1.

Istoria dezvoltarii energeticii in RM

Caracteristicile principale ale liniilor si statiilor electrice de transformare.Sistemul electroenergetic al RM

1.Centrale electrice: CERS Cuciurgan; CET – 1,2 Chisinau, CET Nord Balti, CHE Dubasari, CHE Costesti

2. 6 Statii de transformare 400-330/110 kV, Statii de transformare 110/10, 110/35/10 kV , 35/10;

3. Linii electrice de diferite tensiuni

4. Posturi de transformare

CET-1,2,Nord Balti opereaza in functie de consumul energiei termice, pot asigura intreaga sarcina in timp de
iarna in functie de temperatura mediului ambiant.

In SE al RM sunt instalate grupuri generatoare insumind 414 MW cu o putere disponibila neta de 337MW

Liniile electrice de transport a ee functioneaza la tensiuni supra 110 kV si formeaza SEEN, ele servesc pentru
transportul unor cantitati insemnate de ee, realizeaza conexiunea intre principalele noduri ale SEEN.

Linii de transport si distributie functioneaza la U 110 kV care asigura transportul unei cantitati de ee relativ
reduse care efectueaza conecxiunea intre doua statii de transformare de nod sau intre sursa si o statie de
transformare de nod, ele sunt divizate pe 110/10 si 110/35/10 (35,10,6,0.4 kV). Liniile de 35 servesc la
conectarea statiilor de transformare 35/10 cu statii de transformare de nod. Avind in perioada initiala a
electroficarii RM o insemnatate destul de inalta, treptat aceste linii au fost inlocuite cu liniile de cu tensiunea
de 110 impreuna cu reconstructia statiilor de 35/10.

Liniile de distributie de 10 kV constitue majoritatea liniilor de exploatare si serveste la alimentarea cu ee a

posturilor de transformare 10/0.4 kV, situate in localitatile urbane si rurale, precum si direct la consumatori

Linii de distributii – asigura transportul unei cantitati relativ reduse de ee de la statii de transformare spre
consumatori. Functioneaza la tensiunele de 110 kV si mai joase

CET- 1 -66 MW
CET -2 – 240 MW
CET-NORD – 28,4 MW
Hidrocentrala Costesti Stinca 16 MD + 16 RO – 48 MW
Hidrocentrala Dubasari – 48 (alimenteaza Orheiul)
Termo-electrica Moldoveneasca (Cucirgan) CTE MOLD – 2520 MW

Grupul : RED Union Fenosa , RED NORD

2. SISTEM ELECTROENERGETIC

Un ansamblu de echipamente electrice interconectate intr-un spatiu dat si reprezentând un tot unitar, cu
o functionalitate bine determinata formeaza o instalatie electrica.

Echipamentele electrice ale instalatiilor electrice sunt constituite din masinile, a 20220f56u paratele,
dispozitivele si receptoarele electrice interconectate în cadrul instalatiei prin retele electrice. Receptorul electric
este un ansamblu electric care absoarbe energie electrica si o transforma în alta forma de energie (mecanica,
termica, luminoasa etc.) în scop util. 

Ansamblul instalatiilor electrice de producere, transport, distributie si utilizare a energiei electrice,

interconectate intr-un anumit mod si având un regim comun si continuu de producere si consum  de energie
electrica, alcatuiesc un sistem electroenergetic.

Dupa cum rezulta din definitie, sistemul electroenergetic cuprinde:

- instalatiile electrice de producere a energiei electrice (generatoarele din centralele electrice); 
- instalatiile electrice de transport al energiei electrice (linii aeriene si subterane, statii de transformare);
- instalatiile electrice de distributie a energiei electrice (linii, posturi de transformare, tablouri de distributie,
coloane, circuite);
- instalatiile electrice de utilizare a energiei electrice (receptoare electrice):

Reprezentarea schematica a unui sistem electroenergetic este redata în figura 1 unde s-au folosit
notatiile: CTE  - centrala termoelectrica, CHE - centrala hidroelectrica, CNE – centrala nuclear-electrica, ST 1
statie de transformare ridicatoare de tensiune, ST2 - statie de transformare coborâtoare de tensiune, LEA  - linii
electrice aeriene, LES - linii electrice subterane, PT - post de transformare, R1  - receptoare de medie
tensiune, R2 - receptoare de joasa tensiune.

Fig.1. Sistem energetic.

Sistemul electroenergetic national este realizat prin interconectarea sistemelor regionale create în jurul
centralelor electrice amplasate în diferite zone geografice. Sistemul contine mai multe noduri reprezentate prin
centrale electrice sau statii de transformare. Având în vedere ca orice centrala contine o statie de evacuare a
energiei electrice produse, se poate considera ca nodurile sistemului electroenergetic sunt constituite, practic,
din statii de transformare.Sistemul energetic cuprinde, pe linga sistemul electroenergetic,toate instalatiile
(neelectrice) care concura la punerea în miscare a generatoarelor electrice din centrale precum si masinile si
mecanismele antrenate de motoarele electrice din instalatiile de utilizare.

Sistemele energetice, în general, au un caracter regional în sensul ca principalii consumatori sunt grupati
într-o anumita zona în jurul centralei care produce energia electrica. Pentru asigurarea continuitatii alimentarii
cu energie electrica a consumatorilor de mare importanta, în cazul aparitiei unui deranjament în instalatiile de
producere si de transport a energiei electrice ale sistemului electroenergetic, se impune interconectarea tuturor
sistemelor energetice regionale. La nivelul întregii tari, prin interconectarea sistemelor energetice regionale
rezulta sistemul energetic national. Sistemul energetic national are o configuratie complexa continând mai
multe noduri. Nodurile sistemului energetic national sunt formate din statiile de transformare ST1 ale
centralelor electrice.

