14. Inreruptoare cu aer comprimat ,hexaflorura de sulf,in vid .

Destinatia
,constructuia .principiul de functionare si domeniul de utilizare .Alegerea
intreruptoarelor
Intreruptor cu aer comprimat
In intreruptoarele cu aer comprimat ,pentru stingerea arcului electric se foloseste
aer comprimat la presiunea 14MPa.Totodata aerul comprimat se utilizeaza
pentru evacuarea produselor de ardere a arcului electric .In dependenta de modul
de suflare a arcului in intreruptoare se utilize –suflaj transversal, longitudinal
Mai des se utilizeaza cel cu suflaj longitudinal in acest caz contactele interupt se
realizeaza de forma tubular ideplinind totodata rol de suflaj
Exemplificam o camera de stingere care este
umpluta cu aer comprimat uscat
La separarea contactului intre ele apare arcul
electric .Intre ele apare diferenta de presiune in
camera de stingere si intre contacte apare un
suflaj indreptata simetric in interiorul
contactului .Arcul electric este deplasat de pe
suprafata contactelor in interiorul lor. In asa mod se protejaza de distrugerea
contactelor .Sub actiunea getului de aer arcul electric este suflat intens creind
miscarea turbulenta intense in zonele de frontiera intre arcul electric si aerul rece
din jur.In continuare are loc o difuzie intense a particulelor ionizate din zona
arcului iar in arc este introdus aerul neionizat in asa mod arcul se discompune in
sute si mii fire conductoare care permanent se misca si is schimba forma cu cit
mai mici sunt firele cu atit mai usor se stinge arcul .La trecerea curentului prin
zero are loc descompunerea canalului de conductie micsorarea temperaturii si
stingerea arcului .
Spatiul dintre contacte se umple cu aer comprimat restabilind rigiditatea
mediului . Fluxul de aer depinde de presiune in camera .Totodata sectiunea si
forma ajutajului determina viteza de scurgere a gazului .Puterea de rupere a
inreruptorului va creste odata cu cresterea presiunii volumului aerului
comprimat , ceea ce duce la cresterea gabaritelor intreruptorului si cresterea
costului acestuia .
Pentru aceeasi presiune dependenta curentului de rupere din distanta dintre
contace are urmatoarele character.Intreruptoarele se mai clasifica dupa modul de
umplere a camerei de Irup Irup Lopt=30..40
stingere cu aer comprimat : mm
-Intrer permanent umplut cu aer
comprimat .
-Intrer camera de stingere a
carora se umple doar in
momentul stingerii arcului
P lopt l
Avantaj:Nu exista pericol de explozie si incendiu ,viteza inalta de declansare
(0.04s),posibilitatea instalarii in interior,montarea
modulara
Dezavantaje: Necesitatea producerii aerului comprimat,sunt costisitoare.
Intrerupoare cu SF6
Gazul este incolor ρ=6.319kg/m2,pina la anumite concentratii este
netoxic,caldura specifica volumica este de 3.7 ori mai mare ca a aerului ,la
temperature joase si in dependenta de presiune se lichifiaza dar descompunerea
cazului se incepe la T>5000C,de ceea trebuie ales materiale care vin in contacr
cu SF6 este un gaz puternic electro negative in lipsa cimpului electric exterior
densitatea electronilor liberi este mult mai mica ca la alte gaze tensiunea de
strapungere este foarte mare ceea ce implica diminuarea distantelor de izolatie.
Tehnologii utilizate in intreruptoare cu SF6
Tehnologii pneumatica ,autopneumatica ,in intreruptoare cu tensiuni inalte,cu
auto expansiumi , si suflaj electromagnetic.
Intreruptoare in vid. 16

