Capitolul 6: STUDIUL MA INII ASINCRONE BAZAT PE MODELE 2D ÎN

ELEMENT FINIT

6.1. Introducere

Studiul ma inii asincrone trifazate de tipul cu rotor în scurtcircuit pe baza unor modele în
element finit în acest capitol este structurat în patru sec iuni. Prima se refer la construirea
geometriei, generarea re elei de elemente finite a domeniului de calcul al câmpului electromagnetic,
descrierea diverselor modele de circuit asociate modelor de cîmp i definirea propriet ilor fizice.
A doua sec iune se refer la evaluarea caracteristicilor ma inii în regimuri permanente de
func ionare, caracterizate de varia ie armonic în timp ale câmpului cvazista ionar de tip magnetic i
tura ie constant . Este vorba de modele destinate analizei numerice în domeniul frecven , unde
m rimea de stare - poten ialul magnetic vector i m rimile locale derivate sunt exprimate prin
imaginile lor în complex, independente de variabila timp, respectiv prin numere complexe.
În scopul eviden ierii oscila iilor instantanee ale cuplului electromagnetic în jurul valorii medii în
regimuri permanente de func ionare ale ma inii, se prezint în sec iunea a treia un model de analiz
numeric pas cu pas în domeniul timp, în care m rimile de stare, dependente de variabila timp, sunt
exprimate prin numere reale. Spre deosebire de modelele de analiz în domeniul frecven ,
rezultatele acestui model iau în considerare armonicile spa iale ale câmpului magnetic datorate
crest rii miezurilor magnetice ale statorului i rotorului. Pe baza acestui model sunt evaluate valorile
medii în timp ale cuplului, valori mai apropiate de realitatea fizic i se determin oscila iilor în
timp ale cuplului în jurul acestor valori medii.
A patra sec iune se refer la modele în element finit destinate studiului unor regimuri dinamice în
func ionarea ma inii asincrone. Aceste modele de tipul cuplaj câmp - circuit - mi care de rota ie,
consider ecua iile care caracterizeaz câmpul electromagnetic, ecua iile circuitelor statoric i
rotoric ale ma inii i ecua ia mi c rii de rota ie a rotorului, care face leg tura dintre valorile
instantanee ale cuplului electromagnetic i tura iei.

6.2. Cuno tin e de baz

Ma inile asincrone sunt destinate s func ioneze în curent alternativ, tura ia lor fiind determinat
de frecven a re elei de alimentare.
Înf ur rile statorului i rotorului ma inilor asincrone nu sunt conectate electric, între ele
existând doar o leg tur inductiv , de unde i denumirea de ma ini de induc ie.
Ma ina asincron este utilizat pe scar larg în ac ion rile electrice, se construie te într-o gam
foarte larg de puteri, de la unit i de watt, la zeci de megawa i, pentru tensiuni joase (sub 500 V) i
medii (3,6,10 KV). În condi iile frecven ei de alimentare de 50 Hz tura ia sincron are una din
valorile 3000, 1500, 1000, 750, 600, 500 rot/min.
6.2.1. Elemente constructive, m rimi nominale, principiul de func ionare, regimuri de
func ionare. Ma ina asincron are dou p r i constructive de baz :
- statorul, partea imobil , Fig.1, cuprinde carcasa 6, miezul magnetic statoric 5, înf urarea
statoric 7 i scuturile port-lag re 12, 1. Denumirea de inductor provine de la faptul c statorul,
produce câmpul magnetic inductor;
- rotorul, partea mobil , cuprinde arborele 24, miezul magnetic rotoric 17, înf urarea rotoric 8,
inelele colectoare (numai la ma inile cu rotor bobinat) i ventilatorul 3, 10. Înf urarea rotoric
poate fi de tipul bobinat sau de tipul în scurtcircuit, de exemplu turnat din aliaje de aluminiu în
crest turi rotorice.

1
 Fig. 1. Elemente constructive ale ma inii asincrone

Miezurile magnetice sunt din tole de o el electrotehnic cu grosimea de 0,5 mm pentru alimentare
la 50 Hz. Miezurile au crest turi uniform repartizate în partea dinspre întrefier.
Înf urarea trifazat statoric este de tip repartizat, constituit pe fiecare faz din mai multe
bobine înseriate, plasate în crestaturile miezului. Aceast înf urare se execut din conductor de
cupru izolat în mod corespunz tor tensiunii i clasei de izola ie a ma inii.
Înf urarea rotoric poate fi realizat ca i cea din stator, adic de tip bobinat, în care caz se
conecteaz în stea i se leag la trei inele colectoare, sau de tip colivie, din bare conductoare
neizolate fa de miez i inele frontale de scurtcircuitare. Cele dou forme constructive ale
înf ur rii rotorice determin denumirile de ma in cu rotorul bobinat, respectiv de ma in cu
rotorul în scurtcircuit. Ma inile cu rotorul bobinat au pe lâng au pe lâng bornele statorice i trei
borne rotorice, la care se leag periile ce calc pe inelele colectoare, borne prin intermediul c rora
circuitul electric al rotorului se poate conecta de exemplu la un reostatul trifazat de pornire.
Ambele variante de ma ini au circuit electric rotoric închis, fie în interiorul ma inii, dac aceasta
este cu rotorul în scurtcircuit, fie în exteriorul ma inii, dac aceasta este de tipul cu rotor bobinat.
Înf urarea rotorului în scurtcircuit este o înf urare polifazat , cu num r de faze egal cu num rul de
crest turi.
6.2.2. M rimi nominale. Regimul uzual de func ionare al ma inii asincrone este cel de motor.
Regimul nominal de func ionare este caracterizat prin urm toarele m rimi nominale, înscrise de
regul pe placu a indicatoare:
- puterea nominal Pn, reprezint puterea mecanic util , furnizat la arbore, în condi ile de
alimentare cu tensiunea nominal i la frecven a nominal , pentru care temperatura maxim în
ma in corespunde clasei de izola ie în care este construit ma ina;
- tensiunea nominal Un, este tensiunea de alimentare (valoarea de linie) pentru care a fost
dimensionat ma ina;
- curentul nominal In este curentul absorbit (valoarea de linie) atunci când motorul furnizeaz
puterea nominal , alimentat fiind la tensiunea nominal Un i la frecven a nominal fn;
- schema de conexiune a înf ur rii statorice, stea Y sau triunghi D. Motoarele asincrone de uz
general au de regul scoase la cutia de borne statorice toate cele 6 capete ale înf ur rii statorice
trifazate, ceea ce permite conectarea acestora, fie în stea, fie în triunghi. Se ob in astfel dou tensiuni
nominale de alimentare. În acest caz pe pl cu a indicatoare se înscriu dou tensiuni nominale, doi
curen i nominali i dou scheme de conexiuni, de regul în ordinea stea-triunghi, de exemplu Y/D,
380/220 V, 10/14,1 A;

2
 - frecven a nominal fn de alimentare;
- tura ia nominal nn, este tura ia rotorului atunci când ma ina debiteaz puterea nominal , în
condi iile nominale de alimentare;
- clasa de izola ie i gradul de protec ie mecanic ;
La motoarele cu rotorul bobinat se mai indic :
- curentul nominal rotoric la sarcina nominal (valoarea de linie);
- tensiunea între inele când înf urarea statoric este alimentat la tensiunea nominal , iar rotorul
este în repaus i cu înf urarea deschis .
Înf ur rile statorice ale ma inilor trifazate se monteaz cu literele U, V, W i punctul de
conexiune stea cu N, iar înf ur rile rotorice cu literele K, L, M. Începuturile fazelor se indexeaz
cu cifra 1, iar sfâr iturile cu cifra 2.
6.2.3. No iuni de baz asupra înf ur rilor trifazate pentru ma ini de induc ie. Producerea
câmpului magnetic învârtitor. No iunea de înf urare trifazat de curent alternativ define te un
receptor trifazat care include trei înf ur ri distincte, fiecare fiind parcurs de unul din cei trei
curen i de faz .
Fie o configura ie magnetic în care se consider pe stator o bobin , cu una sau mai multe spire,
plasat în dou crest turi diametral opuse, Fig. 2 a).
Bobina 1

2 1
N
2 1 N Bobina 2
S S
S N
X
1 2
X A
A

a) b)
Fig. 2. Explicativ pentru num r de poli ai unei ma ini

Câmpul magnetic creat în întrefierul dintre rotor i stator în condi iile aliment rii bobinei cu un
curent având sensul din figur , are orientarea de la rotor spre stator în semiplanul superior, delimitat
de spir , i invers în semiplanul inferior. Aceast bobin creeaz a adar în lungul periferiei
statorului un câmp cu dou alternan e, respectiv cu doi poli un câmp bipolar.
Dac se consider dou bobine înseriate ca în figura 2 b), atunci câmpul magnetic în lungul
periferiei statorului are patru alternan e. Se spune c înf urarea, respectiv ma ina din din figura 2 a)
are 2p = 2 poli, iar cea din figura 2 b) are 2p = 4 poli.
Raportul dintre perimetrul cercului mediu al întrefierului dintre stator i rotor i num rul de poli
reprezint pasul polar al ma inii.
Înf ur rile monofazate reprezentate în figura 2 sunt înf ur ri de tip concentrat, deoarece toate
conductoarele celor dou laturi, de ducere i de întoarcere, ale bobinei corespunz toare unei perechi
de poli, sunt situate în acelea i crest turi.
Dac înf urarea corespunz toare unei perechi de poli, având w spire, se realizeaz din q > 1
bobine înseriate, fiecare având w/q spire, care se plaseaz în 2q crest turi succesive, înf urarea
este de tip repartizat.
În condi iile aliment rii în current alternativ, înf ur rile monofazate statorice reprezentate în
figura 2 produc în întefier un câmp magnetic heteropolar alternativ, adic un câmp variabil în timp,
dar ca a c rui configura ie spa ial , respectiv polaritate alternant nu se modific . Dac pe rotor se

3
afl o înf urare de asemenea monofazat , scurtcircuitat , rotorul se deplaseaz pân când, conform
regulii lui Lenz, dispare cauza ce a generat curentul indus în rotor, respective pân când planele
înf ur rilor de pe stator i de pe rotor sunt perpendiculare. În aceast pozi ie, fluxul inductor prin
înf urarea rotoric este nul i curentul indus în aceast înf urare de asemenea este nul. Prin
urmare, câmpul inductor al unei înf ur ri monofazate nu este în m sur s determine antrenarea
rotorului într-o mi care de rota ie continu .
Cea mai simpl înf urare trifazat este constituit din trei bobine de tipul aceleia reprezentat în
figura 2 a), decalate spa ial cu unghiul 2 /3p radiani. Pentru o ma in cu 2p = 2 poli, plasarea celor
trei faze este reprezentat în figura 3, în care s-au notat cu A, B, C laturile de ducere, iar cu X, Y, Z
laturile de întoarcere ale celor trei bobine, respectiv ale celor trei faze. Unghiurile dintre planele
celor trei bobine este egal cu 2 /3 radiani.
q = 1 bobine pe pol

Z B
2 /3 2 /3
120°

A X
120°
A Z B X C Y

Y C iA iB iC

Z A X B Y C
Fig. 3 Fig. 4

Reprezentarea înf ur rii rezultat prin desf urarea în plan a statorului, este aceea din figura 4.
Se observ c între laturile de ducere ale celor trei faze, în succesiunea A, B, C, exist un decalaj
spa ial egal cu 2 /3.
Dac o înf urare cu m = 3 faze, cu 2p = 2 poli, se construie te de tip repartizat, cu q = 2 bobine
pe pol i faz , atunci statorul are Z = 2mpq crest turi, schema de înf urare fiind reprezentat în
figura 5. În figura 6 este reprezentat schema unei înf ur ri trifazate cu 2p = 4 poli i q = 1 bobin
pe pol i faz , înf urarea unei faze fiind aceea din figura 2 b).