3. Particularitatile diferitor tipuri de centrale electrice.

1) Centrale termoelectrice cu condensare (CTEC). CTEC se construiesc in apropierea surselor energetice
primare sau in apropierea surselor de apa. Indepartarea CTEC de la consumator implica utilizarea schemelor la
aceste centrale de tip bloc Generator-transformator, adica fara legatura transversal ape circuitul generatorului.
Energia combustibilului in procesul de ardere se transmite in apa si se transforma in abur, aburul uzat se raceste
(se condenseaza), si in forma de apa revine in ciclul
ID? 110kV Un bloc poate alimenta o regiune foarte vasta iar centralele date sunt
TB1 centrale de tip regional.
G1 CTEC produc doar energie electrica, randamentul este relative scazut
(35-40)%. Aceste centrale sunt greu manevrabile (3-6) ore. Pentru
TB2 pornirea si oprirea generatorului este nevoie numai putin de 1-1.5 ore.
G2 Influenta asupra mediului ambiant este negativa.

2) Centrala electrica de termoficare (CET ). Se construiesc in apropiere de consumatorii de energie. CET

produc in regim de cogenerare energie electrica si termica.
Cogenerare- producerea combinata unui fel sau mai multor feluri de energie.
CET se construiesc in apropierea consumatorilor, deoarece raza de alimentare si de transport a energiei termice
este limitat. Acest fapt implica utilizarea schemei cu legaturi transversale pe circuitul generatoarelor.
Realizarea ID la tensiunea generate.
U=(6?10)kV
Surplusul de energies au deficitul ei prin intermediul TL poate fi
G1 U?35kV evacuata in RE de tensiune inalta si foarte inalta.
TL1
Daca puterea nominala a generatorului PnG≥6.3MW acest generator
cl. se recomanda sa fie conectat in bloc generator-transformator.
G2 Randamentul ca la CTEC si este 60%. Daca CET lucreaza dupa
TL2 sche,a centralei cu condensare randamentul scade pina la 32 %. CET
cl. sunt de asemenea greu manevrabile si influenta lor asupra mediu;ui
ambiant este negativa.
G3
3) Centrale nuclearo electrice (CNE). Se construiesc in apropierea
surselor de apa mari si mai departe de consumatori. CNE sunt
aceleasi CTE in care sursele de energie este reactorul nuclear, iar procesul tehnologic este analogic ca la CTE.
CNE au schema dupa principiul bloc generator-transformator. Pot produce sau numai energie electrica, sau
ambele tipuri (electrica, termica). Au acelasi randament ca si CTEC si CET. Ele sunt greu manevrabile,
influenta lor asupra mediului ambiant este negative.
4) Centrale hidroelectrice (CHE). In calitate de combustibil folosesc energia apelor. Ele se construiesc acolo
unde sunt conditii naturale, adica in departare de consumatori. Schema utilizata este bloc generator-
transformator. Elementul de baza a CHE sunt barajul, lacurile de acumulare, turbine hidraulica si generatorul
sincron. CHE sunt usor manevrabile pina la un minut. Randamentul este mare (85-90)%. Aceste centrale pot
lucra in 2 regimuri:
a) in regim de generare - cind apa se scurge din lacul de sus in lacul de jos;
b) in regim de consummator – cind apa trece de jos in sus.
5) CHE AP ele sunt dotate cu hidrogeneratoare care pot lucra intr-un regim reversibil (generare si pompare a
apei din lacul de jos in lacul de sus).
CHE AP se reunesc intr-un system energetic lucrind in parallel. Functionarea in parallel a CE reprezinta
avantaje tehnice si economice:
- ridicarea fiabilitatii si siguranta in alimentare;
 - optimizarea producerii de energie electrica;
- utilizarea rationala a combustibilului;
- producerea economicoasa a energiei electrice;
- micsorarea pierderilor de putere sau energie;
- permite mentinerea calitatii energiei electrice.
Sarcina SEE consta in
- sarcina tuturor consumatorilor conectati la RE;
- din sarcina serviciilor proprii a CE;
- pierderilor in sistemele de RE.
Totodata trebuie sa existe un balans intre cantitatea de energie produsa si cantitatea de energie consumata
(la fel e si cu sarcina). Pentru a pune in evidenta modul de consum a energiei se reprezinta curbele de
sarcina
P,MW
Centrale elcetrice care lucreaza in zona de baza sunt: CNE, CHE,
Pmax CTEcd
Zona de semibaza: CET, CTE cd
Zona de virf: CHE, ITG(instalatii turbine cu gaze), CHE AP
Zona centrala hidroelectrica cu acumulare si pompare de apa.
de virf
PinsSEE  Pmax
Zona de semibaza
Puterea instalata a unui SEE nu trebuie sa fie mai mica ca Pmax.
PinsSEE  Prez  Pmax
Zona de baza t,h Puterea de rezerva asigura functionarea SEE in regim normal cu
sarcina variabila, in regim de avarie si in regim de reparatie
planificata.
Puterea de rezerva poate fi de 3 categorii:
- rezerva de mentinere a frecventei (intervine atunci cind este necesar variatia de putere a
consumatorilor si pentru mentinerea frecventei 50±0.1HZ);
- rezerva de avarie (are ca rol inlocuirea agregatelor avariate sau defectate);
- rezerva de reparatie planificata.
Din experienta de exploatare sa stabilit ca puterea de rezerva a SEE nu trebuie sa depaseasca (10-15 %) din
puterea instalata a SEE.
Puterea instalata a unei centrale din cadrul SEE trebuie sa fie nu mai mare de (8-12%) din puterea instalata a
SEE.
Puterea nominala maximala a unui generator nu trebuie sa depaseasca valoarea de 2% din puterea instalata a
SEE.
Exista 2 tipuri de rezerva de putere:
a) rezerva fierbinte (in rotatie);
b) rezerva rece.
Prez  10  15% Pinst
Aplatizarea curbelor de sarcina. Metode de aplatizare acurbelor de sarcina sunt:
- metode tehnice;
- metode economice.
Metode economice consta in introducerea tarifelor diferentiale pentru energia electrica.
Metode tehnice-metode de acumulare de energie in orele de minim si utilizarea lor in orele de virf, declararea
numarului de schimburi (2-3); Reducerea circulatiei puterii reactive din linii; interconectarea CE intr-un SEE
unic.
1) Nivelarea curbelor de sarcina permite micsorarea pierderilor de putere si energie;
2) MIcsorarea consumului de energie;
3) Cresterea sigurantei in functionare;
4) Cresterea η (randamentului) de producere a energiei electrice;
5) Micsorarea costului energiei produse, respective transportarea.
4.Curba de sarcina zilnica si anuala a centralei electrice si indicatorii ei
Curba de sarcina numim dependenta (evolutia) sarcinii in timp.
In functie de parametrul pus in evidenta curbele de sarcina pot fi:
1) Curba de putere active P=f(t);
2) Curba de putere reactiva Q=f(t);
3) Curba de putere totala aparenta S=f(t);
4) Curba de current I=f(t);
P,Q,S,I=f(t);
In functie de intervalul de timp pentru care se construieste curba exista : curba de sarcina de zi, curba de sarcina
sezoniera (de vara si de iarna), curba de sarcina anuala.
In dependenta de locul stabilirii acestor curbe ele pot fi: Pmax zi
a) Curba de sarcina a consumatorului de energie; P,%
Pmax
b) Curba de sarcina a unei ramuri industriale; zi virf
c) Curba de sarcina a centralelor electrice; Pmax zi