1
In aceste intreruptoare arcul electric se 10
7 9

stinge intro camera cu vid la presiunea de

11
6
8

10-4..10-7Pa.In present se fabrica interrupt

4
3 5
1 2
cu vid cu tensiuni de 3...242kV cu current 13
12

de rupere 1...63kA.Intrerupt cu vid de

2
15
14
3
madie tensiune sunt dotate cu osingura
camera de stingere a arcului electric iar 18
17

cele de inalta tensiune contin citevai

camere conectate in serie.Arcul electric se
stinge definitive in momentul incare
rigiditatea dielectrica a spatiului dintre contacte va fi superioara tensiunii
restabilite intre ele.Timpul de existenta a arcului in camere cu vid este egal cu
0.25ms.Inrerupt functioneaza fara zgomot nu polueaza mediul ambient nu esista
pericol de explozie, durata mentinerii vidului ion camera este de 15 ani.Intrerup
cu vid sunt mai scumpe si mai dificil de fabricat fata de cele cu ulei putin sunt
utilizate in circuitele cu conectari frecvente .In actualmente se fabrica
intreruptoare cu vid la tensiunea nominala de 10kV cu current nominal de
630,1000,1600,2500,3450A.cu current de rupere 2,10,31.5,kA.Curentii nominali
pot fi garant declansati de 10000 ori iar cele de rupere de 25 ori.
Patametri standartizati Parametri calculati
1 Unom  Uret
2 Inom  Icerut
3 2 I r (1   n)  2 I p ,  ia ,
  t p .r  t p .d .
4 ild  is
Ild  Ip0
5 IT2 tr  Bsc=Ipo2(tdec+Ta)
15. Intreruptor de sarcina (separator de sarcina) .

Separatorul de sarcina este un aparat destinat pentru a deschide si

inchide circuitele electrice in sarcina .
Separatorul de sarcina este un separator obisnuit dotat cu inca o
pereche de contacte si cu un dispozitiv cit se poate de simplu pentru
stingerea arcului electric.
In pozitia deschis acest aparat asigura o separare vizibila a circuitului
electric.

Construcţia separatorului de sarcină de tip VNP-16 o prezentăm în fig.

1.

1. Cadru din oţel

2. Izolatoare suport
3. Dispozitiv de stingere a arcului
electric
4. Contacte mobile
5. Tije izolante
6. Ax
7. Izolatoare suport
Resort de declanşare
Fig. 1 Separatorul de sarcină tip VNP

Principiul constructive
Pe un cadru de otel sunt montate izolatoare de suport pe care sunt
montate contactele de lucru fixe si dispozitivul de stingere a arcului
electric.
Contactele mobile sunt montate pe izolatoare.
In timpul anclasarii se inchid intii contactele de stingere a arcului
electric apoi cele de lucru.In timpul declansarii intii se separa
contactele de lucru apoi cele de stingere a arcului electric.
Intre contacte se amorseaza arcul electric.Sub actiunea temperaturii
inalte a arcului electric cuzinetele plexiglas genereaza gaze rezultante
cuprinzind in special hidrogen. Presiunea in camera creste si asigura o
inalta conductibilitate termica a hidrogenului.Arcul electric determina
generarea de gaze cu formarea unui get care este folosit pentru
stingerea arcului.
Pentru a deconecta curentul de scurtcircuit in serie cu separatorul de
sarcina se monteaza sigurante fuzibile .Daca acestea sunt montate pe
acelas cadru atunci separatorul se marcheaza VNP
Separatorul de sarcina se mai numeste separator de putere, intreruptor
gazogenerator.
Separatorul de sarcina larg raspindit de tip VN-16 a fost modernizat in
scopul maririi parametrilor nominali si a fost marcat ca VN-10.
Curentul de anclasare a separatorului modernizat a fost marit de 10 ori
si este egal cu curentul limita dinamic.
Separatorul de sarcina de tip VNP up-10/400-10rp3u3 este dotat cu
system de actionare cu resoarte,sigurante fuzibile de tip PK cutite de
legare la pamint montate dupa siguranta fuzibila si cu un dispozitiv
pentru declansarea automata a separatorului de sarcina in caz de topire
a elementului fuzibil de la un pol.
Aceleas dspozitive poseda si separatorul VNP-17 ,VNP-16 difera de
VNP-17 prin faptul ca are un dispozitiv de anclasare automata in caz de
ardere a unei sigurante fuzibile.
Conditiile de alegere a separatorului de sarcina
Parametrii calculati Parametrii nominali
Unom inst  Unom=10kV
Imax durata  Inom=400A
Inom durata  Irupere nom=400A
Imax durata  Irupere max=800A
2
Bsc  I pa (td  Ta ) I t , t  10 2  kA  s 2

Isoc  Ild=25kA
Isoc  Iconectare=25kA
Inom durata-este curentul de regim normal de functionare
Imax durata-curentul regimului de functionare de reparatie planificarta sau
dupa avarie
Bsc-impulsul termic al curentului de sc
Daca in serie cu separatorul de sarcina se afla siguranta fuzibila atunci
se adauga conditiile de alegere a sigurantei fuzibile.
Industria fabrica si alte tipuri de separatoare de sarcina,cele mai mari
fiind destinate pentru comutarea generatoarelor.

