SOCOL IULIA SORINA

AMF III A

STUDIUL ACTUAL AL CERCETARII SI PRACTICII

PRIVIND MANAGEMENTUL SI CALITATEA APEI UTILIZATE
PRIN INGINERIA ALIMENTARA

Apa reprezinta un element indispensabil vietii, constituind un

factor important in aproape toate procesele de productie
industriala.
In industria alimentara apa are intrebuintari multiple in
procesul tehnologic ca: materie prima sau auxiliara; apa de
spalare; apa de sortare; apa de racire si transport al diverselor
materiale.
Necesarul de apa al diferitelor subramuri ale industriei
alimentare, se stabileste in functie de procesele de productie si
diversitatea tehnologiilor de fabricatie (ex. abatoare 3,5 m 3 de
animal sacrificat; spirt de cartofi 5 m 3/t; piine 0,9 m3/t etc.).
Apa potabila este definita ca fiind acea apa care prezinta
caracteristici proprii consumului si care prin consumul sau nu
prezinta pericol pentru sanatatea consumatorului.
Apa folosita in procesele tehnologice ale industriei
alimentare, trebuie sa corespunda unor caracteristici care sa
asigure calitate corespunzatoare a produselor alimentare, sa fie
potabila si sa aiba caracteristici organoleptice corespunzatoare.
Gustul si mirosul apei depind de compozitia chimica,
temperatura si prezenta unor substante volatile.
Pentru determinarea gustului si mirosului apei se
recomanda folosirea metodei 'dilutiei' sau a limitei prag, care
consta in principiul din diluarea apei de analizat in proportii
variabile, cu o apa de referinta (presupusa ideala din punct de
1

vedere organoleptic) pina se va constata disparitia gustului din

apa. Determinarea se face la 300C.
Pragul limita este dat de relatia:
P(G.M.) =
unde:
P(G.M.) - prag de gust si de miros
N - numar de ml de apa din proba supusa analizei
R - numar de ml apa de referinta adaugati pentru diluarea
limita.
Prin concentratie, pragul este egal cu unitatea cind
supusa analizei, fara vreo diluare cu apa de referinta, prezinta
caracteristici normale.
Apa tehnologica pentru industria alimentara trebuie sa
aiba caracteristici microbiologice normale. In afara conditiilor de
potabilitate stabilite de STAS se recomanda absenta
actinomicetelor, a bacteriilor feruginoase si manganoase care
formeaza precipitate mucilaginoase in apa modificind
proprietatile organoleptice.
1.1. Apa in industria conservelor
In industria conservelor, consistenta produselor vegetale
conservate poate fi infleuntata de duritatea apei. Astfel,
sarurile

de

calciu

si

magneziu

din

apa

formeaza

cu

substantele pectice din fructe si legume compusi pectocalcici

sau pectomagnezici insolubili, ceea ce duce la intarirea
tesuturilor vegetale.
2

In industria conservelor duritatea optima a apei este 5 70, deoarece la o duritate redusa apa are actiune corosiva
asupra cutiilor de conserve, favorizind si difuzia unor substante
hidrosolubile din legume, pierderile ajungind pina la 20 %.
Duritatea redusa poate provoca si inmuierea la oparire a
tesuturilor vegetale, ceea ce ar duce la tasarea si degradarea
produsului.
Concentratia in ioni de hidrogen pentru apa din industria
conservelor, trebuie sa fie slab alcalina (pH = 7 - 7,5) in nici un
caz acida, pentru a evita corodarea cutiilor de conserve si a
utilajelor.
Gazele dizolvate (O2 si CO2) activeaza si accelereaza
procesele de coroziune a suprafetelor metalice, care duc la
perforarea recipientelor si imprima produselor caracter toxic.
Pentru a evita raminerea aerului in spatiul liber al cutiilor
de conserve se recomanda folosirea lichidelor de acoperire
fierte, preincalzirea sau inchiderea sub vid.
Fierul si manganul sunt admise in concentratii de max.
0,1 mg/l deaorece pot provoca precipitate in cutiile de conserve
sub forma de sulfuri (sulf provenit din tesuturile vegetale).
1.2. Apa in industria laptelui si a produselor lactate
In aceasta industrie apa este folosita la: spalarea
recipientelor, utilajelor si produselor, prepararea siropurilor
pentru produsele zaharate, prepararea solutiilor de clorura de
sodiu la folosirea brinzeturilor.
Apa de spalare trebuie sa fie pura din punct de vedere
bacteriologic, sa nu contina bacterii feruginoase, sulfo-oxidante
sau sulfo-reducatoare.
Apa utilizata la spalarea untului nu trebuie sa contina Fe
peste 0,5 mg/l, Mn si Cu peste 0,1 mg/l, deaorece chiar urme de
metale grele pot cataliza in reactii de oxido-reducere.
3

Pentru spalare si dezinfectare apa se utilizeaza, in

general, dupa ce in prealabil s-au adaugat substante clorigene.
Apa de saramurare - utilizata in industria brinzeturilor nu
trebuie sa contina spori de mucegai si bacterii fluorescente,
care descompun grasimea si duc la aparitia pe produse a unor
pete verzi-galbui, miros neplacut si gust amar.
1.3. Apa in industriile fermentative
Are o importanta, in special in industria berii, unde apa este
mediul in care decurg aproape toate operatiile legate de
fabricare.
Cele mai renumite si mai tipice beri fabricate in lume isi
datoreaza caracteristicile, indeosebi calitatilor apelor cu care
sunt obtinute. Astfel: berea de Pilsen este obtinuta cu o apa cu
duritate foarte mica; berile brune de Mnchen, Dublin sau
Londra se obtin cu ape ce au un continut ridicat in bicarbonati
de Ca si putini sulfati; berea de Dortmund, puternic aromata,
este obtinuta cu o apa cuduritate mare continind indeosebi
sulfati si cloruri, in timp ce berile amare de Burton se obtin cu
ape cu continut mare in sulfat de calciu.
Compozitia chimica a apei are o importanta deosebita,
depinzind mult de natura si starea geologica a straturilor
strabatute de apa de precipitatie care dizolva din acestea
sarurile cu care se incarca.
Apa naturala are un continut normal de saruri, de cca.
500 mg/l, cu care contribuie la sarurile minerale din bere.
Deoarece cantitatea de saruri este mica, apa reprezinta o
solutie foarte diluata in care sarurile se gasesc sub forma
disociata de ioni.
Cei mai importanti ioni din apa naturala sunt: cationii (H +,
Na+, K+, NH4+, Ca2+, Mg2+, Mn2+, Fe2+, Fe3+, Al3+) si anionii (OH-,
Cl-, HCO3-, CO32-, NO3-, NO2-, SO42-, PO43-, SiO32-.
4

Pentru fabricarea berii cei mai importanti dintre acestia

sunt ionul bicarbonic HCO3- si ionii de Ca2+ si Mg2+. Ionii de NH4+,
PO43- si NO2- in apa denota poluarea cu ape menajere.
Apa contine si mici cantitati de substante organice fara o
importanta tehnologica, dar care in cantitati mai mari pot
influenta negativ gustul berii.
Apa contine in ea, dizolvat, CO2 liber, care mentine in
solutie bicarbonati de Ca si Mg, cu care este in echilibru.
Apele sunt caracterizate din punct de vedere tehnic prin
duritatea lor. Aceasta este data de sarurile de Ca si Mg
existente in ea. Continutul acestor saruri se exprima in grade
de duritate. Un grad de duritate corespunde la 1 g oxid de
calciu pentru 1 hl de apa (1ogerman) sau 1 g carbonat de Ca la
1 hl apa (1o francez).
Exista duritate temporara si duritate permanenta.
Duritatea temporara este data de bicarbonatii de Ca si Mg.
Prin fierbere, bicarbonatii se transforma in carbonati
insolubili sau greu solubili:
Ca (HCO3)2

