Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
alcoolice
Continutul lectiei:
a. Predare
1. Clasificarea alimentelor apartinand grupei
2. Valoare nutritiva, Indicatori si valori normale
3. Alterare si contaminare. Indicatori si valori normale
4. Rații recomandate si efecte ale consumului dezechilibrat
5. Determinari de laborator ale indicatorilor de valoarea nutritiva, alterare, contaminare
1
Apele minerale imbuteliate au termen max de valabilitate 6 luni de la imbuteliere, in conditii
de depozitare la 15 grade Celsius!
Indicatori sanitari ai apelor minerale:
1. microbiologici- sunt cei ai apei potabile (din legea apei)
2. chimici: dozarea CO2, azot, hydrogen sulfurat, sodiu, potasiu, calciu, amgneziu, fier,
sulfati, fosfati si carbonati acizi.
Metodele analitice sunt cele prezentate la lucrarile de “igiena apei potabile”
Bauturile racoritoare sunt alimente produse in industrie, prin adaugarea la apa potabila:
zaharuri 8-12% sau indulcitori sintetici, acidifianti (acid tartric, malic, citric, lactic),
concentrate de fructe sau aromatizanti si coloranti sintetici, facultativ CO2 (plate sau
carbogazoase) si vitamine C sau si B, caroteni. Aceste solutii apoase se conserva chimic, prin
adaos de conservanti permisi (exemplu benzoate) si se ambaleaza in recipient inchisi ermetic,
recomandandu-se depozitare si pastrarea la refrigerare.
In functie de natura fructelor din concentratul adaugat in compozitia unei bauturi racoritoare,
distingem:
-Bauturi fara concentrate de fructe (100% sintetice)
-Bauturi cu concentrate de mere, pere, visine, fructe tropicale, etc
-Bauturi cu concentrate de fruct de coca (al arbustilor Coca vera si Coca acuminate,
origicari din Africa, America de sud, Ceylon, Yawa), cu continut natural de metilxantine
(cafeina si teobromina)
Valoarea nutritiva a bauturilor racoritoare este evident redusa:
Hidrateaza, energizeaza (prin glucide), fiind un aliment cu index glycemic mare, slab
vitaminizant. Prin urmare, consumatorul sanatos de orice varsta nu este recomandat sa
depasesca un pahar/zi –pana la consum ocazional. Obezii, diabeticii, cardiacii trebuie sa evite
consumul acestui aliment.
Dezavantaje nutritionale apar in consumul de cantitati mari si in mod frecvent: aport crescut
de zaharuri, cu risc de surplus ponderal nesanatos, aport posibil crescut de aditivi (coloranti,
aromatizanti, indulcitori, conservanti), acidifiante (mai ales cele carbogazoase).
Sucurile si nectarul din fructe sau/si legume:
Spre deosebire de bauturile racoritoare, acestea sunt alimente cu continut natural, obtinute
industrial, sucurile continand exclusiv componentele hidrosolubile ale materiei prime (apa 80-
90%, glucoza, fructoza, zaharoza- 10-15%, vitamina C,P (bioflavonoizi),carotene, B1, B6,
minerale (potasiu, magneziu, calciu, fier, fosfor) colorantii si aromele naturale. Se
pasteurizeaza (timp scurt, la 70-75 grd Celsius) sau se conserva chimic (benzoat sau SO2, sub
0.1 g%), se ambaleaza in recipient cu inchidere etansa. Cele pasteurizate se depoziteaza la
temperatura camerei, cu termen pana la 12 luni, iar dupa desfacere se pastreaza la refrigerare.
Nectarurile pastreaza sucul si pulpa presata a materiei prime, in rest au acelasi proces
tehnologic.
Valoarea lor nutritiva este superioara: hidratante, alcalinizante, bogate in potasiu, deci
diuretice, vitaminizante C si B, carotenoizi, energizante, iar nectarurile aduc in plus fibre,
pectine, dar si celuloze.Fara risc de aport excesiv de aditivi alimentary specifici.
