DETERMINAREA CONTAMINARII MICROBIENE A APEI

Prin ap potabil se nelege apa destinat consumului uman, dup cum urmeaz:
a) orice tip de ap n stare natural sau dup tratare, folosit pentru but, la
prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei i
indiferent dac este furnizat prin reea de distribuie, din rezervor sau este
distribuit n sticle ori n alte recipiente;
b) toate tipurile de ap folosit ca surs n industria alimentar.
c) apa provenind din surse locale, precum fntni, izvoare etc., folosit pentru but,
gtit sau n alte scopuri fara a pune in pericol sanatatea consumatorilor.
Pentru stabilirea calitatii de apa potabila cea mai importanta conditie din punct
de vedere bacteriologic este absenta totala a germenilor patogeni. In acest
scop,in laboratoare se determina flora bacteriana de insotire cu valoare
indicatoare.
Germeni indicatori determinati in stabilirea diagnosticului bacteriologic de
potabilitate a apei, sunt:
1. Germenii mezofili:
-se dezvolta la o temperatura de 37C.
-in marea majoritate sunt saprofiti proprii omului si animalelor.
-indicator global al contaminarii apei (cu cat numarul lor este mai mare cu
atat exista posibilitatea existentei unor germeni patogeni)
2. Germenii coliformi:
-predominant saprofiti, prezenti in apa prin contaminarea acesteia cu dejecte
umane sau animale.
-prezenta lor in apa indica posibilitatea existentei unor germeni patogeni de
origine intestinala.
3. Enterococii:
-au specificitate de specie.
-au origine intestinala si permit diferentierea sursei de contaminare ( umana
sau animal).
-au viabilitate redusa, prezenta lor indicand o contaminare recenta si intensa.
4. Germenii sulfito-reducatori:

-enterobacterii a caror prezenta in apa indica o contaminare veche explicata

prin rezistenta lor crescuta la conditiile mediului acvatic. Absenta lor indica
faptul ca apa nu a fost contaminata pe o perioada lunga de timp.
5. Bacteriofagii:
-se dermina prin analize speciale, acestia fiind indicatori complementari ai
contaminarii fecale a apei.
Recoltarea probelor de ap
Recoltarea probelor de apa se face fie la cerere, fie pentru monitorizarea (de
control sau de audit) unei surse de apa potabila.
Numarul de probe, frecventa minima de prelevare si analiza apei potabile se
stabilesc in functie de volumul de apa distribuit sau de numarul de locuitori ce
beneficaza de sursa de apa monitorizata.
Sursele ce asigur apa potabil n mediul rural, respectiv fntni, puuri de mic
adncime i captri de ap, exploatate n sistem local, vor fi controlate, la un
interval de 1-3 luni, prin prelevare de probe de ap i analize de laborator.
Cantitate recoltat: minim 500 ml ap.
Proba de recolteaza intr-un flacon de sticla, cu dop rodat, sterilizat la
180C(caldura uscata), timp de 60 minute.
-in cazul recoltarii direct de la robinet, acesta va fi sterilizat in prealabil prin
metoda flambrii, dupa care apa va fi lasata sa curga minim 5 minute .
-in cazul recoltarii unei probe de apa ce a suferit dj un proces de dezinfectie prin
clorinare, in flacon se va adauga inainte de sterilizare 1 cm solutie 0,5 % tiosulfat
de sodiu, pentru fiecare 100 cm de apa recoltata. (pentru neutralizarea clorului)
-dispozitivele speciale folosite pentru recoltarea apei din fantani, rezervoare sau
lacuri, vor fi sterilizate odata cu flaconul de sticla.
Etichetarea. Fisa cuprinde urmatoarele date: data/locul/ora recoltarii; felul
instalatiei; folosinta apei; scopul analizelor. In cazul recoltarii apei din fantani, fisa
mai cuprinde: caracteristici constructive sau functionale; prezenta si distanta la
care se afla eventualele surse de contaminare(fosa, grajd, groapa de gunoi);
conditiile meteorologice din momentul recoltarii.
Transportul probelor: in ladite izoterme, la 4C, cu prelucrarea in laborator in
maxim 6 ore.
Starea de ap potabil sau ap nepotabil, constatat n baza analizelor efectuate de
un laborator abilitat, va fi consemnat pe o plcu aplicat la vedere, pe sau n
vecintatea sursei de ap.
n cazul n care analizele de laborator vor indica o ap care nu ndeplinete
condiiile de potabilitate, se va interzice utilizarea acesteia pentru consumul uman,
al animalelor i pentru irigaii.
2