CaCO3 + CO2 + H2O

Deci prin fierbere se indeparteaza duritatea temporara iar

apa devine mai putin dura.
Alte saruri (de Ca, Mg, sulfatii, clorurile, nitratii), in timpul
fierberii ramin in solutie. Acestea constituie duritatea
permanenta a apei. Suma celor doua duritati (temporara si
permanenta) formeaza duritatea totala.
Din punct de vedere al duritatii totale exista urmatoarea
clasificare a apelor:
intre 0 - 4o - ape foarte moi
intre 5 - 8o - ape moi
5

intre 9 - 12o ape de duritate mijlocie

intre 13 - 18o ape dure
intre 19 - 30o ape foarte dure
Apele cu continut mai mare in bicarbonati de Ca si Mg
sunt corespunzatoare pentru sorturile de bere, de culoare
inchisa si cu o amaraciune slaba. Pentru sorturile de bere de
culoare deschisa si cu amaraciune specifica de hamei sunt
recomandate apele moi.
Corectarea apelor in fabricile de bere se realizeaza prin:
adaugare de ghips, fierbere, adaugare de var stins, adaugare de
barita si saruri de bariu, filtrare cu permutiti. Aceasta metoda se
bazeaza pe schimbul ionului de Na cu ionii de Ca si Mg, in
timpul filtrarii, in filtre speciale cu permutiti naturali si artificiali.
Permutitii naturali, denumiti si zeoliti sunt silicati de
aluminiu si un metal alcalin pe care-l pot schimba usor cu un
metal alcalino-pamintos si invers.
1.4. Apa in industria panificatiei si a pastelor fainoase
Apa trebuie sa aiba o duritate de 6 - 8 o in cazul folosirii
unor fainuri normale, deoarece o duritate mai mare influenteaza
asupra consistentei pastei si duce la formarea de grunji.
Pentru fainuri cu continut redus de gluten, apa cu duritate
mai mare poate ameliora desfasurarea procesului tehnologic.
In aceasta industrie, un accent deosebit se pune pe
supravegherea caracterisiticilor fizico-organoleptice ale apelor,
in special in legatura cu culoarea, gustul si mirosul apei, precum
si pe caracteristicile biologice si bacteriologice.
Din punct de vedere chimic se admite un continut cat mai
mic de substante organice, maximum urme de NH 3 si azotiti,
fier sub 0,2 - 0,3 mg/l, magneziu sub 0,1 mg/l. Este necesara
6

verificarea clorului rezidual, care depasind 0,5 mg/l ar putea

oxida si intari glutenul.
1.5. Apa in industria uleiurilor
Aceasta apa trebuie sa corespunda cerintelor generale ale apei
potabile. Apa folosita la umectarea macinaturii, la prepararea
reactivilor de neutralizare, la antrenarea uleiurilor cu vapori de
apa, nu trebuie sa aiba mirosuri, gusturi straine si nici
substante in suspensie. Continutul de fier, mangan si cupru
favorizeaza oxidarea grasimilor.
Pentru apele utilizate in industria de cosmetice se recomanda
utilizarea unei ape cu continut in substante minerale cit mai
mic.
1.6. Apa in industria zaharului
Apa folosita la difuziune trebuie sa asigure desfasurarea
normala a procesului de dializa prin fierbere, sa nu formeze
precipitate care ar putea astupa porii membranei celulare a
taiteilor de sfecla. Apa folosita la spalarea sfeclei se
recomanda sa aiba o temperatura de 15 - 18 oC pentru a se
inlatura pierderile de zahar.
Pentru toate subramurile industriei alimentare, se impune
supravegherea alcalinitatii si aciditatii apei, a duritatii, a
continutului in fier, mangan, cupru si oxigen.
1.7. Metode de imbunatatire a calitatii apelor
7

In vederea satisfacerii conditiilor cerute de diverse utilizari,

corectarea calitatii apei se realizeaza prin diferite procedee
de tratare.
1.7.1.

Sedimentarea

naturala se

aplica

numai

apelor de suprafata. Ea se realizeaza in desnisipatoare.

Depunerea particulelor in desnisipatoare urmeaza legea lui
STOKES care se exprima astfel:

V=

unde:
V - viteza de cadere a unei particule
r - raza particulei pusa in miscare
D - densitatea particulei
v - vascozitatea lichidului
d - densitatea lichidului
g - acceleratia gravitationala
1.7.2. Decantarea cu coagulant se aplica apelor
care contin coloizi in suspensie si a caror limpezire si
decantare nu se pot realiza numai prin sedimentare naturala.

Substantele folosite la coagulare sunt, in general,

saruri ale fierului si aluminiului. Cel mai frecvent se practica
coagularea cu sulfat de aluminiu. Operatia se realizeaza in
instalatii de coagulare, camere de reactii si decantoare.
1.7.3. Filtrarea apei reprezinta etapa finala de
limpezire realizata prin trecerea acesteia printr-un strat filtrant.
Materialul filtrant cel mai frecvent utilizat este nispul de coart
extras din rauri, spalat si sortat.
Filtrele, dupa viteza de filtrare, pot fi lente (v = 0,1 - 0,3
m/h) sau rapide (v = 5 - 8 m/h). In intreprinderi sunt utilizate
frecvent filtre ultrarapide si microfiltre.
1.7.4. Dezinfectarea apei se poate realiza prin metode
fizice (cu utilizarea caldurii, radiatiilor ionice, a radiatiilor
ultraviolete si a electricitatii) sau prin metode chimice cu:
utilizarea clorului si a substantelor clorigene, aplicarea de
oligoelemente cum sunt argintul si cuprul in concentratii de
ordinul sutimilor de miligram, ozonizarea apei - ce necesita
instalatii speciale in care se produc descarcari electrice de
inalta tensiune in aer uscat.
1.7.5.
Corectarea calitatii apei se poate face prin
urmatoarele metode:
-

dedurizare

demineralizare

deferizare si demanganizare

fluorizarare.

Dedurizarea apei este necesara pentru evitarea formarii

pietrei pe cazane, a depunerilor pe conducte, a unor
deprecieri ale produselor etc.
Dedurizarea se poate realiza prin urmatoarele procedee:
prin fierbere, pentru precipitarea bicarbonatilor de calciu si
magneziu; prin tratarea cu schimbatori de ioni; prin tratarea cu
var, pentru precipitarea bicarbonatilor de calciu si magneziu
sub forma de carbonati.
Demineralizarea consta in eliminarea tuturor sarurilor
(anioni si cationi) din ape si asigurarea unui reziduu maxim 1
mg/l. Se realizeaza prin procedee fizice (distilare, congelare)
sau prin procedee fizico-chimice (utilizarea schimbatorilor de
ioni).
Deferizarea si demanganizarea se realizeaza prin: aerare
si limpezire, dubla filtrare, oxidare cu reactivi chimici, schimb
cationic si retinere biologica.
Fluorizarea apei se realizeaza pentru evitarea carentei in
fluor. Continutul de fluor optim este de 1 mg/l. La concentratii
de peste 1,5 mg/l apar inconveniente.
Defluorizarea consta in reducerea continutului de fluor
prin schimb ionic.
Dezodorizarea si combaterea gusturilor nedorite in apa se
realizeaza prin: aerare, supraclorurare urmata de declorare, clor
- amonizare sau cu carbune activ.
1. Sursele de apa si alimentarea cu apa
1.1. Sursele de apa
La proiectarea ntreprinderilor din industria alimentara se
va tine cont de asigurarea n zona a unei surse de apa care
trebuie sa corespunda calitativ si cantitativ necesitatilor
tehnologice. Alimentarea cu apa, de obicei, trebuie sa se
10

efectueze prin racordarea la reteaua centrala de alimentare cu

apa a localitatii. n cazul n care n zona respectiva nu exista
retea publica sau daca debitul este insuficient, ntreprinderea
trebuie sa se aprovizioneze din surse proprii. Este indicat ca ntreprinderile sa aiba surse proprii de aprovizionare cu apa,
pentru rezerve n cazuri speciale, sau cnd se cer apei calitati
pe care reteaua publica nu le poate asigura.
Sursele proprii de aprovizionare pot fi apele de suprafata, sau
apele subterane.
Sursele de apa de suprafata sunt reprezentate de apele
curgatoare (ruri si fluvii) sau de lacurile naturale. n acest caz
instalatiile de decantare, filtrare, dezinfectie, pompare si
depozitare sunt costisitoare, captarea apei din aceste surse
fiind indicata numai pentru alimentarea unor centre locuite mai
mari (orase, centre industriale etc.).
Sursele de apa subterana sunt reprezentate de straturile
acvifere freatice, straturile acvifere de adncime (60-500 m) si
straturile acvifere alimentate prin infiltratii artificiale si izvoare.
Pentru folosirea apelor subterane, cu exceptia izvoarelor, se vor
fora puturi, a caror adncime depinde de nivelul apelor
subterane si de debitul ce poate fi obtinut la nivelul respectiv.
Pentru a se evita eventualele contaminari prin infiltratii de
ape de suprafata, este indicat ca puturile sa aiba o adncime
de 50-60 de metri, care asigura, n general, apa curata si fara
bacterii. Puturile destinate debitelor mari (de apa) trebuie forate
la adncimi de circa 200 metri.
Apa se scoate cu pompe electrice, iar apa pompata poate fi
trimisa direct n conductele ce alimenteaza punctele de utilizare
sau la un rezervor de unde se distribuie.
Alegerea surselor de apa se face n urma unor studii, care tin
seama de debitul si calitatea apei necesare consumatorilor si
de eficienta economica a investitiilor.
11