Alimentatia sanatoasa actuala recomanda a nu se depasi 1 pahar/zi in consumul de durata, daca
nu exista contraindicatii (diabet, obezitate)
Alterarea: substratul biochimic este reprezentat de fermentarea glucidelor (acrire) de flora
saprofita exacerbate, in conditii de materii prime curatate insuficient, igiena deficitara a
producerii, depasirea regimului termic de pastrare.
2
Contaminarea:
Chimica: pesticide, micotoxine, nitrati, metale grele, aditivi specifici in cantitati peste
prevederile normelor sanitare (conservanti,indulcitori, coloranti, aromatizanti), monomeri ai
maselor plastic ale ambalajului, detergent, methanol (extras din pectine, prin activarea
pectolazelor natural din fructe, in cursul productiei. Deaceea adaosul de inhibitori ai
pectolazelor este o cerinta a procesului tehnologic, alaturi de masurarea concentratiei de
methanol in produsul finit!).
Microbiologica: patgeni umani, in cursul producerii sau servirii: shigella, salm tifo-paratifice,
vibrioni, virus hepatitis A, virus poliomielitic.,
3
a stimuleaza), influenteaza taria (intensitatea) cafelei, prin eliberarea cafeinei din complexul
format in stare naturala cu clorogenatul de potasiu, etc.
Boabele de cafea crude contin: apa 8-10%, zaharuri 50%, protein 10%, lipide 10-18%,
minerale (potasiu, urmat la distanta descrescator de magneziu, calciu sodiu si oligoelemente),
uleiuri volatile (dau gustul si mirosul), cafeina (0.6-2.4%, functie de specie), acid clorogenic
si clorogenat de potasiu, care leaga mare parte din cafeina.
Cacaoa: pulberea existent in comet se obtine din semnitele fructului arborelui de cacao, dupa
extragerea celei mai mari parti a grasimilor continute (untul de cacao, care se valorifica la
prducerea ciocolatei!), prajire si macinare.
S-ar putea aprecia ca bautura de cacao este un aliment mai nutritive decat celelalte alimente
din subgrupa, raportand la compozitia Semintelor crude : 50% grasimi (pulberea de cacao mai
raman in jur de 15%), 15 %proteine, 7% glucide, 5%fibre celulozice, 5%taninuri, 5% minerale,
1-2% teobromina si mai putina cafeina, si acid oxalic 0.5-1% (cu important efect
hipocalcemiant; de aceea consumul systematic de bautura de cacao nu este recomandat copiilor
si adolescentilor, gravidelor, femeilor la menopauza)
4
Chimica:
- metale grele: plumb, cadmiu, cupru, zinc, arsen (pot contamina material prima, prin apele de
irigare, sau pot proven de la utilaje si vesela neinoxate; pesicidele cu arsen pot contribui si ele;
- pesticidele aplicate excesiv pe culture, sau fara respectarea intervalului liber intre pesticizare
si recoltare;
- Micotoxine:, produse in faza de depozitare in ambianta prea umeda si calda, care favorizeaza
dezv mucegaiurilor, unele din ele toxigene;
-nitrati, din ingrasare excesiva a culturilor.
Indicatori ai VN si sanitari:
Microbiologici:
NTG37, coliformi, E coli si drajdii- numar limitat
Salmonella/25 grame pulbere cacao= absent
Indicatori ai ctm chimice: conc max plumb, cadmiu si arsen anorganic si conc max Ochratox
A (cafea pj si macinata, solub si insolub), conc max de hidrocarburi aromatice policiclice
(HAP) in boabele de cacacao, conc max pesticide
5
faza mai lunga de maturare a bauturii (de definitiveaza conc etanol, buchetul -gustul si miros,
culoarea).
Compozitia medie a vinurilor : 97% apa si etanol si max 3% reziduu uscat (glucide, urme de
protein si aminoacizi, derivati fenolici-antocianii ce dau culoarea rosu sau flavonele-culoarea
galben-, vitamin B1, B2, B3, B6, B12 si C, cationi (potasiu, Mg, ca din fructe, dar si Fe, Cu,
Al din procesul tehnologic), anioni (sulfat, fosfat, clorura, fluorura, iodura, broura, din fruct
sau din procesul tehnologic), taninurile natural si substante ce constituie buchetul vinului;
terpene, alcooli, aldeh, esteri.
