1.1.1.

APA IN NATUR
Apa este un constituient esenial al materiei vii, constituind
mediul în care se desf_oar toate procesele vitale.
Nevoile fiziologice ale organismului sunt de 2.5 1/24 ore. Aportul
este asigurat exogen ( apa ca atare ==1,51 _i din alimente ) _i prin ap
metabolic ( 300 -400 ml/24 ore ). Eliminarea apei se realizeaz: renal
=
insensibil _i digestiv. Exist un echilibru
1,5 1, evaporare-perspiraie
permanent între aport _i eliminare, asigurat neuroendocrin. Uneori se
pot produce dezechilibre hi drominerale:
-
- bilant hidric pozitiv (aport mai mare decât eliminare ) în stri
patologice însoite de edeme _i fiziologic în sarcin.
bilant hidric negativîn stri patologice însoite de deshidratri _i
fiziologic în efort fizic, temperaturi foarte mari.
Apa mai satisface nevoi individuale (igien personal) _i nevoi
colective ( industrie, agricultur, urbanism ).
 Surse de ap :
apa atmosferic
-
( vapori ) : se gse_te pân la 15-20 km. altitudine.
Nu se folose_te.
-
precipitaii : nu au încrctur mineral, nu se folosesc în scop potabil
decât în mod exceptional (în nordul africii, Sahara, Pen. Arabic _i
platforma Cotmeana în tara noastr ).
surse de suprafa : 97% din apa total a pmântului are salinitate
foarte mare. Din restul 3% (ap dulce ) cea mai mare parte se gse_te în
ghejari. Practic poate fi utilizat doar 0,03% din apa de suprafa. Gradul
de poluare fiind crescut, apa NU poate fi folosit ca atare.
ape subterane corespund calitativ, dar debitul lor este foarte sczut.
Stratul freatic trebuie s fie la mare adâncime. Pot avea un grad crescut de
mineralizare.
 1.1.2. CONDITIILE DE POTABILITATE
ALE APEI
Sub denumirea de ap potabilsau 'bun de but' se întelege apa
care este consumat cu pl cere _i care odat consumat nú are efecte
nocive asupra
pot împri
consumatorului. Condiiile de potabili-tate ale apei se
în mai multe grupe:
Conditi organoleptice:
gustul - este rezultatul con inutului în minerale _i gaze
dizolvate. Lipsa acestora face ca apa s aib un gust fad,neplcut i
care nu satisface nevoia de sete. Oxigenul im primá apei un gust de
prospetime, excesul de fier produce gust metalic, Ca-gust slciu, Mg-
gust a-mar unele cloruri-sârat, CO2-acri_or intep tor, H2S-respingâtor,
gretos, urina-u_or srat,fecale-dul- ceag-neplcut.
mirosul - este legat deasemenea de prezen a unor elemente
naturale sau poluante în exces: ml sau mucegai=cantitate mare de
substante organice, pe câmpul de luptä pot apare mirosuri de mu_tar,
fân cosit, flori=contaminare A.T.L.
cu
Atât gustul cât _i mirosul se exprim în grade, pentru a fi
potabil apa nu trebuie s dep-_easc 2 grade.
 CONDITOD ORGANOLEPTICE DE
POTABILITATE
GRADUL INTENSITATEA CARACTERISTICI ALE GUSTULUI I MIROSULUI
0 inodor insipid fr gust, fr miros
1 foarte slab nesesizabil de consumator
2 slab sesizabil de persoane avizatee
3 perceptibil sesizabil de orice consumator
A pronunat determin reacia consumatorului
5 puterniC face apa de neconsumat
 ONDITIU FIZICE
temperatura are o dubl valoare sanitar; apa rece sub 5 C produce o scdere
- -
a rezistenei locale a organismului fa de infecii producand amigdalite, faringite,
laringite, etc. Asupra tubului digestiv cre_te tranzitul intestinal. Apa cald peste 17
Care gust neplåcut putând provoca greaa _i chiar vom, deaceea apa potabila
trebuie s aib o temperatur cuprins între 7 C 15 C.
_i
turbiditatea - este produs de substanele insolubile din ap; pot fi minerale
-
sau organice
naturale (din sol) sau poluante (din reziduuri). Importana lor sanitara
Consta in aspectul nepl cut imprimat apei, dar în acela_i timp ele pot constitui
Suport pentru microorganisme care persist astfel mai mult timp în ap.
Turbiditatea nu trebuie s dep_easc 5 grade _i oxigenul in limita excepionala de
10 grade/dm3.
culoarea apei - este dat de substan ele dizolvate. Pot fi de provenien
natural ca unele sruri minerale sau organisme acvatice care confer apei
Oculoare galben verzuie sau brun ro catà dar pot proveni i ca urmarte a poluärii
apei, mai ales cu substan e chimice din care unele Cu potential toxic. Determinarea
culorii se face prin comparare cu o scar etalon din platino cobalt ce nu trebuie s
depa_easc 15 grade cu limita excepional de 30 gradeldm3.
- conductibilitatea electric - este rezultanta gradului de mineralizare. Este cu
atät mai mare cu cât mineralizarea este mai puternic , dar omineralizare intens
afecteaz organe ca rinichii, stomacul, ficatul. Limita normat este 600S/cm -
6000S/cm.
-
radioactivitatea const din suma radioactivitii
-
naturale _i artificiale conferite
apei prin poluare cu substan e radioactive. Nu trebuie s dep _easca 10 microcurie.
Condiii chimice- principalele substane normate sunt prezentate în tabelul II
 (D