q = 2 bobine pe pol i faz

A A Z Z B B X X C C Y Y

Z A X B Y C
Fig. 5. Înf urare trifazat cu 2 poli si 2
bobine pe pol i faz

Prin alimentarea înf ur rii trifazate a statorului cu un sistem simetric de tensiuni cu varia ie
armonic în timp, fazele fiind conectate în stea sau în triunghi, curen ii iA, iB, iC, Fig. 4, genereaz un
câmp magnetic cu varia ie armonic în timp într-un punct dat din întrefier, câmp având o structur
heteropolar în lungul întrefierului la orice moment de timp.
4
 A Z B X C Y A Z B X C Y

Z A B C X Y

Fig. 6. Înf urare trifazat cu 4 poli si 1 bobin pe pol i faz

Câmpul magnetic creat de cele trei faze în întrefier, Fig. 7, rezult prin sumarea contribu iei
fiec rei faze. Câmpul fazei A este reprezentat cu linie continu , al fazei B cu linie întrerupt , iar al
fazei C cu linie-punct.
Pentru trei momente de timp, t1, t2, t3, când valoarea instantanee a curentului în fazele A, B, C
este maxim , varia ia câmpului rezultant în lungul întrefierului, respectiv în raport cu coordonata
unghiular , Fig. 4, este reprezentat cu linie îngro at în figura 7. Induc ia câmpului magnetic
rezultant B variaz în trepte, armonica fundamental a acesteia având perioada 2 în cazul
înf ur rii din figura 4 sau în general pentru o înf urare cu p > 1, 2 /p.
În cazul unei înf ur ri repartizat în q bobine pe pol i faz , curba B( ) a câmpului magnetic se
aproprie mai mult de o sinusoid . Se demonstreaz c dac înf urarea are w1 spire pe faz , este
parcurs de un curent având valoarea efectiv I1, are 2p poli, iar întrefierul are grosimea ,
amplitudinea fundamentale Bm1 a induc iei în întrefier are expresia:

m 2 w1k w1 I1 2
Bm1 0
(6.1)
2 p

unde 0 este permeabilitatea vidului, iar m = 3 este num rul de faze. M rimea kw1 se nume te factor
de înf urare i are expresia:
sin
y m
k w1 k s1k q1 sin (6.2)
2
q sin
mq

Factorul de înf urare este o m rime subunitar , care reflect prin factorul de scurtare ks1 faptul
c bobinele înf ur rii ar putea s aib pasul y mai mic decât pasul polar (a a numite înf ur ri cu
pas scurtat) i prin factorul de repartizare kq1 faptul c înf urarea este de tip repartizat.
În succesiunea celor trei reprezent ri grafice din figura 7 se observ c varia ia alternativ a
fundamentalei B1 a induc iei se deplaseaz la periferia statorului, într-o perioad T = 1/f1 a
curentului efectuând spa iul unghiular = 2 . A adar, câmpul magnetic creat de înf urarea
statoric are caracterul unei unde, având viteza unghilar 2 f1 , de unde denumirea de camp
magnetic învârtitor.
În general, atunci când înf urarea are un num r 2p > 2 de poli, câmpul magnetic B1 are 2p
alternan e.

5
 B
BA
BB BC
A Z B X C Y A Z B X C Y
0 2 0 2

t = t1 t = t2

iA iB iC

t1 t2 t3 t
A Z B X C Y
0 2

t = t3
Fig. 7. Explicativ pentru generarea câmpului magnetic învârtitor de c tre
înf urarea trifazat din figura 4

Neglijând armonicile, câmpul magnetic învârtitor produs prin alimentarea la re eaua trifazat a
înf ur rii statorice a unei ma ini asincrone are o expresie de forma undei:

B1 t, Bm1 cos 1
t p (6.3)

a c rei vitez unghiular , denumit vitez de sincronism este:

d 1
1
(6.4)
dt p

Tura ia corespunz toare acestei viteze unghiulare, denumit tura ie de sincronism a ma inii, are
expresia:
60 1 60f1
n1 (6.5)
2 p

Conform rela iei (6.5) ma inile alimentate al frecven a industrial , f1 = 50 Hz, au tura iile de
sincronism n1 = 3000; 1500; 1000; 750; 600; rpm, pentru 2p = 2; 4; 6; 8; 10; poli ai înf ur rii.
Câmpul magnetic învârtitor statoric induce în înf urarea rotoric tensiuni electromotoare. Fiind
în scurtcircuit, sau conectat pe un reostat, în înf urarea rotoric apar curen i indu i, care, în
interac iune cu câmpul inductor determin antrenarea rotorului în sensul câmpului învârtitor.
Când rotorul este imobil frecven a curen ilor indu i este egal cu frecven a curen ilor din stator,
adic f1. Pe m sura cre terii vitezei unghiulare sau tura iei n a rotorului, viteza de varia ie a
câmpului inductor fa de rotor scade, iar frecven a curen ilor indu i scade de asemenea. Se
define te m rimea:
s (n1 n) / n1 (6.6)

6
denumit alunecare a rotorului fa de câmpul învârtitor. Frecven a curen ilor indu i, pentru o
alunecare dat a rotorului, este f2 = sf1.
Pe m sura cre terii tura iei rotorului, intensitatea curen ilor indu i scade i în mod corespunz tor,
scade cuplul electromagnetic de antrenare a acestuia. Atunci când cuplul electromagnetic devine
egal cu cuplul rezistent la axul ma inii, care func ioneaz ca motor, tura ia n a rotorului devine
constant . Tura ia n nu poate deveni egal cu tura ia de sincronism a câmpului învârtitor, deoarece
în acest caz, câmpul învârtitor ar fi imobil fa de rotor, curen ii indu i i cuplul electromagnetic ar
fi nuli. Denumirea de asincron a acestui tip de motor provine tocmai de la faptul c rotorul trebuie
s aib o tura ie mai mic decât aceea a câmpului învârtitor.
Odat cu cre terea cuplului rezistent la axul motorului, tura ia rotorului scade, alunecarea s
cre te, cre te i intensitatea curen ilor indu i i cuplul electromagnetic corespunz tor, pân la
egalarea cuplului rezistent.
6.2.4. Regimuri de func ionare ale ma inii asincrone. Regimul de func ionare tratat mai sus, în
care rotorul are o tura ie n mai mic decât tura ia n1 de sincronism este regimul de motor. În acest
regim ma ina prime te puterea electric P1 pe la borne i debiteaz puterea mecanic P2 pe la ax.
Alunecarea corespunz toare acestui regim, în care tura ia rotorului poate avea valori în domeniul
[0 .. n1), are valori în domeniul s = [1 .. 0). Acest regim corespunde reprezent rii din figura 8
a),
în care for a electromagnetic Fe asupra unui conductor al înf ur rii rotorice are sensul câmpului
învârtitor de tura ie n1. M rimea Fr este for a rezistent , echivalent cuplului de sarcin al motorului.

P1 P1
P1
stator stator stator
n1 n1 n1
n n n
n < n1 n > n1 n < n1
Fr
Fr Fe Fe Fa Fe
rotor P2
rotor P2 P2
rotor

a) b) c)

Fig. 8. Regimuri de func ionare

Dac rotorul ma inii este antrenat din exterior de o ma in motoare astfel încât tura ia s
dep easc tura ia de sincronism (n > n1), conform regulii lui Lenz, sensul curen ilor indu i se
schimb , astfel încât for a electromagnetic Fe s se opun for ei de antrenare Fa, care are în acest
caz sensul vitezei rotorului, Fig. 8 b). Sensul curen ilor din stator se schim de asemenea. Spre
deosebire de regimul de motor, ma ina prime te putere mecanic pe la ax i debiteaz putere
electric în re eaua de alimentare, lucrând în regimul de generator. Alunecarea corespunz toare
regimului de generator este negativ , s < 0.
Dac în condi iile func ion rii în regimul de motor, Fig. 8 a), se schimb brusc sensul câmpului
învârtitor prin modificarea succesiunii fazelor de alimentare viteza de varia ie a câmpului
învârtitor fa de rotor cre te mult, curen ii indu i i cuplul electromagnetic cresc de asemenea.
Sensul for ei electromagnetice este acela i cu cel al for ei rezistente, Fig. 8 c), determinând ambele,
frânarea rotorului. Pân în momentul în care tura ia rotorului se anuleaz ma ina func ioneaz în
regim de frân , alunecarea corespunz toare fiind supraunitar . În regimul de frân , Fig. 8 c), ma ina

7
prime te putere electric pe la borne i putere mecanic pe la ax, transformându-se în pierderi Joule
în înf ur ri.
În figura 9 sunt prezentate regimurile de func ionare ale ma inii asincrone în raport cu valorile
m rimilor alunecare i tura ie. Tura ia rotorului se raporteaz ca sens la tura ia câmpului învârtitor,
fiind negativ în regimul de frân .

s - ---------------- 0 0+++++++++++++ 1 1++++++++++++

n +++++++++++++ n1 + + + + + + + + + + + + + 0 - - - - - - - - - - - - - - - - -
n1 0
generator motor frân

Fig. 9. Semnul alunec rii i tura iei

6.2.5. Ecua iile circuitelor stator i rotor i scheme echivalente. Se consider o ma in

asincron , alimentat de la o surs trifazat simetric , având tensiunea de faz u1 2U1 sin 1 t .
Circuitul electric rotoric se consider conectat pe un reostat trifazat simetric, Fig. 10. Curen ii
rotorici indu i de câmpul învârtitor statoric produc la rândul lor un câmp învârtitor, care se rote te
fa de rotor cu viteza unghiular 2 2
/ p s 1 , respectiv fa de stator cu viteza 2 1
.
Câmpul magnetic creat de curen ii rotorici are aceea i vitez cu câmpul magnetic al curen ilor
statorici. Prin compunerea acestor dou câmpuri se on ine câmpul rezultant din ma in .
Amplitudinea fundamentalei câmpului generat de rotor are expresia :

3 2 w 2 k w 2 I2 2
Bm 2 0
(6.7)
2 p

semnul (-) provenind din sensul practic opus al curentului indus I2 în raport cu curentul inductor I1.
Fluxul determinat de câmpul rezultant Bm1 + Bm2 printr-o spir se nume te flux fascicular util i
are amplitudinea :
2 2 3 2 w1k w1 2 w 2k w 2
u
l Bm1 Bm 2 l I1 I2 (6.8)
2 p w1k w1

unde l este lungimea miezului magnetic al ma inii.

Fluxurile determinate de câmpul învârtitor rezultant prin înf ur rile unei faze au amplitudinile:

1
w1k w1 u
i 2
w 2k w 2 u
(6.9)

Pe lâng acestea, înf ur rile fiec rei faze sunt str b tute de fluxurile proprii de sc p ri, 1
, 2
,
care îmbr i eaz separat numai înf urarea statoric , respectiv rotoric .
Ecua iile de tensiuni ale celor dou circuite electrice ale rotorului i statorului, Fig. 10, sunt:

d d 1 d 1
R 1i1 u1 1 1
dt dt dt
(6.10)
d d 2 d 2
R 2 i2 2 2
dt dt dt

unde R1 este rezisten a pe faz a înf ur rii statorului, R2 este rezisten a pe faz a circuitului închis
al rotorului. Nota ia caracterizeaz expresiile instantanee ale diverselor fluxuri magnetice.

