care circulă în
sens invers prin tiristor în intervalul de timp ts:
t
Qs = ∫ iT dt
0

280 I T =800A

240
Qs [ µAs] 400A
200 200A
160 100A
120
40A
80
20A
40

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
di T /dt [A/ µ s]

Variaţia sarcinii stocate pentru tiristorul T600F la

Tvj=125°C
19
DEFINITII

Qf se numeşte sarcină reziduală recombinată ;

tf
Qs = ∫ iT dt
0

Qrr se numeşte sarcină de revenire

trr I RRM ⋅ t rr
Qrr = Q s + Q f ∫ iT dt ≅
0 2
Având în vedere faptul că alura curentului iT este asemănătoare cu cea a curentului prin
diodă se pot stabili relaţii similare :
2Qs
ts = di
di I RRM = 2Qs − ⇒
− dt
dt

I RRM t rr I RRM ⋅ (t s + t f ) I RRM ⋅ (t s + t f ) I RRM

2 2 2
⋅ (1 + S )
Q rr = = = =
2 2 I RRM di di
2t s − T 2− T
dt dt
d iT
Qrr −
dt
I RRM = 2 20
1+ S
 După mărimea lui tq tiristoarele se clasifică în :

tiristoare rapide, cu tq = 3… 50µs

tiristoare normale , cu tq =60… 300µs.

Timpul de blocare depinde în principal de şase parametri; această dependenţă este prezentată
calitativ în figurile urmatoare:
tq I T1<I T2 I T2 tq tq
I T1

TJ IT diT
VDRM2 >VDRM1 dt
tq tq V tq
DRM1

V DRM2 V=0,67V
D DRM

VD dvT VR
dt

Variaţia timpului de blocare tq=f(TJ, IT, -diT /dt, VR, dvT / dt, VD) 21
2.4. Comanda tiristoarelor

Amorsarea tiristoarelor poate fi voită, prin aplicarea unui semnal (electric sau luminos)
de comandă pe poarta tiristorului, sau accidentală

2.4.1. Comanda tiristorului prin semnal electric

Comanda tiristorului pentru intrarea în conducţie se face injectând în circuitul porţii un curent
iG, cu amplitudinea mai mare ca IGT, dar mai mică decât IGM, limitat de hiperbola de disipaţie.
Schema electronică a circuitului de comandă este impusă de forma, amplitudinea şi durata pe care
trebuie să le aibă semnalul de comandă. Parametrii impulsului de comandă influenţează atât
timpul de întârziere la amorsare tgt , cât şi capabilitatea în di/dt a tiristorului.

Comanda porţii tiristorului se poate face în curent continuu, în curent alternativ sau cu
impulsuri de curent, forma comenzii alegându-se în funcţie de aplicaţia în care este utilizat
tiristorul. Pentru o comandă în curent continuu punctul de funcţionare M al circuitului de poartă
trebuie să se afle în interiorul zonei de amorsare sigură, cât mai aproape de hiperbola de disipaţie
4.

În mod uzual, în cadrul convertoarelor statice de putere amorsarea tiristoarelor se face prin
intermediul unui impuls sau a unor trenuri de impulsuri. În acest caz, generatorul de comandă
trebuie ales astfel încât punctul M de funcţionare să se deplaseze pe caracteristica individuală de
poartă 5 numai în cadrul zonei 3 de amorsare sigură. Trebuie luată în consideraţie şi dependenţa
suprafeţei zonei de amorsare sigură de temperatura TvJ a joncţiunii.
 Un impuls de comandă cu durata mai mare de 100ms se consideră continuu, pentru că tiristorul
se găseşte practic, după acest interval de timp, în regim static de funcţionare. Durata impulsului
de comandă trebuie să fie mai mare decât timpul de amorsare tgt şi suficientă pentru ca, prin
tiristor, curentul anodic iT să atingă cel puţin valoarea curentului de acroşare IL.
iT ( LS1 ) i
i T1 T2
IL vG
( LS2 )
t iG
iT
iG
LS1< L S2
t RS
t g1
iG LS
tg2 tg1 , t g2 >t gt

t
Corelaţie între durata impulsului de comandă şi viteza de creştere a curentului de sarcină
Curentul de acroşare IL, ca şi curentul de menţinere IH scad cu creşterea temperaturii joncţiunii
tiristorului

IH 2
I H [25 C]
1.6
IL
I L [25 C] 1.2

0.8 IH

0.4
IL
0
-40 -25 0 +25 +50 +100 +125 +140

Tvj [ C]