1.2. Protectia sanitara a apei

Pentru pastrarea calitatilor apei si pentru prevenirea
riscului impurificarilor, sursele de apa trebuie protejate cu
amenajari denumite zone de protectie sanitara, care, n general,
sunt formate din trei perimetre ce se stabilesc n conformitate
cu normativele n vigoare.
Cele trei perimetre ale zonei de protectie sanitara a
captarilor sunt:
-

perimetrul de regim sever n care nu este permis sa

se construiasca locuinte si/sau constructii anexe si n
care nu au acces persoanele fara interes de serviciu.
Zona se pr 24424r1720y evede cu ndiguiri si cu paza
permanenta;

perimetrul de restrictie, situat n jurul zonei de

regim sever, n care se pastreaza o salubritate perfecta
si se interzice utilizarea terenului n scopuri care ar
putea reduce debitele (despaduriri etc.) sau ar altera
calitatea apei (depozite de gunoi etc.). Acest perimetru
se marcheaza pe teren prin borne cu inscriptii;

perimetrul de observatie cuprinde zona n care

organele sanitare fac observatii sistematice asupra starii
sanitare a oamenilor.

Zonele de protectie sanitara au rolul de a stabili perimetrele

n care se impun conditii speciale n vederea prevenirii
contaminarii si impurificarii apei de catre diversi factori cum
ar fi: balti, depozite de gunoaie, retele de canalizare, grupuri
sanitare (closete) sau orice instalatii sau depozite insalubre.
Pentru apele din cursurile naturale si izvoare se vor lua

12

masuri pentru a nu le polua cu ape reziduale industriale si

menajere. Oprirea deversarii n bazinele de apa a apelor
uzate neepurate, provenite de la ntreprinderile de industrie
alimentara,

este

stipulata

normativele

legale

de

functionare a acestora, deci este obligatorie.

Pentru protectia sanitara a apei, personalul care
deserveste instalatiile de aprovizionare cu apa potabila trebuie
sa aiba controlul medical la zi n carnetul de sanatate si sa
poarte, n timpul lucrului, echipamentul sanitar de protectie.
Angajatii depistati cu diferite afectiuni (deci cu contraindicatii
medicale) la controlul medical periodic obligatoriu vor fi scosi
pentru a preveni contaminarea apei.
ntreprinderile de industrie alimentara care au surse proprii
de aprovizionare cu apa (puturi) sunt obligate sa ia masurile
necesare pentru respectarea conditiilor de protectie sanitara
prevazute pentru fiecare perimetru al zonei conform
normativelor legale n vigoare.
Pentru prevenirea contaminarii si impurificarii apei
potabile, ntreaga retea de distributie trebuie sa fie mentinuta n
bune conditii de functionare, evitnd pierderile pe retea,
eliminnd posibilitatea de impurificare prin deteriorarea
acesteia ca si contactul cu punctele critice de insalubrizare
(haznale, conducte de canalizare, closete, gropi de gunoaie
etc.).
Fntnile arteziene din curtile ntreprinderilor
protejate n timpul iernii contra nghetului.

vor

fi

1.3. Caracteristicile apei naturale

n functie de gradul de dispersie, impuritatile ntlnite n apa
pot fi mpartite n trei grupe:
13

particule grosiere cu dimensiuni mai mari de 100 x

10-9 m;

particule coloidale cu dimensiuni cuprinse ntre (1 si

100) x 10-9 m;

particule moleculare cu dimensiuni mai mici de 1 x

10-9 m.

Particulele grosiere si coloidale formeaza cu apa un sistem

eterogen, iar particulele moleculare dispersate n solutie
formeaza un sistem omogen. ntre aceste categorii de
particule nu exista limite clare.
Nisipul, argila, precum si alte particule de origine minerala
si/sau de origine anorganica, antrenate din sol n apa n timpul
ploilor, topirii zapezii sau revarsarii rurilor reprezinta materiile
grosiere dispersate care produc turbiditatea apei. Sedimentarea
acestor particule este posibila daca densitatea lor este mai
mare dect cea a apei.
Particulele coloidale din apa sunt reprezentate de compusi
ai siliciului, aluminiului, fierului si de substante organice
rezultate din descompunerea organismelor vegetale si animale.
Aceste particule nu sedimenteaza.
Solutiile de saruri, acizi si baze constituie sistemele
dispersate molecular. Ionii cei mai frecvent ntlniti n apa sunt:
Ca2+, Mg2+, Na+, Cl-, SO42-, HCO3-, HSiO3-. Alti ioni se gasesc n
apa naturala doar ca urme.
Ionii de calciu sunt cei mai abundenti n apele slab
mineralizate, sursa de baza fiind calcarul.
Ionii de magneziu provin din descompunerea dolomitei n
prezenta dioxidului de carbon.
14

Dintre metalele alcaline, ionii de sodiu se gasesc n

cantitate mai mare n apele naturale. Concentratia acestora
creste cu cresterea continutului mineral al apei.
Ionii de clor sunt prezenti n aproape toate apele naturale.
Ionii sulfat sunt foarte raspnditi, ca si cei de clor,
concentratia lor fiind mai mare n apele de adncime
comparativ cu cele de suprafata. Gipsul reprezinta sursa de
baza a acestora.
Ionii de hidrogen (H+) si ionii hidroxil (OH -) din apa, provin
din disocierea apei precum si ca rezultat al disocierii acizilor si
bazelor.
Ionii bicarbonat si/sau carbonat se gasesc suplimentar pe
lnga dioxidul de carbon dizolvat si moleculele nedisociate de
acid carbonic.
Compusii cu azot se gasesc sub forma de ioni de amoniu
(NH4 ), ioni nitrat si nitrit, sursele principale fiind produsele
rezultate din procesele de descompunere a materiei organice
de natura vegetala si/sau animala.
+

Compusii fierului se gasesc sub forma de ioni bi- si

trivalenti, sub forma de solutii reale, forma coloidala sau n
suspensie.
Compusii cu siliciu sunt prezenti n apa sub diferite forme
cu grade de dispersie diferite.
n apele naturale uneori pot fi ntlniti cationii aluminiului
(Al3+), manganului (Mn2+) si foarte rar ai potasiului (K+).
Cele mai raspndite gaze din apa sunt azotul, oxigenul si
dioxidul de carbon.

15

1.4.

Alimentarea cu apa

Sistemul de alimentare cu apa cuprinde instalatii si amenajari

pentru: captarea apei din sursele naturale, tratarea n
vederea corectarii caracteristicilor apei, nmagazinarea si
distribuirea apei. Instalatiile de captare si statiile de pompare
se amplaseaza n vecinatatea sursei de apa.
Locul de captare, n cazul apelor de suprafata, este un golf
sau cel n care cursul este linistit, dar suficient de adnc pentru
ca posibilitatea de sedimentare sa fie mica. Transportul apei
captate n statia de pompare se face gravitational prin conducte
sau canale din beton, de unde este trimisa n statia de tratare si
apoi n fabrica. De obicei aceste conducte sunt montate si
ngropate n pamnt pentru a preveni nghetarea pe timp de
iarna a apei. Capacitatea de pompare a pompelor, precum si
marimea instalatiilor si amenajarilor depinde de marimea si
capacitatea de prelucrare a fabricii. Materialele din care sunt
confectionate conductele, armaturile, aparatele de masura si
control depind de calitatea care trebuie asigurata apei folosite
ntr-un anumit proces tehnologic.
n cazul surselor de apa subterana, studiul hidrogeologic
va urmari: debitele minime si maxime ale sursei; structura
geologica a bazinului; analizele fizice, chimice si biologice ale
apei, precum si pericolul de inundare a zonei de captare.
Parteneriatul Global al Apei (GWP), fondat n 1996, este o
reea internaional deschis pentru toate organizaiile
implicate n managementul resurselor de ap: instituii
guvernamentale din rile dezvoltate sau n curs de dezvoltare,
agenii ale Organizaiei Naiunilor Unite, bnci de dezvoltare bi
i multi-laterale, asociaii profesionale, institute de cercetare,
organizaii neguvernamentale i sectorul privat.
GWP a fost creat pentru a dezvolta Managementul Integrat
al Resurselor de Ap (IWRM), care are scopul de a asigura
dezvoltarea coordonat i managementul apei, terenului i a
resurselor aflate n raport cu ele prin maximizarea bunstrii
16