Concentratia in etanol a vinurilor variaza 8-14%v/v, pentru calcule de valoare nutritive si
energetica a alimentatiei considerandu-se valoarea 12%, v/v.
Urmare a acestei compozitii, beneficiile vinurilor pentru consummator ar fi: hidratante,
energizante, vitaminizante, stimulante ale apetitului alimentar., la care adaugam beneficiile
resveratroluli din vinurile rosii-antiagregant plachetar, antidiabetic, creste HDL-colesterol si
antioxidant. Desigur efectele benefice trebuie considerate in conditii de consum sanatos, adica
nu mai mult de 20-25 grame alcool etilic pur pe zi.
Bauturile alcoolice distilate: alcoolul etilic pur, rachiurile si lichioruri sintetice, rachiuri
naturale
Distilatele sintetice/semisintetice sunt bauturi obtinute industrial din alcool etilic pur, apa,
zaharuri, arome, coloranti (exemple: votca, afinata, visinata, etc)
Distilatele naturale(coniacul, vinars, tuica, whiski, sake, tequila) sunt obtinute din fermentarea
alcoolica a zaharurilor din fructe sau a amidonului din cereal, cartofi, agave, orez, urmata de
separarea si concentrarea etanolului prin distilare.
Distilatele au conc in etanol cea mai mare (20-70%, v/v) si reziduul uscat cel mai mic, sub 1%.
Pentru calcule nutritionale se considera concentratia de 40%, v/v.
Sunt bauturi puternic energizante si excitante digestive.
6
Corectarea defectelor fizico chimice este foarte anevoioasa si nu intotdeauna cu success 100%,
deaceea se prefera tratarea vinurilor in timpul producerii pentru prevenirea acestor defecte,
prin: cleiere (cu gelatin, albus, gume), bentonizare ( chelarea excesului de protein sau a
oxidoreductazelor natural ale vinului cu bentonita, compus cu aluminiu, deaceea sub controlul
conc Al in vin!), chelarea Fe sau al Cu in exces cu ferocianura de potasiu (sub controlul conc
acidului cianhidric! Si al fierului 4-6 mg/l, al Cu sub 3 mg/l), umplerea perfecta a butoaielor si
tragerea vinului imediat dupa descoperirea butoiului, urmata de tratarea cu SO2, pastrarea
vinului la 12-15 g Celsius in cursul producerii etc.
Defectele microbiologice: sunt modificari organoleptice produse prin actiunea drojdiilor,
bacteriilor sau mucegaiurilor, aparute si care rezista in vinul tanar, slab alcoolizat, putin
taninos, netratat cu SO2, cu o igiena deficitara a procesarii.
Defecte prin drojdii: tulburarea si sedimentarea, refermentarea (la desch sticlei spumeaza si are
gust acru), floarea vinului
Defecte bacteriene: otetirea, manitarea, borsirea, balosirea, amararea, mirosul de urina de
soarece (formarea de acetamida!)
Defecte prin mucegaiuri: sedimentare, gust si miros de mucegai, mucegairea dopului de pluta
si /sau a butoiului de lemn.
Defectele microbiologice se previn prin tratarea vinului cu SO2 in cantitatea necesara si prin
pasteurizarea vinului (45 grade, timp de 1-2 ore sau 90-100 grade, timp de cateva secunde).
Contaminarea bauturilor alcoolice:
1. Patogenii umani nu traiesc nici in vinuri, nici in distillate!
2. Contaminarea chimica a vinurilor:
Metale grele (plumb, cadmiu, etc), micotoxine, pesticide: din material prima
Metale din procesul tehnologic: fier, cupru, aluminiu (din bentonina)
Acid cianhidric
Exces de SO2
Indicatori ai expunerii:
(1) concentratiei etanolului in aerul expirat, metoda etilotest (afisajul electronic indica atat
conc etanolului in aerul expirat, cat si estimarea alcoolemiei, prin formula AS=2AR; AR=conc
in aerul expirat, AS=conc in sange)
Valori prevazute in legislatia rutiera din Romania:
Permis: max 0.10 mg etanol/l aer expirat
0.11-0.39 reprezinta valori care se pedepsesc contraventional (suspendarea temporara a
dreptului de conducere auto si amenda);
0.4 si peste, pedeapsa penala (se impune prelevare de proba de sange venos, la sectia de politie,
pentru (2)masurarea alcoolemiei , daca se confirma pe acesta cale depasirea 0.8 g/l , se
pedepseste cu inchisoare 1-5 ani).
