Sunteți pe pagina 1din 9

Determinarea duritatii apei

Prezentare generala
In actiunea sa de disociere si de dizolvare a sarurilor prezente in sol, apa retine sarurile compusilor de
calciu si magneziu, care reprezinta intre 70-90% din intreaga cantitate de saruri dizolvate in apa.
DEFINITIE
Duritatea reprezinta cantitatea totala de saruri de calciu si magneziu cuprinse intr-un anumit
volum de apa.
TIPURI
-Duritatea totala este suma tuturor sarurilor de calciu si magneziu
-Duritatea temporara este duritatea carbonatica si reprezinta cantitatea de carbonati si
bicarbonati de calciu si magneziu dintr-un anumit volum de apa
-Duritatea permanenta este cantitatea de cloruri, sulfati, nitrati de calciu si magneziu dintr-un
anumit volum de apa

DURITATEA TOTALA = DURIT.TEMPORARA + DURIT.PERMANENTA
Duritatea temporara se refera la sarurile care, in combinatie cu CO
2
, precipita chiar si la
temperaturi scazute, dand nastere crustelor calcaroase.
Duritatea temporara reprezinta aproape in totalitate duritatea apei. Ea este componenta
principala.
Duritatea permanenta se refera la saruri mai stabile, care precipita la temperaturi
mai mari. Este o componenta secundara.
In continuare este prezentat ciclul unei sari din apa, ce prezinta duritate temporara. Aceasta sare
este bicarbonatul de calciu:
- H
2
O + CO
2
= H
2
CO
3

Apa Bioxid de Acid
Carbon carbonic

-
CaCO
3
+ H
2
CO
3
= Ca(HCO
3
)
2

Carbonat Acid Bicarbonat
de calciu carbonic de calciu
- Ca(HCO
3
)
2
la temperatura = CaCO
3
+ CO
2
+ H
2
O
Bicarbonat Carbonat Bioxid Apa
de calciu de calciu de carbon

UNITATI DE MASURA ALE DURITATII
Unitatea de masura cea mai comuna este GRADUL FRANCEZ ( F )
Un Grad Francez = 10 grame de saruri de Ca si Mg / metru cub apa
= 10 miligrame saruri de Ca si Mg / litru de apa
= 10 ppm (parti per million)
DECI: o apa care are duritatea de 35 grade Franceze va avea:
- 35 x 10 g/m3 = 350 g/m3 saruri(carbonat de calciu)
- 35 x 10 mg/l =350 mg/l saruri
- 35 x 10 ppm =350 ppm saruri

CONCENTRATII PENTRU APE DEDURIZATE SAU DESARATE
PENTRU CONSUM UMAN


Nr. PARAMETRUL VALOAREA INDICATII - OBSERVATII
1 Duritatea totala mg/ l Ca 60 minim Corespunde la 14,97F (~15F)
2 Alcalinitatea mg/ l HCO
3
30 minim

3 Ioni de sodium mg/ l Na 150 mamim


Duritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din apa in afara de cationii metalelor
alcaline. Deoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in apa in cantitate mult mai mare fata
de ceilalti cationi, determinarea duritatii va consta din determinarea concentratiei acestor ioni.
Apele dure sunt neplacute la gust; la fierberea apei sarurile in exces se depun pe vase, cazane,
conducte si/sau impiedica o buna fierbere a legumelor; cu sapunul dau saruri insolubile fiind
neeconomice. Apele moi sunt incriminate de producerea unor afectiuni cardio-vasculare.