economice i sociale fr a compromite durabilitatea sistemelor

vitale ale mediului. GWP promoveaz IWRM prin crearea de
forumuri la nivel global, regional i naional, menite s susin
factorii implicai n implementarea practic a IWRM. Guvernarea
Parteneriatului include i Comitetul Tehnic (TEC), un grup de
profesioniti recunoscui internaional i de oameni de tiin
calificai n diferite domenii ale gospodririi apei. Acest comitet,
ai crui membri vin din diferite regiuni ale lumii, ofer suport
tehnic i sfaturi pentru celelalte ramuri ale guvernrii i pentru
Parteneriat ca un ntreg. Comitetul Tehnic a fost nsrcinat cu
dezvoltarea unui cadru analitic pentru sectorul apei i cu
propunerea de aciuni care s promoveze un management
durabil al resurselor de ap.
Comitetul Tehnic menine i deschide un canal cu
Parteneriatele Regioanle de Ap (RWP-uri) din toat lumea,
pentru a nlesni aplicarea la nivel regional i naional a IWRM.
Adoptarea i aplicarea IWRM la nivel mondial necesit
schimbarea felului n care afacerea este condus de ctre
comunitatea internaional a resurselor de ap, n mod
particular modul n care sunt fcute investiiile.
Pentru a efectua schimbrile de natur i de scop sunt
necesare noi modaliti de adresare a aspectelor conceptuale,
globale i regionale i noi agende ale aciunilor de
implementare. Aceste serii, publicate de Secretariatul Global
GWP din Stockholm au fost create pentru a disemina
documentele scrise i ntocmite de ctre Comitetul Tehnic
pentru a adresa agenda conceptual. A se vedea n spatele
coperii lista publicaiilor din aceast serie.

Gospodrirea apei urbane este acum la grania unei

revoluii ca rspuns la creterea rapid a cerinelor urbane
pentru ap precum i nevoia de a face sistemele de ap urban
mai rezistente la schimbrile climatice. Creterea competiiei,
conflictele, deficitele, deeurile i degradarea resurselor de ap
fac imperativ regndirea conceptelor convenionale trecerea
17

de la o abordare care ncearc s gestioneze izolat aspecte

diferite ale ciclului de ap urban la o abordare integrat
susinut de toi factorii interesai.

Acest Document Informativ de actualitate elaborat de

ctre Dr. Akia Bahri, membru al Comitetului Tehnic, ajut
nelegerea modificrilor i directivelor lor principale. Ofer o
descriere detaliat a Managementului Integrat al Apei Urbane
(IUWM). Documentul ne prezint cum IUWM, adpostit ntr-un
cadru mai general al managementului integrat al resurselor de
ap (IWRM), poate contribui la securitatea apei ntr-un bazin sau
bazin de recepie prin alinierea sectorului de ap urban cu
alimentarea de ap rural, agricultura, industria, energia i
mediul. De asemenea, documentul ofer o ndrumare privind
implementarea IUWM care acoper politica, finanarea i
opiunile de management i progresele tehnologice.
Akia, care este Coordonatorul Facilitii de Ap din Africa
la Banca African de Dezvoltare, are un interes de lung durat
asupra modului cum poate contribui o abordare mai integrat
pentru gospodrirea apei i apei uzate la atingerea cerinelor de
18

ap i la protecia mediului. n ara sa de origine Tunisia i n

alt parte, Akia a lucrat n domeniul tratrii i reutilizrii apei i
n domeniul aplicrii biosolidelor pentru producia de recolt i a
acordat consultan privind politica i legislaia pentru
reutilizarea apei i managementul biosolidelor. Ea este autoarea
a numeroase lucrri i rapoarte privind acest subiect, inclusiv
Gospodrirea unui alt aspect al ciclului de ap: Transformarea
apei uzate ntr-un bun cu valoare.
Provocrile cu care se confrunt majoritatea oraelor de
astzi sunt descurajatoare, iar gospodrirea apei este una
dintre cele mai serioase preocupri. Apa potabil din surse pure
este rar, alte surse de ap trebuie s fie tratate la cost mare,
iar volumul de ap uzat este n cretere. Locuitorii de la orae
din multe zone ale lumii duc lips de ap de calitate bun i se
mbolnvesc datorit bolilor pe baz de ap. Aa cum oraele
caut surse noi de ap din amonte i descarc efluenii lor n
aval, locuitorii din mprejurimi suport efectele. Ciclul hidrologic
i sistemele acvatice, inclusiv serviciile ecosistemelor vitale,
sunt perturbate.
Aceasta este situaia de astzi; ziua de mine va aduce
efecte intensificate ale schimbrile climatice i dezvoltarea
continu a oraelor. Evenimente meteorologice extreme, de la
secete prelungite la furtuni tropicale violente, sunt gata s
copleeasc infrastructura de ap urban i cauzeaz suferin
extrem i degradarea mediului. Managmentul integrat al apei
urbane (IUWM) promite o abordare mai bun dect sistemul
actual, n care alimentarea cu ap, sanitaia, apele pluviale i
apele uzate sunt gospodrite de ctre entiti izolate i toate
patru sunt separate de planificarea utilizrii terenului i de
dezvoltarea economic. IUWM solicit alinierea dezvoltrii
urbane i managementul bazinului pentru a ndeplini obiectivele
economice, sociale i de mediu durabile.
Planificarea pentru sectorul apei este integrat cu alte
sectoare urbane, precum utilizarea terenului, locuine pentru
populaie, energie i transport pentru a depi fragmentarea n
19

formularea politicii publice i n luarea deciziilor. Relaiile

transsectoriale sunt consolidate printr-o cultur a lucrului n
comun, exprimarea obiectivelor colective i a beneficiilor
respective i negocierea diferenelor de putere i resurse. Sunt
incluse n mod special sectorul informal urban i populaiile
marginalizate.
Procesul ncepe cu politici naionale clare privind
managementul integrat al apei, susinut de legislaia n vigoare,
pentru a ghida consiliile locale. IUWM cuprinde toate aspectele
managementului apei: mediu, economic, social, tehnic i politic.
O abordare de succes solicit angajarea comunitilor
locale n rezolvarea problemelor de management al apei.
Abordrile privind colaborarea ar trebui s implice toi factorii
interesai n stabilirea prioritilor, luarea de aciuni i asumarea
responsabilitii. IUWM include evaluri pentru a determina
cantitatea i calitatea unei resurse de ap, a estima cerinele
actuale i viitoare i pentru a anticipa efectele schimbrilor
climatice.
Recunoate importana eficienei utilizrii apei i eficienei
economice, fr de care operaiunile privind apa nu pot fi
durabile. De asemenea recunoate faptul c diferite tipuri de
ap pot fi utilizate pentru scopuri diferite: surse de ap dulce
(ape de suprafa, ape subterane, ap de ploaie) i apa
desalinizat pot alimenta utilizarea domestic, de exemplu, iar
apele uzate (ape negre, maro, galbene i gri) pot fi tratate
corespunztor pentru a satisface cerinele din agricultur,
industrie i mediu. Cu tehnologii efieciente noi de desalinizare,
apa srat a devenit o surs de ap accesibil. Recuperarea i
reutilizarea apei nchide bucla dintre alimentarea cu ap i
eliminarea apei uzate. Integrarea acestor dou funcii de
gospodrire a apei solicit o perspectiv de planificare, un
cadru instituional de susinere, coordonarea infrastructurii i
facilitilor, protecia sntii publice, tehnologie de tratare a
apelor uzate i amplasarea adecvat pentru utilizrile finale,
fiabilitatea procesului de tratare, administrarea ntreprinderilor
20