8
Un
 substante indezirabile nu au efecte nocive dar
-
modific caracterele organolepti-ce într-o astfel de
másur încât fac apa improprie consumului ca ap de but
dar _i pentru celelalte nevoi. Cea mai mare
parte a
acestor substane au originea natural în ap iar limita lor
cunoa_te 2 niveluri de concentra ii:-unul de admisibilitate
(pân la care apa nu produce nici un inconvenient) _i care
poate fi dep_it fär nici un pericol _i altul excepional
peste care oricare dep_ire nu mai este acceptat .
Principalele substane sunt prezentate în tabelul I1
 nr.
substanta TABELUL ND cantitateea limita
1 Calciu adnisibilä exceptional
2 mg/dm3 100
Cupru 180
3 Detergeni anionici 0,05 0,1
4 Duritate total 0,2
de Ca i Mg grade 20 in f-ie de cont
Fier
mg/dm3 0,1
6 Fosfai 0,3
Fenoli 0,1 0,5
8 Hidrogen sulfurat 0,001 0,03
0 0,1
9 Magneziu
10
50 80***
Sulfai 200
11 400
Sulfuri
12 0 0,1
Zinc
5 7
pentru apele care se dezinfecteaz prin clor
**
pentru apele naturale care nu se dezinfecteaz
**pentru cazul când concentraia în sulfai nu
aceasta norma de Mg
reduce la 30mg/dm3.
se dep_e_te 250 mg/l. Peste
Cea mai important este lipsa total de germeni patogeni în apá.
 CONDITII BACTERIOLOG|ICE
oorganismele existente în ap sunt strâns legate de calitatea
apei. Astfel,s-a constatat c o serie de organisme se
dezvolt la lumin iar altele la întuneric în apele subterane.
Unele sunt caracteristice apelor curate, bogate în oxigen iar
altele se gásesc mai ales în apele polu-ate, sârace in oxigen
_i Cu coninut crescut în amoniac sau hidrogen sulfurat.
Analiza biologic par-ial abandonat odat cu era
bacteriologic, revine prin rapiditatea efectu rii ei _i
datorit stabilit tii organismelor acvatice faa de germeni
care au o existen limitat . Organismele din ap au fost
cla-sificate în funcie de valoarea lor sanitar în 3 categorii:
organisme oligosaprobe caracteristice apelor curate (alge.
crustacee, molu_te, etc.)
organisme polisaprobe caracteristice apelor poluate
-
-
(protozoare, ciliate, viermii tubificai, etc.)
I n afara organismelor apa contine dedritus organic _i/sau
etc.
mineral, resturi vegetale, fragmente de in-secte,
denumit tripton sau coninut abiotic. Impreun cu
planctonul, triptonul formeaz sesto-nul apei.
 CONDITIN BIOLOGICE
Pentru a fi potabil apa trebuie s îndeplineasc
urm toarele condiii biologice:
sestonul obtinut prin filtrare s nu dep_easc
1cm3/mn3;
- organismele vizibile cu ochiul liber s fie
absente
-organismele polisaprobe s fie absente;
- organisme ca ou _i larve de parazi i s fie
absente
-O organisme care prin înmulire în mas modific
caracterele organoleptice s fie absente;
-organismele microscopice s nu dep_easc
20/dm3;
-triptonul de poluare format din resturi fecaloide
industriale s fie absent.
sau
 1.3.
ASIGURAREA CU AP POTABILA, RECOLTAREA
S TRANSPORTUL PROBELOR DE APA
1.21. ASIGURAREA CU APA POTABILA IN TIMP DE
PACE
Probele de ap
anumite condiii:
ce urmeaz a fi trimise la analiz trebuie s îndeplineasc
Pentru analiza
sticl borosilicat sau fizico-chimic: recoltarea se face în flacoane
curate de
polietilen,
ermetiC. Recoltarea probelor prevzute cu dop
în_urubat, rodat sau închise
de
procedurile specifice de analiz. ap se va face conform recomandárilor din
Tehnica recoltrii _i volumul probelor de ap:
prelevarea probelor de ap
fost lsat s curg cel puin 3 potabil la va face de la robinet, dup ce apa a
se
minute, debit maxim;
-în momentul recoltrii probei
Curgá lent in recipientul de prelevare pentru analiza fizico-chimic, apa trebuie s
i s se reverse;
-în mometul recoltrii,
fi recoltat, recipientul se va clti de 2-3 ori cu proba ce urmeaz a
rman
apoi se umple pän la refuz, iar dopul se va fixa în
bule de aer în interiorul
vasului; a_a fel inct sã nu
-utilizarea polietilenei de înalt densitate ca material
recomand pentru determinarea pentru recipient se
pH, duritate, fier, aluminiu; parametrilor cloruri, alcalinitate, conductivitate,
-flacoanele de sticl sunt convenabile
biologice; pentru compu_i organici _i specii
pentru a se asigura c se utilizeaz recipiente
standardul de referin ISO 5667-3 (recipientii adecvate se va consulta
se vor ridica de la
analize); laboratorul de
 Pentru analize microbiologice:
-recipientele de prelevare se aleg conform recomandrilor
standardului IsO 194858 (recipientii se vor ridica de la laboratorul de
analize);
s e recomand utilizarea de recipiente care pot rezista la
temperaturi de sterilizare ridicate;
Identificarea probelor:
Se recomand s se înregistreze pe eticheta fiecrui flacon cu
proba, sectiunea/pavilionul,
responsabil
data, ora de prelevare _i persoana
de prelevare, imediat dup umplere _i închidere;
in orice obiectiv militar racordat la reteaua public, probele se vo
preleva din trei locuri diferite.( punctul de control, sala cu mese,
pavilion)
Transportul _i conservarea probelor:
flacoanele cu probe vor fi transportate în ambalaj izoterm _i
a_ezate intr-un suport care s le protejeze de loviri sau împrä_tíeri;
conservarea probelor de apconst în rcirea lor la o temperatur
Cuprins intre 20 C _i 50 C, la întuneric;
probele trebuie s fie aduse într-un timp foarte scurt de la
recoltare, la laboratorul, arondat obiectivului.
Periodicitatea verificrii calitii apei potabile conform
Log.148 /08.03.2016.
verificarea trimestrial
public;
pentru sursele de ap comune cu reteaua
-verificarea lunara pentru sursele de ap.
 N