8
 i1 u

u1 1 w1
stator

i2 u

w2
2
rotor

reostat

Fig. 10. Circuitele electrice statoric i rotoric ale ma inii asincrone

Dac se consider reactan ele de sc p ri L 1

i L 2 , definite prin rela iile:

1
L 1i1 , 2
L 2i 2 (6.11)

i presupunând c curen ii i1 i i2 i fluxurile magnetice au varia ii armonice în timp, rezult forma în

complex a sistemul de ecua ii (6.10):
u
U1 R 1 I1 j 1L 1 I1 j 1 w1k w1
2
(6.12)
u
0 R 2 I2 j 2 L 2 I2 j 2
w 2k w 2
2

Pulsa ia 1
a m rimilor din stator este diferit de pulsa ia 2
a m rimilor din rotor . Deoarece
2
s 1
, ecua iile (6.12) se pot scrie sub forma:
u
U1 R 1 I1 j 1L 1 I1 j 1w1k w1
2
(6.13)
R2 u
0 I2 j 1L 2 I2 j 1w 2 k w 2
s 2

Aceste ecua ii sugereaz o ma in asincron echivalent , care are rotorul fix fa de stator, m rimile
electrice din rotor cu aceea i pulsa ie 1 ca cele din stator, iar circuitul rotoric are rezisten a
dependent de alunecare, R2 /s.
Tensiunile electromotoare induse de fluxul util în înf ur rile de faz ale ma inii echivalente,
reprezentate de ultimii termini din rela iile (6.13) au expresiile:

U e1 j 1w1 u / 2, Ue2 j 1w 2 u / 2 (6.14)

Ecua iile (6.13) corespund schemei echivalente din figura 11.

9
 I1 R1 X 1 I2 X 2 R2/s

U1 -Ue1 -Ue2

R2/s R2
R2(1-s)/s

Fig. 11. Schema electric echivalent

Prin compara ie cu ecua iile i schema corespunz toare transformatorului electric, circuitul
electric al rotorului motorului asincron se comport la fel ca înf urarea secundar a
transformatorului care debiteaz pe o sarcin rezistiv de rezisten Rs = (1 s)R2/s, variabil cu
alunecarea s.
Circuitul rotorului din figura 11 se poate înlocui cu un altul echivalent, conform urm toarei
forme a celei de a doua ecua ii (6.14):

2 2
R 2 w1 k w1 w1 k w 2 w1 k w1 w1 k w 2 w1 k w1
0 I2 jX 2 I2 U e2
s w2 kw2 w 2 k w1 w2 kw2 w 2 k w1 w2 kw2
sau:
R '2 '
0 I2 jX ' 2 I2' U e1 (6.15)
s
2 2
' w1 k w1 w1 k w1
unde R 2 R 2 i X' 2 X 2 sunt parametrii rotorului raporta i la stator.
w2 kw2 w2 kw2
Deoarece t.e.m. indus în stator este egal cu t.e.m. indus în rotorul ma inii raportate, cele dou
circuite se pot cupla galvanic, ca în figura 12. Ramura transversal a schemei rezultate este parcurs
de curentul I , denumit curent de magnetizare, definit prin rela ia:

w2 kw2
Iu I1 I2' I1 I2 (6.16)
w1 k w1

I1 R1 X 1
I X 2 R 2/s
2

U1 -Ue1

Fig. 12. Schema electric echivalent cu circuitul rotoric raportat la stator

Din succesiunea de egalit i:

10
 u 1 2 3 2 w1k w1 2
U e1 j w1k w1 j w1k w1 l 0 I jX m I
2 2 2 p

rezult expresia reactan ei de magnetizare corespunz toare fluxului util din întrefier:

2 2
3 2 w1k w1
Xm 0 l (6.17)
2 p

Pentru a considera pierderile Pm în miezul magnetic schema echivalent din figura 12 se

completeaz cu rezisten a echivalent Rm, definit prin rela ia:

2
3U e1
Rm (6.18)
Pm

conectat în paralel cu reactan a de magnetizare X , ca în figura 13.

I1 R1 X 1 X 2 R R 2(1-s)/s
I 2 2

I0 I0 R 2/s
I0a
U1
Ue1 Xm Rm

Fig. 13. Schema electric echivalent complet , cu circuitul rotoric raportat la stator

Pozi ia rezisten ei Rm se justific prin faptul c pierderile Pm sunt propor ionale cu p tratul
induc iei magnetice, respectiv cu p tratul fluxului magnetic util, care la rândul s u este propor ional
cu p tratul tensiunii electromotoare.
Func ion rii în gol, adic în condi ii de cuplu de sarcin nul al motorului asincron, îi corespund
valori foarte mici ale alunec rii, rezisten a echivalent R '2 / s are valori foarte mari. Curentul I'2 are
în acest caz valori reduse în raport cu curentul I0, Fig. 13. Curentul absorbit de motor în acest regim,
notat cu I10, i denumit curentul de mers în gol, are valori între 20% i 60% din curentul nominal I1n.
6.2.6. Bilan ul puterilor i indicatorii energetici ai motorului asincron. Prin amplificarea
* '*
primei ecua ii (6.13) cu 3I1 i a ecua iei (6.15) cu 3I 2 , se ob ine sistemul:

3U1 I2* 3R1 I1 I1* j3X 1 I1 I1* 3U e1 I1*

R '2 ' '* (6.18)
0 3 I2 I2 j3X ' 2 I2' I2'* 3U e1 I2'*
s

Adunând cele dou ecua ii (6.18) i separând p r ile real i imaginar , rezult :

11
 R '2 ' 2 3U e12 1 s ' '2
3U1I1 cos 1
3R 1I12 3 I 2 3U e1I0a 3R 1I12 3R '2 I'22 3 R 2 I2 (6.19)
s Rm s
i
3U1I1 sin 1
3X 1I12 3U e1I0 3X ' 2 I'22 (6.20)

unde 1
este defazajul dintre tensiunea i curentul în stator.
U e12
Notând cu PJ1 3R 1I12 pierderile Joule în înf urarea statoric , cu Pm 3 2
3R m I0a pierderile
Rm
de putere în miezul magnetic al ma inii, cu PJ 2 3R '2 I'22 pierderile în înf urarea rotoric i cu
1 s ' '2 1 s
Pmec 3 R 2 I2 PJ 2 puterea mecanic , rela ia (6.19) se scrie sub forma:
s s

P1 PJ1 Pm PJ 2 Pmec , (6.21)

care exprim bilan ul puterilor active în ma ina asincron , adic modul în care se repartizeaz
puterea activ absorbit P1.
Puterea mecanic reprezint suma dintre puterea util P2, i pierderile mecanice, de frecare în
lag re i de ventila ie, Pf,v. Suma Pe = PJ2 + Pmec se nume te putere electromagnetic , întrucât este
transmis rotorului prin intermediul câmpului electromagnetic din întrefier.
Rela ie (6.21) exprim bilan ul puterilor reactive:

Q1 Q 1
Qm Q 2
, (6.22)

unde Q1 este puterea reactiv absorbit , Qm puterea corespunz toare câmpului magnetic util, iar
Q 1 , Q 2 sunt puteri reactive corespunz toare câmpurilor de sc p ri ale înf ur rilor statorului,
respectiv rotorului.
Randamentul motorului asincron se define te prin raportul:

P2 P1 PJ1 Pm PJ 2 Pf ,v P2
(6.23)
P1 P1 P2 PJ1 Pm PJ 2 Pf ,v

Cu cât gradul de înc rcare în sarcin al motorului este mai apropriat de func ionarea în gol, când
P2 = 0, cu atât pierderile PJ1 Pm PJ 2 Pf ,v reprezint un procent mai mare din puterea absorbit ,
ceea ce face ca randamentul s fie mai redus. Pierderile în fier Pm i cele de frecare i ventila ie Pf,v
sunt independente de regimul de sarcin , primele depinzând de tensiune, celelalte de tura ie. Pe de
alt parte, pierderile Joule au valori însemnate chiar la sarcin redus , ca urmare a valorii relativ
ridicat a curentului de mers în gol.
Caracteristica randamentului, Fig. 14, care exprim dependen a randamentului de gradul de
înc rcare în sarcin , exprimat prin raportul dintre puterea util P2 i puterea nominal Pn a
motorului, eviden iaz c la sarcini reduse, sub 25% din sarcina nominal , func ionarea motorului
este neeconomic .
Randamentul are valori apropriate de maxim atunci când motorul este înc rcat în gama
(0,3 1)Pn.
Factorul de putere, definit prin rela ia :
P1
cos (6.24)
P12 Q12

12
scade i el atunci cândsarcini se reduce, deoarece puterea reactiv de magnetizare, care reprezint
componenta principal a puterii reactive absorbite, este practic independent de sarcin . Aceast
putere este propor ional cu p tratul t.e.m., care se modific nesemnificativ de la gol la sarcina
nominal .

1.0

0.8

0.6
cos
0.4

0.2

P2/P2n
0.2 0.4 0.6 0.8 1.0

Fig. 14. Dependen a inducatorilor energetici de gradul de înc rcare îb sarcin

6.2.7. Cuplul electromagnetic i caracteristica mecanic . Cea mai important caracteristic din
punctul de vedere al utiliz rii ma inii asincrone este dependen a dintre tura ie i cuplu, n(M),
denumit caracteristica mecanic .
Cuplul electromagnetic M exercitat asupra rotorului prin intermediul câmpului electromagnetic
este raportul dintre puterea mecanic Pmec i viteza unghilar a acestuia, adic :

1 s ' '2
3 R 2 I2
Pmec s 3R '2 I '22
M (6.25)
1 s 1 s 1

Înlocuind curentul I'2 în func ie de parametrii schemei electrice i de tensiunea de alimentare, i

viteza de sincronism 1
= 1/p , se ob ine expresia:

R '2
3pU12
M s (6.26)
' 2
R 2
1
R 1 c1 2
X 1
c1X ' 2
s

X1
unde c1 1 are pentru ma inile uzuale valori în gama 1,04 1,08.
Xm
Expresia (6.26) arat c pentru valori constante ale parametrilor de tip rezisten i reactan ,
tensiune U1 i frecven de alimentare f1 date, cuplul electromagnetic este func ie doar de alunecare.
Caracteristica cuplului M(s), are aliura din figura 15.

13
 M
A
Mmax = Mm+

Generator Motor Frân

B
Mp N C
sm-
0 sn sm+ 1 s

Mm-
D

Fig. 15. Caracteristica cuplului electromagnetic

Por iunea OAB, Fig. 15, a caracteristicii M(s) corespunde regimului de func ionare ca
motor, punctual B definind cuplul de pornire Mp, iar punctual A, cuplul maxim, Mmax.
Func ionarea stabil a motorului, în sensul posibilit ii de anulare a ocurilor de
cuplu, corespunde zonei OA a caracteristicii. Raportul Mmax/Mn, unde Mn este cuplul nominal,
denumit capacitate de suprasarcin a motorului asincron, are valori în domeniul 1,5
3,5. Func ionarea de la gol la sarcina nominal corespunde zonei ON a caracteristicii, Fig. 15,
alunecarea nominal sn având valori în gama 0,01 0,06.
Anulând derivata func iei M(s), se ob in valorile alunec rii critice, corespunz toare extremelor
func iei:
c1R '2
sm 2
(6.27)
R 12 X 1 c1X 2
valorile extreme ale cuplului fiind:

3pU12
M max (6.28)
2 ' 2
2c1 1
R 1
X 1
c1X 2
R1

Se observ c alunecarea sm variaz direct propor ional cu rezisten a R2 a circuitului rotorului.