de servicii publice pentru ap, acceptarea i participarea

public.
Opiunile sunt noi tehnologii pentru tratarea apelor uzate i
noi modele de afaceri, precum parteneriate publice-private i
cooperarea cu sectorul privat. Sub IUWM, preurile i alocrile
apei reflect costurile reale de dezvoltare i furnizare a
alimentrii cu ap i de meninere a sistemului.
Apa este o resurs natural esenial pentru zonele urbane n
curs de dezvoltare din lume. Consumatorii comerciali,
rezideniali i industriali deja pun cereri considerabile privind
aceast resurs, care deseori solicit tratare, i care poate fi
localizat la distan mare de ora i care este aproape
ntotdeauna cerut de multiple sectoare. Deficitul de ap
conduce la conflicte privind drepturile la ap. n bazinele de
recepie urbane, competiia cu agricultura i industria se
intensific n oraele extinse n dimensiune i cu influen
politic.
Cu o cerere de ap pentru sectoarele industrial i domestic ce
se ateaptt s se dubleze pn n 2050 (UNDP, 2006),
competiia de-a lungul zonelor urbane, periurbane i rurale se
va nruti cel mai probabil. n acelai timp, datorit
schimbrilor climatice, se atept ca evenimente meteorologice
extreme i mai frecvente s modifice calitatea, cantitatea i
sezonalitatea apei disponibile pentru centrele urbane i
mprejurimile lor. Oraele localizate lng corpurile de ap pot fi
supuse riscului dezastrelor legate de schimbrile climatice. Ca
rspuns la astfel de ameninri, administratorii de ap
revizuiesc practicile convenionale deoarece caut metode
eficiente de a asigura bunstarea oamenilor protejnd n acelai
timp integritatea bazei de resurse.
Obiectivele managementului apei urbane sunt de a asigura
accesul la infrastructura i serviciile de ap i sanitaie; de a
gospodri apa de ploaie, apa uzat, drenarea apei pluviale i
scurgerile de poluare; de a controla bolile legate de ap i
epidemiile; i de a reduce riscul pericolelor legate de ap,
21

inclusiv inundaii, secete i alunecri de teren. n tot acest timp,

practicile de gospodrire a apei trebuie s previn degradarea
resursei. Strategiile convenionale de gospodrire a apei urbane
s-au strduit cu toate acestea s satisfac cerina pentru apa
potabil, sanitaie, tratarea apei uzate i alte servicii legate de
ap. Unele orae deja se confrunt cu un deficit acut de ap i
cu deteriorarea calitii apei.
Managementul integrat al apei urbane (IUWM) ofer
un set de principii care sprijin practica de
management al resurselor mai bine coordonat,
sensibil i durabil. Este o abordare care integreaz
resursele de ap, sectoarele care consum ap,
serviciile de ap i baremele de gospodrire a apei:
Recunoate sursele alternative de ap.
Difereniaz calitile i folosinele poteniale ale
resurselor de ap.
Vede stocarea, distribuia, tratarea, reciclarea i
eliminarea apei ca parte a aceluia i ciclu de
gospodrire a resursei.
Caut s protejeze, conserve i s exploateze apa la
surs. z Reprezint utilizatorii din alte zone dect cele
urbane care depind de aceeai surs de ap.
Aliniaz instituiile oficiale (organizaii, legislaie i
politici) i practicile neoficiale (norme i convenii)
care guverneaz apa n i pentru orae.
Recunoate relaiile dintre resursele de ap, utilizarea
terenului i energie.
Urmrete simultan eficiena economic, echitatea
social i durabilitatea mediului.
ncurajeaz participarea tuturor factorilor interesai.
Sub IUWM, gestionarea ofertei i gestionarea cererii sunt
elemente complementare ale unui singur proces. Nu exist un
singur model adecvat pentru toi i nici nu este suficient o
singur metod. Mai degrab, o combinaie de abordri reflect
condiiile socio-culturale i economice locale. Transformarea
22

practicii instituionale nrdcinat n oraele mari poate fi

dificil.
Cele mai mari oportuniti pentru IUWM de a obine rezultate se
afl n schimb cu oraele mici i mijlocii (mai puin de 500 000
locuitori), ale cror efecte asupra resurselor de ap vor deveni
din ce n ce mai importante n urmtoarele decenii. Infiltrarea
unei abordri diferite pentru managementul resursei n
guvernarea acestor orae este i posibil i benefic.
Apele uzate urbane reprezint o ncrcare semnificativ de
poluare. n cazul n care facilitile de sanitaie sunt inadecvate,
toate canalele disponibile devin ci pentru eliminarea apelor
uzate. Doar un procent estimat de 8% din oraele din Africa
folosesc salubrizarea canalizat (Strauss, 2006). Raportul
Programului Comun de Monitorizare WHO-UNICEF (2010) arat
c, n 2008, aproape 255 milioane (sau 85%) locuitori din
mediul urban din Africa sud-Saharian au tehnologii de sanitaie
la faa locului, constnd cel mai mult n latrine sub form de
groap, toalete cu scurgere i fose septice - i numrul acestora
tot crete.
Defecarea deschis este de asemenea comun. Prin
urmare, materiile fecale degradeaz cursurile de ap i rurile,
n special n Sudul Global. Cel mai mult apele uzate rmn
netratate. Apele uzate urbane devin periculoase n special
atunci cnd sunt amestecate cu ape industriale netratate, o
practic comun n multe pri ale lumii. n cele mai multe
orae ale Africii sud-Sahariene, apa grea apa de la baie,
spltorie, care poate fi reutilizat fr tratare pentru anumite
scopuri este drenat n canale, unde este amestecat cu ape
pluviale extrem de poluate, deeuri solide i excreii de la
defecarea deschis nainte de intrarea n corpurile de ap
naturale (Jimnez i alii, 2010).
Poluarea microbian, cauzat de expunerea la deeuri
animale, eliminarea necorespunztoare a apelor uzate i
facilitile neadecvate de sanitaie, reprezint cel mai important
contaminant care afecteaz sntatea uman. ntr-adevr,
ndeplinirea intei privind sanitaia a Obiectivelor de Dezvoltare
23

a Mileniului ofer o provocare mai mare dect s-a ateptat, iar

canalizarea universal este considerat a fi un obiectiv
imposibil de atins, chiar i pe termen lung. ntre 1990 i 2006,
procentul oamenilor fr sanitaie mbuntit a sczut cu doar
8 procente. n Africa, s-a estimat c 500 milioane de oameni
nc nu au sanitaie adecvat (ONU-WWAP, 2009; WHO i
UNICEF JMP, 2010). n Pakistan, doar 2% din oraele cu
populaie mai mare de 10 000 aveau staii de tratare a apei
uzate; n aceste orae, mai puin de 30% din apa uzat a fost
tratat.
n general, dezvoltarea tratrii apei menajere ntrzie fa
de extinderea conexiunilor de canalizare. n multe pri ale
lumii, reglementarea apei uzate este complicat de
suprapunerea liniilor de autoritate dintre sntate, agricultur i
alimentarea cu ap i operatorii de salubritate. n plus,
circumstanele locale deseori limiteaz tipurile de tratare sau
strategiile de reducere a riscului care pot fi introduse n mod
realist. n multe pri ale Sudului Global, de exemplu, sistemele
de sanitaie pe baz de ap i facilitile de reducere a polurii
nu pot fi durabile.
Ghidurile Organizaiei Mondiale a Sntii (WHO, 2006a)
ofer un cadru de management preventiv integrat pentru
sigurana de-a lungul lanului de la generarea apelor uzate la
consumul de produse crescute cu ape uzate i excremente i
recunosc faptul c tratarea apelor uzate nu este singura
component posibil dintr-o abordare integrat de management
al riscului. Tehnologiile stricte i costisitoare de tratare, totui nu
sunt universal fezabile sau rezonabile (ONU-WWAP, 2009).
Problemele deficitului de ap, agravate de calitatea slab a
apei, pot limita volumul de ap disponibil pentru utilizri
specifice. De obicei degradarea apare din activitile umane
agricultura intensiv, industria grea i urbanizarea rapid care
denatureaz ciclurile naturale ale apei i procesele din spectrul
rural-urban. n orae, de exemplu, concentraia de zone
impermeabile construite nseamn c mai puin ap se
infiltreaz n apele subterane. Fluxurile de baz ale cursurilor de
ap sunt afectate iar volumul scurgerilor de suprafa crete.
24