16. Separatoare, scurtcircuitoare, separatoare de secţionare.

 Separatorul este destinat sa asigure in poziţia deschis distanta de
izolare vizibila intre echipamentul care se afla sub tensiune si
aparatajul scos din funcţiune pentru reparaţie.
Deoarece separatorul nu este înzestrat cu dispozitive de stingere a
arcului electric, deschiderea lui sub sarcina este strict interzis. pentru
declanşarea curentului de sarcina este folosit intreruptorul montat in
serie cu separatorul.
I
Separatoarele sunt
II
acţionate cu dispozitive
manuale, dispozitive cu
resorturi, dispozitive
S S S
S
1
S
2 3 S 4 7
pneumatice si dispozitive
8

I
ct cu acţionare electrica.
Separatoarele sunt dotate
I 1 I 2

S S
obligatoriu cu dispozitive
5 9
S 6 S 10

de blocare, care permit

acţionarea lor numai in
cazul cind ele nu sunt parcurse de current. Acesta se uneste sau se
combina cu dispozitivul de acţionare. Dispozitivul de blocare
electromagnetica realizează blocarea prin intermediul unor
electromagneţi si al unor mecanisme de natura mecanica. In exploatare
separatoarelor se folosesc pentru efectuarea unor manevre de
executie,de exemplu trecerea de pe un sistem de bare colectoare pe alt
sistem de bare.
Aceasta operaţie este posibila numai la funtionarea ambelor sisteme de
bare colectoare in paralel, adica numai atunci cind circuitul cuplu
transversal S1,S2si Îct este inchis.De exemplu pentru a alimenta linia l 1
de la al doilea sistem de bare colectoare este necesar sa inchidem
separatorul S4 si apoi sa deschidem separatorul S3.
S3 si S4 sunt parcurse de curenti mari egali cu 50% din valoarea
curentului in linia L1 ,iar intre contactele separatorului nu apare arc
electric fiindcă tensiunea la fiecare pol al separatorului nu se schimba.
Separatoarele mai pot intrerupe si curentii de intensitate mica cind
arcul electric se stinge in aer liber atingind lungimea critica. Valoarea
curentului care poate declansa separatorul depinde de tensiune,de
constructia contactelor si de distanta dintre poli.
Separatoarele se utilizeaza pentru conectarea, deconectarea
-TV/TT.
-curentul de magnetizare al TR de putere mica
-curentul capacitiv al barelor colectoare si aLEA,LEC
-curentul de sarcina pina la o valoare de 15A
Separatoarele se clasifica:
1)Dupa felul instalatiei-de interior ,de exterior
2)Dupa numarul de poli-mono,bi si tripolare
3)Cu sau fara cutite de legare la pamint
4)Dupa modul de deplasare a contactelor mobile-separatoare rotative,
separatoare basculante, separatoare de translatie, pantograph

Scurtcircuitoare si separatoare de sectionare

110kV
Pentru a reduce costul
I
statiilor electrice de
SS
1
SS 2 transformare la tensiunea
SSC 1
SSC
35…220kV, intreruptoarele
2

pot fi inlocuite cu
T
T 1
2
scurtcircuitoare si
separatoare de sectionare.
I1 I 2
Exemplu

La functionarea normala a schemei toate aparatele sunt închise.

Exceptie fac SSC1si SSC2 care sunt deschise Daca se defecteaza de
exemplu transformatorul T1 atunci protecţia prin relee comanda
declanşarea Î1 si închide SSC1 ultimul conecteaza la pamint LE
35..220kV si in ea apar suprasarcini care provoaca declansarea
intreruptorului la capatul liniei I Apoi dupa intreruperea curentului de
sc transformatorul T1 este separate cu ajutorul sepratorului de
sectionare SS1.In continuare intreruptorul I se inchide automat
restabilind alimentarea circuitelor nedefectate, in cazul nostru
T2.Dezavantajele acestei scheme sunt intreruperile cu energie a
transformatoarelor nedefectate si producerea sc artificiale.
Separatorul de sectionare este un separator tripolar de exterior dotat
cu resoarte de declansare. SS se inchide manual resoartele se
comprima si se mentin cu un clichet. Fiecarer pol al SS poate fi dotat
cu unu sau doua cutite de legare la pamint.
Cu SS se poate declansa acelas current ca si cu separatoarele simple.
 Scurtcircuitorul este un aparat
3
5
2 monopolar destinat sa conecteze
6 10
automat faza la pamint
1