d) Curba de sarcina a sistemului electroenergetic. Pmin semibaza

Curba de sarcina caracteristica pentru o zi are caracterul: noaptea
Partea de jos a caracteristicii se numeste- baza; baza

Partea de mijloc a caracteristicii se numeste- semibaza; t,h

Partea de sus a caracteristicii se numeste- virf.

Fie ca avem curba de sarcina pentru o zi de vara si de iarna.

P,MW P,MW
C.i.
P1
P1=Pmax

C.v
P2
P3 P2
P4 P3 Pmed
P4
P5
P6 P5
P6
T,h
t,h
t2 =t5 t1 =t3 t4 =t6 T1 T2 T3 T4 T5 T6 8760
Tmax
Curba anuala se construieste in descrestere de la Pmax la Pmin.
Curba anuala indica modul de functionare a instalatiei electrice pe parcursul anului.
Indicatorii de baza care pot fi determinati sunt:
1) Pmax (Smax, Imax, Qmax)
2) Energia absorbita, Wa (energia produsa)
n
Wa   Pti i
i 1 unde “i” este numarul de trepte.
Wa
Pmed  ;
3) Puterea medie T
4) Coeficientul de umplere a curbei de sarcina
Pmed Wa
ku  kaplat    1;
Pmax Tan  Pmax
Coeficientul de umplere indica raportul in care curba de sarcina reala umple suprafata dreptunghiului
marginit de Pmax si T.
5) Tmax – durata de utilizare a Pmax
Wa
Tmax  ;
Pmax unde Tmax durata de timp in care instalatia ar consuma (ar produce) energia electrica
absorbita lucrind numai la Pmax.
Aria dreptunghiului PmaxTmax este egal cu aria figurii marginite curba de sarcina si axele graficului.

Wa  Pmax  Tmax ;
Parametrii prestati de catre curba de sarcina se folosesc pentru:
- Calcularea Pmax;
- Calcularea pierderilor de putere si energie;
- Calcularea puterii instalate ale CET;
- Determinarea cantitatii de combustibil;
- Determinarea si stabilirea graficelor de reparatie, revizie si control a echipamentului electric.
5. Acoperirea curb de sarcina, Masurile de aplatizare a curbelor de sarcina.

Aplatizarea curbelor de sarcina. Metode de aplatizare acurbelor de sarcina sunt:

- metode tehnice;
- metode economice.
Metode economice consta in introducerea tarifelor diferentiale pentru energia electrica.
Metode tehnice:
- metode de acumulare de energie in orele de minim si utilizarea lor in orele de virf, declararea
numarului de schimburi (2-3);
- Reducerea circulatiei puterii reactive din linii;
- interconectarea CE intr-un SEE unic;
- utilizarea CHE AP (cu acumulare si pompare)
- folosirea consumatorilor sezonieri cum ar fi: statii de pompare, incarcarea acumulatoarelor etc;
6) Nivelarea curbelor de sarcina permite micsorarea pierderilor de putere si energie;
7) Micsorarea consumului de energie;
8) Cresterea sigurantei in functionare;
9) Cresterea η (randamentului) de producere a energiei electrice;
10) Micsorarea costului energiei produse, respective transportarea.
In proiectare:
- pentru determinarea numarului si puterii agregatelor;
- pentru calculul pierderilor de putere si energie in transformatoar si linii;
- pentru executarea calculului economic;
In exploatare:
- pentru determinarea orelor de conectare si deconectare a agregatelor;
- calculul energiei electrice ce va fi produsa si cunoscind consumul specific determinam cantitatea de
combustibil;
- repartizarea optima a sarcinii intre CE;
- intocmirea graficelor de reparatie; a construe curba de sarcina maximala lunara in timpul anului; la
sfirsitul anului sarcina creste.
Prep  Prez  ( Pnom  Pmax );
Prez  Pnom  ( Pmax  Prep  Pinst );
P,MW
Pnom

Prez

Pmax
t,h
6. Clasificarea si destinatia echipamentului electric instalat in CE si statii si regimurile lor
de functionare.