Fluxurile de ap pluvial care rezult pot transporta cantiti

mai mari de poluani, care reduc calitatea apei (Palaniappan i
alii, 2010).
Poluarea din surse difuze (ex. agricultura sau scurgerile din
minerit) se poate infiltra nedetectat n acvifere, afectnd
ecosistemele din aval i sursele de ap potabil. Efectele
metalelor grele nu sunt limitate la degradarea rezervelor de ap
potabil din aval; ele pot afecta, de asemenea, calitatea
produselor alimentare destinate pieelor urbane. Utilizarea
efluenilor din minele de zinc pentru irigaii, de exemplu, poate
conduce la acumularea de cadmiu n boabele de orez
(ONUWWAP, 2009). Cei mai frecveni poluani ai apei sunt
microbii, nutrienii, metalele grele i chimicalele organice.
Eutrofizarea este ngrijorarea predominant privind
calitatea apei din ntreaga lume. Este cauzat de excesul de
concentraii de nutrieni n primul rnd fosfor i azot de la
scurgerile agricole, canalizarea menajer, efluenii industriali i
derivaii atmosferici ai arderii combustibililor fosili i de la
incendii. Mercurul, plumbul i alte metale grele din activitile
industriale i minerit, centralele electrice pe baz de crbune i
depozitele de deeuri, se pot acumula n esuturi umane i alte
organisme. Substanele din produsele farmaceutice i de
ngrijire personal inclusiv anticoncepionalele, analgezicele i
antibioticele se arat n ap n concentraii crescute.
Aceste apariii de poluani sunt urmtoarea provocare
pentru sisteme de ap urban. Cu progresele n domeniul
tiinei i tehnologiei au aprut cunotine despre noi
contaminani i impactul lor asupra sntii umane i mediului.
A fost identificat apariia unui numr de contaminani (ex.,
chimicale care afecteaz sistemul endocrin, compui
farmaceutic activi, produse de ngrijire personal i
microorganisme rezistente la substane dezinfectante). Efectele
lor pe termen lung asupra oamenilor i ecosistemelor sunt
necunoscute, dei unele sunt considerate a imita aciunile
hormonilor naturali din diverse specii i determin preocupri
privind sntatea public i de mediu (ONU-WWAP, 2009).

25

Aceti contaminani devin mai concentrai n condiiile

deficitului de ap. Pe baza cunotinelor privind apariia
contaminanilor i evoluia impactelor lor, vor fi puse n
desfurare standarde mai stringente de calitate a apei i la
rndul su va crete presiunea asupra consumurilor de ap.
Lumea este declarat a fi n pragul unei crize de calitate a apei
(Corcoran i alii, 2010).
Datele complete privind ncrctura de poluare i
modificrile de calitate a apei lipsesc n multe pri ale lumii,
astfel nct prejudiciul rmne necunoscut (ONU-WWWAP,
2009).
Tranziiile urbane care sunt acum n curs i persistena lor
dincolo de limitele oraului nseamn c centrele urbane sunt
uniti critice de management al apei. O nou abordare este
clar necesar.
Managementul integrat al apei urbane nu este un set de
remedieri rapide pentru probleme izolate de management al
apei urbane. Mai degrab, rencadreaz relaiile oraului cu apa
i alte resurse i elaboreaz un concept privind modurile n care
acestea pot fi supravegheate.
n esen, IUWM:
zcuprinde toate sursele de ap dintr-un bazin urban: apa
albastr (apele de suprafa, apele subterane, apa
transferat, apa desalinizat), apa verde (apa de ploaie),
apa neagr, maro, galben i apa gri (apele uzate), apa
recuperat, apele pluviale i apa virtual;
egaleaz calitatea diferitelor surse (ape de suprafa, ape
subterane, diferite tipuri de ape uzate, ap recuperat i
ape pluviale) cu calitatea necesar pentru diferite utilizri;
ia n considerare stocarea apei, distribuia, tratarea,
reciclarea i eliminarea ca un ciclu n locul activitilor
discrete i n consecin planurile de infrastructur;
planific protecia, conservarea i exploatarea resurselor
de ap la sursa lor;
ia n considerare ali consumatori, din alte medii dect cele
urbane, ai acelorai resurse de ap;
26

 recunoate i caut s alinieze seria de instituii oficiale

(organizaii, legislaie i politici) i neoficiale (norme i
convenii) care guverneaz apa n i pentru orae; i
caut s echilibreze eficiena economic, echitatea social
i durabilitatea mediului.

Apa din mediu, prin coninutul su n substane dizolvate, poate

provoca coroziunea elementelor de construcie sau alte
fenomene neplcute, cum ar fi colmatarea instalaiilor
termice ce folosesc o apa dur. La
preparareabetoanelor i mortarelor sunt evitate apele cu
coninut ridicat de sulfai, deoarece acetia pot reaciona in
timp cu produii de hidratare a cimentului, cu
producerea expansiunii sulfatice, ce conduce la distrugerea
structurii de ntrire.

ADMINISTRATIA NATIONALA ,,APELE ROMANE numita in

continuare A.N.,,Apele Romane reprezentand administratorul si
gestionarul unic al resurselor de apa din Romania are
implementat si mentine un Sistem de Management Integrat, in
conformitate cu standardele: ISO 9001 :2008, ISO 14001:2004 ,
OHSAS 18001:2007 prin care promoveaza o politica orientata
spre satisfacerea permanenta a cerintelor clientilor si partilor
interesate fata de produsele si serviciile oferite, de reducere a
impacturilor negative ale activitatilor sale asupra mediului si de
reducere a riscurilor privind securitatea si sanatatea in munca
pentru proprii angajati, vizitatori, subcontractanti prin
desfasurarea activitatilor in conditii de siguranta.
Aceasta politica este adecvata scopului de baza al societatii
care are la baza urmatoarele principii:

Dezvoltarea durabila a utilizarii si valorificarii resurselor

de apa;

Imbunatatirea permanenta a calitatii serviciilor oferite;

27

 Corectitudine si promptitudine in asigurarea serviciilor;

Consolidarea
increderii beneficiarilor
serviciilor
de
gospodarire a apelor, a utilizatorilor potentialelor
resurselor de apa si a partenerilor implicati in gestiunea
resurselor de apa;
Loialitate fata de partenerii si colaboratorii A.N.,,Apele
Romanesi fata de Autoritatea Centrala de gospodarire a
apelor.
Obiectivele strategice ale ADMINISTRATIEI NATIONALE ,,APELE
ROMANE sunt :
Protectia, conservarea si restaurarea resurselor de apa de
suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice, pentru
atingerea starii bune a apelor.
Asigurarea exploatarii in siguranta a lucrarilor din
infrastructura Sistemului de gospodarire a apelor, in
vederea evitarii intreruperii serviciilor specifice de
gospodarire a apelor si a unor calamitati cauzate de
fenomene hidro-meteorologice extreme sau accidente la
lucrari hidrotehnice.
Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de gospodarire
a apelor corespunzator cerintelor utilizatorilor si
beneficiarilor de servicii specifice de gospodarire a apelor
prin alocarea resurselor materiale si umane adecvate.
Implementarea directivelor si reglementarilor Uniunii
Europene in domeniul apelor, conform Directivei Cadru a
Uniunii Europene 60/2000.
Cresterea nivelului calitativ al serviciilor specifice de
gospodarire a apelor.
Implementarea unui Sistemului Integrat de Management la
nivelul intregii organizatii ANAR in conformitate cu
cerintele standardului ISO 9001 :2008/ ISO 14001:2004 si
OHSAS 18001:2007 .
Angajarea conducerii la varf in satisfacerea cerintelor si
implementarea de actiuni pentru imbunatatirea continuua
a eficacitatii sistemului.
Comunicarea
politicii
in
cadrul
organizatiei
si
constientizarea tuturor angajatilor privind rolul acestora in
realizarea politicii si obiectivelor, cunoasterea cerintelor de
28

protectie a mediului si a obligatiilor in domeniul sanatatii si

securitatii ocupationale.
Evaluarea comtinua a satisfacerii cerintelor clientilor si
preocuparea pentru indeplinirea acestora.
Conformitatea cu legislatia actuala privind protectia
mediului , securitatea si sanatatea in munca si cu alte
cerinte aplicabile la care organizatia a aderat.
Imbunatatirea continua a performantelor de mediu,
prevenirea poluarii in activitatile sale.
Imbunatatirea continua a performantelor de sanatate si
securitate ocupationala, asigurarea sanatatii si securitatii
la toate locurile de munca prin minimizarea sau eliminarea
riscurilor pentru intregul personal, prevenirea ranirii si
imbolnavirii profesionale.

Manualul Sistemului de Management Integrat Calitate-MediuSanatate si Securitate Ocupationala are un dublu scop si
anume:

Reprezinta documentul cadru de lucru al angajatilor

ADMINISTRATIEI NATIONALE ,,APELE ROMANE, cuprinsi in
Sistemul de Management Integrat;
Reprezinta documentul de prezentare si cartea de vizita a
ADMINISTRATIEI NATIONALE APELE ROMANE in fata
beneficiarilor, a partilor interesate, precum si a
organismelor de certificare a Sistemelor de Management
ale Calitatii, Mediului si Sanatatii si Securitatii
Ocupationale.
Domeniul de aplicare al Manualului Sistemului de Management
Integrat este constituit din activitatile de servicii in domeniul
gospodaririi apelor; prin aplicare se creaza conditii pentru
gestiunea eficienta a resurselor de apa precum si pentru
protectia si restaurarea calitatii apelor de suprafata si
subterane, inclusiv a ecosistemelor aferente.