Duritatea apei este de doua feluri: duritate temporara sau carbonata, data de bicarbonatii de
calciu si magneziu prezenti in apa si duritatea permanenta sau necarbonata data de celelalte
saruri de calciu si magneziu (azotati, sulfati, cloruri, fosfati etc).
Suma celor doua duritati formeaza duritatea totala . Duritatea excesiva a apei are implicatii de
ordin economic.
Conventional , duritatea se exprima in grade de duritate care pot fi grade germane (1 grad =
10 mg CaO) sau grade franceze (1 grad = 10 mg CaCO3).
Duritatea excesiva a apei are implicatii de ordin economic.
Apa dura:contine un procent ridicat de saruri de calciu si de magneziu. Apa dura nu este
buna de baut, avand un gust neplacut,nu face spuma cu sapunul si nu fierbe bine legumele.Ea
depune prin fierbere,pe peretii vaselor o crusta aderenta,care micsoreaza transmisia
caldurii,determinand astfel o crestere a consumului de com
Se stie, ca duritatea apei se datoreaza in cea mai mare parte prezentei sarurilor de Ca si de
Mg, cat si ionilor hidrogeno-carbonati neintalniti in apele moi.Daca apa este lipsita sau
carentata in saruri de Ca si Mg, mortalitatea prin bolicardiovasculare este mult mai crescuta.
S-a stabilit astfel o corelatie inversa intreduritatea apei si mortalitatea cardiovasculara: cu cat
duritatea apei potabile estemai redusa, cu atat mai puternic omul este supus pericolului
imbolnavirii. In functia inimii, Ca are un rol deosebit, scaderea concentratiei lui (CMA = 30-
100 mg /10)*, ducand la aritmii, dereglari in procesele de coagulare asangelui, agravarea
rahitismului. De asemenea, Mg are un rol important in automatismul cardiac, in
cazuriledeficitului de Mg (CMA = 10-40 mg /1) creste riscul de morbiditate a noi-nascutilor
sia crizelor hipertonice. Duritatea apei este data de suma ionilor de calciu si magneziu
prezenti in apa. Standardulmentionat anterior consta intr-o titrare cu EDTA la pH 10.00,
folosind un tampon NH4Cl/NH4OH si o determinare a punctului de echivalenta printr-o
metoda colorimetrica. Aceasta aplicatie foloseste, deasemenea, o titrare cu EDTA cu o
determinarepotentiometrica a punctului de echivalenta prin intermediul unui electrod ion-
selectivde Calciu. In locul tamponului NH4Cl/NH4OH s-a folosit un amestec de TRIS
siacetilacetona. Aceasta solutie tampon permite separarea Calciului si Magneziului atuncicand
se foloseste un electrod ion selectiv de Calciu, ca electrod de lucru.bustibil.
Duritatea total a apelor naturale
Duritatea este o proprietate a apelor naturale cauzat de prezena n ele asrurilor solubile de
calciu i magneziu. Duritatea, cauzat de prezena srurilor de calciu se numete duritate de
calciu, iar duritatea cauzat de prezena srurilor de magneziu duritate de magneziu.
Coninutul sumar al acestor ioni reprezint duritate total. Duritatea total poate fi
carbonic,condiionat de prezenahidrogenocarbonailor de calciu i magneziu i necarbonic
n cazul prezenei nap a srurilor de calciu i magneziu cu acizi tari (cel mai frecvent, cu
acidulsulfuric). Dat fiind c la fierbere hidrogenocarbonaii solubili trec n
carbonaiiinsolubili, care precipit, duritatea carbonic se numete duritate temporar
Duritatea rmas dup fierbere, se numete duritate permanent. Duritatea apelor naturale se
exprim n mg-ech/ l i variaz n limitele largi.n dependen de valoarea duritii, apele se
clasific astfel:
Tipul de apa Duritatea apelor in limitele mr-ech/l
Ape moi <4
Ape cu duritate medie 4-8
Ape dure 8-12
Ape foarte dure >12
n apele hidrogenocarbonate duritatea temporar reprezint 80% din duritatetotal. De cele
mai multe ori predomin duritatea de calciu, iar duritatea demagneziu poate atihge 60% n
apele cu mineralizare nalt.Pentru apele de suprafa se observ oscilaii sezoniere ale
duritii. Valorilemaximale se observ la sfrit de iarn i minimale n perioada revrsrii
apelor de primvar. Duritatea apelor subterane variaz puin.Duritatea apelor potabile
influeneaz i asupra sntii umane. Este constatatdependena invers dintre duritatea
apelor i patologiile sistemului cardiovascular:cu ct duritatea apei potabile este mai redus,
cu att mai puternic omul este supus pericolului mbolnvirii. Exist date ce denot fenomenul
predispunerii organismului uman la bolile de rinichi. Consumul apei cu duritatea mai nalt de
15mg-ech/l poate provoca asemenea maladii ca osteoartroza i osteoparezele. Apamoale, la
fel ca i apa dur, are o influen negativ asupra circuitului de substaneminerale n organism
i contribuie la depunerea srurilor. Apa moale cu o duritatemai mic de 1,5 mg-ech/l
contribuie la mbolnviri din cauz c aceasta dizolvuor aa metale grele cu proprieti
toxice cum sunt: cadmiul, cobaltul, cuprul,nichelul, cromul, manganul. Savanii consider c
pentru activitatea vital normal a organismului umanduritatea apelor potabile trebuie s fie
cuprins n limitele 1,5 7,0 mg-ech/l. Un calcul simplu demonstreaz c la o duritate de 1
mg-ech/l apa conine 20 mg/lcalciu i 12,16 mg/l magneziu. Apa foart e dur sau execiv de
moale este inutilizabil nu numai pentru potabilizare, dar i pentru deservire tehnic. Spinul
n apa dur nu face spum,transform splatul rufelor ntr-o procedur dificil i ndelungat,
ngreuneaz fierberea legumelor, conduce la apariia calcarului pe vase i n sistemele de
apeducte. Un strat orict de mic de calcar, depus la fierbere, conduce la pierderi mari de
cldur i la un consumul suplimentar de combustibil. Particulele mici decalcar snt nu numai
impuriti mecanice, dar devin i componeni activi ai apelor naturale. Ele deterioreaz
garniturile, contribuind la defectarea aparatelor de uzcasnic. Potrivit statisticii savanilor
americani, la o grosime de 1,5 mm de calcar conductibilitatea termic scade cu 15%, la o
grosime de 7 mm conductibilitatea scade cu 40%, iar la o grosime de 10 mm schimbul de
cldur se reduce cu 50%.
Apa moale contribuie la coroziunea apeductelor din cauza solubilitii pariale a materialelor
din care snt construite utilajele.Metodele de dedurizare a apei se bazeaz pe precipitarea
srurilor insolubile de calciu i magneziu prin metode termice i chimice i
utilizareaschimbtorilor de ioni
Mod de determinare
Duritatea total de obicei se determin prin titrare complexometric. ndependen de
indicatorul folosit poate fi determinat duritatea total cu cromogen negru drept indicator,
eriocrom negru sau succesiv duritatea de calciu (cu ajutorul murexidului) i de magneziu (cu
eriocrom negru T), sau diferena lor.Pentru determinarea duritii totale proba de ap se
titreaz cu soluie decomplexon III n mediul bazic n prezena de negru de eriocrom T drept
indicator.Complexonul III este sarea disodic a acidului etile-diamino-tetraacetic (EDTA). n
timpul determinrilor se menine pH=10 cu ajutorul soluiei tampon.
Modul de lucru
-un balon conic;