Cuplul maxim Mmax variaz propor ional cu p tratul tensiunii de alimentare i este independent de
rezisten a R '2 a circuitului rotoric. Cum de regul R 1 X , unde X X 1 X ' 2 , rezult c cuplul
maxim este practice invers propor ional cu reactan a total de sc p ri X .
Cuplul de pornire Mp este practic direct propor ional cu rezisten a circuitului rotoric R '2 i invers
propor ional cu p tratul reactan ei de sc p ri X .
Pe baza caracteristicii cuplu alunecare se deduce caracteristica mecanic , M(n), a motorului
asincron, Fig. 16, având în vedere c tura ia rotorului este n 1 s n1 . Tura ia rotorului scade
relativ pu in de la func ionarea în gol la func ionarea în sarcin nominal , ma ina asincron având o
caracteristic mecanic rigid .
14
 n
n1
nn

Mn Mp Mmax M

Fig. 16. Caracteristica mecanic

6.3. Modele diferen iale în studiul ma inilor asincrone

Regimul câmpului electromagnetic specific func ion rii ma inilor asincrone este cel
cvasista ionar de tip magnetic, în care câmpul este creat de bobine statorice i rotorice parcurse de
curent alternativ, regiuni de tip surs , caracterizate prin densitatea de curent Js(t), în cazul ma inilor
cu rotorul bobinat, respectiv de bobinele statorice i de curen ii indu i în colivia rotoric în cazul
ma inilor cu rotorul în scurtcircuit.
Câmp electromagnetic cvazista ionar de tip magnetic exprimat prin poten ialul magnetic vector
A(r, t) satisface ecua ia diferen ial :

rot( rot A) + A/ t = Js (6.29)

unde reluctivitatea = 1/ este inversul permeabilit ii magnetice, iar este conductivitatea

electric , inversul rezistivit ii. Termenul al doilea din partea stâng a ecua iei (6.29) reprezint
densitatea curen ilor indu i.
Domeniul de calcul al câmpului electromagnetic în cazul modelelor numerice pentru studiul
ma inilor asincrone con in în general urm toarele tipuri de regiuni:
(a) miezurile magnetice statoric i rotoric, regiuni magnetice, neconductoare ( = 0) i f r surse,
Js = 0 ;
(b1) bobinele înf ur rilor de tip conductor filiform, regiuni nemagnetice ( = 0), neconductoare i
cu surse, Js 0; densitatea de curent este constant în sec iunea transversal a unei bobine date, iar
valoarea acesteia poate fi cunoscut sau necunoscut (în cazul cuplajului câmp - circuit);
(b2) elementele coliviei rotorice, regiuni nemagnetice ( = 0), conductoare ( 0) i f r surse, în
care densitatea de curent, variabil de la punct la punct, necunoscut este al doilea termen din partea
stâng a ecua iei (6.29);
(c) regiuni nemagnetice, neconductoare i f r surse, reprezentate de izola iile electrice, mediul
înconjur tor, etc.
În cazul în care rotorul se deplaseaz în timp fa de stator, solu ia pas cu pas în domeniul timp a
ecua iei (6.29) ia în considerare la fiecare pas de timp pozi ia corespunz toare a rotorului în raport
cu statorul. Se afirm c modelul ma inii în acest caz este un cuplaj câmp - mi care de rota ie.
În cazul în care studiul se refer la regimul armonic al câmpului electromagnetic cvazista ionar,
caracterizat prin pulsa ia = 2 f, f fiind frecven a, reprezentarea în complex a ecua iei de mai sus
are forma:
rot( rot A) + j A = Js (6.30)

15
în care intervin imaginile în complex ale poten ialului magnetic vector i ale densit ii de curent .
Atunci când sursele cunoscute ale câmpului sunt reprezentate de tensiuni la borne, respectiv de
curen ii care parcurg înf ur rile, densitatea de curent Js este apriori necunoscut . Densitatea de
curent, a c rei valoare este constant dac regiunea este de tip conductor filiform sau variabil de la
punct la punct dac regiunea este de tip conductor masiv, rezult în urma determin rii solu iei
sistemului format de ecua iile câmpului electromagnetic i de ecua iile circuitelor care includ sursele
cunoscute. Astfel de modele sunt modele de tipul cuplaj câmp - circuit.
Modelele de câmp destinate studiului ma inilor asincrone sunt în marea majoritate a cazurilor
modele 2D, în care câmpul în zonele frontale, ale capetelor de bobin se consider a fi neglijabil în
raport cu câmpul în zona întrefierului i a subansamblelor stator i rotor. Structura câmpulului
electromagnetic este una plan-paralel în sistemul de coordonate cartezian (x, y, z), deoarece
vectorul densit ii de curent este orientat dup axa Oz - axa ma inii i nu depinde de coordonata z,
Js[0, 0, Js(x,y)]. Aceasta atrage dup sine aceea i proprietate pentru poten ialul magnetic vector,
A[0, 0, A(x.y)] , care caracterizeaz modele 2D plan-paralele.

6.4. Geometria domeniului de calcul, re eua de elemente finite, modele de circuite i

propriet i fizice.

Construirea geometriei domeniului de al câmpului electromagnetic, generarea re elei de

discretizare în elemente finite a acestui domeniului, descrierea circuitelor asociate diverselor modele
de câmp i a propriet ilor fizice, inclusiv a condi iile pe frontier , constituie etapa de preprocesare
în dezvoltarea unui model în element finit. Un astfel de model poate fi unul destinat concep iei, caz
în care o parte din m rimile de precizat, precum anumite dimensiuni geometrice sau propriet i
fizice sunt definite ca parametrii, pentru a putea studia influen a valorilor lor asupra rezultatelor.
În cazul de fa , o ma in existent face obiectul de studiu pe baz de modele numerice în
element finit. Este vorba de ma ina trifazat cu 2 poli de tipul cu rotor în scurtcircuit din figura 17,
caracterizat puterea nominal , Pn = 7,5 kW, tensiunea nominal de faz , Unf = 380 V i frecven a
nominal , f1n = 50 Hz .

Fig. 17. Ma ina asincron studiat

Toate modelele dezvoltate în capitolul 6 sunt modele de câmp 2D plan-paralel, ceea ce înseamn
c domeniul 2D de calcul al câmpului electromagnetic se afl în planul de sec iune transversal ,

16
respectiv planul tolelor miezului magnetic. Aproxima ia 2D plan-paralel ofer în cazul ma inilor
asincrone rezultate foarte apropiate de realitatea 3D, deoarece energia câmpului electromagnetic din
zona capetelor de bobin este mult mai mic decât energia corespunz toare întrefierului,
crest turilor i celor dou miezuri magnetice stator i rotor. Pe de alt parte, modelele de circuit care
se asociaz modelelor de câmp consider de o manier distinct componente de circuit care iau în
considerare zonele frontale - capetele bobinelor statorice i inelele de scurtcircuitare a barelor
rotorice.
Dimensiunile sec iunii transversale prin zonele active din punct de vedere electromagnetic sunt
precizate în figurile 18, 19. Calculul m rimilor globale ia în considerare lungimea miezurilor
magnetice statoric i rotoric de 125 mm.
Înf urarea statorului, de tip bobinat în dou straturi, are w1 = 208 spire pe faz , bobinele având
pasul scurtat la 8 crest turi, în raport cu pasul diametral, care este de 12 crest turi.
Schema de înf urare este prezentat în figura 20, în care sunt marcate cu U1, U4 cele dou zone
ale laturilor de ducere ale celor patru bobine elementare ale primei faze U1 - U2 , i cu U2, U3 cele
dou zone ale laturilor de întoarcere ale bobinelor aceleia i faze.

Fig. 18. Dimensiuni în sec iunea transversal a ma inii

17
 1
212

5.6
13.5 119

1
21.5
17.8
9.6
11.4

14.3 15.8
9.77
5.9

2.5
0.75
120 40

a) b)

Fig. 19. Dimensiunile crest turilor

a) stator; b) rotor

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

UPLUS1 UMINUS2 UMINUS3 UPLUS4

U1 W2 V1 U2 W1 V2

Fig. 20. Schema înf ur rii statorice

Înf urarea rotorului este de tipul dubl colivie ob inut prin turnare din aluminiu.
Majoritatea modelelor consider ma ina în stare cald . Aceasta înseamn c valorile
rezisten elor circuitelor statoric i rotoric corespund temperaturii nominale a motorului, 155 C
(clasa de izola ie F). Doar modelele pentru studiul pornirii în gol a motorului i pentru studiul
regimului tranzitoriu care urmeaz înc rc rii în sarcin nominal pornind de la regimul sta ionar de
mers în gol consider ma ina rece, la temperatura ambiant , 20 C.
Domeniul de calcul al câmpului electromagnetic din figura 21 con ine urm toarele regiuni de
suprafa cu propriet i electromagnetice distincte:
STATOR_CORE, regiune magnetic i neconductoare;
18
 ROTOR_CORE, regiune magnetic i neconductoare;
AIR_GAP, regiunea inelar dintre stator i rotor, nemagnetic i neconductoare ;
INSULATION, izola ia din crest turi între înf urare i întrefier, nemagnetic i neconductoare ;
regiuni de tip conductor filiform, nemagnetice i neconductoare (din punctul de vedere al
modelelor numerice), plasate în crest turile statorului, corespunz toare celor dou grupuri de
laturi de bobin ale fazei UPLUS1 - UMINUS2 a înf ur rii statorice, Figura 20 ;
regiuni de tip conductor filiform, nemagnetice i neconductoare, plasate în crest turile
statorului, corespunz toare celor dou grupuri de laturi de bobin ale fazei VPLUS1 - VPLUS4
a înf ur rii statorice ;
regiuni de tip conductor filiform, nemagnetice i neconductoare, plasate în crest turile
statorului, corespunz toare celor dou grupuri de laturi de bobin ale fazei WMINUS2 -
WMINUS3 a înf ur rii statorice ;
BAR1, BAR2, , BAR10, regiuni de tip conductor masiv, nemagnetice, plasate în cele 10
crest turi rotorice din domeniul de calcul.
Dup cum se observ domeniul de calcul con ine jum tate din sec iunea transversal din figura
18, respectiv crest turile 1, 2, ...., 12 ale schemei din figura 20.
Apartenen a diverselor regiuni i culorile acestora sunt precizate în tabelul urm tor.

Miez magnetic
rotor

Colivie rotor

Înf urare
stator
Miez
magnetic
stator

Întrefier

Izola ie

Fig. 21. Domeniul de calcul al câmpului electromagnetic

Regiunile de suprafa ale domeniului de calcul

Nume regiune Comentariu Culoare
STATOR_CORE Miez magnetic statoric Cyan
ROTOR_CORE Miez magnetic rotoric Cyan
AIRGAP Întrefier Turquoise
INSULATION Izola ie Turquoise

19
 BAR1 Bar colivie nr.1 Magenta
BAR2 Bar colivie nr.2 Magenta
BAR3 Bar colivie nr.3 Magenta
BAR4 Bar colivie nr.4 Magenta
BAR5 Bar colivie nr.5 Magenta
BAR6 Bar colivie nr.6 Magenta
BAR7 Bar colivie nr.7 Magenta
BAR8 Bar colivie nr.8 Magenta
BAR9 Bar colivie nr.9 Magenta
BAR10 Bar colivie nr.10 Magenta
UPLUS1 Bobina faza U Red
UMINUS2 Bobina faza U Red
VPLUS1 Bobina faza V Yellow
VPLUS4 Bobina faza V Yellow
WMINUS2 Bobina faza W Green
WMINUS3 Bobina faza W Green

Re eaua de elemente finite a domeniului de calcul este prezentat în figura 22.

