UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA

Disciplina: Conceptia asistata de calculator a

echipamentelor electrice

Tema de proiect: Contactorul cu comutatie in vid

Student: Cherim Ghiulnar Yelda

Grupa: 143SE
Prof Indrumator: Olaru Dan

1
 CUPRINS

1 . Prezentarea contactorului

1 . 1 . Prezentarea Contactorului

1 . 2 . Domeniile de utilizare

1 . 3 . Generalitati

2 . Calcule

3 . FEMM 4.2

4 . Concluzii, observatii si interpretari

2
 1. Prezentarea Contactorului

1.1 Prezentarea contactorului

Definitie: Contactorul electromagnetic este un aparat de comutatie actionat altfel decat manul
(electromagnetic), cu o singura pozitie de repaus capabil sa stabileasca, sa suporte si sa intrerupa
crt nominali si crt mai mari dacat cei nominali, care apar in mod normal.Contactorul este destinat
a efectua un numar mare de comutatii in sarcina, dar si un numar mare de comutatii fara
sarcina.Dupa tipul retelei in care functioneaza, contactorul poate fi de c.a. sau c.c.Conatele lui
pot fi normal inchise sau normal deschise.

1.2 Domeniile de utilizare

Contactorul electromag trifazat cu comutatie in vid,constituie subiectul proiectului de

fata. Este utilizat in principal la actionarea motoarelor de mare putere, a bateriilor de
condensatoare, si a transformatoarelor din industrie, minierit, agricultura, si pentru alte utilizari
specifice similare.

1.3 Generalitati

Principalele elemente constructive ale contactorului sunt:

-carcasa aparatului ca support material pentru elementele active
-dispozitivul de actionare constituit dintr-un electromagnet.
-polii principali reprezentati de caile de crt in bobine, contacte si camera de stingere
-polii auxiliari care cuprind borne si contacte normal inchise si deschise, necesare
autodeschiderii, semnalizarii, si interblocajului.
-camera de stingere
-contacte

Carcasa aparatului

Constituie elementul de rezistenta pe care sunt montate toate celalalte subansamble ale
contactorului.Ea trebuie sa asigure rigiditatea mecanica a intregului aparat, simultaneitatea
dechiderii si inchiderii tuturor contactelor si sa reziste eforturilor mecanice cerute de dispozitivul
de actionare.
In acelasi timp trebuie ca greutatea cadrului sa fie cat mai mica posibil, avand o pondere
importanta in greutatea totala a aparatului.

Caile de curent

Sunt costruite din Cu si aliajele sale. Nu exista standarde de normalizare a cailor de

curent, insa pt a se asigura conectarea la retea in conditii optime, au fost alcatuite norme pentru
bornele de conctare.
O atentie deosebita se acorda fixarii cailor de curent pe cablu. Trebuie asigurata
rigiditatea lor impotriva deplasarilor si deformarilor care apar datorita trecerii curentului si in

3
acelasi timp izolatia electrica necesara pt a evita strapunderea si scurtcircuitele in aparat, in
timpul functionarii.

Contactele electrice

Reprezinta unul din subansamblele cele mai importante ale contactorului, deoarece ele
trebuie sa asigure trecerea curentului in bune conditii, pe durata cat aparatul este anclasat, si
intreruperea curentilor din circuit, fara generarea de tensiuni mari de restabilire si sa permita
functionarea la o noua anclansare.
Contactoarele sunt aparate cu actionare frecventa, si din acest motiv, contactele electrice
trebuie sa prezinte o buna rezistenta la eroziune. Pentru contactoarele de medie tensiune,
materialul de contact folosit frecvvent pt constructia contactelor in vid, este pseudo alijul
WsCu30 sinterizat in vid.

Clasificare

Dezvoltatea contactoarelor a suferit o evolutie semnificativa, functie de scopul urmarit de

constructorul de aparate, domeniul de utilizare si evolutia parametrilor cerute de sistemele
energetice.
Constructorii de aparete urmaresc in principal, realizare de aparate simple robuste
nesupravegheate cu siguranta mare in exploatare:
-Aparate simple, robuste, nesupravegheate, cu siguranta mare in exploatare
-Aparate cu consumuri minime de materiale active
-Aparate sigure impotriva pericolului de explozie
-Aparate destinate a fonctiona in climate speciale, ca altitudine, climat tropical, industrial,
marin temperaturi foarte scazute
-Aparate silentioase la comutatie , destinate a functiona in mediul urban.

Param principali ai unui contactor electromagnetic:

•Tensiunea nominala (Un) – pt care este proiectat contactorul, la care se dimensioneaza si

se verifica izolatia aparatului ca si distantele de strapungere si conturnare.
•Frecveta de conectare – reprezinta numarul maxin de actionari pe care contactorul le
poate executa pe ora. Pirn actionare se intelege o inchidere si o dechidere.
•Crt de stabilitate terminca: It
•Crt de stabilitate dinamica:Id
•Crt choppat
•Puterea absorbita in pozitia inchis.