29

Ca document cadru de lucru al angajatilor ADMINISTRATIEI

NATIONALE ,,APELE ROMANE, Manualul Sistemului de
Management Integrat serveste urmatoarelor scopuri imediate:
Cunoasterea de catre fiecare angajat a politicii promovate
de
conducerea
ADMINISTRATIEI
NATIONALE,,APELE
ROMANE.
Analiza periodica, la diferite niveluri de coordonare si
conducere, a stadiului Sistemului de Management Integrat
implementat.
Utilizarea sa ca document de referinta al Sistemului de
Management Integrat, conform cerintelor SR EN ISO
9001:2008, SR EN ISO 14001:2005 si SR OHSAS
18001:2008, exprimate atat in manual cat si in celelalte
documente de sistem (proceduri de sistem, proceduri si
instructiuni specifice de lucru, fisa de proces).
Realizarea, prin intermediul inregistrarilor calitatii,
mediului si sanatatii si securitatii ocupationale prevazute
in Manualul Sistemului de Management Integrat si in
proceduri, a doua verigi importante din Sistemul de
Management Integrat:
responsabilizarea fiecarui angajat pe activitatea
desfasurata;
trasabilitatea proceselor si implicit a serviciilor
prestate de ANAR;
In ceea ce priveste Manualul Sistemului de Management
Integrat (MSIM), ca document de prezentare a organizatiei,
catre parteneri: beneficiari, colaboratori, parti interesate,
organisme de certificare, se pot face urmatoarele
consideratii:
Administratia Nationala "Apele Romne" are ca obiect
de activitate si atributii urmatoarele:
gospodarirea unitara a resurselor de apa de suprafata si
subterane si protectia acestora mpotriva epuizarii si
degradarii;
protectia, conservarea si restaurarea resurselor de ap de
suprafa i subterane si a ecosistemelor acvatice pentru
atingerea stri bune a apelor;

30

 administrarea,
exploatarea,
ntreinerea,
repararea,
completarea si modernizarea Sistemului National de
Gospodarire a Apelor aflat n administrarea sa;
coordonarea exploatarii lacurilor de acumulare, pe bazine
hidrografice, indiferent de detinatorul acestora; dispunerea
in perioadele de ape mari, n caz de poluari accidentale,
precum si n caz de introducere a restrictiilor n
alimentarea cu apa, a masurilor operative obligatorii n
legatura cu exploatarea acestora;
elaborarea si urmrirea aplicrii Planurilor de folosire a
apei si de evacuare a apelor uzate n perioadele
hidrologice normale;
elaborarea balantei apei, pe bazine hidrografice si la
nivelul tarii, elaborarea si urmrirea aplicrii Planurilor de
restrictii si folosire a apei n perioade deficitare, precum si
coordonarea elaborarii de catre utilizatorii de apa, a
Programelor de restrictii n alimentarea cu apa n caz de
seceta;
organizarea si desfasurarea activitatii de urmarire a
comportarii in timp a constructiilor hidrotehnice, din
administrare;
stabilirea programului de masuri pentru fiecare unitate
hidrografica in vederea atingerii unei stari bune a apelor;
realizarea registrului zonelor protejate in conformitate cu
prevederile legislatiei, armonizata cu Directivele Uniunii
Europene;
administrarea albiilor minore ale apelor, a cuvetelor
lacurilor si baltilor in starea lor naturala sau amenajata, a
falezei si plajei marii, a zonelor umede si celor protejate
aflate in patrimoniu;
administrarea, exploatarea si intretinerea infrastructurii
Sistemului
National
de
Veghe
Hidrologica
si
Hidrogeologica;
monitorizarea starii si evolutiei cantitative si calitative a
apelor;
efectuarea de analize fizico-chimice, biologice
bacteriologice pentru apa, sedimente si biota;

si

31

 elaborarea diagnozelor si prognozelor hidrologice si

avertizarea in caz de producere a fenomenelor hidrologice
periculoase; reprezentarea Romaniei la Organizatia
Meteorologica Mondiala, pe linie de hidrologie;
administrarea, exploatarea si intretinerea Sistemului
National de Monitorizare a Calitatii Resurselor de Apa;
producerea de energie electrica in Microhidrocentralele
aflate in patrimoniul ANAR (licenta acordata in
conformitate cu Legea 318/2003);
tratare si transport apa potabila(ESZ.Prahova-SC)
avizarea lucrarilor ce se executa pe ape sau au legatura cu
apele, eliberarea autorizatiilor de gospodarire a apelor;
controlul utilizatorilor de apa si a lucrarilor construite pe
ape si in legatura cu apele, din punct de vedere al
functionarii si al incadrarii in prevederile avizelor si
autorizatiilor de gospodarire a apelor;
apararea
impotriva
inundatiilor
prin
lucrarile
de
gospodarire a apelor aflate in administrarea sa si
constituirea stocului de materiale si mijloace specifice de
aparare impotriva inundatiilor aferente acestora;
asigurarea secretariatelor tehnice permanente in domeniul
apararii impotriva inundatiilor; participarea la coordonarea
actiunilor de gestionare a situatiilor de urgenta generate
de inundatii, fenomene meteorologice periculoase,
accidente la constructiile hidrotehnice si poluari
accidentale si la pregatirea populatiei pentru apararea
impotriva inundatiilor prin exercitii periodice de simulare;
avertizarea si interventia in caz de producere a
fenomenelor
hidrologice
periculoase,accidente
la
constructiile hidrotehnice din administrare si poluari
accidentale;
elaborarea Planurilor de aparare impotriva inundatiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase,accidentelor la
constructiile hidrotehnice si poluarilor accidentale, a celor
pe bazine hidrografice precum si acordarea asistentei
tehnice la elaborarea de catre utilizatorii de apa si
comitetele locale pentru situatii de urgenta a planurilor
proprii de aparare;
32

 participarea in caz de producere a poluarilor accidentale la

activitatile operative de avertizare a utilizatorilor de apa si
a autoritatilor administratiei publice din aval, de eliminare
a cauzelor si de diminuare a efectelor si monitorizarea
propagarii undei poluante;
colaborarea permanenta cu comitetele locale pentru
situatii de urgenta, cu unitatile de ordine publica, cu
autoritatile publice teritoriale, pentru sanatate si altele,
pentru inlaturarea cauzelor si efectelor poluarilor
accidentale;
elaborarea si urmarirea aplicarii Planurilor bazinale de
prevenire si de inlaturare a efectelor poluarilor accidentale,
coordonarea elaborarii de catre utilizatorii de apa a
planurilor proprii de prevenire si de combatere a poluarilor
accidentale, precum si asigurarea unei protectii sporite si
imbunatatirea mediului acvatic prin masuri specifice de
reducere progresiva a poluarii;
interventia si scopul reducerii treptate a poluarii apelor
subterane si a prevenirii poluarii ulterioare a acestora;
evaluarea daunelor produse si a valorii serviciilor
executate de Administratia Nationala "Apele Romane",
pentru monitorizarea si combaterea poluarii accidentate si
recuperarea acestora de la poluatori;
participarea la conservarea, protejarea si restaurarea
ecosistemelor acvatice si la protectia faunei si florei
acvatice;
constituirea si tinerea la zi a Fondului National de date
hidrologice, hidrogeologice si de gospodarire a apelor, prin
validarea de fond si stocarea datelor si a informatiilor
specifice colectate de unitatile proprii, de alte unitati
specializate, autorizate si de utilizatorii de apa;
realizarea de anuare, sinteze, studii si cercetari de
hidrologie, hidrogeologie, gospodarire a apelor si de
mediu, instructiuni si monografii, studii de impact, scheme
cadru de amenajare, bilanturi de mediu;
elaborarea si tinerea la zi a cadastrului apelor si a
drepturilor de folosire a apelor;
inventarierea si tinerea la zi a patrimoniului de interes
public si privat al Statului aflat in administrare;
33