Fig. 22. Re eaua de elemente finite i detaliu

20
 Modele de circuit ale ma inii. Toate modele de câmp din acest capitol asociaz regiunile
UPLUS1, UMINUS2, VPLUS1, VPLUS4, WMINUS2 i WMINUS3 ale înf ur rii statorice din
domeniul de calcul i cele 10 bare ale coliviei rotorice BAR1, BAR2, , BAR10 din domeniul de
calcul cu un model de circuit care include i o surs de alimentare. Diversele variante de modele de
circuit difer între ele prin tipul sursei de alimentare. În rest structura lor este asem n toare, i
con ine :
câte dou componente de tip bobin filiform , conectate în serie pe fiecare faz a motorului,
B_UPLUS1, B_UMINUS2, B_VPLUS1, B_VPLUS4, B_WMINUS2 i B_WMINUS3, Fig. 23.
Fiecare component este caracterizat de num rul de conductoare w1/2 = 104 i rezisten a
0,77 . Ultima valoare corespunde la jum tate din valoarea rezisten ei statorice pe o faz ,
R1 = 1,54 pentru temperatura nominal a motorului de 155 C ;
inductivitatea de sc p ri a capetelor de bobin din afara crest turile statorice, L_U, L_V, L_W,
Fig. 23, cu valoarea L 1f = 4,04 10-3 H;
o rezisten de mare valoare RV1 = RV2 = RV3 = 106 a voltmetrului pentru determinarea
tensiunii pe fazele ma inii;
o macro component pentru modelarea coliviei rotorice, Q1, Fig. 23. Aceast component se
define te prin num rul de bare rotorice din domeniul de calcul (10), care sunt de tipul conductor
masiv, precum i prin parametrii rezisten i reactan ai inelelor frontale ce unesc barele între
ele. O sec iune de inel dintre dou bare consecutive este caracterizat de rezisten a
R2f = 1,39 10-6 la 155 C i inductivitatea de sc p ri L 2f = 1,06 10-8 H.
a) Circuitul CIR_VOLTAGE pentru modelele cu alimentare în tensiune, Fig. 23. Componentele
acestui circuit ce nu se asociaz vreunei regiuni a domeniului de calcul sunt:
trei surse de tensiune, V_U , V_V , V_W , caracterizate prin:
valoarea efectiv U1n = 380 V, frecven a f1n = 50 Hz i fazele ini iale U = 0 , V = - 120 ,
W = 120 pentru toate modelele de regim armonic cu tensiune nominal de alimentare, sau
amplitudinea Um = 537,4 V, frecven a f = 50 Hz i fazele U = 0 , V = - 120 , W = 120 ,
pentru toate modelele de analiz pas cu pas în domeniul timp, cu tensiune de alimentare
nominal ;
trei rezistori R_U , R_V , R_W de 0,9 pentru a lua în considerare c derea de tensiune pe
rezisten a intern a surselor de alimentare, în modelele de studiu al pornire în gol i de studiu i
al înc rc rii în sarcin . Pentru celelalte modele aceste rezisten e au o valoare mic , de numai
10-6 .

21
 Fig. 23. Circuitul CIR_VOLTAGE

b) Circuitul CIR_CURRENT pentru modelele cu alimentare în curent, Fig. 24. Componentele

acestui circuit, care corespunde modelul cu rotor blocat i alimentare la curentul nominal, ce nu sunt
asociate vreunei regiuni a domeniului de calcul, sunt dou surse de curent I_U , I_V caracterizate
prin:
valoare efectiv I1n = 8,90 A, faze ini iale IU = 0 , IV = - 120 ;
frecven a f1n = 50 Hz, pentru modelul dedicat evalu rii parametrilor electrici corespunz tori
pornirii motorului;
frecven a f2n = snf1n, unde sn este alunecarea nominal , pentru modelul dedicat evalu rii
parametrilor electrici corespunz tori func ion rii în sarcin nominal .

Fig. 24. Circuitul CIR_CURRENT

22
 Datele componente ale celor dou circuite definite mai sus sunt rezumate în tabelul urm tor.

Nume Tip Numele Date

component circuitului
V_U Surs de CIR_ VOLTAGE 380 V valoare efectiv , faz ini ial 0
tensiune (modelele 1-3)
537,4 V valoare de vârf, valoare ini ial 0
(modelele 6, 8-9)
537,4 V valoare de vârf, valoare ini ial
112 (modelul 7)
380 V curent continuu (modelul 10)
V_V Surs de CIR_ VOLTAGE 380 V valoare efectiv , faz ini ial -120
tensiune (modelele 1-3)
537,4 V valoare de vârf, faz ini ial 120
(modelele 6, 8-9)
537,4 V valoare de vârf, faz ini ial 128
(modelul 7)
0 V curent continuu (modelul 10)

V_W Surs de CIR_ VOLTAGE 380 V valoare efectiv , faz ini ial 120
tensiune (modelele 1-3)
537.4 V valoare de vârf, faz ini ial 120
(modelele 6, 8-9)
537,4 V valoare de vârf, faz ini ial 8
(modelul 7)
0 V curent continuu (modelul 10)
I_U Surs de CIR_ CURRENT 8,90 A, faz ini ial 0 (modelele 4-5)
curent
I_V Surs de CIR_ CURRENT 8,90 A, faz ini ial 120 (modelele 4-5)
curent
R_U , R_V, Rezistoare CIR_ VOLTAGE 10-6 (modelele 1-6, 9-10)
R_W 0,9 (modelele 7-8)
B_UPLUS1, Bobine CIR_ VOLTAGE 104 spire, 0,77 (modelele 1-6, 9-10)
B_UMINUS2, filiforme CIR_ CURRENT 104 spire, 0,496 (modelele 7-8)
B_VPLUS1,
B_VPLUS4,
B_WMINUS2,
B_WMINUS3
RV1, RV2, Rezistoare CIR_ VOLTAGE 106 (modelele 1-10)
RV3 CIR_ CURRENT
L_U, L_V, Inductivita CIR_ VOLTAGE 4,04 mH (modelele 1-10)
L_W te CIR_ CURRENT
Q1 Colivia CIR_ VOLTAGE 10 bare rotorice, rezisten a inelului dintre
rotoric CIR_ CURRENT bare R2f = 1,39.10-6 , inductan a inelului
dintre bare L2f = 1,06.10-8 H (modelele 1-6,
9-10)
10 bare rotorice, rezisten a inelului dintre
. -6
23
 bare R2f = 0,904.10-6 , inductan a inelului
dintre bare L2f = 1,06.10-8 H (modelele 7-8)

Propriet i fizice. Curba de magnetizare B(H) a miezurilor magnetice ale statorului i rotorului
este prezentat în tabelul urm tor. Rezultatul interpol rii spline pentru valoarea 2T a induc iei la
satura ie este prezentat în figura 25.

B [T] 0,66 1,09 1,45 1,56 1,61 1,69 1,73 1,76

H [A/m] 300 500 1000 1500 2000 3000 4000 5000
B [T] 1,79 1,83 1,85 1,89 2,04 2,11 2,14 2,16 2,18
H [A/m] 6000 7000 8000 10000 20000 30000 40000 50000 60000

Calculul pierderilor magnetice bazat pe harta induc iei magnetice corespunde valorii densit ii de
mas a pierderilor magnetice p10 = 2,8 W/kg pentru 1 T i 50 Hz.
Valorile rezistivit ii cuprului i aluminiului pentru temperatura nominal (155 C), sunt
2 2
Cu_155 = 0,0277 mm /m, respectiv Al_155 = 0,048 mm /m. Pentru temperatura 20 C, aceste
rezistivit i au valorile Cu_20 = 0,01786 mm2/m, respectiv Al_20 = 0,0312 mm2/m.
Modelele destinate studiilor pornirii motorului i regimului tranzitoriu ce apare dup înc rcarea
cu sarcina nominal consider starea rece a motorului (20 C). În aceste cazuri, valoarea rezisten ei
statorice pe faz R1 definit mai sus, trebuie înmul it cu raportul 0,01786/0,0277 = 0,6448, iar
valoarea rezisten ei inelului dintre dou bare rotorice trebuie multiplicat i ea cu raportul
0,0312/0,048 = 0,65.

Fig. 25. Curba B(H) a miezurilor magnetice

Valoarea inductivit ii de sc p ri a înf ur rii statorice, dedus pe cale analitic , este

L 1 = 10,31 mH.
Toate simul rile de tip cuplaj câmp circuit mi care de rota ie consider valoarea
2
J = 0,034 kgm a momentului de iner ie.
Condi ii pe frontier i ini iale. Domeniului de calcul al câmpului electromagnetic, Fig. 21, este
m rginit de conturul exterior al statorului, conturul interior al rotorului i dou linii radiale. Toate
simul rile consider condi ia de frontier Dirichlet de valoare local nul a fluxului magnetic pe
24
contururile interior al rotorului i exterior al statorului precum i o condi ie de periodicitate
anticiclic a m rimii de stare pe cele dou linii radiale ale conturului domeniului de calcul.
Condi iile ini iale sunt:
fazele ini iale ale celor trei surse de tensiune din modelul de studiu al pornirii în gol
U = -112 , V = 128 , W = 8 ;
valorile ini iale ale vitezei rotorului i ale cuplului de sarcin pentru modelul regimului
tranzitoriu dup înc rcarea motorului la ax cu sarcina nominal sunt valorile din regimul
stabilizat al modelului de func ionare în gol;
valorile ini iale ale vitezei rotorului i ale cuplului de sarcin pentru modelul de studiu al
regimului de frânare dinamic sunt valorile din regimul stabilizat al modelului la
func ionarea în sarcin nominal .
O condi ie particular în modelele de regim armonic se refer la pozi ia relativ dintre stator i
rotor în raport cu aceea din construc ia geometriei, pozi ie caracterizat printr-o rota ie cu
2,45 grade. Pentru aceast pozi ie, valoarea cuplului electromagnetic este egal cu valoarea medie a
varia iei ciclice a cuplului in func ie de pozi ia relativ rotorului - stator.

6.5. Evaluarea caracteristicilor ma inii asincrone în regimuri armonice permanente de

func ionare

Un regim de func ionare al ma inii asincrone este de tip permanent atunci când valorile efective
ale curen ilor i tensiunilor, respectiv tura ia rotorului nu se modific în timp. Modelele destinate
evalu rii caracteristicilor ma inii asincrone în astfel de regimuri corespund regimului armonic al
câmpului electromagnetic cvazista ionar i se caracterizeaz prin valori constante ale alunec rii s.
Aplica iile numerice corespunz toare nu consider mi carea rotorului fa de stator.
Existen a crest turilor statorice i rotorice face ca rezultatul modelelor de regim armonic s fie
dependent de pozi ia relativ rotor - stator în domeniul de calcul. De aceea trebuie determinat mai
întâi acea pozi ie a rotorului pentru care cuplul electromagnetic este egal cu valoarea medie pe un
ciclu de varia ie a acestuia, atunci când pozi ia rotorului se modific fa de stator. Aceast m rime
în raport cu pozi ia rotorului din figura 21 este 2,45 grade. Ea reprezint un fel de condi ie ini ial a
analizelor în domeniul frecven (de regim armonic), care are ca efect modificarea înainte de orice
calcula ie a pozi iei rotorului fa de stator în raport cu geometria din figura 21.
Pe baza analizelor în domeniul frecven sunt evaluate urm toarele caracteristici în regim
permanent de func ionare:
caracteristicile motorului pentru func ionarea în sarcin nominal ;
dependen a cuplului electromagnetic de alunecare;
cuplul i curentul statoric corespunz tor valorii s = 1 a alunec rii (la pornire);
valoarea maxim a cuplului electromagnetic i alunecarea critic corespunz toare.
Utilizând modelul de studiu a func ion rii în gol i dou modele în care rotorul este blocat se
determin urm torii parametri ai schemei electrice echivalente a motorului, Fig. 26:
inductivitatea de magnetizare, Lm;
rezisten a corespunz toare pierderilor magnetice, Rm ;
inductivitatea de sc p ri rotoric , L 2(a) i rezisten a R 2(a) , corespunz toare pornirii (indice
(a) pentru pornire);
inductivitatea de sc p ri rotoric L 2(b) i rezisten a R 2(b) , corespunz toare func ion rii la
sarcin nominal (indice(b) pentru func ionarea în sarcin nominal ).