20)
 122. ASIGURAREA CU APA
1.2.2.1. ALEGEREA I POTABILA IN CAMPANE
AMENAJAREA SURSELOR DE APA
Cele mai indicate sunt
apele freatice la 2-20 _i cele de
profunzime la 80-200 m adâncime. m
Alegerea sursei de ap se face apreciind:
-
msura în care calitile apei corespund scopului;
posibiliti de captare _i amenajare a sursei;
-
accesibilitate pentru mijloacele de transport;
-
volumul operaiunilor
de epurare;
securitatea sursei;
-
dac nu exist posibiliti ca în anumite situatii s se produc
infiltratii din exterior în surs;
dac mijloacele de extractie nu produc poluarea sursei
manipularea lor obi_nuit; prin
dac nu exist în jurul sursei focare de poluare(closete,
depuneri de gunoaie, cimitire, etc.);
-
dac nu exist în colectivitatea ce trie_te pe suprafaa din
care posibile infiltraiile în surs, cazuri de boli ce se pot
sunt
transmite prin apá.
T.2.2.2. PARTICULARITATI UN CONDITIILE CAMPULLUI DE
LUPTA
Cerintele rzboiului modern impun un mare consum de ap atât pentru
satisfacerea nevoilor tehnice cât _i pentru scopuri
Adeseori sursele de ap sunt insufici-ente, încät esteigienice(dezactivare-degazare).
necesará folosirea oricror
surse de ap, indiferent de calitile lor fizice, chimice, bacteriologice.
Adeseori se recurge la transportul cu cisterne sau alte mijloace.
Principala atenie trebuie îndreptat asupra existenei în ap a agenilor
toxici, radioactivi _i a germenilor patogeni i toxinelor acestora.Acestea pot fi
detectate cu aparate dozimetrice _i mijloa ce speciale în laborator
(imunofluorescen,etc.).
Datorit aciunilor inamicului, calitatea unei surse de ap poate fi
modificat în orice moment, fapt ce impune paza _i supravegherea continua a
Surselor, precum i controlul permanent al calitii apei. Asigurarea cu apa in
campanie se realizeaz prin puncte de aprovizionare, centralizat, folo-sind un
numar limitat de surse pazite, amplasate in raioane unde posibilita ile de poluare
_i de con -taminare sá fie reduse.
Toate e_aloanele medicale execut recunoa_terea sanitar a surselor de ap.
Transportul apei trebuie organizat în a_a fel încât s se asigure:
Curtenia permanent i dezinfecia periodic (la 4-5 zile) a
depozitare apei _i
recipientelor de
a a dispozitivelor de umplere _i golire;
manipularea igienic a apei, încât aceasta s nu poat fi poluat cu praf,
noroi, mäini murdare,etc. Controlul strii de sntate celor manipuleazá
-
a ce
apa;
gradul de pregtire educatie-sanitara a militarilor.
3

