CAPITOLUL 3

NOȚIUNI DE CHIMIA APEI

APA ȘI PROPRIETĂȚILE APEI

Apa alături de materia primă și energie constituie un element esențial pentru amplasarea
industriei. O parte din apă se pierde prin evaporări, prin înglobarea în produs iar cantități
importante de apă nu mai revin în circuit din cauza impurificării.
Cantitatea totală de apă pe pământ se apreciază a fi de 1640 x10kmc, 98% din apă este
lichidă. În natură există un circuit al apei provocat de evaporare din cauza radiațiilor solare.
Se poate stabili un bilanț al apei astfel:
P=E +S+(R-C)
Unde:
P=Precipitatii
E=Evaporare
S=Scurgeri
R=Rezerva
C=Consum
Datorită contactului cu gazele, lichidele și solidele, în natură nu există apă pură.
Vaporii condensează și în căderea lor dizolvă gazele din atmosfera (N2, O2, CO2, etc). În sol
continuă dizolvarea de substanțe și în primul rând carbonțiii de calciu și magneziu ceea ce
conferă apei duritatea totală.
De asemenea apa mai dizolvă și alte substanțe ca fierul, siliciul, manganul, substanțe în
suspensie, etc….

Proprietățile apelor naturale

-temperatura-este variabilă în funcție de tipul de apă, apele de suprafață au temperatura mai
variată și anume de la 1-20°C. Apele freatice au temperatura mai constantă și anume intre 8-
12° C.
-culoarea- în straturi subțiri este incoloră, în straturi adânci este albastră. Apa poate avea și
culori proprii, astfel:
*aparentă-din cauza substanțelor în suspensie
*proprie-datorate sursei din care provine
Culoarea se măsoară în scara platino-cobaltica, o apă incoloră având max. 15 grd.
-conductivitatea-indică gradul de mineralizare a apei și se măsoară în microsiemens/cm
1S/cm=0, 45 mg/lNa Cl.
-turbiditate și suspensii-reprezintă gradul de opacitate al apei, proprietate conferită de
substanțele coloidale și cele în suspensie. Se măsoară în grade de turbiditate 1(°T).
1°T = 1 ppm Si O2
-ph-ul apei indică concentrația ionilor de hidrogen care este în funcție de gradul de disociere
al apei și de existența electroliților dizolvați în ea. La determinarea ph-ului apelor naturale un
rol important îl are conținutul de bicarbonat de calciu și magneziu care compun duritatea
temporară. Este influențat și de prezența bioxidului de carbon liber. Ph-ul este o mărime
adimensională și are valori cuprinse intre 0-14 unități de ph.
Domeniul de ph:
0-2-puternic acid
2-5-mediu acid
5-7-slab acid
7-neutru
8-10-slab bazic
10-12-mediu bazic
13-14-puternic bazic
Scala de ph:

0---1---2---3---4---5---6---7---8---9---10---11---12---13---14

ph acid ph neutru ph bazic

-duritatea totală a apei-reprezintă totalitatea ionilor de calciu și magneziu și e formată din

duritate temporară și duritate permanentă. Duritatea temporară (dtp) este formată din
bicarbonați de calciu și magneziu (Ca(HCO3)2 și (Mg(HCO3)2). Duritatea permanentă (dp) este
formată din clorura de calciu CaCl2 și clorura de magneziu MgCl2, sulfatul de calciu Ca SO4 și
sulfatul de magneziu MgSO4.

Duritatea se exprima în:

-grade de duritate germane (°d)
-în mval/l,
1 mval/l =2,8 °d
1mval/l=28 mg/l CaO
1 °d=10 mg/lCaO

Cel mai utilizat grad de duritate este cel german dar mai exista și alte grade conform tabelului
anexat

Nr. crt Gradul de duritate Simbol Valoare

ppm mval/l
1 GERMAN °d 10CaO 0,357
2 ROMAN °d 10CaO 0,357
3 FRANCEZ °f 10CaCO3 0,200
4 ENGLEZ °e 14,29 CaCO3 0,285
5 AMERICAN °a 1,0 CaCO3 0,020

-oxigenul și substanțele organice

Oxigenul se află dizolvat în apele naturale la valori de 8-12 mg/l, iar substanțele organice se
găsesc sub formă de acizi humici, fenoli, detergenti, uleiuri, zaharuri, etc.
-siliciul se găsește sub formă de siliciul coloidal și siliciul ionic. Valorile maxime la care se
găsește siliciul în ape oscilează între 8-20 ppm. Se mai găsește în apă, fier, sodiu, mangan,
aluminiu, radicali sulfati, cloruri, azot, etc.

PROPRIETĂȚILE TERMICE ALE APELOR

Punctul de topire 0°C
Punctul de fierbere 100 °C. Apa este un conductor moderat al căldurii și un bun izolant termic
Produsul ionic al apei
Produsul ionic Kw al apei reprezintă produsul dintre concentrația ionilor de hidrogen și
concentrația ionilor de hidroniu.