25
 R1 L 1 R2 L

Lm Rm R2 (1-s)/s

Fig. 26. Schema electric echivalent a ma inii asincrone

6.5.1. Modelul (1) destinat determin rii regimului permanent de func ionare în sarcin
nominal . Func ionarea sta ionar în sarcin nominal corespunde st rii în care puterea mecanic
la ax este egal cu puterea nominal Pn , pentru tensiunea de alimentare nominal V_U = V_V =
V_W = U1n = 380 V, U = 0 , V = - 120 , W = 120 i frecven a nominal de alimentare f1n = 50
Hz. Modelul numeric (1) unul de regim armonic în care se dau mai multe valori parametrului
alunecare, într-un domeniu în care se estimeaz a se afla alunecarea nominal . In cazul de fa se
consider valori succesive ale alunec rii cu pasul 0,002 în domeniul [0,01 ... 0,05]. Prin
postprocesarea rezultatelor acestei analize mono-parametrice se determin curentul nominal I1n,
cuplul nominal Mn, alunecarea nominal sn, tura ia nominal nn, factorul de putere nominal cos n i
randamentul nominal n.
Determinarea st rii corespunz toare func ion rii ca motor în sarcin nominal , în condi ii
nominale de alimentare, presupune mai întâi determinarea valorii alunec rii corespunz toare acestui
regim, care reprezint alunecarea nominal . Pentru aceasta se determin pentru fiecare valoare a
parametrului s, urm toarele m rimi:
- valorile efective ale curen ilor de faz IU, IV, IW i valoarea lor medie I1 = (IU + IV + IW)/3;
- pierderile magnetice Pm în miezul magnetic statoric. Acestea sunt valoarea care rezult prin
postprocesarea rezultatelor multiplicat cu 2;
- puterile activ i reactiv absorbite de motor de la cele trei surse de tensiune, P1 i Q1, i
factorul
de putere corespunz tor, cos (P1 Pm ) / (P1 Pm ) 2 Q12 ;
- pierderile Joule în înf urarea statoric , Pj1 = 3R1I12 ;
- pierderile Joule în colivia rotoric , Pj2 = s Pe = s (P1 Pj1);
- cuplul electromagnetic Me = 60Pe/(2 n1), unde n1 = 3000 rpm este viteza de sincronism;
- puterea mecanic a motorului, P2 = P1 Pj1 Pj2 Pfv , unde Pfv = 0,05Pn reprezint pierderile
mecanice i de ventila ie;
- tura ia motorului n = (1-s)n1;
- cuplul motorului, M = 60P2/2 n;
- randamentul motorului = P2/(P1 + Pm).
Din curba P2(s), construit pe baza rezultatelor din tabelul de mai jos, se deduce valoarea
alunec rii sn = 0,034 pentru care puterea mecanic este egal cu puterea nominal a motorului Pn;
aceasta este alunecarea nominal .

s n I1 P1 Q1 Me M P2 Pj1 Pj2 Pm cos

[rpm] [A] [W] [VAr] [Nm] [Nm] [W] [W] [W] [W] [%]
0.010 2970 4.32 2632 4157 8.10 6.90 2145 86.05 25.46 84.3 0.54 0.79
0.012 2964 4.56 3140 4194 9.68 8.48 2631 97.58 36.51 84.0 0.60 0.82
26
0.014 2958 4.91 3645 4245 11.24 10.04 3109 111.28 49.47 83.8 0.65 0.83
0.016 2952 5.25 4146 4310 12.79 11.58 3579 127.13 64.30 83.6 0.69 0.85
0.018 2946 5.60 4643 4389 14.31 13.10 4042 145.10 80.96 83.3 0.73 0.86
0.020 2940 5.98 5135 4481 15.82 14.60 4496 165.13 99.41 83.1 0.75 0.86
0.022 2934 6.37 5623 4586 17.30 16.08 4941 187.18 119.58 82.9 0.77 0.87
0.024 2928 6.76 6105 4704 18.76 17.54 5377 211.16 141.45 82.7 0.79 0.87
0.026 2922 7.16 6581 4833 20.19 18.97 5804 237.03 164.94 82.6 0.80 0.87
0.028 2916 7.57 7051 4975 21.59 20.37 6221 264.71 190.00 82.4 0.82 0.87
0.030 2910 7.98 7513 5127 22.97 21.75 6627 294.15 216.57 82.2 0.82 0.87
0.032 2904 8.39 7969 5290 24.32 23.10 7024 325.25 244.59 82.0 0.83 0.87
0.034 2898 8.80 8416 5463 25.65 24.41 7409 357.95 273.98 81.9 0.84 0.87
0.036 2892 9.21 8859 5647 26.94 25.70 7784 392.18 304.69 81.7 0.84 0.87
0.038 2886 9.62 9287 5839 28.20 26.96 8148 427.86 336.65 81.6 0.84 0.87
0.040 2880 10.03 9710 6040 29.42 28.18 8500 464.89 369.79 81.4 0.85 0.87
0.042 2874 10.44 10123 6250 30.62 29.38 8841 503.22 404.04 81.3 0.85 0.87
0.044 2868 10.84 10528 6468 31.78 30.53 9171 542.75 439.34 81.2 0.85 0.86
0.046 2862 11.24 10923 6693 32.91 31.66 9489 583.41 475.61 81.0 0.85 0.86
0.048 2856 11.63 11309 6924 34.00 32.75 9796 625.14 512.82 80.9 0.85 0.86
0.050 2850 12.02 11686 7161 35.07 33.82 10092 667.87 550.91 80.7 0.85 0.86

Tabelul urm tor con ine caracteristicile motorului pentru func ionarea în sarcin nominal .

sn nn I1n Men Mn P2n Pj1n Pj2n Pmn cos n n

[rpm] [A] [Nm] [Nm] [W] [W] [W] [W] [%]
0,0345 2897 8,90 25,96 24,73 7500 366 281 81,8 0,84 0,87

Liniile de câmp magnetic, harta induc iei magnetice i harta densit ii de curent în barele rotorice
corespunz toare regimului nominal sunt prezentate în figurile 11, 12 i 13.

Fig. 27. Liniile câmpului magnetic la func ionarea în sarcin nominal

27
 Fig. 28. Harta induc iei magnetice la func ionarea în sarcin nominal

Fig. 29. Densitatea de curent în rotor la func ionarea în sarcin nominal

6.5.2. Modelul (2) destinat determin rii caracteristicii cuplu electromagnetic - alunecare.
Evaluarea cuplului i curentului la pornire, a alunec rii critice i a cuplului maxim.
Caracteristica cuplu electromagnetic func ie de alunecare, Fig. 30, este rezultatul analizei
parametrice de regim armonic, pentru valorile parametrului alunecare s = 0,01; 0,02; 0,03; 0,04;
0,06; 0,08; 0,10; 0,12; 0,14; 0,16; 0,18; 0,20; 0,22; 0,25; 0,40; 0.55; 0,70; 0,85; 1,00.

28
 Fig. 30. Dependen a cuplului electromagnetic de alunecare

Aceast model ofer posibilitatea evalu rii urm toarelor caracteristici ale motorului:
valorile curentului I1p i cuplul electromagnetic Mep corespunz tor pornirii motorului, adic
pentru valoarea s = 1 a alunec rii;
valoarea sm a alunec rii critice i cuplul electromagnetic corespunz tor Mem.
Valorile acestor m rimi, raportate la cuplul nominal Mn i curent nominal I1n , sunt prezentate în
tabelul urm tor.

sm Mem/Men Mep/Men I1p/I1n

0,196 2,13 1,63 5,08

6.5.3. Modelul (3) de studiu al func ion rii motorului în gol. Evaluarea reactan ei de
magnetizare i a rezisten ei echivalente pierderilor magnetice. Pentru studiul regimului sta ionar
de func ionare în gol la frecven a i tensiunea nominale (U1n, f1n) sunt posibile dou modele de
regim armonic:
- un model cu o alunecare mult mai mic decât alunecarea nominal , de exemplu s0 = 0,001;
- un model cu alunecare mic , de exemplu alunecarea nominal i o valoare a rezistivit ii barelor
rotorice mult mai mare decât valoarea real , de exemplu de 105 ori mai mare.
Cele dou modele conduc practic la acelea i rezultate.
Harta induc iei magnetice corespunz toare func ion rii în gol, Fig. 31, nu difer sensibil fa de
harta corespunz toare func ion rii în sarcin nominal , Fig. 28.

29
 Fig. 31. Harta induc iei magnetice pentru func ionarea în gol

Alte rezultate ale modelului de mers în gol sunt:

valoarea curentului de mers în gol, I10 = 3,65 A;
valoarea pierderilor în miezul magnetic, Pm0 = 42,81 x 2 = 85,62 W. Aceast valoare este pu in
mai mare decât valoare corespunz toare func ion rii în sarcin nominal a motorului.
Aceste rezultate permit evaluarea urm torilor parametri ai schemei electrice echivalente:
- rezisten a Rm corespunz toare pierderilor magnetice:

2 2
3U e1 3U1n
Rm 5, 06 k ,
Pm0 Pm0

- inductivitatea de magnetizare:

2
1 U1n
Lm R 12 L 1 0, 327 H
2 f1n I10

6.5.4. Modele de tip rotor blocat pentru determinarea parametrilor echivalen i ai

circuitului rotoric pentru func ionarea motorului la sarcin nominal (4) respectiv în
momentul pornirii (5). Modelele de regim armonic pentru determinarea parametrilor echivalen i ai
circuitului rotoric corespund st rii blocat a rotorului i, prin urmare, consider valoarea s = 1 a
alunec rii. Intereseaz acea stare electric pentru care curentul statoric are valoarea I1n a curentului
nominal, ceea ce înseamn c se consider modelul de circuit din figura 24.
În ceea ce prive te valoarea frecven ei de alimentare, exist dou variante de modele cu rotor
blocat:
modelul (4) cu valoarea f1n a frecven ei de alimentare, destinat evalu rii parametrilor rotorului
în momentul pornirii;
modelul (5) - cu valoarea sn f1n a frecven ei de alimentare, pentru evaluarea parametrilor
rotorului la func ionarea în sarcin nominal .
Rezultatele principale ale modelelor cu rotorul blocat sunt:
tensiunea pe faz în modelul (4), U1(4) = 103,1 V;
tensiunea pe faz în modelul (5), U1(5) = 23,42 V;
puterea activ absorbit de motor în modelul (4), P1(4) = 973,2 W;
puterea activ absorbit de motor în modelul (5), P1(5) = 604 W.
30
 Parametrii schemei electrice echivalente se calculeaz dup cum urmeaz :
pierderile Joule în înf urarea statoric , Pj1 3R 1I12n ;
pierderile Joule în circuitul rotoric, Pj2 sPe s(P1 Pj1 ) ;
Pj2
rezisten a rotoric raportat la stator, R '2 ;
3I12n
inductivitatea de sc p ri a rotorului, raportat la stator pentru pornire,

2
' 1 U1(a )
L 2(4) - (R1 R '2 ) 2 L 1;
2 f1n I1n

inductivitatea de sc p ri a rotorului, raportat la stator, pentru regimul de func ionare în sarcin ,

2
' 1 U1(b)
L 2(5) - (R1 R '2 ) 2 - L 1
2 f1n s n I1n

Tabelul urm tor ilustreaz valorile parametrilor schemei electrice echivalente a motorului studiat.
Se observ descre terea rezisten ei rotorice de 2,55/1,00 = 2,55 ori de la pornire la sarcin
nominal , în timp ce inductivitatea de sc p ri cre te de 61/30,5 = 2 ori.