Echipament se numeste totalitatea transformatoarelor, autotransformatoarelor, aparatelor electrice, materialelor

electrice cu care sunt echipate instalatiile electrice.
Clasificarea echipamentului electric:
1) Aparate de conectare;

Q QS
a) intreruptoare; b) separatoare;

SS SF
) separator de sarcina; d) siguranta fuzibila;

SC
) separator de sectionare; f) scurtcircuitor;
2) Aparate de masura – servesc pentru modificarea parametrilor I,U cu scopul conectarii aparatelor de
masura (transformatoare- servesc pentru modificare), protectiei prin relee, automatizari etc;
a) transformator de tensiune (Transformatorul de tensiune se conecteaza in paralel);
b) transformator de current (transformatorul de current se conecteaza in serie cu transformatorul
principal.);
3) Aparate limitatoare de current – servesc pentru limitarea curentilor de SC sau pentru limitarea curentului
capacitiv.
a) bobina de reactanta; (desenul ei)
b) bobina jumelata; (desenul ei)
c) bobina de stingere (bobina lui Peterson);
4) Aparate de protectie care protejeaza circuitele:
a) sigurantele fuzibile (protejeaza circuitele de la suprasarcina si SC);
b) descarcatoarele (contra supratensiuni).
Echipamentul electric din centrale si statii, care poate functiona in urmatoarele regimuri:
1) Regim normal de lunga durata. Este regimul pentru care parametrii caracteristici nu depasesc valorile
admisibile. Are o durata lunga (luni, ani) si aparatele electrice sunt parcurse de curenti normali Inorm.
2) Regim de reparatie planificata. Se caracterizeaza cu scoaterea in reparatie a unor elemente ale schemei
electrice. Celelalte elemente ramase in lucru duc o sarcina marita. Durata aceasta de regim este mai
scurta decit a regimului normal de lunga durata (o zi, o luna, o ora). Aparatele sunt parcurse de curentul
maxim de reparatii Imax. rep.
3) Regim de post avarie. Acest regim are loc in rezultatul unor avarii, echipamentul sau circuitul defectat
este deconectat si scos in reparatie, iar cel sanatos duce o sarcina marita. Imax. postavarie-curentul maxim de

I cerut max  max{I norm , I max.reparatii , I max. posta var ie }

postavarie.

4) Regim de avarie. Este un regim de scurta durata si aparatele sunt parcurse de curenti foarte mari. El este
imediat deconectat de protectia prin relee.
7 Fortele electrodinamice in aparate si conductoare electr., curentilor de scurtcircuit.
Conform teoriei Biot Savar Laplas, doua conductoare parcurse de curent de aceaşi directie se atrag, iar de

directie opusa se resping

F e=k⋅k f⋅i 1⋅i2⋅l / a , [ N ] Unde
−7
F
k -coef de proportionalitate k =2⋅10 k
, f -coef de
i1 a
formă care depinde de sectiunea transversală a conductorul (de i2
F
profilul )si de distanta dintre conductoarele ,,a,,.Pentru conductoare de
profil rotund si pentru conductoarele cind a>>p(perimetrul sectiuni
k f =1 L
transversală a conductorului), . În caz contrar coeficientul

de forma se alege din literatura de specialitate,este prezentata dependenţa

k f =f ( b /h ) h
−7
f =2⋅10 ⋅k f⋅i 1⋅i 2⋅l /a Forta raportata la o unitate de lungime a conductorului se
b

−7
va determina astfel
f =2⋅10 ⋅k f⋅i 1⋅i 2 / a -efortul unitar pe o
i ia ib ic

unitate de lungime . Examinarea forţelor ce influenţează asupra conductoarelor a 3

T
faze:
2
−7 m
f =√ 3⋅10 ⋅k f⋅I /a
În acest caz forţele se determina astfel .
7T/12
T/2 11T/12
(1)figura din dosul foaiei

Valoarea maxima a fortei de interactiunea are loc la s.c. trifazat si se va determina cu expresia

f ( 3) =√ 3⋅10−7⋅k f⋅i ( 3) 2 / a
2
Sub influenţa acestor eforturi pot avea loc deteriorări mecanice,

deformări ale conductoarelor a 2 faze vecine. Pentru evitarea acestor defecte conductoarele si aparatele

electrice trebuie sa posede stabilitate electrodinamica—numim capacitatea aparatelor sau conductoarelor

electrice de a rezista eforturilor mecanice ce apar la trecerea curentilor de scurtcircuit. Verificarea aparatelor

electrice la stabilitatea dinamica. Se spune ca aparatele electrice sunt dinamice stabile daca se îndeplineşte

i ld ≥i soc . .. I ld ≥ I 11 ( I po )
[ ] ild- curentul limita dinamic este curentul maximal de
condiţia: ,
s.c. garantat de către producător care aparatul va suporta sigur din punct de vedere electrodinamic. Verificarea

conductoarelor rigide la stabilitatea dinamica.

σ adm ≥σ calc
-tensiunea mecanica care apare in

conductor. Pentru cele flexibile stabilitatea electrodinamica se verifica doar în cazul cînd
11
i soc ≥50 kA , I ≥20 kA .
Verificarea se reduce la determinarea posibilitatii atingerii
accidentale a 2 conductoare vecine.Conform NAIE nu se verifica la stabilitatea electrodinamica conductoarele

si aparatele protejate de siguranta fuzibila cu curentul pina la 60A .Deasemenea nu se verifica aparatele din
11
i soc < 50 kA , I <20 kA .
secundarul TÎ si conductoarele flexibile daca

T/2 7T/12 11T/12

A

ia ia ia
ib ib ib
B

C ic ic ic

8 Procesele termice a curenţilor în conductoare si aparate electrice

Toate conductoarele si echipamentele electrice parcurse de curenti sunt supuse solicitarilor electrodinamice si
termice .Temperatura pîna la care se incalzeste conductorul depinde de 1.valoarea curentului care trece prin

conductor 2.temperatura mediului ambiant-

Θ0 3.sectiunea conductorului- q 4.lungimea
conductorului- l 5.materialul utilizat
Θadm ,reesind din temperatura nominală a mediului
Reesind din temperatura admisibila a conductorului

ambiant(
Θ o .nom =+ 250 C pentru aparate si conductoare plasate in aer si
Θ
o .nom =+ 150 C
pentru aparatele si conduct. plasate pe pămînt) , în catalog se prezinta curentul nominal admisibil a

conductorului functie de sectiunea transversală.