8 1-rama metalica
2-izolatoare support
7
3-contact fix
4
4-resort
5-cutit
6-ax
7-lagare
8-pirghie
9-cutit de legare la pamint

Alegerea aparatelor si SS
-tensiunea instalatiei Uinst  Unom
-Curentul maximal de durata Imax  Inom
-Stabilitatea electrodinamica isoc  ild
2
-stabilitatea termica Bsc  I t t
Scurtcircuitoarele se aleg dupa aceleas conditii fara conditia de
verificare dupa curentul maximal de durata.
 17. Sigurante fuzibile
Siguranţa fuzibilă este un aparat destinat a întrerupe circuitul electric în
timpul s.c. şi suprasarcinii. Întreruperea circuitului este asigurată prin
topirea unui fir de o secţiune mult mai mică decât secţiunile tuturor
conductoarelor din circuit.
Siguranţa fuzibilă este construită dintr-un corp înăuntrul căruia se află
fuzibilul susţinut cu un dispozitiv de contacte. Siguranţa fuzibilă este
caracterizată cu parametrii următori: tensiunea nominală, curentul nominal
al siguranţei, curentul nominal al fuzibilului aşi curentul de rupere.
Curentul nominal al siguranţei este curentul nominal al corpului siguranţei.
Curentul nominal al fuzibilului nu poate să depăşească curentul nominal al
corpului.
Dacă curentul ce parcurge fuzibilul va depăşi valoarea nominală,
atunci fuzibilul se va supraîncălzi. Cu cît mai mare este valoarea curentului
ce parcurge fuzibilul, cu atît mai repede
t acesta se topeşte. Dependenţa timpului
de declanşare a siguranţei fuzibile de
valoarea curentului ce o parcurge se
numeşte caracteristică de protecţie şi
este prezentată în figura 1.
Fig. 1

If 0
I .min– este curentul minimal de topire.
If,min
T i m p u l d e
fizică a fuzibilului. Din această cauză
Is i
pe caracteristică avem o dispersie a parametrilor.
Funcţionarea siguranţei fuzibile la
deconectarea circuitului poate fi convenţional
i
divizată în tei etape succesive (figura 2).

0 t1 t Fig. 2 Variaţia curentului şi tensiunii în timpul

t2 t3
declanşării curentului alternativ de s.c. cu un
fuzibil
u În prima perioadă t1 curentul de s.c.
Um
încălzeşte fuzibilul până la temperatura de
ax
topire. În a doua perioadă t2 căldura degajată de
u curentul electric se consumă la topirea şi
evaporarea fuzibilului. În acest timp vaporii
t metalului sunt slab ionizaţi şi rezistenţa coloanei
0
arcului este mare ceea ce conduce la micşorarea bruscă a curentului în
circuit. Descreşterea bruscă a curentului este însoţită de o supratensiune,
care străpunge spaţiul cu vapori de metal. Se începe a treia perioadă de
stingere a arcului electric t3 – are loc ionizarea termică şi rezistenţa arcului
creşte mai încet. La sfârşitul perioadei t3 curentul este declanşat şi tensiunea
în circuit devine egală cu tensiunea în regim normal de funcţionare.
În prezent cele mai răspândite sunt siguranţele fuzibile umplute cu
nisip cuarţos fin şi cele cu tub gazogen. Prezentăm acest tip de siguranţe în
figura 3.
4

1
Fig. 3 Vederea laterală a siguranţei fuzibile
5

3
 1. Sistem de contacte
2. Izolatoare suport
3. Cadru din oţel
4. Tubul
fuzibilului
Siguranţa fuzibilă de joasă tensiune cu tub gazogen este prezentată în
figura 5.
3 2 1