eriocrom T);

la rou la albastru. Titrarea se efectuieaz ncet, mai alesla etapa final.
Calcule
Duritatea total (Htot) n mg-ech/l se poate calcula folosind relaia:
Htot=(N*n*1000)/V,
Unde N este normalitatea soluiei de complexon III;
n este volumul soluiei de compexon III (ml);
V este volumul probei de analizat (ml).
n concluzie se noteaz duritatea determinat i se apreciaz calitatea probei deap dup acest
indice.
Solutii constructive
Saruri polifosfat,campuri magnetice si cu schimb de ioni sunt principalele metode folosite
pentru reducerea daunelor provocate de duritatea apei
Duritatea temporara e data de bicarbonatul de Ca si Mg care pot fi eliminati prin fierberea
apei,producand o pierdere de CO2,si da loc formarii de carbonati foarte putin solubili care
precipita. Duritatea permanenta : nu se elimina prin fierbere si e data de alte saruri de calciu si
magneziu(solfati si cloruri) care raman dizolvate in solutie.
In diferite regiuni ale Italiei apa prezinta valori ale duritati diferite: foarte dure(chiar peste
40F)sunt sursele de apa din Italia Centrala,Calabria si Sicilia in timp ce de duritate
medie(circa 20F) se pot considera sursele de apa din friuli si Liguria. In general,totusi,sursele
de apa prezente pe teritoriul Italian pot fi considerate mai degraba dure,pentru acest motiv se
utilizeaza frecvent aparatura si tratamente preventive pentru prevenirea depunerilor
Cind apa este supusa unui tratament de dedurizare sau desalinizare trebuie lasata o duritate
reziduala minima de 60mg/l Ca, care corespunde unei valori de 15F.Aceasta este conditia
minima ca duritate pentru apa potabila. Pentru a obtine valoarea de 15F, dupa un tratament
de dedurizare, este necesar sa se efectueze o miscelare (amestecare) prin intermediul unui by-
pass, intre apa dedurizata si apa dura (netratata)
1.Adaos de apa de ploaie
2. Adaos de apa distilata
3. Fierberea apei urmata de decantarea ei
Limite
Condiiile de calitate a apei potabile, n Romnia, sunt reglementate prin STAS 1342 - 91 Ap
potabil.
Indicatori
Valori
Valori
admise
Metoda de analiz
admise excepional
Aluminiu (mg/l) 0,05 0,2 STAS 6326 - 90
Amoniac (mg/l) 0 0,5 SR ISO 5664:2001
Azotii (mg/l) 0 0,3 STAS 3048/2 - 90
Calciu (mg/l) 100 180 STAS 3662 - 62
Clor rezidual (mg/l)
La consumator
- clor rezidual liber
- clor rezidual total
La intrarea n reea
- clor rezidual liber
- clor rezidual total