I nom. adm =f ( q)
Dacă temperatura mediului

I nom.adm
ambiant este diferită de cea nominală , atunci curentul se va calcula astfel

I adm=I nom . adm⋅√ Θadm −Θ0 /Θ adm−Θ0 nom

√ Θadm−Θ0/Θadm−Θ0 nom -coef de corectie termică kT
Pentru LEC este prezentat kT care depinde de numarul de linii plasate alaturi kn
I adm=I nom . adm⋅k T⋅k n în regim normal de functionare verificarea conductoarelor si aparatelor se face
după curentul admisibil(curentul nominal)

-pentru conductor
I adm≥I cerut

-pentru aparate nom

I ≥I
cerut
Conductorul parcurs de curentul de s.c. se va încalzi pîna la o temperatura considerabila. Încalzirea
conductorului pina la valori superioare valorilor critice poate duce la topirea conductoarelor ,sudarea
contactelor,carbonizarea izolatiei electrice,adica a fenomenelor fizico-chimice ireversibile care duc la afectarea
lucrului normal a instalatiilor electrice.Pentru evitarea acestor fenomene temperatura de s.c. admisibila
 Al 0 Cu 0
Θsc. adm =200 C Θsc. adm =300 C
Stabilitatea termică numim capacitatea conductoarelor sau a aparatelor electrice de a suporta solicitarile termice
ale curentilor de s.c. fara topiri ,sudări de conacte.etc. Determinarea temperaturii de s.c.
Fie ca în momentul t=0 a avut loc un sc.Are loc cresterea bruscă a curentului şi respectiv a temperaturii
conductorului pîna la momentul declanşării .
dQ=I 2sc⋅RΘ . dt ;
RΘ= ρ0⋅( 1+αΘ )⋅l /q (1); unde:
ρ0 -rezistivitatea conductor la
0
t=0 C ;
α -coef. de rezistenţă termică
Θ -temperatura mediului
l -lungimea conductorului q -sectiunea transversala a conductorului
2
dQ=I sc⋅ρ0⋅( 1+αΘ )⋅l/q dt din altă parte are loc încalzirea conductorului
dQ=G⋅C0 . dΘ
unde G -masa conductorului G=γ⋅l⋅q⋅i , ?
γ -densitatea conduct,
? sc
Cu
C0 -conductibilitatea termică C0 =C ( 1+ βΘ ) , Al
C -conduct termica specifica a conductorului. ?n
β -coeficient termic. dQ=γ⋅l⋅q⋅i⋅C ( 1+ βΘ ) dQ (2) A
egalam expresiile 1 si 2 si obtinem
An Asc
I 2sc⋅ρ 0⋅( 1+αΘ )⋅l / q d=γ⋅l⋅q⋅i⋅C (1+ βΘ ) dQ ;
1/q2⋅¿ I 2sc dt =γ⋅C ( 1+ βΘ ) / ρ0⋅( 1+αΘ ) ¿ ;
tdec Θ sc tdec
1/q ⋅¿ ∫2
I 2sc dt= ∫ γ⋅C ( 1+ βΘ ) / ρ0⋅(1+ αΘ ) dΘ ¿ B sc =1/q ⋅¿ ∫ I 2sc dt ¿
2

0 n ;notam cu 0 -impuls
termic sau integral Joule. Se numeste impuls termic cantitatea de energie degajată întrun conductor cu

rezistenţa unitară timp de scurtcircuit.(kA2 s).

1/q2⋅¿ B sc =A sc − A n ¿ .În literatura de specialiate sunt
prezentate dependentele
Succesiunea de calcul a temperaturii de s:

1Determinăm coductorului în regim normal de lucru

Θn =Θ0 +(Θadm −Θ0nom )⋅(I cerut / I adm )2

2Cunoscînd
Θ
n din curbele determinam An .
3Calculăm impulsul termic.

4.Cunoscînd
An ,
Bn determinam
A sc (f sc ) ,,
A sc (f sc )=A n +1/q2⋅B sc

5.Cunoscînd
A sc (f sc ) determinăm
Θsc din grafic. 6.Comparam
Θsc ≤Θsc .adm . Pentru simplificarea verificării termice a conductoarelor se introduce notiunea de sectioune
Bsc
minimală stabila termica
Qmin , Q min =
√ A sc − An
=√ Bsc /C≤Q
, C -coeficientul ce depinde de
materialul conductorului şi tipul conductorului . Conductorul va fi termic stabil dacă
q≥q min , q min -

secţiunea minima din punct de vedere a stabilitatii termice

q min=√ B sc / A sc −A n

Aparatele electrice se verifica la stabilitatea termica cu expresia

I 2r⋅t r ≥B sc
Ir -curent termic
tr -timp de stabilitate termică

9 Calculul impusului termic ale curentului de scurtcircuit

Determinarea pentru aprecierea stabilitaţii termice se face cu aproximarea din motivul dependenţei complicate a

tdec tdec tdec tdec tdec

B sc = ∫ I 2sc dt= 2 2 2
∫ (I pt +iat ) dt= ∫ ( I pt ) dt + ∫ (iat ) d +2 ∫ I pt⋅iat dt
0 0 0 0 0
tdec tdec
B sc = ∫ I 2pt dt + ∫ (i at )2 dt=B sc . p +B sc . a
curentului de sc de timp. 0 0
Impulsul termic depinde de indepartarea electrică a punctului de sc.Calculul impulsului termic se face pentru 3
cazuri distincte: 1)S.c. electric îndepărtat sau alimentat de la o sursa de putere infinita 2)S.c. electric apropiat
sau alimentat de la o sursă de putere finită 3)S.c. în apropierea unui grup de motoare. Se numeste IMPULS
termic cantitatea de energie degajată întrun conductor cu rezistenţa unitară timp de s.c.
tdec
B sc = ∫ I 2sc dt , kA 2 s
0
1)Calculul impulsului termic la s.c. alimentat de la o sursa de putere finita
tdec tdec t
−
B sc =B sc. p +B sc. a ; B sc. p = ∫ I 2pt dt=I p 0⋅tdec ;(1);B sc. a = ∫ (iat )2 dt ;(2);ia= √2⋅I p 0⋅e Ta
(3 )
0 0
Introducem (3) în (2) şi obţinem
tdec 2t tdec 2t 2tdec 2 tdec
− − − −
2 Ta Ta Ta Ta
B sc. a= ∫ ( √ 2⋅I p0 ) ⋅e dt=2 I ∫e =2 I 2⋅1/2⋅T a −2I 2⋅1/2⋅T⋅e =I 2⋅T a (1−e );
p 02 p0 p0 p0
0 0