Dependenţa curenţilor de acroşare şi menţinere de temperatura joncţiunii

 Valoarea curentului de acroşare este dependentă şi de parametrii impulsului de
comandă : amplitudinea IGM, panta diG/dt şi durata tg. Curentul IL scade sensibil cu creşterea
amplitudinii curentului de comandă şi cu durata acestuia
2

IL[A]
1,5
tg=10 µ s
20 µ s
1 50 µ s
100 µs
0,5 Tvj=25 o C
IGM[A]
0
0 0,4 0,8 1,2 1,6

Influenţa caracteristicilor semnalului de comandă asupra curentului de acroşare

La estimarea valorii curentului de acroşare trebuie avută în vedere atât temperatura joncţiunii, cât
şi caracteristicile semnalului de comandă
 Pentru tiristoarele care funcţionează în circuite cu pantă de creştere de valoare mare a
curentului de sarcină, ca şi pentru tiristoarele montate în serie sau în paralel, impulsul de
comandă trebuie să fie un « impuls tare ».
Exemplu caracteristici impuls tare : IGM =3…6IGT la (-40°C); diG/dt >1A/µs; tr=0.1…1µs.
iG
I iG
GM
0.9 I GM
I
GM
0.9 I
GM

1.1 I
GT

0.1 I 0.1 I
GM GM

tr 21µs
µ t tr t
t g > t gt tg >tgt

a) b)

Impulsuri de comandă : a) tare ; b )slab.

Pentru tiristoarele care funcţionează în circuite de curent alternativ cu frecvenţa de 50 Hz,

unde panta de creştere a curentului la amorsare are valori mici, impulsul utilizat poate fi de tipul
« slab », dreptunghiular, fără supracreştere.
Exemplu caracteristici impuls slab : IGM=1…3IGT la (-40°C); diG/dt >0,5A/µs; tr=1µs
Scheme de comandă pe poartă utilizate pentru amorsarea tiristorului

Clasificare

După forma curentului de comandă :

- comandă în curent continuu ;
- comandă în impulsuri ;
- comandă în curent alternativ.

După modul de cuplaj al etajului final :

- comandă cu cuplaj direct la poarta tiristorului ;
- comandă cu izolare galvanică realizată cu transformatoare de impulsuri sau optocuploare.

După modul de realizare :

- cu componente discrete ;
- cu circuite integrate specializate.
 + i G =I R+i C
IR
T
R1 R2 iC
U1 TB
+
_ C iG IR
iC
_
t

Monostabil

Schemă principială de comandă cu cuplaj direct a tiristorului

În intervalul de timp cât tranzistorul TB este blocat, condensatorul C se încarcă prin

intermediul rezistenţei R1 la valoarea tensiunii U1. La intrarea în conducţie a tranzistorului,
condensatorul C se descarcă în circuitul poartă-catod al tiristorului T, curentul de descărcare (iC)
determinând amorsarea acestuia. Rezistenţa R2 are rolul de limitare a curentului de comandă la o
valoare admisibilă.
 D2 T
TI RG
+ * *
iG K + V1
+
D1
U1 C1 R1 V Ta T
2
D
_
iG
RC R1
iC
iB RB
Ta

R BE

a) b)

Comandă cu separare galvanică : a) cu transformator de impuls ; b) cu optocuplor

La intrarea în conducţie a tranzistorului Ta din a) datorită impulsului de comandă

aplicat pe baza sa, primarul transformatorului de impuls TI este parcurs de un impuls de curent,
care, transmis în secundar, este impulsul de amorsare pentru tiristor. Grupul R1C1 are rolul de a
mări imunitatea la paraziţi a tiristorului. Rezistenţa R1 , care se alege cu valori în domeniul
0,2kΩ…5 kΩ, diminuează efectul curentului de deplasare care apare la joncţiunea J2 , evitându-
se astfel o amorsare parazită, nedorită a tiristorului.
 +5V
+5V
4.7 nF 5K Ω
+5V
14 13 12 11 10 9 8