(D O

D D
(D ( -

S (D

este
D
D

za
D
D

D
D
N
D
D
(D

(D
D
 13.1.2. DEZINFECTIA PRIN
SUBSTANTE CHMMICE
Este foarte larg
rspândit având cost redus _i datorit comoditii _i
u_urintei folosirii ei. Substantele utilizate trebuie s
anumite condiii:- s modifice îndeplineasc
lase de
nu
calitile organoleptice ale apei i s nu
urme substane nocive, dup trata-re;
utilizare de metode simple, rapide, eficace _i cost redus.
Cele mai rspàndite sunt metodele ce folosesc ca
substant activ
Clorul. Actiunea bacterici-d a Cl.se bazeaz pe formarea in
ap a Ac.
hipocloros, care în mediu acid are o puternic aciune de distrugere a
germenilor, precum i de oxidare a materiilor organice.
Sunt metode simple, eficace, ieftine _i u_or de efectuat.
Concentra ile de Cl.se calculeaz în funcie de pH-ul apei, turbiditate,
cantitatea de materii organice, temperatur, timp de contact, etc., astfel
incât s nu dep_easc 2-3 mg/l. Remanena este relativ mic, cu efect de
24 ore. Unele viru-suri i protozoare prezint o bun rezisten la dozele
uzuale.
 ate