Îm retelele de peste 1kV ,

t dec ,de regula e mai mare decît constanta de amortizare
Ta
2tdec
−
Ta
e =0 ;t dec >>T a ; Bsc . a=I ⋅t +I 2⋅T a =I 2 (t dec +T a ); I p0
p 0 2 dec p0 p0 (4) -Valoare curentului

supratranzitoriu ,
Ta -constanta de amortizare .Timpul a s.c. se determină ca suma timpului de actionare a

releelor plus timpul total de deconectare a intreruptorului.

t dec=t p . p. r +t t . d . τ Expresia (4) pentru
calculul se recomandă de folosit în cazul calcului de s.c. pe barele centralei electrice la tensiunea superioara si
la tensiunea de producere cit si pe barele staţiilor electrice de transformare. 2)Scurcircuitul electric apropiat sau
alimentat de la osursă de peutere finită . În acest caz are loc amortizarea componentei periodice a curentului de
s.c. şi impulsul termic real va fi mai mic decit cel calculat după expresia.

B sc. a =I 2 (t dec +T a ); I 2 ≠I p .t =I sc.∞

p0 p0 3)S.c. în apropierea unui grup de motoare.În acest caz expresia
de bază rămîne aceeaşi cu utilizarea metodicilor expuse în literatura de specialiate.
B sc . a ≤I t ;
Aparatele se verifică cu expresia. T2 r

Conductoarele se verifică cu expresia

{qmin=√Bsc/C<q ¿ ¿¿¿

10. Alegerea conductoarelor rigide si flexibile in schemele centralelor si statiilor electrice.

1.Alegerea secţiunii conductorului ,,q,,poate fi realizata cu 2 metode de baza.

Metoda densitatii economice a curentului

jec ,
j ec =f ( I max, tipul . conductorului)

Cunoscind
j ec ,determinam q ec =I max / j ec mm2, Avind valoarea ec din catalog alegem q
sectiunea standarda cea mai apropiata q.Conform NAIE dupa densitatea nu se aleg conductoarele in cazurile:
-R.E. ale întreprinderilor industriale cu U=1 kV; -R.E. de iluminat; -Barele colectoare si circuitele din incinta
ID la toate tensiunile; -În instalatiile temporare.
Pentru aceste cazuri avem urmatoarele metode:
Metoda curentului admisibil –la aceasta metoda se alege acea sectiune din catalog pentru care se realizeaza

conditia:
q →I adm ≥I max
2. verificarea conductorului in regim normal de functionare
I adm≥I max

3.verificarea la stabilitatea termica

Θsc ≤Θsc .adm ; q min=√ B sc /C≤q
4.verificarea la stabilitatea electrodinamica
Stabilitatea dinamica
Barele rigide fixate pe izolatoare suport prezinta un sistem oscilatoriu dinamic,oscilatiile caruia depind de masa
constructiei si de rigiditatea lui macanica. Fortele electrodinamice care apar la un s.c. au componente cu f=50 si
f
100Hz,.Daca frecventa proprie ( 0 )a acestui sistem mecanic este mai mica de 30Hz sau 200Hz rezonanţa nu
va vea loc .Conform NAIE acest calcul nu poate fi efectuat.
2
Verificarea la stabilitatea electrodinamica.Frecventa proprie a barelor:
f 0=k /l ⋅√ j/q , unde:k-coef ce

depinde de material barelor; l -distanta dintre 2 izolatoare suport; j momentul de enertie a sectiunii
transversale a barei,cm4.
2
Pentru
f 0≥200 Hz ; f 0 =k /l2⋅√ j/q≥200 Hz ,scoatem l din aceasta relatie l ≤k/200⋅√ j /q ,

cu ajutorul l putem varia de regulă

f0 . În instalatiile cu U=6−10 kV , l=(1−1. 5 )m iar distanta

dintre faze a=(0.6−0.8)m

Calculul mecanic al barelor
σ adm ≥σ calc ;
2. Alegere conductoarelor flexibile U≤35 kV
2.1Alegerea sectiunii conductoarelor q prin una din doua metode
( jec , I adm ) , 2.2

( I max ≤I adm )
2.3Verificarea termica in regim de s.c.
Θsc ≤Θsc .adm sau q min= B sc /C≤q √
11
2.4Daca
I ≥20 kA ,i s≥50 kA verificarea dinamica se face pentru posibilitatea atingerii
accidentale adoua conductoare vecine in caz contrar verificarea dinamica nu se face

2.5Verificarea la efectul corona

1.07 E≥0.9E 0 unde E –coef ce depinde de materialul barelor E0 -
intensitatea critica a cîmpului electric la care incepe descarcarea corona;
0 . 354⋅U kV
E= ;
D cm
r 0⋅lg mg
r0
Dmg =1.26 D ,cm
U=tensiunea . de . linie , kV ;r 0 =raza. conductorului ,cm
0.29+9 kV
E0 =30.3⋅m⋅ 1+
( ,
√ 0 cm
r )
m=0 . 82−coef . de .rugozitate . a. conductorului
3Aegerea cablurilor

1.Alegerea sectiunii cablului si tipul sau

( I max ≤I adm )

2.
(U retea ≤U nom
3.Verificarea termica în regim de s.c.