4
4 5
Fig.5 Siguranţa fuzibilă de tip gazogen PR-2
1. Fibra
2. Capsulă din alamă
3. Capace din alamă
4. Contacte cuţite
5. Fuzibil din zinc
1. Alegerea siguranţelor fuzibile se face pe baza următoarelor condiţii:
- felul instalaţiei
-tensiunea nominala a fuzibilului Unf ≥Ureţ
- Inf≥Icerut
- Irup.f≥Ip.o.
Fuzibilele sunt fabricate din plumb, aliaj de plumb cu staniu, zinc, cupru,
argint şi alte metale. Aliajul de plumb cu staniu, plumb, zinc se topesc la o
temperatură relativ joasă, respectiv 200˚, 327˚, 420˚C. Aceste metale au o
mică conductibilitate electrică şi secţiunea fuzibilului trebuie să fie
considerabilă pentru intensităţi mari de curent. Aceste metale sunt folosite în
siguranţe de joasă tensiune. Fuzibilii din zinc nu se oxidează şi caracteristica
lor este stabilă. Cupru şi argintul au o înaltă conductibilitate şi se topesc la
temperatura 1080˚ şi respectiv 960˚C.
Procesul de topire şi evaporare a fuzibilului poartă un caracter de
explozie şi timpul de declanşare a curenţilor de s.c. poate fi inferior valorii de
0,01 s. Cu alte cuvinte, curentul alternativ de s.c. va fi întrerupt mai repede
decât se stinge valoarea sa de şoc. (fig. 2) – în acest caz siguranţa fuzibilă
posedă un efect limitator de curent. Deci aparatajul protejat de SF nu este
supus solicitărilor electrodinamice şi termice ale curenţilor de s.c. Apariţia
supratensiunilor în timpul funcţionării SF se explică prin descreşterea bruscă
a curentului (când căldura degajată de curentul electric se consumă la topirea
şi evaporarea fuzibilului, vaporii metalului sunt slab ionizaţi şi rezistenţa
coloanei arcului este mare ceea ce duce la micşorarea bruscă a curentului).
Pentru a limita valoarea supratensiunii se folosesc fuzibile (etajate) compuse
din două fire de diferite secţiuni unite consecutiv între ele. În acest caz se
topeşte mai întâi firul cu secţiunea mai mică fiindcă lungimea etajului este
redusă. După străpungerea acestui etaj se amorsează arcul electric care
topeşte firul celui de-al doilea etaj şi arcul se întinde până la lungimea
completă, în acest mod se reduce viteza de descreştere a curentului şi deci
rezultă micşorarea supratensiunii până la 2,5U n. Bilele de plumb se folosesc
pentru provocarea efectului metalurgic care permite de a obţine fuzibile cu
secţiune mai mică cu temperatură de topire ţin mai mare decât a plumbului,
ce exclude supraîncălzirea corpului şi a sistemului de contacte în timpul
suprasarcinii. Montarea în paralel a mai multor elemente fuzibile este
efectuată cu scopul suportării a fuzibilului a curenţilor nominali mari.
 18.Transformatoarele de curent principiului de funcţionare,si
alegerea lor. Micsorarea erorilor la alegerea TC
TC sunt destinate pentru micşorarea curentului primar până la valori
standardizate ale curentului secundar (1 A sau 5 A), pentru izolarea
galvanică a circuitelor secundare de cele primare protejând astfel
personalul şi dispozitivele de protecţie şi măsură de tensiuni înalte,
pentru asigurarea funcţionării releelor care vor fi alimentate de la
secundarul TC. TC este constituit dintr-un miez magnetic pe care sunt
bobinate înfăşurările primare şi cele secundare. Înfăşurarea primară a TC
se conectează în serie cu consumatorul şi este parcursă de curentul
sarcinii. Înfăşurarea secundară a TC alimentează aparatele de măsură
A B C conectate în serie care dispun
de o rezistenţă neglijabilă.
Aparatele de masura se
X1 x2
A conecteaza in serie in
I2 I1
W2 circuitul secundar al
W1
TC,totodata TC se conecteaza
in serie cu circuitul primar.
Conform NAIE circuitul
secundar trebui obligatoriu sa
fie legat la pamint .
I1n
kt  , I1  I 2  k t
I 2n
Sarcina curentului secundar al TC(S2)
2 2 2
S2  I 2  R2 ; Z2  R2  X 2  R2

Sarcina circuitului secundar nu influienteaza curentul primar I1.