R1 L 1 Rm Lm R2(a) L 2(a) R2(b) L 2(b)

[ ] [mH] [k ] [mH] [ ] [mH] [ ] [mH]
1,54 4,04 5,06 327 2,55 30,5 1,00 61

H r ile densit ii de curent în barele coliviei rotorice pentru cele dou modele (4) i (5) sunt
ilustrate în Figurile 32, 33.

Fig. 32. Densitatea de curent în barele coliviei rotorice la pornire

31
 Fig. 33. Densitatea de curent în barele coliviei rotorice în regimul de sarcin nominal

6.6. Modelul (6) de studiu al oscila iilor instantanee ale cuplului în jurul valorii medii

Modelele de regim armonic, respectiv modelele de analiz în domeniul frecven , nu pot lua în
considerare varia ia câmpului magnetic în întrefier datorit crest turilor statorice i rotorice i
mi c rii rotorului.
În aceast sec iune se prezint un model de analiz pas cu pas în domeniul timp, apt s determine
valorile instantanee ale cuplului luând în considerare armonicile câmpului magnetic datorate
întrefierului neuniform în condi ii de tura ie constant , impus a rotorului. Pe baza rezultatelor
acestui model poate fi evaluat pe de o parte valoarea medie în timp a cuplului în condi iile
precizate, dat i oscila iile instantanee ale cuplului.
Se efectueaz simul ri cu modelul (6) pentru urm toarele valori ale tura ieu rotorului:
(a) tura ia nominal , nn = 2898 rpm;
(b) tura ia corespunz toare alunec rii critice, nm = (1-sm)n1 = 2400 rpm;
(c) o tura ie foarte mic , 60 rpm, unde alunecarea este foarte aproape de valoarea de
pornire s = 1;
Circuitul cu alimentare în tensiune din figura 23 este folosit pentru toate cele trei simul ri (a), (b)
i (c). Valorile pasului de timp pentru aceste trei simul ri sunt 0,25 ms pentru simul rile (a) i (b) i
1 ms în simularea (c).
Pentru a decide asupra duratei studiilor, respectiv a momentului opririi simul rilor se procedeaz
în felul urm tor:
se evalueaz valoarea medie a cuplului electromagnetic instantaneu pe ultimul ciclu de varia ie a
oscila iilor acestuia;
simularea este apoi continuat un interval de timp egal cu perioada ultimului ciclu de varia ie al
cuplului electromagnetic; valoarea medie a cuplului pe acest interval este comparat cu valoarea
precedent ; dac ultima valoare medie este apropriat de cea anterioar , atunci simularea este
considerat încheiat ; altfel ea este continuat .

32
 6.6.1. Varia ia în timp a cuplului electromagnetic la tura ie constant . Analizând varia ia în
timp a cuplului electromagnetic din figura 34, corespunz toare tura iei rotorului de 2400 rpm,
rezult c valoarea instantanee a cuplului depinde puternic de pozi ia instantanee a rotorului fa de
stator.

Fig. 34. Varia ia în timp a cuplului electromagnetic instantaneu pentru viteza rotorului 2400 rpm

6.6.2. Valorile medii în timp ale cuplului de pornire, ale cuplului maxim i ale cuplului
nominal. Rezultatele din ultima coloan a tabelului urm tor, care reprezint valorile medii ale
cuplului electromagnetic pe un ciclu de oscila ii instantanee ale acestuia, difer într-o m sur mai
mic sau mai mare de cele ob inute anterior pe baza unor modele de regim armonic .

Rezultatele modelelor de regim armonic i a rezultatele analizei pas cu pas în domeniul timp
Starea de rota ie a rotorului Modele de regim armonic Modele pas cu pas în timp
Me [Nm] Me [Nm]
Rotor blocat 42,0 42,6
Cuplu maxim 55,29 60,0
Sarcin nominal 25,96 26,5

6.7. Modele de studiu al comport rii dinamice a ma inii asincrone

Studiul regimului dinamic al unei ma ini electrice în general ia în considerare atât regimul
electromagnetic magnetic tranzitoriu, care presupune varia ia în timp a m rimilor electrice i
magnetice cât i dinamica mi c rii rotorului, care presupune varia ia în timp a tura iei. Ecua ia
mecanic ce descrie mi carea rotorului este ad ugat la modelul de câmp, sau la modelul de cuplaj
câmp circuit al ma inii. Aceast ecua ie are forma general :

d2
J Me Mr f
dt 2

unde J este momentul de iner ie, Me este cuplul electromagnetic, Mr este cuplul de sarcin , f este
coeficientul de frec ri corespunz tor pierderilor mecanice propor ionale cu tura ia, iar este viteza

33
unghiular a rotorului. Aceast ecua ie face leg tura dintre valorile instantanee ale cuplului
electromagnetic i vitezei rotorului.
Modelul de cuplaj câmp-circuit în element finit pas cu pas în domeniul timp, la care se adaug
ecua ia de mi care a rotorului, permite studiul oric rui regim dinamic al ma inii. Cuplul
electromagnetic Me este calculat la fiecare pas de timp în problema de tip câmp circuit, iar prin
rezolvarea ecua iei mecanice se ob ine viteza rotorului. Aceasta determin noua pozi ie a re elei de
discretizare a rotorului în raport cu statorul pentru urm torul pas de timp.
Comportarea dinamic a ma inii asincrone, este studiat în urm toarele cazuri:
(a) pornirea în gol a motorului (Mr = 0) în condi ii nominale de alimentare (U1n, fn), care
corespunde varia iei vitezei de la zero pîn la viteza de sincronism, care corespunde
regimului permanent de mers în gol ideal;
(b) regimul dinamic dup înc rcarea motorului cu sarcina nominal (Mr = Mn) pornind de la
regimul permanent de mers în gol ;
(c) regimul de frânare dinamic , considerînd ca moment ini ial al acestui model regimul
permanent al func ion rii în sarcin nominal .

6.7.1. Modelul (7) de studiu al regimului dinamic al pornirii în gol este destinat determin rii
varia iei în timp a tura iei i curentului absorbit în intervalul tranzitoriu al pornirii motorului în gol
(cuplu rezistent nul), în starea rece, în condi ii nominale de alimentare.
Analiza regimului dinamic de pornire a motorului, face apel la urm toarele date specifice:
tura ia ini ial a rotorului, n = 0;
cuplul de sarcin Mr = 0;
fazele ini iale ale celor trei surse de alimentare, U = - 112 , V = 128 , W = 8 ;
rezisten a intern a surselor de tensiune R_U, R_V, R_W, 0,9 ;
temperatura ma inii este cea ambient 20 C (stare rece a ma inii).
Acest model consider :
- valoarea 0,77 0,6448 = 0,496 a rezisten ei fiec rei din cele 2 bobine de pe fiecare faz
statoric ;
- valoarea 0,0312 mm2/m pentru rezistivitatea barelor coliviei rotorice;
- valoarea 1,39 10-6 0,65 = 0,9035 10-6 pentru rezisten a inelului dintre dou bare rotorice.
Pasul de timp este fixat la 0,001 s. Studiul dureaz 0,6 secunde, interval în care regimul stabilizat
al vitezei este atins, Fig. 35; aceast vitez este practic egal cu viteza de sincronism a motorului.

34
 Fig. 35. Varia ia tura iei la pornirea motorului

Varia ia cuplului electromagnetic în intervalul pornirii, Fig. 36, este influen at de prezen a
crest turilor statorice i rotorice.

Fig. 36. Varia ia cuplului electromagnetic instantaneu la pornire

Alte rezultate ale modelului de studiu al pornirii în gol sunt prezentate în Figurile 37 - 40 .

35
Fig. 37. Varia ia curentului prin faza U la pornire

Fig. 38. Varia ia curentului prin faza V la pornire

36
 Fig. 39. Varia ia curentului prin faza W la pornire

Fig. 40. Varia ia tensiunii pe faza statoric V la pornire

Pentru a eviden ia evolu ia p trunderii câmpului magnetic în miezul magnetic rotoric se

reprezent h r i ale induc iei magnetice, Fig. 41, i linii ale câmpului magnetic, Fig. 42, la ase
momente succesive de timp.

37
 t = 0,001 s t = 0,075 s

t = 0,15 s t = 0,225 s

t = 0,375 s t = 0,45 s

Fig. 41. Harta induc iei magnetice la momente succesive de timp în intervalul pornirii

38
 t = 0,001 s t = 0,075 s

t = 0,15 s t =0,225 s

t = 0,375 s t = 0,45 s

Fig. 42. Liniile câmpului magnetic la momente succesive de timp în intervalul pornirii

39
 6.7.2. Modelul (8) de studiu al regimului dinamic la înc rcarea în sarcin analizeaz
trecerea motorului în starea rece de la regimul permanent de mers în gol la regimul permanent de
func ionare în sarcin nominal , în condi ii nominale de alimentare.
Modelul (8) este destinat studiului comport rii dinamice a motorului atunci când este înc rcat
cu sarcina nominal , starea ini ial fiind accea a regimului permanent de mers în gol. În
consecin , se modific în modelul anterior cuplul de sarcin de la zero la cuplul nominal,
Mn = 24,73 Nm, iar ultimul pas de timp al simul rii regimului de pornire în gol reprezint starea
ini ial în determinarea solu iei.
Valorile rezisten elor i ale rezistivit ii corespund st rii reci a ma inii. Sursa de alimentare a
motorului continu s fie aceea i ca pentru simularea precedent , respectiv valori nominale ale
tensiunii i frecven ei, U1n , f1n.
Pasul de timp pentru aceast simulare este fixat la 0,001 secunde. Studiul se face pe un
interval de 0,5 secunde, la sfâr itul c ruia, tura ia se stabilizeaz la valoarea 2937 rpm, Fig. 43.
Aceasta este tura ia atunci când în stare rece mptorul dezvolt cuplul nominal.

Fig. 43. Varia ia tura iei la aplicarea cuplului nominal de sarcin dup pornirea în gol

Varia ia cuplului electromagnetic atunci când dup atingerea regimului permanent de mers în
gol este aplicat la ax cuplul nominal este ilustrat în figura 44.

40
 Fig. 44. Varia ia cuplului electromagnetic la trecerea de la gol la sarcina nominal

Varia ia în timp a curentului prin faza U la trecerea motorului de la gol la sarcina nominal
este ilustrat în Figura 45.

Fig. 45. Varia ia curentului prin faza U la trecerea de la gol la sarcina nominal

Varia ia instantanee a puterii debitate de una din cele 3 surse de tensiune la trecerea de la gol
la sarcina nominal este ilustrat în Figura 46.