200 µ F K
CDB 4121
1 2 3 4 5 6 7 +5V
G
+5 V * *
200 Ω
BSX 45
Ta
START 1 N 4148 1 N 4148
K PL6.8V
820 Ω

Schemă practică de comandă utilizând monostabilul 4121

 uS

ωt

iG RS iS
ωt
α1

iS ~ uS
α1 IS1 α1

ωt
iG
iG
ωt
iS α2 Comanda
IS2

ωt

Principiul controlului de fază

Modificând unghiul de comandă α al tiristorului, se variază valoarea medie a curentului de

sarcină iS care parcurge sarcina RS, deci şi puterea activă consumată în ea. Schema electronică ce
permite modificarea unghiului de comandă α se construieşte din elemente discrete sau în jurul
unui circuit integrat specializat, ea putând fi cu sau fără separare galvanică
 uR
RS UR P
TR A R P R1 T IR
90
u PM UPM UC
M uAB uS M
~ A
UAB B
C1 M ~ ϕ

B uC

a) b)

Comandă cu punte defazoare : a) schema electrică ; b) diagrama fazorială

La variaţia rezistnţei R, potenţialul punctului P se va deplasa pe semicercul de diametru AB,

deci se va schimba defazajul între tensiunea uAM, (M este punctul median al secundarului
transformatorului) sincronă cu uS şi tensiunea uPM, aplicată circuitului de comandă al tiristorului
T. Acesta intră în conducţie atunci când tensiunea de comandă uPM depăşeşte tensiunea VGT ,
specifică tiristorului. Acest moment este variabil, dacă defazajul ϕ, şi deci, momentul trecerii
prin zero a lui uPM este variabil.
Comanda, relativ simplă, permite variaţia unghiului α în domeniul 10…170 grade electrice
 Comanda şi controlul puterii active transmise sarcinii într-un circuit de c.a., cu ajutorul
a 2 tiristoare montate antiparalel (echivalente unui triac) se poate face şi prin controlul numărului
de semialternanţe de conducţie din cadrul unui ciclu de funcţionare.
Acest control se poate face principial în două moduri:

utilizând comanda prin zero cu referinţă constantă în timp ;

utilizând comanda prin zero cu referinţă liniar variabilă în timp.
Etaj de
adaptare Traductor
is sarcina
i G2
C
o
m
p
u a Etaj
Sursa r u ies
tensiune
sarc a T1 T2
de i G1
de t
referinţ ă u o ieş ire
REF
r

u
sincr
u S
~
Circuit de
adaptare

Schema funcţională a comenzii cu controlul numărului semialternanţelor de conducţie.


Notatii:

usincr este tensiunea de sincronizare, în fază cu tensiunea de alimentare a sarcinii, uS ;

usarc este o tensiune proporţională cu puterea disipată în sarcină ;

uREF este o tensiune de referinţă generată de sursa de tensiune de referinţă ;

uies este tensiunea de ieşire a comparatorului, care validează curenţii iG1 şi iG2 ;

iG1 şi iG2 sunt curenţii de comandă ai tiristoarelor T1 şi T2 ;

iS este curentul de sarcină.
 uS u S usincr
usincr
t

u sarc uREF u
sarc
u REF
t

i G1
t
i G2
t
iS T1
T1 T1 t
T2 T2 T2

Forme de undă pentru comanda prin zero cu referinţă fixă

 uS uS u sincr
usincr
t

uREF usarc
u sarc
u REF
t
iG1
t
i G2 t

iS
t

Forme de undă pentru comanda prin zero cu referinţă liniar variabilă în timp
 Pentru comanda tiristoarelor care funcţionează în cadrul redresoarelor comandate s-au
conceput circuite integrate care lucrează pe principiul controlului de fază, iar pentru comanda
tiristoarelor şi triacelor din cadrul variatoarelor de tensiune alternativă, circuite integrate bazate
atât pe principiul controlului de fază, cât şi pe principiul comenzii prin zero cu referinţă fixă sau
cu referinţă variabilă.

Exigenţele impuse comenzii sunt extrem de diferite, ele fiind funcţie atât de tipul convertorului
de putere, de tipul tiristorului utilizat, cât şi de caracteristicile circuitului de sarcină.

O creştere lentă a curentului de sarcină necesită impulsuri de aprindere lungi, până este atins
curentul de acroşare, în timp ce o creştere rapidă a curentului de sarcină cere impulsuri de
aprindere cu pante şi supracreşteri importante (impulsuri tari).

Circuitul de poartă trebuie dimensionat în acord cu caracteristicile de poartă ale tiristorului,

rezultate din caracteristica statică curent-tensiune a porţii. În circuitul de poartă trebuie facută
limitarea curentului, încât chiar în cazul unui scurtcircuit să nu se depăşească valoarea maximă
admisibilă IGM.