an . (D

e
(D

N ..3

S
D

D
 Tot pentru 1 L de ap se poate folosi supraclorinarea cu dou comprimate ce
Contin:
-
50 mg cloramin
-100 mg hiposulfit de sodiu - se adaug în ap dup 30 min.pt.
combaterea gustului de C
Pentru
cantiti mai mici 250-500 ml se folosesc tablete individuale ce
Contin:
-
clorur de var ce dezvolt 25 mg Cl activ;
-o cantitate oarecare de clorur de Na;
50 mg Ac.citric- pentru corectarea pH-ului _i
100 mg hiposulfit de Na pentru neutralizarea Cl.
oZonul- Oxidant puternic, procedeu excelent, realizeaz sterilizarea
instantanee, este costisitor _i necesit instalaii masive _i costisitoare;
- permanganatul de potasiu - pulbere violet cu propriet i oxidante foarte
puternice _i distructive, în mod practic la o concentraie de 60 mg/l în 10-15 min.
distruge toi germeni. Pentru îndeprta-rea gustului _i culorii se adaug 60mg
hiposulfit de Na.
iodul antiseptic puternic, sterilizeaz apa în concentraie de 10mg/lîn 15
min. Actiunea lui se exercit numai în ape limpezi. Pentru îndeprtarea gustului
de iod se folose_te soluie 10% hiposulfit de Na (câteva picturi). Sterilizarea se
face numai în vase de metal.
 1 . 3 . DEZINFECIA PRIN METODE FIZICE
1.3.2.
NLATURAREA DEFECTELOR FIZICE
raze ultraviolete- necesit timp îndelungat, sterilizeaz
este costisitoare; cantiti mici de ap,
-
radiatiile ionizante sunt în faza de experiment;
ultrasunete.
temperatura se corecteaz prin serpentine deînclzire sau rcire (cu 20 kg
ghea se coboar temperatura cu 10 Ca 150-2001 de ap);
-
gustul neplcut, dispare odat cuîndeprtarea särurilor (prin fierbere)
- mirosul - neplcut, dispare prin aerare puternic, supraclorinare, filtrare prin
crbune;
- turbiditatea - se diminueaz sau chiar se înltur prin:
-
sedimentare sau limpezire;
-
decantare trecerea progresiv prin decantoare;
- coagulare procedeu de sedimentare accelerat prin care se
de forma flocoane mari, ce
introduc în ap substane coagulante cu proprieti
a
înglobeaz particule fine în suspensie i cad la fund, realizând limpezirea apei. Ca
folosi: sulfat feric, sulfat de AI, clorur feric,
pot etc., în
substante coagulante se
doze de 100-300g/m3;
- filtrarea - act iunea de trecere a apei prin materiale poroase,
care au capacitatea de a reine particule in suspensie.
 1.3.3. UNLATURAREA DEFECTELOR
tratarea
CHIMICE
apelor agresive- agresivitatea fiind legat de pH-ul
Scazut al apei, principiul tratamentu-lui acestui defect const in
neutralizarea ei prin eliminarea CO2 liber sau prin mrirea
alcalinitii prin adugarea de carbonat de Ca (var nestins) sau
carbonat de Na;
tratarea apelor dure const în eliminarea ionilor de Ca
-
_i Mg
prin adugare de var _i sod;
-
prin schimbäri de ioni utilizarea de r_ini sintetice;
tratarea -
tratarea cu polifosfai - amestecuri de diferite sruri de Na ale Ac.
fosforic;
-tatarea apelor feruginoase - const în oxidarea s rurilor feroase
solubile, în sruri ferice insolubile _i eliminarea precipitatului;
tratarea apelor puternic mineralizate - prin procedee care conduc
la îndeprtarea excesului de srur
din ap (electroliz, congelare,
distilare).
Corectarea defectelor fizice _i chimice fr a înltura germenii
patogeni din ap nu o fac pe aceasta potabil.