4.Verificarea termica
q min≤q

11. Arcul electric in aparate de declansare a curentilor electrici Caracteristica arcului

electric liber

Deconectarea circuitelor este insotita de amorsarea arcului electric . Este important ca intreruperea circuitului sa
se obtina prin stingerea arcului electric intr-un timp cit mai scurt ,inainte ca acesta sa produca efecte ireversibile
in elementele constructive cit si in instalatia electrica in intregime .
La indepartarea contactelor intre ele se formeaza cimp electric intensitatea caruia este cu atit mai mare cu cit
mai mare este tensiunea aplicata si cu cit mai mica este distanta intre ele.
Sub influenta acestui cimp electric electronii existenti sunt accelerate spre anod, in calea sa ei se intilnesc cu
particule neuter si rup unul sau mai multi electroni. In rezultat se obtin electroni liberi si ioni pozitivi. Electronii
formati in cale spre anod produc noi ciocniri formind avalanse de electroni si ioni – acest tip de ionizare se
numeste ionizare prin soc. La intreruperea curentilor de intensitate mica ,intensitatea cimpului electric are valori
mari si distatnta intre contacte este mica, in asa conditii are loc ,in asa conditii are loc smulgerea electronilor de
pe suprafata conturului ,asa ionizare se numeste autoionizare electronica.
La intreruperea curentilor mari are loc scaderea punctelor de contact ,astfel incit intensitatea curentului prin
suprafata reala creste considerabil si creste temperatura contactelor . De pe suprafata electrozilor
incinsi(ferbinti) sunt eradiati elctroni,asa ionizare se numeste emisie electronica
La temperature inalte arcul electric este mentinut de ionizarea termica care are loc la 9000*-10000*C in gaze si
la 3000*-4000*c in vapori de metal
Intensitatea termoionizariidepinde de proprietatile gazului(rigiditatea mediului),de temperatura si
presiune.Concomitent cu procesele de ionizare in arc au loc si procese de deionizare.
Deionizarea – recombinarea particulelor incarcate .deionizarea are loc prin recombinare si prin difuzie.
Caracteristica arcului electric
Considerat ca element de circuit ,arcul electric are proprietati de resistor neliniar .Se caracterizeaza printr-o
dependenta eliniara intre Ua si Ia .
Caracteristica volt amperica , ale arc.electr. pot fi statice sau inamice ,dupa cum viteza de variatie a intensiatatii
curentului prin arc este foarte mica (in particular nula) sau dimpotriva are valori mari.
Arcul electric de current continuu ii sunt proprii atit caracteristice statice cit si dinamice,in timp ce arcu de
current alternative poate fi modelat doar cu ajutorul caracteristicilor dinamce .

di di
>0 sau <0 caracteristica dinamica(C .d )
dt dt
di
=0 caracteistica statica (C . s)
dt

e k =(10−4 −10−5 )cm

Uk=10−20 V
V
Ek =(10 5−10 6 )
cm
Tensiunea Ua a arcului electric se poate obtine sub forma: Ua=Uk+ Uc+UA
Neglijind caderile de tensiune la electrozi si tinind seama de caracterul constatnt al gradientului de potential Ea
obtinem :
Ua=Ea⋅L unde L –lungimea coloanei
Studierea arcului electric,etapa finala a procesului de deconectare ,se obtine
prin