Estimarea alcoolemiei, in functie de cantitate de etanol pur ingerata:
Alcoolemia=0.8 * grame alcool pur ingerate/greutatea corporala (kg)
Estimarea duratei de metabolizare a unei cantitati de etanol pur ingerate se face cu ajutorul
urmatoarelor informatii:
-ritmul de scadere al alcoolemiei este de 0.15g/l per ora
- incepand imediat dupa consumul de bauturi alcoolice pe nemancate sau la 2 ore dupa
consumul cu alimente (vezi aplicatiile).
5. Metode analitice:
1. metode comunitare de referință pentru analiza concentratiei de etanol in băuturile
alcoolice:
1.1.masurarea tariei distilatului cu picnometrul, urmata de calcularea tariei bauturii;
1.2.masurarea tariei direct a bauturii, prin densitometrie electronica.
2. metode comunitare de referință se folosesc pentru măsurarea compușilor volatile in
băuturile alcoolice:
— acizii volatili prin aciditate volatilă;
— aldehidele (etanal și acetal), acetatul de etil și alcoolurile prin cromatografie cu gaz
(GPC).
8
3. metoda comunitara de referință pentru analiza concentratiei de metanol in băuturile
alcoolice:
cromatografie cu gaz (GPC).
4. Metode oficiale de masurare a alcoolemiei (Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.
376/2006):
- Chimie enzimatica
- Gaz cromatografie
Metoda enzimatica:
Din proba de sange venos, recoltat pe nemancate, in recipient fara anticoagulant, din care se
pastreaza serul (minim 2 ml necesar), prin centrifugarea probei
Stabilitate probă – serul separat este stabil 4 ore la temperatura camerei; 1 saptamana la 2-
4ºC în tuburi închise ermetic; 6 luni la -20 ºC3.
Metodă – enzimatică (cu alcool dehidrogenază).3
Implicaţii clinice:
- nivelurile de 50-100 mg/dL (10.8 – 21.7 mmol/L) pot determina: flushing,
încetinirea reflexelor, tulburări ale acuităţii vizuale;
- nivelurile > 100 mg/dL (> 21.7 mol/L) pot induce depresia SNC
- nivelurile >300 mg/dL (>64.8 mmol/L) sunt asociate cu instalarea comei;
- nivelurile > 400 mg/dL (>86.4 mmol/L) pot cauza decesul1.
Factor de conversie: mmol/L x 4.61 = mg/dL.3
5. Estimarea alcoolemiei, in urma masurarii concentratiei etanolului pur in aerul expirat ;
Potrivit art. 88, alin 4, din Codul Rutier, 2020, stabilirea prezenței alcoolului în aerul expirat
sau testarea preliminară a prezenței în organism a unor substanțe psihoactive se face de către
poliția rutieră, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate.
În contextul în care autoritățile opresc un conducător auto și depsitează o alcoolemie de 0,40
g/l alcool pur în aerul expirat, sancțiunea s-ar putea ridica chiar și la închisoare între 1 și 5 ani,
sau, amendă penală.
„Persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede
obligativitatea deținerii permisului de conducere, testată de polițistul rutier cu un mijloc tehnic
omologat și verificat metrologic și depistată ca având o concentrație de până la 0,40 mg/l
alcool pur în aerul expirat, îi poate solicita acestuia să i se recolteze mostre biologice în cadrul
unităților sau instituțiilor medicale prevăzute la alin. (1), în vederea stabilirii îmbibației de
alcool în sânge”, se mai arată în Codul Rutier 2020.