Examenele bacteriologice
Apa potabil trebuie s fie sanogen i curat, ndeplinind urmtoarea condiie de
baza:
-s fie lipsit de microorganisme, parazii sau substane care, prin numr sau
concentraie, pot constitui un pericol potenial pentru sntatea uman;
Calitatea apei potabile este corespunztoare cnd valorile stabilite pentru
parametrii de calitate sunt n conformitate cu normele sanitare n urmtoarele
puncte de prelevare a probelor:
a) la robinetul consumatorului i la punctul de intrare n cldire, n cazul apei
potabile furnizate prin reeaua de distribuie;
b) la punctul de curgere a apei din cistern, n cazul apei potabile furnizate n acest
mod;
c) n punctul n care apa se pune n sticle sau n alte recipiente, n cazul apei
potabile mbuteliate;
d) n punctul din care apa este preluat n procesul de producie, n cazul apei
utilizate n industria alimentar.
Monitorizarea de control
Scopul acestei monitorizri este de a produce periodic informaii despre :
calitatea organoleptic i microbiologic a apei potabile, produs i
distribuit.
eficiena tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecie, n
scopul determinrii dac apa potabil este corespunztoare sau nu din punct
de vedere al valorilor parametrilor relevani .
Parametrii obligatorii pentru monitorizarea de control a unei surse de apa in
vederea stabilirii calitatii microbiologice a apei potabile sunt :
-germenii coliformi
-enterococii
-germenii sulfito-reducatori(Clostridium perfringens)-cand sursa de apa este de
suprafata sau mixta.
-Pseudomonas aeruginosa : pentru apa imbuteliata

Parametrii de calitate ai apei potabile

Parametrii de calitate sunt microbiologici, chimici i indicatori.
Parametrii microbiologici

Parametru
Valoare admis
(numr/100ml)

Escherichia coli (E. coli)

0

Enterococi
0

Clostridium perfringens
0

Parametrii microbiologici pentru apa comercializat n sticle sau alte recipiente.

Parametru
Valoare admis

Escherichia coli (E. coli)

0/250 ml

Enterococi
0/250 ml

Pseudomonas aeruginosa
0/250 ml

Numr de colonii la 220C

100/ml

Numr de colonii la 370C

20/ml

Metoda de analiza:
Filtrarea se face prin membran, urmat de incubarea anaerob a membranei pe
agar la 440C pentru 24 ore. Se numr coloniile de culoare galben care vireaz n
4

roz sau rou dup expunerea la vaporii de hidroxid de amoniu timp de 20-30 de
secunde.