deionizarea coloanei acestuia .Deionizarea coloanei arculuise realizeaza prin

recombinarea particulelor incarcate electric prin difuzia acestora.
Deionizarea prin difuzie consta prin imprastierea particulelor incaracate
electric in zone cit mai departate de spatial de ardere a arcului obtinindu-se
astfel micsorarea conductivitatii coloanei acestuia.
12. Intreruptoare de medie si inalta tensiune. Parametrii, alegerea
intr.
Întreruptoarele sunt destinate intreruperii si stabilirii circuitelor în orice
regim de functionare . Cerintele inaintate Întreruptoarelor.
 Siguranta in functionare;
 Timp scazut de conectare ,rapiditate functionarii
 Lipsa pericolului de incendiu si explozie
 Zgomot minimal de functionare
 Cost minimal
 Constructie simpla
 Acces la sistemul de conacte s.a.
În dependenta de mediul de stingere a arcului electric intreruptoarele pot
fi:
 Întreruptoare cu ulei
 Într. cu aer comprimat (pneumatice)
  Într. cu vid
 Într. cu hexaflorura de sulf
 Într. electromagnetice
Parametrii nominali a întreruptoarelor .
1. Tensiunea nominala Unom,este tensiunea de linie a retelelor trifazate
pentru care este destinat sa functioneze intreruptorul .
2. Curentul nominal Inom,este valoarea eficace a curentului ,parcurgerea
infinita acaruia nu provoaca incalzirea intreruptorului mai sus de
temperatura admisibila
3. Tensiunea maxima de lucru:Umax,L-tensiunea cu (5-15)% mai mare ca
Unom pentru care inreruptorul functioneaza normal, Umax,L= (5-15)%
Unom
4. Curentul de rupere (curentul nominal de declansare),Irup(Inom.dec)-
valoarea eficace maximala a curentului de s.c. pe care intreruptorul
este in stare sal rupa fara deteriorari la ternsiunea maxima de lucru,la
standardele prevazute ale tensiunii tranziotorii de restabilira intre
contacte si pentru un ciclu standartizat de comenzi deconectari.
Curentul de rupere este determinat de componenta periodica a
curentului de s.c.. Curentul de rupere este garanat de producator.
5. Ciclu de repetari carora se supune intreruptorul.
a)Întrerupoare inzestrate cuRAR (reanclans automat rapida) notam cu C-
conectare sicu D- deconectare. Ciclul caruia i se supune intreruptorului
este D-tfc-CD-20s –CD,tfc=(0,3-1,2)s
b)Întreruptorul fara RAR-----D-tfc-CD-180s –CD,
tfc-timpul fara curent este timpul de la momantul stingerii arcului electric
in toate trei poluri ali intreruptorului pina la momentul aparitiei curentului
cel putin intrun singur pol la conectare.
6. Curentul limita dinamic ild -este valoarea maximala a curentului de
s.c. pe care inreruptorulpoate suporta fara deteriorari.
7. Curentul termic ,timp termic IT,tr–valoarea maximală a curentului de
s.c. pe care inreruptorul este in stare sal suporte timp de tT fara
deteriorari.
8. Curentul nominal de anclansare ,Inom.ancl-valoarea maxima a curentului
de s.c. pe care Întreruptorul este in stare sa anclanseze fara sudarea
contactelor, Inom.anck >Inom.dec
9. Timp propriu de declansare a intreruptorului ,tpr.decl-este durata de
timp din momentul primirii semnalului la declansare pina la
 momentul inceperii separarii contactelor(pina la aprinderea arcului
electric)
10. Timp total de declansare a intreruptorului ttot.decl-perioada de timp
din momentul primirii semnalului la deconectarea pina la momentul
stingerii definitive a arcului electric in toate trei
poluri.ttot.dec=tpr.dec+tsting.arc
11. β nom –componenta relativa a curentului aperiodic din momentul
de rupere.
i
β nom = a .nom ⋅100 %
√ 2⋅I rup
√2⋅βnom⋅I nom. dec
i a. nom =
100 %
√ 2⋅β nom⋅I rup β nom
i sc . nom =√ 2⋅I rup+
100 % (
= √2⋅I rup 1+
100 % )
Alegerea intreruptoarelor
Prametrii din catalog Parametrii calculate
1. U nom >= U retea
I max(cerut)
2. I nom >=
β nom
3.
i sc . nom =√ 2⋅I rup ( 1+
100 % )
≥
i sc. calc =√ 2⋅I pr +i a . τ
ild is
4. I ld >= I po
2 2
5. B sc . nom =I T⋅t T ≥B sc =I po⋅(t dec +T a )
13. Intreruptoare cu ulei (putin si mult).
Intreruptorul este destinat pentru a inchide si deschide un circuit electric in
regim de functionare mers in gol,sarcina,in s.c,in suprasarcina.
Necesitatea de declansare rapida a curentilor de s.c determina in cea mai
mare masura constructia si dimensiunile intreruptorului .in instatlatiile
industriale de current alternative la tensiuni nominale superioare de 1000V
se folosesc:
-intreruptor cu mediu de stingere gazos:cu aer comprimat ,cu hexaclorura de
sulf.
-intrerupor cu mediu de stingere lichid: cu ulei,apa si glicol.
-intreruptor cu mediu de stingere solid: cu material solid gazogenerator
-intreruptoare cu vid
Actualmente se utilize intreruptoare cu ulei mult si ulei putin.
In intreruptoarele cu volum mare , uleiul atit serveste pentru stingerea
arcului electric cit si pentru a izola conductoarele intre ele si de cuva
metalica legata la pamint. In intreruptoarele cu un volum mic uleiul
serveste numai ca mediu de stingere,sunt intreruptoare neimfalamabile si
neexplozive .Exista multe tipuri de intreruptoare cu ulei putin la tensiunea
nominala 10...65 kV .Solutiile constructive depind de tensiunea si curentul
nominal si de modul de instalare .principiul de functionare este acelasi
pentru toate tipurile . Stingerea arcului electric este realizata in camerele
spatiale unde se separa contactele de stingere ,iar arcul electric cel mai
frecvent este suflat transversal .Sunt fabricate intreruptoare tipVMG-10
;VMG-133;IUP-M10;
Pentru generatoare industria fabrica astfel de
intreruptoare 4

Aceste intreruptoare se executa cu 2 camere de

stingere conectate in serie pentru fiecare pol.Fiecare
camera de
stingere este amplasata intr-un cilindru metallic
separate
In fiecare camera are o singura rupere a curentului
electric
Iar arcul electric este stins prin suflaj transversal
.Contactele de lucru 4 aflate in aer permit executaea intreruptoarelor cu Inom
pina 12000A
Intrerupt de tip VMP sunt fabricate pentru tensiuni nominale10..35kV, si
curenti nominali de 630...3200A
cu curenti de rupere 20 si 31,5kA
Intreruptor cu ulei mult
Uleiul in aceste intreruptoare serveste ca ca izolant si mediu de stingere a
arcul.electr
1
1-izolator de trecere
3-puntea mobile 7

4-contacte fire
8
5-Contacte mobile 4
9

6-incalzitor ulei 5

7-Capacul intreruptor 3

8-cuva intreruptor 6
9-tija izolanta
Pe cuva metalica legata la pamint se afla
capaculprin care trec izolatoare de trecere 1 la capatul carora sunt contactele
fixe 4
Contactele mobile sint situate pe puntea de contacte mobile care sunt
actionate prin intermediul tijei izolante 9.Sub capac in isolator se afla TA
.Uleiul de transformator nu ocupa tot volumul cuvei Sub capac se lasa un
strat de aer care joaca rolul de amortizor si protejeaza intreruptorul de
distrugeri mecanice.Se fabrica intreruptoare cu ulei mult la U=35..220kV cu
Inom 3200A
Irup<50kA
Tipuri intreruptoare cu ulei mult MKП,C-35,
Avantaje:
-posibilitate instalare in exterior
-constructie simpla
-capacitate de rupere
-posibilitate incorporare TA
Dezavantaje
-pericol explozie si incendiu cauza ulei mult
–imposibilit instalare interior -gabarite mari
Legerea intreruptoaelor
Se compara datele calculate pentru punctual de instalare cu ce din catalog :
Patametri standartizati Parametri calculati
1 Unom ¿ Uret
2 Inom ¿ Icerut
3 √ 2 I r (1+ β n ) ≥ √ 2I p ,τ +ia ,τ
4 ild ¿ τ =t p . r +t p .d . τ
Ild ¿ is
5 IT2 tr ¿ Ip0
Bsc=Ipo2(tdec+Ta)