Sunteți pe pagina 1din 3

LUCRAREA 2

DETERMINAREA CLORULUI ACTIV DIN SUBSTANŢA CLORIGENĂ

Generalităţi: pentru dezinfecţia instalaţiilor locale de aprovizionare cu apă


(fântâni) se utilizează substanţele clongene. Prin substanţă clorigenă se înţelege
substanţa care conţine clor molecular şi pe care ii pune in libertate în contact cu
apa. Acest clor se numeşte clor activ. Astfel de substanţe sunt: clorură de var
(oxiclorură de calciu), cloraminele, hipocloriţii de sodiu, de calciu sau potasiu
etc. Deoarece substanţele clorigene în contact cu lumina şi vaporii de apă pierd
clorul activ, în timp, este necesar ca înainte de a fi folosite pentru dezinfecţie să se
determine concentraţia în clor activ a substanţei respective. Sub 20% clor
activ substanţa clorigenă nu mai are o bună eficienţă în dezinfecţie.

Principiul metodei: clorul scoate iodul din iodura de potasiu proporţional cu concentraţia
sa, iar iodul eliberat se titrează cu tiosulfat în prezenţa amidonului ca indicator.

Ca(OCl)2 + H2O → 2HOC1 + CaO


2HOC1 → Cl2 + l/2O2 + H2O
C1 2 +IK→ I 2 +2KC1
2S2O4Na2 +I2 → S4O6Na2 + 2NaI

Reactivi: - tiosulfat de sodiu soluţie 0,02 N se prepară din soluţia de


tiosulfat de sodiu
0,1 N diluată de 5 ori cu apă bidistilată fiartă şi răcită;
-indicator amidon soluţie 0,5% se cântăresc 0,5 g amidon
solubil şi se
amestecă cu puţină apă rece apoi pasta formată se
introduce în 100 ml apă
bidistilată fiartă. Se agită şi se lasă să se depună peste
noapte. Se foloseşte
supernatantul clar care se poate conserva adăugându-se 0,1
g acid salicilic
peste 100 ml soluţie;
-acid acetic glacial 12% sau acid sulfuric 1: 3 (nu se foloseşte acid
clorhidric);
iodură de potasiu soluţie 10%;
substanţă clorigenă 1%.

Modul de lucru: într-un flacon Erlenmayer se introduc 5 ml din supernatantul


soluţiei clorigene, 1 ml acid acetic sau acid sulfuric (pH între 3-4), 1 ml iodură de
potasiu şi se diluează cu apă bidistilată până la 50 ml. Se titrează cu tiosulfat
până se obţine culoarea galben pai, se adaugă 0,5 ml amidon şi se continuă
titrarea până la decolorare completă

N ⋅ f ⋅ 0.7 1⋅ 1 0 0
=
Calcul: mg Cl% 5⋅1 0

1
N - ml soluţie de tiosulfat de sodiu 0,02 N folosiţi la titrare; f - factorul soluţiei de
tiosulfat de sodiu 0,02 N.

DETERMINAREA CLORULUI REZIDUAL

Generalităţi: după contactul de 30 minute dintre clor şi apă, rămâne în apă un


exces de clor care se numeşte clor rezidual. Clorul rezidual se poate prezenta
sub 2 forme şi anume: acid hipocloros sau hipoclont care poartă denumirea de
clor liber şi cloramină (mono- şi dicloramină) care se numeşte clor legat. Aceste
2 forme ale clorului rezidual sunt importante deoarece acţiunea şi stabilitatea
lor în apă este diferită. Prezenţa clorului rezidual în apa supusă dezinfecţiei are
o importanţă sanitară deosebită, indicând pe de o parte că s-a introdus
cantitate suficientă de clor care să asigure dezinfecţia, iar pe de altă parte
integritatea reţelei de distribuţie a apei.
Clorul rezidual liber este un indicator mai valoros decât cel legat deoarece este mult mai
sensibil.

Metoda iodometrică
Principiul metodei: clorul molecular eliberează iodul din iodura de potasiu
proporţional cu concentraţia lui. Iodul eliberat este titrat cu o soluţie de tiosulfat
de sodiu în prezenţa amidonului ca indicator.

C1 2 +2IK→ I 2 +2 ClK
2S2O3Na2 + I2 → S4O6Na2 + 2Ina

Reactivi: - iodura de potasiu, soluţie 10% proaspăt preparată;


-acid acetic soluţie 12%;
-amidon soluţie 0,5%;
-tiosulfat de sodiu 0,01 N, care se prepară din soluţie de tiosulfat de
sodiu 0,1 N prin
diluare de 10 ori cu apă bidistilată fiartă şi răcită (factorul soluţiei
de tiosulfat de
sodiu se face faţă de o soluţie de bicromat de potasiu de aceeaşi
normalitate);
-soluţie tampon de acetat: 102 ml soluţie normală de acid acetic şi
48 ml soluţie
normală de azotat de sodiu se introduc într-un balon cotat de 1000
ml, se completează
la semn cu apă bidistilată;
-acid acetic soluţie normală se prepară din 57 ml acid acetic glacial şi
se diluează până
la 1000 ml cu apă bidistilată;
-acetat de sodiu soluţie normală se prepară din 136 g acetat de sodiu,
se introduc într-
un balon cotat de 1000 ml cu câţiva ml de apă bidistilată, apoi se
completează la
2
semn cu apă bidistilată.

Mod de lucru:

Intr+un flacon Erlenmey se introduc 50 ml apă de analizat peste care se adaugă


5 ml IK, 12,5 ml acid acetic şi 5 ml soluţie de amidon. Se amestecă şi se
titrează cu tiosulfat de sodiu dintr-o biuretă până la dispariţia completă a culorii
albastre.

N ⋅ f ⋅ 0.355 ⋅ 100
=
Calcul: mg Cl rezidual/dm V

N - ml soluţie de tiosulfat de sodiu 0,01 N folosiţi la titrare;


f - factorul soluţiei de tiosulfat de sodiu 0,01 N;
0,355 - echivalentul în mg clor a unui ml soluţie de tiosulfat de sodiu 0,01 N;
V - cantitatea de apă de analizat luată în lucru, în ml.

Observaţii:
-metodă se foloseşte pentru determinarea clorului rezidual total (clor liber + clor
legat);
-metoda poate fi interferată de alte substanţe oxidante care eliberează iodul din
iodura de potasiu;
-dacă apele de analizat conţin nitriţi în cantităţi mari sau fier ţrivalent, în locul
acidului acetic se va
folosi soluţia tampon de acetat (6 ml tampon acetat pentru 100 ml apă de
probă);
-metoda este folosită pentru concentraţii mari de clor rezidual (peste 1 mg/dm3).