1

2. Surse alternative de energie

Utilizarea energiei solare. Calculele utilizarii energiei solare au dus la
rezultate spectaculoase de ex. necesarul de energie al tarilor fostei URSS
echivaleaza cu energia solara ce cade pe o suprafata patrata cu latura de 67
cm n desertul Kara-Kum. n prezent energia solara se utilizeaza n special
la incalzirea apei pina la temperatura de fierbere, 373K, deci mai ales pentru
necesar gospodaresc, agricultura si partial industrie, servicii sociale, sere,
spalatorii, uscatorii etc
Transformarea n energie electrica are loc prin intermediul elementelor
semiconductoare fotoelectrice.

Construirea centralelor electrice pe baza energiei solare dar utilizind principiul
cazanului cu abur s-a dovedit nerentabila. Ex o centrala experimentala de
5000Kw cu un sistem de oglinzi heliostatice ce captau cu suprafata de 40 mii m
2

radiatia solara si o focalizau permanent pe cazanul cu abur.
Cheltuielile pentru obtinerea aceleiasi cantitati de energie sunt de 70 ori mai mari
decit n cazul CTE. Functioneaza insa astfel de centrale n Franta, SUA .ex SUA
razele solare sunt focalizate pe o teava prin care curge ulei sintetic care se
incalzaste pina la 600 K trece apoi printr-un schimbator de caldura generator
de abur turbina en electrica.. Utilizarea dispozitivelor semiconductoare ridica
si mai mult pretul de cost. Deocamdata acestea au ramas sa echipeze navele
cosmice. La nivelul anilor 1960 s-a imaginat o supercentrala electrica care sa
utilizeze energia solara amplasata pe o orbita circumterestra la 36 Km n jurul
ecuatorului.cu 60 de sateliti fiecare satelit trebuia format din panouri
semiconductoare cu masa de aprox. 50 mii tone. Energia obtinuta urma sa fie
transformata n curent de inalta frecventa si transmissa pe Pamint.
Pericolul ecologic al curentilor de microunde care ioniza aerul distruge lumea
vagetala.

Energia termonucleara- practic energia apei.
2
Sinteza termonucleara dirijata n care sunt implicate nucleele usoare izotopi ai
hidrogenului D, T. Energia de sinteza NUCLEARA - fusiune este imensa iar
produsii sunt inofensivi He.

Energia eoliana
Din radiatia solara care cade pe suprafata pamintului aproximativ 20% se
transforma n energie eoliana utilizata din cele mai vechi timpuri. Construirea
centralelor electrice eoliene CEE este oarecum limitata tehnologic imposibilitatea
controlarii vinturilor ca directie si intensitate. Se construiesc n general
microcentrale pentru consum agricol de 4-6 kw ; se construiesc totusi si CEE
pina la 100kw n Europa de Vest exista programe nationale n Germania si UK
pentru constructia unor agregate energetice mari pe baza energiei vinturilor.
Astfel UK se preconizeaza construirea unor parcuri eoliene de 3-4 Km
2
cu cite
25 de turbine cu capacitatea totala de 8MW. n Suedia pina la 4000 CEE care
vor asigura 20% din necesarul de energie electrica a tarii. SUA la sfirsitul sec XX
existau 14 mii de centrale cu o putere instalata de 1400 MW. Interesul pentru
aceste tipuri de centrale creste continuu.



PILA CU COMBUSTIBIL
Pila cu combustibil este o celula galvanica n care energia libera a unei reactii
chimice este transformata n energie electrica. n cazul unei pile cu combustibil
clasice, care functioneaza cu hidrogen si oxigen, reactia care are loc este:
3


Principial funcionarea poate fi prezentat astfel:


Principiul de functionare al unei astfel de pile de combustie este redat n figura 1.
4

Figura 1 - Schema de functionare a unei pile de combustie
Toate pilele cu combustibil au o structura asemanatoare: acestea contin doi
electrozi separati de un electrolit si care sunt conectati intr-un circuit extern.
Anodul este alimentat cu combustibili gazosi, aici avand loc oxidarea lor directa
iar catodul este alimentat cu un oxidant (de exemplu oxigenul din aer). Electrozii
trebuie sa fie permeabili, asadar au o structur poroas. Electrolitul trebuie sa
aiba o permeabilitate cat mai scazuta.
Pentru a putea compara pila cu combustibil cu alte sisteme de producere a
energiei, ca de exemplu motorul cu ardere interna, este necesara o evaluare a
randamentului sistemului. Pentru motorul cu ardere interna, randamentul maxim
este exprimat prin randamentul ciclului Carnot:
,
5
unde T
1
si T
2
sunt doua temperaturi absolute n functionarea motorului termic.
Pentru pila cu combustibil, randamentul maxim este exprimat prin variatia
energiei libere Gibbs (G) si variatia entalpiei (H) n reacia electrochimic:
.
Randamentul global de conversie electrica al unei pile cu combustibil este
superior celui al sistemelor cu motor termic. O comparatie a randamentelor
globale de conversie electrica este redata n figura 2.