 elaborarea Planurilor de management si gestiune a

resurselor de apa pe bazine hidrografice in conformitate cu
prevederile Directivei cadru 60/2000 a Uniunii Europene in
domeniul apelor;
intocmirea, in mod corelat, pe ansamblul fiecarui bazin
hidrografic, de propuneri de lucrari noi de amenajare,
necesare satisfacerii cerintelor de apa, protectiei calitatii
apelor si restaurarii cursurilor de apa, precum si prevenirii
actiunii distructive a apelor;
urmarirea promovarii si executarii de lucrari noi in
domeniul gospodaririi apelor din alocatii bugetare, in
calitate de ordonator secundar al cheltuielilor de capital;
asigura promovarea si executarea lucrarilor de intretinere
si reparatii a lucrarilor de gospodarire a apelor din
administrare;
realizarea de lucrari de amenajare a cursurilor de apa si a
altor lucrari de investitii, acordarea asistentei tehnice de
specialitate;
analiza de impact a activitatii umane asupra situatiei
apelor de suprafata si a apelor subterane;
constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor
prevazute de legislatia in domeniul gospodaririi apelor;
instituirea regimului de supraveghere speciala la folosinte
in conditiile legii si urmarirea realizarii acestuia;
efectuarea de audituri, inspectii, expertize, consultanta,
receptia calitatii serviciilor si lucrarilor de constructii si
montaj si a lucrarilor de punere in siguranta a
constructiilor hidrotehnice;
realizarea sistemului informatic si de telecomunicatii in
unitatile sistemului de gospodarire a apelor; elaborarea de
produse software in domeniul gospodaririi apelor,
hidrologiei si hidrogeologiei;
participarea la activitatile internationale de schimb de date
si informatii, la reuniuni tehnico-stiintifice, studii si proiecte
in
domeniul
gospodaririi
apelor,
hidrologiei
si
hidrogeologiei;
asigurarea aplicarii prevederilor conventiilor si a altor
acorduri internationale din domeniul apelor la care
34

Romania este parte si a implementarii prevederilor

legislatiei armonizata cu Directivele Uniunii Europene, in
domeniul gospodaririi apelor;
initierea de actiuni de cooperare tehnico-stiintifica in
domeniul gospodaririi apelor, hidrologiei si hidrogeologiei
cu agenti economici si autoritati publice din tara si din
strainatate;
aplicarea mecanismului economic specific
gospodaririi cantitative si calitative a apelor;

domeniului

valorificarea complexa a apelor ca resursa economica, cu

potentialele si uzufructul acestora, realizarea serviciilor
specifice si comune de gospodarire a apelor si executarea
acestora pe baza de contracte economice incheiate cu
beneficiarii;
asigurarea functiilor de unic prestator
specifice de gospodarire a apelor;

al

serviciilor

propunerea de contributii, plati si tarife pentru serviciile

specifice de gospodarire a apelor si de actualizare a
acestora conform legislatiei in vigoare;
efectuarea altor servicii comune de gospodarire a apelor,
de hidrologie, hidrogeologie, analize de laborator,
asistenta tehnica, reparatii la constructii hidrotehnice etc.;
valorificarea potentialului hidromecanic, hidroenergetic din
administrarea proprie si a namolului din lacurile naturale si
asigurarea potentialului turistic si de agrement al Dunarii,
raurilor, lacurilor, al marii teritoriale, al plajelor apelor de
suprafata si al plajei Marii Negre;
gestionarea brevetelor si a documentelor privind protectia
proprietatii
intelectuale
pentru
care
Administratia
Nationala "Apele Romane" este titulara;
pregatirea si perfectionarea personalului prin diverse
forme de instruire;
promovarea imaginii Administratiei Nationale ,,Apele
Romane in context economic si social, activitati de
informare directa si de sensibilizare a publicului si massmedia in problemele apei; editarea, tiparirea si
comercializarea de publicatii tehnice in domeniul apelor;

35

 urmarirea corelarii lucrarilor si activitatilor desfasurate pe

ape sau in legatura cu acestea cu prevederile schemelor
cadru de amenajare si gospodarire a bazinelor
hidrografice;
asigurarea secretariatelor tehnice ale comitetelor de bazin
si participarii publicului la luarea deciziilor in domeniul
gospodaririi
apelor
si
furnizarea
de
informatii
corespunzatoare cu privire la masurile planificate si
prezentarea de rapoarte privind evolutia punerii in aplicare
a acestora;
gestioneaza Fondul Apelor potrivit dispozitiilor legale in
vigoare;
orice alte activitati ori servicii necesare realizarii obiectului
principal de activitate.
Procese de management
Analiza managementului procesul de analiza a Sistemului
de Management Integrat este un proces complex de
analiza, in urma caruia sunt luate masuri / decizii ale
managementului
/
actiuni
preventive,
pentru
imbunatatirea continua a SIM, proces documentat in
procedura de lucru Analiza managementului, cod PL-02.
Elaborarea deciziilor procesul de initiere, elaborare si
emitere a DECIZIILOR, in vederea realizarii acestora intr-un
sistem unitar, precum si modul de monitorizare a acestora
din punct de vedere a trasabilitatii in timp si respectiv
punerea in aplicare a prevederilor acestora. Se aplica in
procesul de elaborare a deciziilor de organizare, tehnice,
comerciale, resurse umane, financiar-contabile, constituire
comisii, etc. - in cadrul ANAR, fiind aplicabila la nivelul
tuturor compartimentelor functionale.
Intocmirea Planului de activitate al ANAR - are drept scop
ntocmirea Planului Anual de Activitate al ANAR pentru
anul urmtor obinerea unei imagini sintetice asupra
tuturor activitilor i preocuprilor din cadrul organizaiei.

36

 Realizarea B.V.C. al ANAR - are drept scop elaborarea si

urmarirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli anual al ANAR
ca instrument de planificare financiara. Procesul constituie
componenta a procesului de bugetare al administratiei.
Intocmirea documentatiei pentru obtinerea de finantare
externa stabileste modul in care se deruleaza si se tine
sub control procesul de solicitare si obtinere a fondurilor de
finantare externa in vederea modernizarii si/sau
retehnologizarii unor obiective gestionate de catre ANAR.
Se aplica tuturor obiectivelor de investitii realizate pentru
ANAR de catre terti, cu fonduri obtinute prin finantare
externa prin Serviciu P.I.U.
Evidenta mijloacelor fixe - scopul este acela de a reda
modul n care se nregistreaz i se ine evidena
mijloacelor fixe din cadrul organizatiei. Acest proces se
aplic tuturor compartimentelor din cadrul organizatiei,
care sunt dotate cu utilaje, mobilier, aparatur de lucru i
de verificare ce intr n categoria de mijloc fix.
Inventarierea patrimoniului organizatiei scopul este acela
de a prezenta totalitatea operaiunilor necesare organizrii
i efecturii inventarierii patrimoniului organizatiei.
Inventarierea patrimoniului urmrete stabilirea situaiei
reale a ntregului patrimoniu al organizatiei precum i
bunurile deinute cu orice titlu, aparinnd altor persoane
juridice sau fizice, n vederea ntocmirii bilanului contabil
care trebuie s asigure o imagine fidel i complet a
patrimoniului, a situaiei financiare i a rezultatelor
obinute.
Intretinerea parcului auto defineste modul in care se
realizeaza actiunile preventive
in vederea evitarii
defectiunilor
accidentale
a
autoturismelor
si
autovehiculelor, cu scopul de mentinere a acestora in buna
stare de functionare, finalitatea fiind asigurarea capacitatii
de transport necesare desfasurarii in bune conditii a
activitatilor si proceselor din cadrul ANAR, fara afectarea
37

mediului sau sanatatii si securitatii angajailor. Procesul

este documentat in procedura PL-29.
Mentenanta echipamentelor din dotare procesul descrie
responsabilitatile, autoritatea si mecanismele prin care se
urmareste comportarea echipamentelor si utilajelor din
cadrul organizatiei, cu exceptia mijloacelor de transport si
autoutilajelor, in timpul exploatarii pentru :
- Identificarea si semnalarea oricarei abateri de la
parametrii de functionare proiectati ai utilajului
- Inspectia si analiza tehnica a starii utilajului, stabilirea
masurilor operative pentru
revenirea la o
functionare normala
- Elaborarea planului de revizii si reparatii anual si
urmarirea relizarii acestuia,
in scopul realizarii conformitatii cu cerintele a
produsului/serviciului, conformitatii de mediu si de a celei
de sanatate si securitate ocupationala.
Procedura se aplica tuturor echipamentelor si utilajelor din
dotarea ANAR, cu exceptia mijloacelor de transport si a
utilajelor auto.

Asigurarea su mentinerea structuirii informatice procesul

descrie responsabilitile, autoritile i mecanismele in
vederea conducerii i controlului activitilor de service,
reparaii i inspecii ale echipamentelor de calcul.
Asigurarea resurselor financiare pentru sustinerea
activitatilor proprii.

38