Pentru TC este valabila ecuatia solenatiilor ca si pentru
transformatoarele de putere.
I1 W1  I 2 W2  I 0 W

Schema echivalenta a TC va fi urmatoarea.

r1 X1 r2 X 2 A C
 

B
I1 I 2
r0
I 2' I1
I0 '
A E 2

X0   I0

0 

Fig. 1 Schema echivalentă a TC

Vom construi diagrama fazoriala a TC
Sa deducem din diagrama fazoriala eroarea de curent si eroarea de unghi
'
I  I 2  kt  I1  I 2  I1  OB  OC
I  BC sin(   )  I 0 sin(   ) (1)
I  AB
I 2  kt  I1
I %   100%
I1
I0
I %  sin(   ); (1)
I1
AC I
  cos(   )  0 cos(   )  sin  ; (3)
OC I1

Eroarea de curent afecteaza absolut toate aparatele de masura pe cind cea

de unghi afecteaza aparatele de tip Watmetru.
TC in regim normal de functionare lucreza intr-un regim apropiat
regimului de sc.fiindca sarcina in secundar este mica iar regimul de mers
in gol este un regim de avarie pentru TC
I 2  0  I1 W1  I 0 W1  I1  I 0 ; (4)

Din expresia 1,2,3,4  ca toata energia absorbita din circuitul primar se

transforma in pierderi in miezul TC,ceea ce implica supraincalzirea lui
In afara de acest fenomen au loc supratensiuni in circuitul secundar
B B e,

e 

Regimul de mers in gol implica saturatia

miezului feromagnetic si variatia fluxului magnetic dupa o forma
trapezoidala,ceea ce la rindul sau provoaca supratensiuni in circuitul
secundar.Supratensiunile sunt periculoase cit pentru aparatele din
secundarul TC ,atit si pentru personalul deserviciu ,de aceea in cazul cind
avem nevoe de efectuat lucrari de reparatie,de revizie a secundarului
TC .Infasurarea trebue sa fie suntata,dupa finisarea lucrarilor suntul se
inlatura.
In dependenta de eroarea de curent TC se clasifica in 6 clase de
precizie.
Numim clasa de precizie eroarea de curent I admisibila in % pentru o
variatie a curentului primar 100-200%.
Clase de precizie 0.2, 0.5, 1, 3, 5, 10
0.2-masurari de laborator,etalon
0.5-conectarea contoarelor pentru masurarea energiei el.
1,3,5,10-pentru diferite masurari si PPR
Se spune ca transformatorul va lucra in clasa de precizie daca
S2nom  S2calc (5) Sau R2nom  R2calc
Daca relatia (5) nu se indeplineste TC trece la urmatoarea clasa de
precizie
R2calc   Rap  Rcont  Rcab

Rap -rezistenta aparatului de masura

Rcont -rezistenta contactelor Daca: nap  3  R cont  0.05 

Rcab -rezistenta cablurilor nap  3  R cont 0.1 

Alegerea TC
Condiţii de alegere
Parametrii Parametrii din Parametrii
catalog calculaţi
1 Tensiunea nominală, kV U nom  U n.retea

2 Curentul nominal primar, A I 1n  I max .cerut

5 sau 1 în depend. de lung. circ.
3 Curentul nominal secundar, A
secundar
4 Clasa de precizie Alegem clasa necesară
Sarcina secundară nom. pentru clasa S 2 nom  S 2 calc
5 R2 nom 
de precizie necesară R2 calc
ild  sau
6 Stabilitatea electrodinamică, kA kld  I1n 
isoc

2
I T2  tT  sau
7 Stabilitatea termică, kA s Bsc
( k  I1nom ) 2 t 

Înfăşurările secundare ale TC se leagă la pământ pentru asigurarea

securităţii personalului de exploatare şi a aparatelor de măsură.
Această legătură evită apariţia potenţialului înalt în circuitul secundar
în caz de un contact electric între înfăşurarea primară şi cea secundară
din cauza străpungerii izolaţiei.
19. Transformatoare de tensiune(TT), Alegerea TT
TT sunt destinate pentru micşorarea tensiunii primare până la valori
standardizate ale tensiunii secundare (100 V sau 100/ 3 V), şi pentru a
izola circuitul secundar de cel primar.
Transformatorul de tensiune este alcătuit din aceleaşi piese ca şi
transformatorul de curent, diferă doar prin faptul că se conectează în
scheme paralel cu circuitul primar iar aparatele de măsură în paralel cu
circuitul secundar.
 TT se conecteaza in parel cu circuitul primar. NAIE obliga legarea la
B
pamint a circuitului secundar
C U max W
ktv   2
SF
U 2 nom W1
SF