4
Producatori de contactoare de comutatie in vid:

-Siemens
-ABB
-AEG
-SCHERON
-ICPE

Sinteza conditiilor de tip standard:

Carateristici tehnice ale contactorului sunt conform standardului SREN 60470/2003,respectiv

CEI 60470/2003
Cerinte de mediu inconjurator de exploatere: functionarea in climat temperat N conform STAS
6535/83
Gradul de agresivitate al atmosferei: greu , conform STAS 6705/90
Gradul de poluare: 3 , conform SREN 60947-1/2001

2. Calculule

400
In   2  200  257.143 curentul nominal
14
8
0  1.75 10 ohm*m
8
  4 10 ohm*m
6
J  2 10 densitatea de curent

3
I  In 10  2.571  10 curentul de suprasarcina
I 3
A   1.286  10 aria unei spire
J

  12
A
a   0.02

DD  2 a  0.04 diametrul spirelor
lp    DD  0.127 lungimea medie a unei spire
  373

2 A
0max  0 J   59.004
 lp
r  0.004
0max
max   77.233
1  r  0max

t  1000
5
a  30

c  t  max  a  892.767 oC – temperatura la care ajunge contactul < 1000

Uc  c 8     0.326 V – tensiunea pe contact

Uc 4
Rc   1.269  10 ohm – rezistenta contactului
I

 4
ac   1.575  10 m – raza contactului
2 Rc

2 8
Ac    ac  7.798  10 m2 – aria contactului

7
H  50 10

Fc  H Ac  38.988 N – forta in contact

acc  10 m/s2 – acceleratia la inchidere

m  10 kg masa contacte

Fe  Fc  m acc  138.988 N – forta electromagnetului

Fs  10 N

3
delta  3 10 m – diametrul burdufului
5
p  10 Pa – presiunea atmosferica

2
Db  3 10

2
Db
Fa  p     70.686
4

g  9.81 m/s2 – acceleratia gravitationala

ky  Fa  Fs  m g  178.786 N

1 ( Fa  m a  m g  ky) 4
k   6.867  10 N/m - constanta resort
delta

1 3
y   ( Fe  Fa  m g  k delta)  4.625  10 m – alungirea resortului(compresiunea acestuia)
k

6
 7 6
0  4   10  1.257  10

r  1000
3
  0 r  1.257  10

B  1.15

2 Fc 0 5
Amin   7.409  10 m2 – aria circuit magnetic
2
B
3
aem  Amin  8.608  10 m - grosimea circuit magnetic

3
Ib  100 10  0.1 A – curentul prin bobina

U  220

U 3
R   2.2  10 ohm – rezistenta bobinei
Ib

Lem  4 aem  0.034 m - lungime circuit magnetic

Hem  4 aem  0.034 m – inaltime circuit magnetic

Fmin  200

0 Fmin 5
Aem   9.502  10
2
2 B

6
deltai  50 10

deltai 5
Rma   4.187  10 1/H – reluctanta magnetica intrefier
0 Aem

Hem 5
Rmc   2.884  10 1/H – reluctanta magnetica coloane
  Aem

7
 Lem 5
Rmj   2.884  10 1/H – reluctanta magnetica jug
  Aem

6
Rm  2 Rma  2 Rmc  2 Rmj  1.991  10 1/H – reluctanta magnetica totala
0 Aem Fmin 4
   1.093  10 Wb - flux magnetic
2

NI  Rm   217.55 solenatia

NI 3
N   2.176  10 spire
Ib

4
Sb  0.9 Lem 0.9 Hem  9.602  10 m2 – aria bobinei

Sb 4
d_max   6.644  10 m – diametrul maxim al conductorului
N

Lem
Diam  aem   0.026 m – diametrul maxim al bobinei
2

0  aem 
Lem 
  2   N
R_min 
 2   17.819 ohm – rezistenta minima a bobinei
2
 d_max   
 
 2 

alfa  15

Al  Hem   2 ( aem  Lem)  2   ( aem  Lem)  aem   0.02 m2 – aria circuitului magnetic
2 2

2
R Ib
   71.602 incalzirea bobinei in pozitia inchis
alfa Al

Fmind  20 N
delta 7
Rmad   2.512  10 1/H – reluctanta magnetica intrefier
0 Aem

7
Rmd  2 Rmad  2 Rmc  2 Rmj  5.14  10 1/H – reluctanta magnetica totala

8
 5
d  2 0 Aem Fmind  6.911  10 Wb – fluxul in aer in pozitia deschis

3
NId  Rmd  d  3.552  10 solenatia

NId 4
Nd   3.552  10 spire
Ib
Sb 4
dmax   1.644  10 m – diametrul maxim al conductorului
Nd
Diam 3
Rmin  Nd  0  2.376  10 ohm – rezistenta minima a bobinei < R
2
 dmax
 2 
 

3. FEMM

9
Force in x direction = -24.7583 N
Force in y direction = 338.246 N

4. Concluzii, observatii si interpretari

În funcţionarea instalaţiilor electrice se întâlnesc aparate electrice ( conectare şi

deconectare ) cât şi aparate electrice de protecţie utilizate în cadrul producerii transportului şi
distribuţiei energiei electrice . Ele se găsesc în numeroase variante constructive şi funcţionale în
toate instalaţiile electrice îndeplinind funcţii de o deosebită importanţă :

10
- închiderea , deschiderea sau comutarea circuitelor electrice ;
- supravegherea şi protecţia instalaţiilor şi receptoarelor ( împotriva suprasarcinilor ,
scurtcircuitelor , supratensiunilor , etc ) ;
Aparatele complexe pot include în componenta lor ansambluri sau chiar aparate mai
simple cu rol de comandă , semnalizare , protecţie .
Din categoria aparatelor electrice pentru comandă automată fac parte :
- contactoarele şi ruptoarele ;
- contactoarele cu relee ;
- întrerupătoarele automate .
Contactoarele şi ruptoarele în primul rând cele electromagnetice au cucerit întregul
domeniu al comenzilor maşinilor unelte chiar şi cele de mică putere .Extinzându-se pe scară
largă procesele de automatizare în care prezenţa contactoarelor este indispensabilă , producţia
acestora a crescut considerabil.
Necesitatea producţiei de masă a impus creşterea continuă a performanţelor , la scăderea preţului
de cost , ceea ce a facilitat şi mai mult extinderea utilizării lor .

11