Kw=(H+) x (-OH )=10-14

Apele naturale au ph-ul cuprins între intre 6,5-8,5.

Clasificarea impurităților conținute în apă

Impuritățile conținute în apă se clasifică în 4 mari categorii:
1. Impuritățile de natura gazoasă-
Dizolvarea gazelor în apă se bazează pe fenomenul de absorbție și este în funcție de afinitatea
gazului dizolvat față de apă, față de temperatură și de presiune. Creșterea temperaturii duce
la descreșterea solubilității gazelor iar creșterea presiunii duce la creșterea solubilității în apă.
În funcție de solubilitatea gazelor acestea se clasifică în:
- gaze ușor solubile-CO2, NH3, H2, HCl, SO2, SO3
- gaze moderat solubile-O2, N2
- gaze greu solubile-H2, CO, CH4
2. Impurități sub formă de săruri dizolvate
- sărurile durității totale
- sărurile alcalinității caustice-p
- sărurile alcalinității totale –m
p=HO-+1/2 CO3-2 +1/3PO4-3
m=HO- +1/3CO3-2+2/3PO43-+HCO3-
Dacă alcalinitatea totală m este mai mare decât duritatea totală rezultă că apa conține și
bicarbonat de sodiu.
- săruri ale acidului carbonic
În apele naturale există bioxid de carbon sub următoarele forme:
Bioxid de carbon agresiv
Bioxid de carbon liber
Bioxid de carbon legat sub formă de carbonați și bicarbonați
Bioxid de carbon în echilibru și în exces.
Formele sub care se găsește CO2 în apă sunt:

CO2

CO2 legat CO2 liber

HCO3- CO32- CO2 in exces CO2 in echilibru

Bioxidul de carbon în exces este periculos întrucât conduce la fenomene grave de coroziune.
3. Impurități organice
Impuritaățtile organice au diferite proveniente din apa reziduală, din sol și apa menajeră. Este
important de știut natura acestora pentru a preveni fenomenele de depunere și de coroziune.
Cele mai periculoase acizii humici, detergenții, zaharurile.
4. Impuritățile biologice - este bine de știut dacă în apa există impurități de natura biologică,
pentru protejarea circuitelor de răcire. Acestea se clasifică în:
- impurități sub formă de suspensii
- impurități în stare coloidală, încărcate cu sarcini electrice negative
- impurități în stare dizolvată, ionic sau coloidal
Apa se caracterizează prin alcalinitatea p și prin alcalinitatea m. Pentru apele brute
alcalinitatea m este egală cu duritatea temporară. Există ape în special de adâncime la care
alcalinitatea m este mai mare decat duritatea totală. În acest caz apa respectivă conține și
bicarbonați de sodiu fapt ce influentează tratarea apei. O situație specială o reprezintă sărurile
provenite de la acidul carbonic. În apele naturale există concomitent bioxid de carbon agresiv,
bioxid de carbon liber, bioxid de carbon legat in carbonați și bicarbonați. Cel mai periculos este
bioxidul de carbon în exces întrucât conduce la fenomene de coroziune.

Unități de măsură utilizate în tratarea apei

1 mol=1 gram mol=greutate moleculară, exprimata in grame.

1 val =1 gram-echivalent=greutate moleculară/valentă, exprimată în grame

1 microval= 1 val =1 mval 10-3=1 val 10-6

Concentrația se exprimă în:
1 val/mc=1mval/l=1 val /cm3

În cazul apei se iau:

1mc=1t;1l=1kg;1cm3=1g

1mg/l=1ppm(parti pe milion)

1g/kg=1g/l=1ppb(parti pe bilion)

Terminologia unor noțiuni frecvent utilizate în tratarea apei

APA BRUTĂ-este apa de suprafață sau de adâncime cu care este alimentată instalația de
tratare apa
APA DE ALIMENTARE este apa care intră în generator
APA DE ADAOS este apa tratată corespunzător nevoilor cazanului
APA DE GENERATOR este apa care se află în spațiul sub presiune
ABUR ENERGETIC este aburul destinat alimentării turbinei cu abur
ABUR INDUSTRIAL este aburul folosit în scopuri industriale
CONDENSAT PRIMAR condensatul de la turbina
CONDENSAT INDUSTRIAL este condensatul provenit de la schimbătoarele de căldura din
diverse procese tehnologice.
PURJA este apa evacuată din sistemul de sub presiune pentru eliminarea excesului de săruri
sau nămol.
OBSERVAȚIE – apa de alimentare poate fi formată din condensat recuperat și apa de adaos.
Qal=Qcond+Qad, unde
Qal-debitul de apa de alimentare, mc/h
Qad-debitul de apa de adoaos. mc/h
Qcond=debitul de condensat recuperat, mc/h