Figura 2 - Comparatie intre randamentul de conversie electrica al pilelor de
combustie si al altor sisteme de conversie energetica

Tipuri de pile cu combustie
Pilele cu combustibil sunt clasificate de obicei dupa tipul electrolitului folosit. O
exceptie este DMFC (Direct Methanol Fuel Cell) care este o pila cu combustiil n
care metanolul este introdus direct n anod. Electrolitul acestei pile cu combustibil
nu determina clasa din care face parte aceasta. O alta clasificare poate fi facuta
n functie de temperatura de functionare. Exista astfel pile cu combustibil de
joasa temperatura si de inalta temperatura. Pilele cu combustibil de joasa
6
temperatura sunt AFC (Alkaline Fuel Cell), PEMFC (Polymer Electrolyte Fuel
Cell), DMFC (Direct Methanol Fuel Cell) si PAFC (Phosphoric Acid Fuel Cell).
Pilele cu combustibil de inalta temperatura functioneaza la 600-1000C. Aceste
sunt de doua tipuri: MCFC (Molten Carbnate Fuel Cell) si SOFC (Solid Oxide
Fuel Cell). O scurta descriere a tuturor tipurilor de pile de combustie este data n
tabelul 1.
Tabelul 1 - Diferite tipuri de pile cu combustibil
AFC PEMFC DMFC PAFC MCFC SOFC
Temperatur
a de
functionare
(C)
<100 60-120 60-120 160-220 600-800
800-
1000
Reactii la
anod


Reactii la
catod


Aplicatii
Transport
Programul spatial
Domeniul militar
Sisteme de stocare a energiei
Producerea
de energie
electrica si
caldura n
sisteme
energetice
stationare
decentralizat
e
Producerea de
energie electrica si
caldura n sisteme
energetice
stationare
decentralizate si
transport (trenuri,
nave,...)
Putere
realizata
Instalatii
mici 5-
150kW
Constructie
Instalatii
mici 5-
250kW
Constructi
Instalatii
mici 5kW
Instalatii
mici-mijlocii
50kW-11MW
Instalatii
mici
100kW-
2MW
Instalatii
mici
100-
250kW
7
modulara e
modulara
Purtatorul
de sarcina
n electrolit




Pila cu combustibil cu membrana cu schimb de protoni
Cu aproximativ 30 de ani n urma, Dupont a realizat un copolimer de acid
perfluorosulfonic si PTFE n forma acida, cunoscut sub numele de Nafion.
Membranele Nafion ale firmei DuPont sunt filme bazate pe polimerul Nafion
PFSA. Membranele Nafion PFSA au o utilizare larga n pilele de combustie cu
membrana cu schimb de protoni (PEM). Membrana functioneaza ca un separator
si un electrolit solid intr-o varietate de celule electrochimice care necesita
transportul selectiv de cationi prin jonctiunea celulei. Polimerul este rezistent din
punct de vedere chimic si durabil.
Folosirea unui polimer solid elimina necesitatea unui compartiment etans pentru
electrolitul lichid precum si coroziunea si problemele de siguranta legate de
acesta (Fig.3).
8

Figura 3 - O varianta avansata a unui ansamblu de celula PEM cu catalizator
depus
Catalizatorul, de obicei platina, este depus sub forma de nano clusteri (3 - 5nm)
pe un suport de grafit - particule de grafit de 0,7 - 1 m si incastrate cu o parte
intr-o folie de hartie grafitata. Doua folii sunt aplicate pe ambele parti ale
membranei formand straturile de catalizator pentru anod si catod. Acest
ansamblu PEM este cunoscut sub numele de membrana cu catalizator depus
(CCM).
Hartia grafitata poate fi eliminata complet daca se depune un strat mai gros de
catalizator (5m) care sa formeze un strat conducator electric pe membrana, cu
o scadere a performantei catalizatorului de platina.
in figura 4 este prezentat un model de Ansamblu Membrana - Electrod (MEA),
folosind CCM. Alimentarea cu gaz si colectarea electronilor se face printr-o placa
profilata conductoare de gaz care formeaza limita exterioara a unei celule.
9

Figura 4 - Modelul stratului electrocatalitic al CCM
Gazul este introdus lateral prin marginile electrodului spre interiorul acestuia, n
timp ce electronii sunt transportati de placa electroconductoare spre celula
urmatoare. La densitati mai mari de putere este introdusa intre fiecare doua
celule adiacente o placa electroconductoare suplimentara cu un sistem de
canale pentru apa de racire.
Membrana cu schimb de protoni pe baza de Nafion functioneaza de obicei sub
70-85C. Temperatura scazuta de functionare asigura o pornire rapida si nu
necesita o izolatie termica pentru protectia personalului. Aproximativ 50% din
puterea maxima este disponibila imediat la temperatura camerei. Puterea totala
este atinsa n aproximativ 3 minute n conditii normale. Recentele descoperiri n
domeniul designului si performantei ofera posibilitatea scaderii costului pilelor
PEM sub costul oricarei alte pile de combustie.