A W1
1 X Sarcina secundara a TT o
constitue aparatele de masura
deoarece ele se conecteaza in
W2 paralel
PV PW PWh TT lucrează normal intr-un
SF
regim apropiat de regimul de
mers in gol. Regimul de sc este
un regim de avarie pentru.
Pentru protectia TT de curentii de sc (Isc) se utilizeza sigurante fuzibile
atit in circuitul primar cit sin cel secundar
Transformatoarele de tensiune au următoarea schemă echivalentă
prezentată în figura 1. Conform acestei scheme se va construi diagrama
fazorială a curenţilor. (fig. 2).
r1 X1 r2 X 2
I0
E F I1 I2

jI  x1  x 2 
'
2
' U1 r0 X0 U2
U 1
D
I 2'  R1  R 2
C
jI0x1
B Fig. 1 Schema echivalentă a TT
I0R1
A U 2' Fig. 2 Diagrama fazorială a TT.

TT introduce in rezultatul de masurare
I2'
urmatoarele erori: I1
 '
I
-eroarea de tensiune care influenteaza asupra
0

 
0 rezultatelor tuturor aparatelor de masura.
-eroarea de unghi care influenteaza asupra rezultatelor de masurare ale
aparatelor de tip Watmetru.
Ambele erori pot fi determinate din diagrama fazoriala
U 2  k n  U1
U %  100%
U1
unde este eroarea de tensiune in %
U %

U1 , U -tensiunea primara respective secundara.

2

kn -raportul de transformare nominal al TT.

 A B C

SF
SF
Eroarea de unghiu  - u

reprezinta unghiul de
defazaj dintre fazorul
SF tensiunii primare U1 si
fazorul tensiunii
secundare U2 ,sensul
acestuia fiind ales astfel incit acest unghi sa fie nul pentru un
transformator ideal.Eroarea de unghi este considerate pozitiva cind
fazorul tensiunii secundare este defazat inainte fata de fazorul tensiunii
primare .
TTsunt repartizate in 4 clase de precizie care sunt prezentate in tabelul urmator,Clasa de precizie este valoarea
maxima admisa a erorii procentuale de tensiuni.
Clasa de precizie Eroarea maximala
De tensiune,% De unghi,min
0.2  0.2  10
0.5  0.5  20
1  1.0  40
3  3.0 Nu se poate

Erorile sunt determinate pentru fregvente industriale 50Hz

U1=(0,8-1.2) U1n si S2 =(0.25-1.0) S2n
Sarcina secundara nominala este sarcina infasurarii secundare de masura
pentru care sunt garantate condittiile de functionare in clasa de precizie.
S2n=U2n2/Z2
Constructiv exista TT trifazate si monofazate.TT monofazate se fabrica
pentru tot sirul de tensiuni nominale
Ele sunt de tip HOЛ,HOM-6,10kV,Aceste TT au o singura infasurare
secundara si se vor conecta dupa urmatoarea schema

2 TT monofazate pot fi conectate dupa schema stea incompleta

ABC

A a
PV
X a
A
PV
X x

3 TT monofazate pot conectate dupa schema stea-zero(Y-0)

A B C

A A
PV PV

PV

PV PV PV

ad

xd

TT monofazate de tip 3HOЛ,3HOM si TT trifazate de tip au

a doua infasurare suplimentara secundara care poate fi conectata dupa
schema triunghi si serveste pentru depistarea punerilor la pamint in
retelele electrice cu neutral izolat
La semnal

-Infasurarea suplimentara
secundara

Sau pentru conectarea protectiilo in retelele electrice cu neutral legat la

pamint
3  3HOM TT trifayat se utilizeaza doar pina la
U=24kV.Acrste TT sunt constituite cu S miezuri
3  3HOЛ
HTMU
HTMK
Alegerea TT
Parametrii de catalog Parametrii calculate
1.Unom  Uretea
2.Modul constructive
3.clasa de precizie
4.S2nom S 2 calc  Pap2  Qap
2