Determinarea clorului rezidual

Generaliti:
dup contactul de 30 minute dintre clor i ap, rmne n ap un exces de clor care
se numete clor rezidual. Clorul rezidual se poate prezenta sub 2 forme i anume:
acid hipocloros sau hipoclorit care poart denumirea de clor liber i cloramin
(mono- i dicloramin) care se numete clor legat. Aceste 2 forme ale clorului
rezidual sunt importante deoarece aciunea i stabilitatea lor n ap este diferit.
Prezena clorului rezidual n apa supus dezinfeciei are o importan sanitar
deosebit, indicnd pe de o parte c s-a introdus cantitate suficient de clor care
s asigure dezinfecia, iar pe de alt parte integritatea reelei de distribuie a apei.
Clorul rezidual liber este un indicator mai valoros dect cel legat deoarece este
mult mai sensibil.
Formele de clor utilizate sunt: clor gazos(Cl 2), dioxid de clor(ClO2), substante
clorigene (cloramine, clorura de var, hipocloriti de Na, Ca, K, var cloros).
Metode de derminare a clorului rezidual liber.
I.
Metoda ce ortotoluidina-arsenit.
Principiu: clorul molecular reactioneaza cu ortotoluidina la un pH=1,3,
dnd o coloraie galbena a carei intensitate este proportionala cu
concentratia
clorului.
Intensitatea
coloratiei
se
apreciaza
spectrofotometric sau prin comparare cu o scara etalon.
II.
Metoda cu metiloranj.
Principiu: clorul molecular decoloreaza in mediu acid o solutie de
metiloranj.
100 ml apa de analizat+0,5 ml H2SO4---se titreaza cu metiloranj pana la
obtinerea unei coloratii roz persistente minim 2 minute.
Apa potabil dezinfectat cu clor sau substante clorigene trebuie s conin
0,1-0,5 mg clor rezidual liber/dm.

Asanarea i dezinfecia fntnilor

Etape
1. Depistarea sursei de contaminare a unei fntni (pu forat) se face prin
introducerea unei substante indicatoare de tip eosina, fluoresceina,
albastru de metil, in prezumtivele surse, ce vor modifica prin
continuitate i culoarea apei din fantan.
2. Neutralizarea sursei de contaminare.
3. Reconditionarea defectelor constructive si funcionale ale fantanii.
4. Dezinfectia apei cu substante clorigene, al cror procent de clor activ
nu trebuie s fie mai mic de 20%.
Grame substan clorigen = (D x V : p) x 100
D(g/m)-doza de clor activ necesara(5-10 g clor activ /map)
V(m)-volumul apei din fantana( rxh)
p-procentul de clor activ al substantei clorigene.
Supernatantul solutiei de substanta clorigen se lasa in contact cu apa din fantana
12-24 ore, apoi se scoate apa pana cand dispar mirosul sau gustul de clor.
Exemplificare.
Calculai cte grame de substan clorigen trebuie s folosii n asanarea unei
fntni cu diametrul de 1m i nlimea coloanei de ap de 2m.
Se cunosc: procentul de clor activ al substanei clorigene este de 20% iar
recomandarea este de 10 g clor activ pentru fiecare metru cub de ap.
Deci, cunoatem:
D=10g clor activ/m ap
V=3,14 x 0,5 x 2 = 1,57m ap
P=20%
(10 x 1,57) : 20 x 100 = 78,5 g substan clorigen (15 tablete de Diclosol)

Dezinfectia apei in conditii de necessitate

In conditii de necesitate, (calamitati naturale, campanii militare sau agricole,
expeditii), substantele folosite pentru dezinfectia apei sunt: substante clorigene,
permanganat de potasiu (KMnO4), iod.
In aceste cazuri dezinfectia se face doar daca apa este limpede. Pentru limpezire se
pot folosi:
- substante coagulante: sulfat de aluminiu, sulfat feros, clorura feric.
- sedimentarea sau filtrarea.
Dezinfectia cu permanganat de potasiu-KMnO4
Se adauga cateva cristale de KMnO4, pana la o coloratie roz persistent care apoi
se poate decolora prin adaugarea unei cantitati foarte mici de hiposulfit de sodiu.
Dezinfectia cu apa de Javel(sol. hipoclorit de Na)-1 picatura solutie 10%, timp de
contact minim 30 minute.
Dezinfectia cu cloramina: 0,01-0,02g/l apa; timp de contact=1-2-ore .
Dezinfectia prin fierbere-minim 30 minute de la ebulitie, dar apa isi pierde
proprietatile organeleptice si nu mai satisface senzatia de satietate.