41
 Fig. 46. Varia ia puterii "absorbite" de una din cele trei surse de alimentare la trecerea de la gol
la sarcina nominal

6.7.3. Modelul (9) de studiu al influen ei trecerii motorului din starea rece în starea
cald atunci când cuplul rezistent este egal cu cuplul nominal, în condi ii nominale de alimentare
simuleaz trecerea ma inii func ionând în regim permanent ca motor la sarcina nominal în
starea rece (20 C) la func ionarea în regim permanent ca motor la sarcina nominal în starea
cald (155 C). Ultimul pas de timp al modelului (8) reprezint starea ini ial a studiului cu
modelul (9), care difer de cel precedent doar prin valorile rezisten elor i rezistivit ii ce
corespund st rii calde a motorului Se constat c dup un interval de studiu pas cu pas în
domeniul timp, care dureaz 0,055 secunde, tura ia motorului scade de la valoarea 2937 rpm,
ob inut cu modelul (8) la valoarea 2898 rpm.

6.7.4. Modelul (10) de studiu al frân rii dinamice. Acest model studiaz func ionarea
ma inii asincrone în regimul de frânare dinamic , dup ce aceasta a atins starea cald de
func ionare ca motor în sarcin nominal .
Ultimul pas de timp al modelului (9) reprezint starea ini ial a studiului cu modelul (90 al
frân rii dinamice.
Modelul frân rii dinamice presupune modificarea aliment rii motorului. Sursa de alimentare
este o surs de curent continuu care alimenteaz una singur din cele trei faze ale motorului.
Tensiunea aplicat celorlalte dou faze este nul .
Studiul regimului frân rii dinamice presupune un interval de 0,175 s, în care viteza motorului
se anuleaz , Fig. 47. Pasul de timp al acestui studiu este fixat la 0,001 s.

42
 Fig. 47. Varia ia tura iei în timpul frân rii dinamice

Varia ia cuplului electromagnetic este reprezentat în figura 48, iar varia iile celor 3 curen i
de faz în figurile 49 - 51.

Fig. 48. Varia ia cuplului electromagnetic în timpul frân rii dinamice

43
Fig.49. Varia ia curentului prin faza U în timpul frân rii dinamice

Fig. 50. Varia ia curentului prin faza V în timpul frân rii dinamice

44
 Fig. 51. Varia ia curentului prin faza W în timpul frân rii dinamice

Varia iile curentului printr-o bar rotoric i a puterii debitate de sursa de curent continuu
sunt reprezentate în figurile 52, 53.

Fig. 52. Varia ia curentului prin prima bar rotoric în timpul frân rii dinamice

45
 Fig. 53. Varia ia puterii "absorbite" de sursa de curent continuu în timpul frân rii dinamice

6.8. Exemplu de optimizare a geometriei crest turilor coliviei pe baza analizei în

element finit

6.8.1. Introducere. Aceast sec iune se refer la concep ia geometriei crest turilor unei
ma ini asincrone de mare putere, a c rei colivie este realizat din bare de cupru, astfel încât
ma ina s poat fi capabil s dezvolte valori ridicate atât ale cuplului de pornire cât i ale
cuplului maxim. Ob inerea unor valori cât mai mari ale cuplului de pornire i de asemenea ale
cuplului maxim la motoarele cu rotorul în scurtcircuit este în mod esen ial dependent de
geometria crest turilor, respectiv a sec iunii barelor rotorice. Pe de alt parte aceste dou dorin e
sunt contradictorii, deorece de regul atunci când geometria barelor/crest turilor este astfel
aleas încât cuplul de pornire scade, cel lalt cuplu, cuplul maxim, care caracterizeaz capacitatea
de suprasarcin a ma inii scade i viceversa. Scopul analizei în element finit ale c rei rezultate
sunt prezentate în continuare const în definirea unei configura ii capabile s realizeze un bun
compromis între o valoare mare a cuplului de pornire i de asememenea o valoare mare a
cuplului maxim.
6.8.2. Domeniul de câmp, modelul de circuit, obiectul optimiz rii. Obiectul optimiz rii îl
reprezint un motor trifazat cu rotorul în scurtcircuit, cu puterea nominal 500 kW, tura ia de
sincronism 750 rpm, alimentat la 6 kV, 50 Hz. Domeniul de calcul, Fig. 38, con ine doar patru
din cei opt poli ai ma inii. O reducere mai mult de jum tate a domeniului de calcul în raport cu
întreaga sec iune transversal a ma inii nu este posibil , deoarece rotorul are 58 de crest turi,
num r care nu este divizibil decât cu 2.
Domeniul de calcul al câmpului con ine urm toarele regiuni:
miezurile magnetice statoric i rotoric, realizate din tole de 0.5 mm grosime, regiuni
neconductoare i magnetic nelineare;
întrefierul dintre stator i rotor, regiune neconductoare i nemagnetic ;
câte opt regiuni neconductoare i nemagnetice pentru fiecare din cele opt grupuri de
laturi de bobine ale celor trei faze ale înf ur rii statorice A-X (ro u), B-Y(galben) i
C-Z(albastru);
izola ia bobinelor înf ur rii statorice, regiuni neconductoare i nemagnetice;

46
 29 de bare din cupru ale coliviei rotorice, regiuni conductoare i nemagnetice.

Fig. 54. Domeniul de calcul al câmpului electromagnetic

Modelul de circuit al motorului, Fig. 55, con ine trei surse ale tensiunilor de alimentare de
faz V1, V2, V3, câte opt componente bobine de tip filiform pentru fiecare din cele trei faze
ale înf ur rii statorice, trei inductivit i Lf1, Lf2, Lf3, care corespund capetelor frontale ale
înf ur rii statorice i macrocomponenta Q1, care reprezint colivia rotoric . Num rul de
spire i rezisten a electric ale înf ur rii statorice sunt date de calcul.

Squirrel cage

Fig. 55. Modelul de circuit al motorului

47
 Obiectul studiului de optimizare prin intermediul modelelor în element finit îl reprezint
forma i dimensiunile geometrice ale barelor, respectiv ale crest turilor rotorice. Au fost astfel
avute în vedere bare de sec iune dreptunghiular , caracterizate de l imea a2 i în l imea h2,
Fig. 56 a), i bare în trepte, Fig. 56 b), a c ror geometrie este definit prin latura a2 a sec iunii
p trate inferioare, l imea zonei dreptunghiulare superioare a1 (valoare invariabil ) i în l imea
h1 a acestei zone. În l imea total a barei rotorice în acest al doilea caz este h2 = a2 + h1.
Parametrii prin intermediul c rora se modific geometria barelor sunt h2/a2 în primul caz -
bare dreptunghiulare i h1/h2 în cazul al doilea - bare în trepte. Indiferent de geometrie, în toate
aplica iile barele au aceea i sec iune, ceea ce înseamn aceea i valoare a rezisten ei electrice în
curent continuu, adic atunci când curentul este uniform repartizat pe sec iune.

(h2/a2)min (h1/h2)min

(h2/a2)max (h1/h2)max

a) dreptunghiular b) în trepte

Fig. 56. Geometrii ale crest turilor rotorice i configura iile extreme
ale sec iunii barelor rotorice

6.8.3. Analiza rezultatelor. În cazul barelor de sec iune dreptunghiular , Fig. 56 a) cre terea
raportului h2/a2, care înseamn trecerea de la bare de sec iune p trat la bare înalte are ca efect
cre terea cuplului relativ de pornire Mp/Mn, Fig. 57, i descre terea cuplului maxim relativ,
Mmax/Mn, Fig. 58.
Cele dou caracteristici cuplu - alunecare (M-s) din figura 59 corespund valorilor minim
(h2/a2)min i maxim (h2/a2)max pentru bare de sec iune dreptunghiular .

48
 Fig. 57. Cuplul de pornire (Mp/Mn), Fig. 58. Cuplul maxim (Mmax/Mn)
bare dreptunghiulare bare dreptunghiulare

Fig. 59. Dependen a cuplul - alunecare pentru bare de sec iune

dreptunghiular , geometrii extreme

În cazul barelor cu sec iune în trepte, Fig. 56 b), analiza dependen ei cuplului de pornire Mp
de raportul (h1/h2), Fig. 60, eviden iaz o geometrie optim , care corespunde raportului
(h1/h2)opt = 18,00/31,03 = 0,58. Pentru valori superioare atât cuplul de pornire cât i cuplul
maxim, Fig. 61, descresc.
Caracteristicile cuplu - alunecare (M-s) din figura 62 corespund valorii minime
(h1/h2)min = 10,00/23,92 = 0,418 i valorii optime (h1/h2)opt . Compara ia acestor curbe cu cele
din figura 59 arat c dac barele înalte cu (h2/a2)max = 55,92/4,00 =13,98 sunt înlocuite cu bare
în trepte optime, cu (hl/h2)opt = 0,58, cuplul de pornire cre te cu 32,6 % iar cuplul maxim cre te i
acesta cu 9,2 %.

49
 Fig. 60. Cuplul de pornire (Mp/Mn) Fig. 61. Cuplul maxim (Mmax/Mn)
bare în trepte bare în trepte

Fig. 62. Dependen a cuplul - alunecare pentru bare cu sec iune

în trepte, geometrii (h1/h2)min , (h1/h2)opt

Valoarea ridicat a cuplului de pornire în figura 46 pentru (h1/h2)opt în cazul barelor în trepte
i valoarea ridicat a cuplului maxim pentru (h2/a2)min în cazul barelor dreptunghiulare, conduc la
iddea de studiu a unei colivii în care bare în trepte, cu (h1/h2)opt sunt intercalate cu bare
dreptunghiulare, cu (h2/a2)min . Se ob ine noua geometrie a rotorului din figura 63.
Caracteristica cuplu - alunecare, Fig. 64, corespunz toare noii geometrii a rotorului i
caracteristicile de exploatare ale ma inii din tabelul urm tor, eviden iaz optimul în concep ia
ma inii în raport cu obiectivul exprimat prin valori cât mai mari ale cuplurilor de pornire i
maxim. Cum era de a teptat valorile curentului de pornire, ale randamentului i factorului de
putere se afl între acelea care caracterizeaz solu ia cu cuplu de pornire crescut i solu ia cu
cuplu maxim ridicat.

50
 Fig. 63. Rotor cu bare dreptunghiulare i în trepte intercalate

Fig. 64. Dependen a cuplul - alunecare pentru bare intercalate

Geometria barelor Mp/Mn Mmax/Mn Ip/In [%] cos

a) Dreptunghiular , cu (h2/a2)min 0,545 2,958 6,101 95,43 0,859
b) În trepte, cu (h1/h2)opt 1,423 1,597 4,187 95,15 0,804
c) Intercalat :
dreptunghiular , cu (h2/a2)min + 1,044 2,320 5,167 95,30 0,833
în trepte, cu(h1/h2)opt

Rezultate grafice. Figura 65 prezint structura liniilor de câmp magnetic corespunz toare
func ion rii la sarcina nominal în condi ii nominale de alimentare, iar figura 50 con ine harta

51
densit ii de curent în barele rotorice la pornire, pentru cele trei variante ale geometriei barelor
rotorice din tabelul anterior.

a) Bare dreptunghiulare cu (h2/a2)min

b) Bare în trepte cu (h1/h2)opt

c) Bare intercalate: dreptunghiulare cu (h2/a2)min/ + în trepte cu (h1/h2)opt

Fig. 65. Liniile câmpului magnetic în regimul nominal de func ionare

52
 a) Bare dreptunghiulare cu (h2/a2)min

b) Bare în trepte cu (h1/h2)opt

c) Bare intercalate: dreptunghiulare cu (h2/a2)min/ + în trepte cu (h1/h2)opt

Fig. 66. Densitatea de curent în barele rotorice la pornire

53
This document was created with Win2PDF available at http://www.win2pdf.com.
The unregistered version of Win2PDF is for evaluation or non-commercial use only.
This page will not be added after purchasing Win2PDF.