0,10 ... 0,25
0,10 ... 0,28

0,50
0,55


-
-

-
-
SR EN ISO 7393 -
1:2002
SR EN ISO 7393 -
2:2002
SR EN ISO 7393 -
3:2002
Cloruri (mg/l) 250 400 STAS 3049 - 88
Compui fenolici distilabili (mg/l) 0,001 0,002 STAS 10266 - 87
Cupru (mg/l) 0,05 0,1 STAS 3224 - 69
Detergeni sintetici, anionici (mg/l) 0,2 0,5 STAS 7576 - 66
Duritate total (grade germane) 20 30 STAS 3026 - 76
Fier (mg/l) 0,1 0,3 SR ISO 6332:1996
Fosfai (mg/l) 0,1 0,5 STAS 3265 - 86
Magneziu (mg/l) 50 80 STAS 6674 - 77
Mangan (mg/l) 0,05 0,3
SR 8662-1:1997
SR 8662-2:1997
SR ISO 6333:1996
Oxigen dizolvat (mg/l) 6 6 STAS 6536 - 87
Rezidul fix (mg/l)
min.
max.

100
800

30
1200
STAS 3638 - 76
Substane organice oxidabile (mg/l)
Prin metoda cu permanganat de
potasiu:
- CCO Mn (O
2
)
- permanganat de potasiu
Prin metoda cu dicromat
de potasiu CCO Cr (O
2
)


2,5
10

3


3,0
12

5
STAS 3002 - 85
Sulfai (mg/l) 200 400 STAS 3069 - 87
Sulfuri i hidrogen sulfurat (mg/l) 0 0,1
SR 7510
SR ISO 10530:1997
Zinc (mg/l) 5 7 STAS 6327 - 81

Indicatori bacteriologici
Felul apei potabile
Numrul
total
de bacterii
care
se dezvolt la
37 C/cm
3

(UFC/cm
3
)
Numrul
probabil
de bacterii
celiforme
(coliformi
totali)
/100 cm
3

Numrul
probabil
de bacterii
coliforme
termotolerante
(coliformi
fecali)
/100 cm
3

Numrul
probabil
de
streptococi
fecali
/100 cm
3

Ap furnizat de instalaii
centrale
urbane i rurale cu ap
dezinfectat
- punct de intrare n reea
- punct din reeaua de
distribuie


sub 20
sub 20


0
0


0
0


0
0
Ap furnizat de instalaii
centrale
urbane i rurale cu ap
nedezinfectat
- punct de intrare n reea
- punct din reeaua de
distribuie


sub 100
sub 100


sub 3
sub 3


0
0


0
0
Ap furnizat din surse
locale
(fntni, izvoare, etc.)

sub 300

sub 10

sub 2

sub 2

Indicatori biologici
Indicatori Concentraii admise
Volumul sestonului obinut prin filtrarea prin
fileu planctonic (cm
3
/m
3
)
- n instalaii centrale
- n instalaii centrale


1
10
Organisme animale, vegetale i particule vizibile
cu ochiul liber

lips
Organisme animale microscopice (numr/l) 20
Organisme care prin nmulirea n mas modific
proprietile organoleptice sau fizice ale apei n 100 l

lips
Organisme indicatoare de poluare lips
Organisme duntoare sntii: ou de geohelmini,
chisturi de giardia, protozoare intestinale patogene

lips

Concluzi
- Este important de retinut ca duritatea nu influenteaza gradul de potabilitate al apei
- Apa de ploaie este foarte dulce si are o duritate nu mult peste 1F,in timp ce anumite
ape naturale pot ajunge la peste 50F.
- Metodele de analiz se fac n conformitate cu STAS 3001 91
- Duritatea este o proprietate care influeneaz o serie de alte proprieti fizico-chimice
ale apei i soluiilor sale, cum ar fluiditatea, vscozitatea dinamic, tensiunea
superficial,temperatura de solidificare i de fierbere. Valoarea acestor mrimi
contribuie la producerea unor efecte fizice i chimice care determin evoluia unor
procese naturale, biologice i tehnologice. O valoare neadecvat a duritii apei poate
duce la evoluii nefavorabile ale unor procese sau la producerea unor deteriorri ale
mediului natural, ambiental sau chiar a unor agregate, maini i utilaje. Din acest
motiv controlul duritii apei prin metodele de dedurizare sau de durizare are o mare
nsemntate practic.

Bibliografie: http://www.scritube.com( Manualul practit de tratare a apei)
http://ro.scribd.com( Duritatea apei)
http://www.wts-online.ro
http://ro.wikipedia.org